Lucrul individual

disciplina “Didacticа Generală”

Iuliana Babin, drd. UPS Creangă,

Didactica școlară pe trepte și discipline de învățământ

1. Caracterizeazăm metoda didactică a algoritmizării (întrebarea 12).

Strategie de instruire bazată pe construcția unui lanț de raționamente

deductive, valorificate în plan didactic, pe termen mediu, în raport de obiectivele
specifice unei/unor discipline de învățământ, de stilul de predare, de modalitatea de
avaluare adoptată. Pe termen scurt este confirmată ca metodă didactică bazată pe
acțiune concretă realizată prin exercițiu/exerciții de tip algorithmic, special pentru
îndeplinirea anumitor obiective operaționale. În această perspectivă, este opusă
metodei exercițiului de tip euristic. În mod analogic, strategia instruirii bazată pe
algoritmizare este opusă strategiei instruirii bazată pe euristică1.
În sens larg, algoritmizarea este afirmată didactic, în contextual procesului
de învățământ, ca un tip special de strategie a instruirii, afirmată în cadrul
sistemelor orientate spre acțiune, prin modele de acțiune de tip tehnocentric. La
acest nivel general de referință, strategia instruirii prin algoritmizare este situată
alături de strategia instruirii programate și de strategia instruirii asistată de
calculator2.
Ca strategie, instruirea prin algoritmizare, angajată în realizarea unor
obiective specifice, intermediare (între obiectivele generale și cele concrete),
integrează în structura sa mai multe metode și tehnici cu potential de raționalizare a
învățării (dar și a predării și evaluării), asociate pe termen mediu și lung unor
forme de organizare a activității (mai ales în grup și individual) și unor stiluri
cognitive prescriptive sau stiluri docimologice directive.
Strategia instruirii prin algoritmizare implică o înlănțuire de decizii
prescriptive sau directive necesare pe parcursul procesului de realizare a
obiectivelor specifice, îndeosebi la nivelul unor discipline de învățământ:
matematică, gramatică, limbi străine, educație tehnologică.
În sens restrâns, algoritmizarea este confirmată în cadrul activităților
didactice concrete (lecții) ca metodă de instruire bazată pe acțiune practică
realizată prin exercițiu/exerciții de tip algoritmizat. Algoritmizarea intră în
categoria metodelor de raționalizare a instruirii.
1
Sorin Cristea, 2015, p. 92.
2
Ioan Cerghit, 2008, pp. 134-145.
 În ambele situații, algoritmizarea ca metodă didactică exprimată în formulă
singulară (metodă de acțiune practică realizată prin exercițiul de tip algoritmic) sau
plurală (metode algoritmice) este angajată în realizarea unor obiective concrete,
operaționale. În această perspectivă este construită pe baza unui lanț de exerciții
dirijate riguros, integrate în cadrul unei scheme de acțiune didactică standardizată
(la nivel de predare, învățare, evaluare) care urmărește îndeplinirea sarcinii de
instruirii în limitele demersului prescris de profesor în sens univoc.
Ca procedeu automatizat/operație automatizată, funcția specifică
algoritmului didactic este cea de integrare în structura metodei algoritmizării.
Clasificarea algoritmilor didactici poate fi realizată prin raportarea la
criteriul clasic propus de psihologul rus L.N.Landa, care vizează conținutul
obiectivelor operaționale propuse. În această perspectivă pot fi delimitate două
categorii de algoritmi didactici necesari în cadrul oricărei metode de instruire
bazată pe algoritmizare sau care face apel, doar la nivel procedural, la
algoritmizare:
1). Algoritmi didactici de identificare. Sunt construiți pedagogic în raport de
o listă de întrebări ierarhizate special pentru sesizarea categoriei de probleme de
rezolvat, în vederea elaborării unei anumite clasificări cu valoare de sinteză;
2). Algoritmi didactici de rezolvare. Sunt construiți pedagogic în raport de o
succesiune de operații necesare pentru evaluarea exactă a unei situații de instruire
în vederea elaborării unei decizii eficiente3.
Valorificarea acestui criteriu permite perfecționarea algoritmizării la scara
oricărei activități de instruire, prin:
A). Fixarea la nivelul proiectării curriculare a lecției a două tipuri de
algoritmi didactici fundamentali multifuncționali, în cadrul: a). Metodei
exercițiului de tip algoritmic; b). Metodelor algoritmice, dezvoltate ca metode de
raționalizare prin utilizarea algoritmilor didactici la nivel de procedee didactice,
integrate în structura de acțiune a oricărei metode de instruire.
B). Dezvoltarea altor tipuri de algoritmi didactici, subordonați celor
fundamentali, care asigură rezolvarea numeroaselor sarcini curente, prezente sau
apărute pe parcursul lecției4.
În concluzie, algoritmizarea, ca strategie și mai ales ca metodă didactică,
susține, stimulează și consolidează procesul la raționalizare a activității de instruire
într-un sens predominant standardizat. Această tendință nu exclude posibilitatea
angajării și a valențelor complementare, euristice, pe parcursul mai multor
activități de instruire (în cazul strategiei algoritmizării) sau al unei anumite
activități concrete de instruire (în cazul metodei/metodelor algoritmice). Important

3
Sorin Cristea, 2015, p. 93.
4
Ioan Bontaș, 1994, p. 163.
este ca profesorul să sesizeze momentele în care însușirea algoritmizată a
cunoștințelor permite și chiar solicită deschiderea spre anumite intervenții de ordin
euristic care au ca efect formarea capacității elevilor de a perfecționa schemele de
algoritmizare dobândite în contextul unor noi aplicații în diferite circumstanțe
școlare, dar și extrașcolare.
Este o confirmare a fondului pedagogic complex al teoriei cognitiviste a
învățământului promovată în anii 1950 de L.N. Landa, părintele algoritmizării,
sub denumirea de teorie algoritmică-euristică5.

I. Aplicație practică asupra unui proiect didactic.

Elaborarea unui proiect didactic, la o disciplină din domeniul specializării
(educația civică și discipline socio-umane).
5
Francoise Raynal; Alain Rieunier, 1997, p. 201.
 Un model-ideal de proiect de lecție, construit din perspectivă
curriculară și managerială6
Structurile propuse, dependente de funcțiile generale / principale ale
modelului sunt subordonate funcției generale centrale care vizează asigurarea
corelației permanente dintre profesor – clasa de elevi, în fiecare moment al lecției,
pe tot parcursul lecției7.
I). Organizarea resurselor pedagogice ale activității de instruire în
cadrul lecției
a) Organizare administrativă: școala, clasa, aria curriculară, profesorul, ora
etc.
b) Organizarea pedagogică / didactică a lecției
1) Tema lecției – corespunde unității de instruire/învățare, (sub)capitolului;
este susținută teleologic și axiologicla nivel de scop general al lecției;
2) Subiectul lecției – corespunde lecției noi; este susținut teleologic și
axiologic prin obiectivele concrete, deduse din scopul general al lecției (prin
operaționalizarea acestuia).
3) Forme de organizare a instruirii în cadrul / contextul lecției:
3.1. Forme de organizare determinate social – instruire frontală cu toată
clasa de elevi;
3.2. Forme de organizare condiționate pedagogic, care pot fi inițiate de
profesor:
a) instruire pe (micro) grupe;
b) instruire individuală;
4) Tip de lecție – corespunde scopului general al lecției.
5) Varianta de lecție / în cadrul tipului de lecție propus – corespunde
obiectivelor concrete / operaționale deduse din scopul general al lecției, comun
tipului de lecție propus.

II). Planificarea activității de instruire în cadrul lecției

1) Scopul general al lecției;
2) Obiectivele concrete ale lecției (2-5 obiective concrete – deduse din
scopul general al lecției prin operaționalizarea acestuia etc.;
3) Conținuturile de bază necesare pentru realizarea scopului general și a
obiectivelor concrete ale lecției (date, informații, formule, concepte,
teorii, axiome);
4) Metodologia de realizare a activității de instruire în cadrul lecției

6
Sorin Cristea, 2015, p. 558.
7
Ibidem, pp. 558-559.
 4.1. Metode didactice – 1-2 metode didactice, avansate ca și căi de
acțiune eficientă pe tot parcursul activității de instruire (de predare-
învățare-evaluare), propuse de profesor, preluate de elevi, în condiții de
învățare în clasă;
4.2. Procedee didactice – 1-4 procedee didactice, cu valoare
operațională;
4.3. Mijloace didactice – instrumente subordonate procedeelor și
metodelor didactice, adaptabile la specificul acestora, în contextul
accesibilizării conținuturilor de bază, proiectate conform scopului general
și obiectivelor concrete ale lecției.

5) Evaluarea realizată prin: a) metode didactice, interpretabile (curricular și

managiar) ca metode de predare-învățare-evaluare; b) metode clasice de
evaluare, bazate pe probe orale (conversația, dezbaterea), scrise (lucrările
scrise) și practice (lucrările practice); metode complementare/alternative
de evaluare: observația, autoevaluarea, investigația, proiectul, portofoliul
etc. – integrate la nivel de:
5.1. Strategie de evaluare inițială, cu funcție diagnostică și predictivă – la
începutul activității de instruire;
5.2. Strategie de evaluare continuă, cu funcție formativă/autoformativă –
pe tot parcursul activității de instruire, în cadrul lecției;
5.3. Strategie de evaluare finală, cu funcție cumulativă/sumativă – la
sfârșitul lecției, cu decizii de tip formal (note, calificare), dar și
nonformal (aprecieri, recomandări).

III). Realizarea activității de instruire prin implementarea

planificării în cadrul lecției implică:
A) Implementarea planificării în context deschis / realizare-dezvoltare a
activității de instruire în cadrul lecției, pe baza unui scenariu
pedagogic/didactic deschis;
B) Raportarea la două criterii fundamentale (curricular – managiar) de
evaluare/autoevaluare: a) asigurarea corelației profesor – clasă de
elevi, pe tot parcursul lecției; b) creșterea randamentului școlar în
raport de resursele pedagogice existente/valorificate și de rezultatele
consemnate la ultima evaluarea/evaluarea;
C) Respectarea unor principii specifice, necesare în cazul elaborării,
realizării și dezvoltării scenariului didactic deschis;
D) Distribuția optimă a acțiunilor de predare-învățare-evaluare în
interiorul activității de instruire în contextul timpului
 pedagogic/didactic existent în mod obiectiv (50 de minute), în cadrul
lecției.
1) Comunicarea axiologică a scopului general și a obiectivelor concrete ale
activității de instruire în cadrul lecției ......1-2 minute
2) Evaluare inițială/verificarea stadiului învățării lecției anterioare..............10-
15 minute
3) Predare-învățare-evaluare continuă.................................30-35 minute
4) Evaluarea finală a activității de instruire în cadrul lecției, realizată prin
decizii cu caracter formal și nonformal....................3-4 minute
a) Evaluare nonformală;
b) Evaluare formală;
c) Stabilirea liniei de perspectivă a clasei de elevi – necesară normativ ca
principiu al pedagogiei sociale, aplicabil la nivelul oricărui grup social, cu
implicații pozitive în evoluția acestuia8.

PLAN DE LECTIE

8
Sorin Cristea, 2015, pp. 560-561.
UNITATEA DE INVATAMANT: Liceul Teoteric din mun. Chișinău

DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE

CLASA: a V-a

UNITATEA DE INVATARE: PREISTORIA UMANITĂŢII

CONȚINUT: Istoria a Greciei și a Romei antice. St de caz: Grecia antică

TIPUL LECTIEI: Lecție MIXTĂ(predare-învățare)

DURATA: 45 MIN.

DATA: 02.03.2020

SCOPUL-INFORMATIV – să dobandească cunoștințe despre contextul și

condițiile în care s-a realizat statul din Grecia și despre organizarea acestuia.

-FORMATIV – dezvoltarea capacităților cognitive și de a stabili analogi, corelari,

sistematizari, recepții de a generealiza principalele evenimente produse in mileniile
3000-1600 în.Hr - sec. VIII-VI.

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite

situaţii de comunicare scrisă sau orală.

2. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor

istorice.

3. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse
istorice, cunoscute sau la prima vedere.

4. Stabilirea unor asemănări şi a unor deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe

baza surselor istorice date.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

1. Sa utilizeze termenii noi învățați în contexte noi;

2. Să identifice minimum două caracteristici ale

orașelor/polisurilor/regatelor/imperiilor;

3. Sa descrie într-un tabel primele orașe, cele mai mari polisuri (regate si imperii
în baza informaţiilor din fişe);
 4. Sa localizeze la hartă polisurile, orașe, popoare (sau regatele si imperiilor în
baza informaţiilor din manual şi a fişelor).

5.Să înteleagă elementele definitorii ale civilizației elenistice.

6.Sa explice etapele formarii statului – Hellas.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) metode şi procedee: - conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire,

descrierea, demonstarea, conversația, utilizarea documentului istoric; harta
istorică, explicația, comparația, metoda, Știu,Vreau să știu, Am învățat”

- activitate frontală, individuală, pe grupe mari/mici;

b) material didactic: - mape de lucru (documente, fişe de lucru)

- texte istorice, filme istorice documentale, tabla, creta,
harta istorică:
- fișe de evaluare.

MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:

Manualul clasei a V-a , autori: Valentin Băluţoiu, Constantin Vlad, Ed. All, Buc.,
2001;

- Manualul clasei a V-a , autori:Liuba Ghiorghiţă, Sorin Oane,Ed. Teora, Buc.,

2000;
- ATLAS Istoria Universală, (ediție realizată de: Mosionjnic L., Ojog I., Șarov
I.), Cartdidact, Chișinău, 1995.
- Material didactic pentru gimnaziu și liceu (I. Preistoria și Epoca Antică) Istoria
Românilor și Universală în scheme și tabele. Editura Prut, Adrian Dolghi,
Alina Felea, 2016. – 84 p.

BIBLIOGRAFIE:
 1.Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print,
Buc., 2001;
2.Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educaţional, Buc.,
1999;
3.Bogdan Murgescu, Istoria lumii în texte, Editura Teora, 1999
4.Minodora Perovici, Istoria universală în texte, Corint, 2003
5.Radu Manolescu, Istoria medie universală
6.Horia C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed.Albatros, 1984
7.Horia C. Matei, Enciclopedia Antichitatii, Ed.Meronia, 1995

RESURSE: - oficiale: programa şcolară, planificarea calendaristică orientativă

- umane: elevii clasei a V- a

EVALUARE :
1.CONTINUĂ – prin întrebări frontale și analiza răspunsurilor la fițele de
munca independentă
2.FINALĂ – prin teste de evaluare.

SCHEMA LECȚIEI

ETAPELE LECTIEI C.S ACTIVITATEA ACTIVITATEA STRATEGII STRATEGII

PROFESORULUI ELEVULUI DIDACTICE DIDACTICE
(METODE) (MIJLOACE)
1. PREGĂTIREA Notează absenţele; Răspund CONVERSAȚIA
PENTRU Pregăteşte cerinţelor dirijată
ACTIVITATEA DE materialele necesare profesorului.
ÎNVĂŢARE (2’) desfăşurării lecţiei. Își pregătesc
Realizează un climat materialele.
afectiv.
Imparte colectivul
de elevi în grupe de
lucru
2.REACTUALIZAREA Formulează Răspund la Conversaţia
CUNOŞTINŢELOR (8’) întrebări/cerințe care solicitare, euristică
(reactualizarea fac apel la utilizând
cunoștințele informaţiile
cunoștințelor) dobândite pe anterior
parcursul lecției dobândite.
anterioare: Studiază
Reconstituirea individual
istoriei unui oras- materialele
stat grecesc propuse.
(elenistic). Elevii răspund la
întrebari.
3.CAPTAREA Prezintă un rebus Fiecare din elevi Metode Manualul
ATENTIEI (5’) istoric pentru a rezolvă rebusul. propuse: Atlasul istoric;
anunta titlul noii conversația, -- Materialul
lecții. descoperirea, , didactic suport
expunerea, (cu scheme și
explicația. tabele).

4.PREZENTAREA O1 Enunţă subiectul Activitatea de Schema la tabla HARTA

lecţiei și a învățare este a metodei
NOULUI O2 obiectivelor individuală. ȘTIU,VREAU
CONTINUT SI urmărite. La sfărșitul orei SĂ ȘTIU; AM
CONDUCEREA O3 Notează pe tablă elevii vor fi în ÎNVĂȚAT
INVATARII(20’) titlul, monitorizează măsură să
O4 elevii; înțeleagă
Scrie pe tablă tabelul pe Organizează formarea
care va lucra cu elevii învățarea; realizeaza primelor
la tabla tabelul, orașe/polisuri
Se impart fişele de etc. și
lucru şi sursele caracteristicile
istorice elevilor; statului grecesc.
Elevii studiază
fișele primite.
5. OBTINEREA Apreciază Elevii Conversația Fișa de
PERFORMANTEI. răspunsurile date de completează fișa evaluare
FIXAREA SI elevi; Se vor trece în de evaluare
EVALUAREA revistă cu elevii Activitate de
CUNOSTINTELOR. întrebarile fără grup
ASIGURAREA FEED- răspuns și se va
BACK-ULUI(8’) discuta posibilitatea Apreciază modul NOTARE
găsirii unor surse în care au
care să furnizeze răspuns şi în care
răspunsuri la aceste s-a realizat lecţia
întrebari.
Profesorul le cere
elevilor să
completeze fisa de
lucru pentru a
consolida
cunostintele noi
dobândite.
Solicită aprecierile
elevilor legate de
modalitatea de
desfăşurare a lecţiei.
6. TEMA PENTRU Propune elevilor ca Solicită Conversația
ACASĂ (2’) cunoștințele incerte informaţii legate
să rămână tema de rezolvarea
pentru acasă. temei.

Literatura:
1. Cristea S., Dicționar enciclopedic de pedagogie / Sorin Cristea. – București:
Didactica Publishing House, 2015, 831 p.