7A . Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte
o secvență relevantă din fiecare text.
Un element de conținut comun celor două texte îl repezintă natura cu elementele sale :pamantul , aerul ,apa .
În textul eminescian, poetul descrie un tablou de natura /un peisaj natural mirific /fermecator/incantator
/misterios /plin de taine /de secrete / cu ajutorul figurilor de stil și a imaginilor artistice prin intermediul
substantivelor si adjectivelor : „codrii de aramă”, „mândrul intuneric al pădurii de argint”, “ flori albastre “ ,
“vantul sperios “ „văzduhul tămâiet”, “ rauri sclipitoare “trunchi vecinici “ „ izvoare zdrumicate”, “ fluturi mici “ ,
aerul varatic de mireasma si racoare “ , “flori de miere pline “., “ sarbatori murmuritoare “ Toate elemente
naturii padurea , codrul , izvoarele , cerul, vazduhul , luna , vantul , pamantul , iarba , anotimpurile constituie
un tablou de basm prezentat cu ajutorul imaginilor vizuale , audiive , olfactive si dinamice .
În cel de-al doilea text, natura este prezentată prin comportamnetul / atitudinea /ochii/ turistului profund
sensibilizat/induiosat /miscat /tulburat /impresionat / de măreția/stralucirea/ grandoarea naturii abundente /
luxuriante din Amazonia: „Eram înconjurat de un univers colosal, cu copaci de toate grosimile, foarte înalți, și
mă simțeam mic, dar viu, așa cum era totul în jurul meu.”….eram acaparat de tot ce devalmasea in jur : liane ,
frunze , sunete , cantece , trosnete si licariri de lumina ‘’
8. A 8. Crezi că, protejând un copac, poți salva natura? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,
valorificând textul 2.
Pădurea reprezintă habitatul a numeroase plante şi animale, o sursă valoroasă de multe resurse, precum şi un
loc în care venim pentru a ne relaxa. Atunci când tăiem copaci, trebuie să ne gândim nu doar la noi oamenii ci
si la plantele și animalele care trăiesc în pădure , punandu-le viata si habitatul lor in pericol , ceea ce va duce
la disparitia acestora .
Din acest motiv consider ca protejarea copacilor este responsabilitatea noastra a tuturor ca si conditie de
conservare si salvare a naturii .
În opera/ lucrarea sa, „Călătorie în jurul omului”, Alexandru N. Stermin prezinta / relatează un
episod/fapt/intamplare /incident în care se raportează unii oameni la mediul înconjurător.
Astfel bastinasul ii o ofera turistului o lectie de responsabilitate fata de natura , trezindu-i constiinta si
respectful fata de mediul inconjurator , transmitandu-i convingerea /credinta /pricipiul/ ca omul apartine junglei ,
si nu jungla apartine omului .In acest fel, turistul înțelege că, într-o junglă în care există miliarde de arbori,
contează și cel mai subțire copac:„Nutrea un sentiment de responsabilitate față de acel copac, chiar dacă nu-i
aparținea.”
1
9 A. Asociază fragmentul din „Călătorie în jurul omului” de Alexandru N. Stermin cu un text literar studiat la
clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună,
prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Lectura fragmentului din „Călătorie în jurul omului” de Alexandru N. Stermin mi-a amintit de romanul lui Daniel
Defoe “ intitulat Robinson Crusoe , in care este evocata /evidențita tema comuniunea om -natura .
În textul amintit, protagonistul Robinson Crusoe supravietuieste pe o insula pustie timp de 28 de ani fiind nevoit
sa munceasca din greu ca sa poata trai.
Strabate insula de la un capat la altul , croindu-si drum printr-o vegetatie luxurianta /abundenta .
Dar cu tenacitate , inteligenta, agilitate si truda transforma natura in folosul /omului /sau , creandu-si un
univers care sa-i poata fi convenabil .
In mijlocul naturii nu a suferit de foame sau de sete pentruca avea drept unelte doua maini , un creier si un
instinct de conservere ( fiind plin de prevedere / era precaut ) . ARGUMENEZI :
1. Din trunchiuri de copac si-a construit doua colibe , le-a invelit cu iarba si in piei de capra .Una dintre
colibe ii servea drept camara si bucatarie , iar cealalta de dormitor
2. A domesticit pisicile salbatice pentru a prinde soarecii care erau atat de numerosi , incat noaptea il
muscau de picioare .
3. In inima pustietatii si-a biruit si anumite spaime si suerstitii , intelegand ca nu duhuile rele , ci inofensiviii
lei de mare urlau atat de infricosator pe tarm
4. Isi aprindea focul frecand cu putere doua lemne ca si oamneii din epoca primitiva.
5. Intrucat i se terminase praful de pusca nu mai avea cu ce vana caprele, a inceput sa le fugareasca sis a
le prinda cu mainile goale .Ba chiar a domesticit cateva capre pentru a ase hrani in caz de boala sau
neputinta..
6. Cand hainele s-au rupt , si-a cusut din piei de capra camasi si pantaloni facandu-si ac dintr-un cui , iar
ata din fibre de copac si din matele animalelor .
7. Natura ii oferea din plin drept hrana fructe de padure , muguri comestibili ai palmierilor , iar pentruca
stomacul sau nu suporta carnea de broasca testoasa , prindea languste=homari si vana pasari de pe
insula.
8. Isi planteaza o gradina cu napii, ridichile si pastarnacul , semanate cu zeci de ani in urma de pirate
9. Pe papagali ii invata sa vorbeasca
10. Cu ajutorul lutului isi modela oale , din lemn isi construia scaune si mese .
FLORA , FAUNA SI CLIMA INSULEI I-AU SALVAT VIATA EROULUI INZESTRAT CU SUFLET MINTE INTR-O
CONTINUA EVOLUTIE .
Comuniunea om natura se manifestă și în textul „Călătorie în jurul omului” de Alexandru N. Stermin, sub forma
unei expeditii in padurea Amazoniana unde personajul Roberto a campat 6 zile in jungla , dormind in hamac ,
hranindu -se cu ciuperci si fructe din jungla, confectionand farfurii din frunze, aprinzand focul cu lemne ude .
Desi in prima noapte l-au speriat zgomotele/sunetele puternice ale broastelor imense oracaind , urletul
maimutelor , trosnitul copacilor , si ciripitul continuu si vibrant al pasarilor , protagonistul s-a trezit in
splendoarea diminetii bucuros ca se afla acolo , uitand complet de noaptea ce tocmai trecuse, cand toata
padurea se cutremura CONCLUZIE
Ambele texte sunt o mărturie că dintotdeauna, omul și natura au coexistat în perfectă armonie.
2
1. DEF : Mesajul unui text liric reprezintă semnificația de profunzime a acestuia, pe care cititorul,
călăuzit/indrumat /condus de vocea poetică și de limbajul artistic, este invitat /chemat/poftit să o
descopere din perspectivă proprie /punctl lui de vedere propriu
2. CARE ESTE MESAJUL TXT :Mesajul fragmentului selectat din „Călin (File din poveste)” de Mihai
Eminescu este unul profund/intens /adanc , ce gravitează /evolueaza /misca / în jurul ideii de frumusețe și
de plenitudine/desavarsire/perfectiune /splendoare /stralucire /sublim a naturii, care vibrează/freamata
/tremura /rasuna/ la trăirile interioare ale eului poetic.
„Prima secvență, reprezentată de cele opt versuri ale tabloului VII, instituie /creaza /realizeaza o
atmosferă romantică, încărcată de lirism și reflexivitate.”
Prin folosirea verbelor la persoana a II-a, singular – „treci”, „vezi”, „auzi” – cititorul este invitat să pătrundă
în lumea plină de mister și de grație a pădurii umanizate: „De treci codrii de aramă, de departe vezi albind /
Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.”
Mai sus putem alege oricare alt element al decorului: iarba de lângă izvoară, care, în lumina caldă a lunii, „pare
de omăt”, sugerând un tabou plin de armonie și culoare sau florile albastre/izvoarele zdrumicate ș.a.
4. Limbajul artistic și vom interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesajul textului:
Limbajul artistic frapează/impresioneaza / atrage atentia /surprinde / prin orginalitate, principalele figuri de stil
fiind personificarea, epitetul și metafora.
De o expresivitate/ plasticitate /sugestivitate aparte este epitetul metaforic (1) „codrii de aramă”, care
sugerează/evoca/*inspira / insufla strălucirea naturii și imaginea plină de mister a lumii din pădure.
3
Metafora (2) „mândra glăsuire” surprinde /dezvaluie/ destainuie freamătul fermecător al pădurii, în timp ce
epitetele „flori albastre”, „aerul văratic”, „văzduhul tămâiet” și „ropot dulce”
întregesc/completeaza/recompune/reface atmosfera plină de vrajă/mister/taine /enigme a peisajului.
5. LIRICA înseamnă sensibilitate, iar lectura unui text poetic TREZESTE EMOTIE .
Există poezii în care autorul nu se ferește să își verbalizeze/recunoasca emoția,
bucuria/incantarea/satisfactia / extazul/euforia /jovialitatea în fața frumuseții și măreției
/grandorii/somptuozitatii naturii: „Cât de frumoasă te-ai gătit, / Naturo, tu! Ca o virgină / Cu umblet drag,
cu chip iubit! / Aş vrea să plâng de fericit, / Că simt suflarea ta divină, (…) Mi-e inima de lacrimi plină”.
(„Vara” de George Coșbuc).În cazul nostru, eul creator nu își exprimă direct emoțiile, dar ne putem
imagina ce fel de sentimente trezește în inima omului un astfel de peisaj:
În fața unui astfel de tablou/décor/perisaj/ , sufletul omenesc nu poate simți decât liniște/pace,
armonie/echilibru și sentimentul de comuniune cu natura înconjurătoare.
Bucuria /entuziasmul /incantarea eului creator de a contempla/admira/ acest peisaj mirific este subliniată prin
folosirea verbelor „suspină” și „tremură”, în timp ce verbele la persoana I „treci”, „vezi” și „auzi” îl fac pe cititor
participant activ la emoția eului poetic.
6 . RIMA /SILABE
În același timp, dezvoltarea ideilor poetice în versuri ample, de 16 silabe, cu rimă împerecheată,
susține/accentueaza tonul/cadrul meditativ/contemplativ /visator /oniric/ al discursului.
Se remarcă inclinatia /aplecarea /predilecția pentru topica /tema afectivă, constând în antepunerea
adjectivelor: „lin suspină”, „dragul codru”, „singuratece izvoare”, „mândra glăsuire” ș.a.
8. INCHEIERE :
În redactarea textului:
Deși nu există un șablon pe care să îl folosim atunci atunci când ni se cere să prezentăm mesajul sau
semnificațiile unui text, ne putem folosi de câteva repere, pe care le veți putea descoperi în materialul următor.
În primul rând, se cuvine spus că lirica este genul subiectivității și al emoției directe. În textul liric, autorul î și
proiectează propria viziune asupra lumii, prin intermediul vocii poetice (a eului liric sau creator) și al limbajului
artistic.
Conținut și expresie.
Când vom analiza un text liric, vom ține cont de cele două paliere ale sale:
Mai jos am notat câteva elemente pe care ar trebui să le abordăm în rezolvarea cerinței:
a. tema și motivele literare ale textului (iubirea, istoria, geniul, singurătatea, meditația, melancolia, revolta
ș.a.m.d.);
b. atitudinea eului liric și ipoztazele acestuia (contemplatorul, îndragostitul, revoltatul, gânditorul, artistul,
călătorul, înstrăinatul, căutătorul unui ideal ș.a.m.d.);
d. modul în care este structurat discursul liric, din punctul de vedere al timpului (trecut – prezent) și al spațiului
(interior – exterior, terestru – cosmic);
Mesajul este o idee mai importantă care se desprinde text, având legătură cu un aspect fundamental de viață.
De pildă, mesajul unui pastel are legătură cu ideea de frumusețe a naturii. În primul paragraf, putem explica
noțiunea de mesaj al textului poetic:
Mesajul unui text liric reprezintă semnificația de profunzime a acestuia, pe care cititorul, călăuzit de vocea
poetică și de limbajul artistic, este invitat să o descopere din perspectivă proprie.
5
Mesajul fragmentului selectat din „Călin (File din poveste)” de Mihai Eminescu este unul profund, ce gravitează
în jurul ideii de frumusețe și de plenitudine a naturii, care vibrează la trăirile interioare ale eului poetic.
Odată formulat mesajul textului, putem trece la prezentarea celor două elemente componente ale peisajului.
(1)Un prim element al cadrului natural îl reprezintă luna, astrul tutelar, prin al cărei har pădurea devine un un
spațiu protector, un paradis terestru ce permite ieșirea poetului din realitatea imediată și intrarea într-o stare
onirică: „De când codrul, dragul codru, troienindu-și frunza toată, / Își deschide-a lui adâncuri, fața lunei să le
bată”.
(2)Un alt element al peisajului îl reprezintă trunchii „vecinici”, ca niște santinele ale pădurii, care par că suspină
cu glasurile lor fermecate, întregind paleta armoniilor muzicale ale codrului: „Pare că și trunchii vecinici poartă
suflete sub coajă, /Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă.”.
Mai sus putem alege oricare alt element al decorului: iarba de lângă izvoară, care, în lumina caldă a lunii, „pare
de omăt”, sugerând un tabou plin de armonie și culoare sau florile albastre/izvoarele zdrumicate ș.a.
În continuare, ne vom referi la limbajul artistic și vom interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru
mesajul textului:
Limbajul artistic frapează prin orginalitate, principalele figuri de stil fiind personificarea, epitetul și metafora. De
o expresivitate aparte este epitetul metaforic (1) „codrii de aramă”, care sugerează strălucirea naturii și
imaginea plină de mister a lumii din pădure. Metafora (2) „mândra glăsuire” surprinde freamătul fermecător al
pădurii, în timp ce epitetele „flori albastre”, „aerul văratic”, „văzduhul tămâiet” și „ropot dulce” întregesc
atmosfera plină de vrajă a peisajului.
Lirica înseamnă sensibilitate, iar lectura unui text poetic trezește emoție. Există poezii în care autorul nu se
ferește să își verbalizeze emoția, bucuria, extazul în fața frumuseții și măreției naturii: „Cât de frumoasă te-ai
gătit, / Naturo, tu! Ca o virgină / Cu umblet drag, cu chip iubit! / Aş vrea să plâng de fericit, / Că simt suflarea ta
divină, (…) Mi-e inima de lacrimi plină”. („Vara” de George Coșbuc).
În cazul nostru, eul creator nu își exprimă direct emoțiile, dar ne putem imagina ce fel de sentimente trezește în
inima omului un astfel de peisaj:
În fața unui astfel de tablou, sufletul omenesc nu poate simți decât liniște, armonie și sentimentul de
comuniune cu natura înconjurătoare. Bucuria eului creator de a contempla acest peisaj mirific este subliniată
prin folosirea verbelor „suspină” și „tremură”, în timp ce verbele la persoana I „treci”, „vezi” și „auzi” îl fac pe
cititor participant activ la emoția eului poetic.
În același timp, dezvoltarea ideilor poetice în versuri ample, de 16 silabe, cu rimă împerecheată, susține tonul
meditativ al discursului. Se remarcă predilecția pentru topica afectivă, constând în antepunerea adjectivelor: „lin
suspină”, „dragul codru”, „singuratece izvoare”, „mândra glăsuire” ș.a.
Mesajul fragmentului „Călin (File din poveste)” reprezintă o pledoarie pentru frumusețea naturii, o mărturie în
plus că, dintotdeauna, omul și natura au coexistat în perfectă armonie.
Cam așa ar putea arăta compunerea voastră. Binențeles că, în măsura în care timpul v-o permite, puteți să o
dezvoltați. V-ați putea referi la mult mai multe aspecte, realizând o analiză pe niveluri: fonetic, lexical,
morfologic, stilistic, compozițional:
6
„Prima secvență, reprezentată de cele opt versuri ale tabloului VII, instituie o atmosferă romantică, încărcată de
lirism și reflexivitate.”
„Cea de-a doua sevență, de o plasticitate remarcabilă, este prezentat cadrul natural feeric. Natura este vie,
spiritualizată, dinamică: florile tremură „în văzduhul tămâiet”, trunchii seculari par a purta „suflete sub coajă”,
izvoarele licuresc peste pietre, fluturii și albinele „curg în râuri sclipitoare”. Toate elementele tabloului natural
sunt în consonanță cu stările sufletești ale eului potetic.”
„Prin folosirea verbelor la persoana a II-a, singular – „treci”, „vezi”, „auzi” – cititorul este invitat să pătrundă în
lumea plină de mister și de grație a pădurii umanizate: „De treci codrii de aramă, de departe vezi albind / Ș-auzi
mândra glăsuire a pădurii de argint.”
Oricare ar fi alegerea voastră, nu uitați să fiți naturali, conciși și să aveți încredere în voi! Birui-va speranța!
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o
secvență relevantă din fiecare text.
Răspuns posibil:
Un element de conținut comun celor două texte îl repezintă pădurea. În textul eminescian, imaginea ei plină de
mister este construită cu ajutorul figurilor de stil și a imaginilor artistice de o plasticitate remarcabilă: „codrii de
aramă”, „mândra glăsuire a pădurii de argint”, „văzduhul tămâiet”, „ izvoare zdrumicate” ș.a.
În cel de-al doilea text, pădurea este prezentată prin ochii turistului impresionat de măreția naturii luxuriante din
Amazonia: „Eram înconjurat de un univers colosal, cu copaci de toate grosimile, foarte înalți, și mă simțeam
mic, dar viu, așa cum era totul în jurul meu.”
8. Crezi că, protejând un copac, poți salva natura? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând
textul 2.
Răspuns posibil:
Este binecunoscut faptul că natura poate exista și în absența noastră, dar că noi nu am putea exista fără
darurile sale binefăcătoare. De aceea, consider că protejarea mediului este o misiune care ne aparține tuturor,
în egală măsură și că orice copac salvat este o șansă în plus pentru viața planetei.
În lucrarea sa, „Călătorie în jurul omului”, Alexandru N. Stermin relatează un episod definitoriu pentru modul în
care se raportează unii oameni la mediul înconjurător. La un moment dat, călătorul vrea să facă o scobitură cu
maceta într-un copac tânăr, pentru a-și așeza hamacul. Este oprit la timp de ghidul local, care îl învață un lucru
valoros: „Stai, nu-l ciopli, o să moară!”.
In acest fel, turistul înțelege că, într-o junglă în care există miliarde de arbori, contează și cel mai subțire copac:
„Nutrea un sentiment de responsabilitate față de acel copac, chiar dacă nu-i aparținea.”
9. Asociază fragmentul din „Călătorie în jurul omului” de Alexandru N. Stermin cu un text literar studiat la clasă
sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Răspuns posibil:
7
Lectura fragmentului din „Călătorie în jurul omului” de Alexandru N. Stermin mi-a amintit de un alt text literar în
care este evidențiat respectul față de natură. Este vorba despre textul „Platanos” de Doina Ruști.
În textul amintit, îngrijtoarea Cati este un fel de mamă pentru plantele din tabără. Toate s-au născut cu defecte
și au nevoie de ajutor, motiv pentru care eforturile sale au o singură direcție: să le ajute să se dezvolte, să își
depășească neajunsurile și să ajungă la maturitate.
Dincolo de metafora lumii care, uneori, refuză să îi accepte și pe cei diferiți, „Platanos” este și o lecție a
responsabilității și a grijii față de natura înconurătoare.
Respectul față de natură se manifestă plenar și în textul „Călătorie în jurul omului” de Alexandru N. Stermin,
sub forma grijii deosebite a lui Roberto față de aparent neînsemnatul copăcel. Oprindu-l pe Alexandru să îl
cresteze cu maceta, el nu doar salvează o plantă, ci și reușește să formeze un comportament responsabil față
de mediu:„M-a oprit când am vrut să lovesc trunchiul – un copac subțire într-o junglă în care există miliarde de
alți copaci.”
8
JJJJKKK
9
10