Ma numesc Crina si sunt cel de al doilea vorbitor al echipei guvernului .

Inainte sa intru in
partea mea constructiva de caz in care voi sustine motiunea A.P CONSIDERA CA IN OBTINEREA
PROGRESULUI SCOLAR , COOPERAREA ESTE MAI IMPORTANTA DECAT
COMPETITIA,explicand cum cooperarea este o alternativa in dezvoltarea intelectului , fara
suprasolicitarea psihicului elevului, o sa am cateva puncte de argumentare la cazul pe care l-a
prezentat echipa opozitiei pana acum si dupa aceea voi intra intr-o parte de reconstructie in care voi
demonstra de ce argumentele noastre inca stau in picioare chiar si dupa contraargumentarea
lor .Intrand in partea de argumentare,ei spun ca . . .insa acest lucru nu este adevarat deoarece…

Trecand in partea mea constructiva de caz, vreau sa prezint cum intr-un sistem de invatamant
bazat mai mult pe cooperare, elevii isi pot imbogati cunostiintele,fara sa fie presati de presiunea de a
demonstra celorlati ca sunt cei mai buni .Astfel,cooperarea desemnează interacțiune, bună înțelegere și
armonie la nivelul unui colectiv, posibilitatea de a comunica cu ceilalți, de a dobândi stimă de sine și
încredere în forțele proprii.

În cadrul unei astfel de clase se manifestă relaţii de cooperare, benefice în planul

interacţiunii între elevi, generatoare de simpatie, de acceptare, de bună înţelegere. Elevii înţeleg că au
nevoie unii de alţii pentru a realiza sarcina, depind într-un mod pozitiv unii de alţii, iar această
interdependenţă pozitivă îi conduce la devotament faţă de grup.Acestia lucreaza mai eficient ,
asimileaza mai usor noile cunostinte ,coopereaza mai mult si sunt mai comunicativi.Ei iau parte la
indeplinirea unei sarcini de grup si de aceea trebuie sa ii sustina si sa ii incurajeze pe ceilalti membri ,
sa-si asume responsabilitatea atat pentru rezultatele proprii, cat si pentru cele ale colegilor .

In aceasta clasa, profesorul utilizeaza frecvent metode de invatare prin cooperare precum
(ganditi-lucrati in echipe , grup-comunicati,stiu-vreau sa stiu-am invatat, ciorchinele , brainstorming-ul
etc. ) prin care incurajeaza interactiunea elev-elev, adopta rol de facilitator,de mediator,de consultant
in cadrul lectiei , propune elevilor sarcini comune , stabileste scopuri comune, incurajeaza fiecare
membru al grupului sa-si duca responsabilitatile la bun sfarsit si ofera feedback individual elevilor.

Elevii devin din ,, singuratici care invata ,, , ,, colegi care invata impreuna,, , atingand niveluri
superioare ale competentei.Ajung sa aiba rezultate bune , in conditiile in care si ceilalti membrii ai
grupului au aceleasi rezultate . In aceasta clasa , prin munca in echipa , elevii care initial au
performante scolare mai scazute , pot sa ajunga la acelasi nivel de cunostinte pe care il au ceilalti
colegi , iar elevii apartinand minoritatilor nationale , cat si copii mai timizi se pot integra mai repede
in colectivitate , decat intr-o clasa bazata pe competitivitate.

Tendinta de instituire a unor ierarhii in clasa este diminuata deoarece , prin utilizarea unor
metode de invatare prin coopearare ,elevii cu status inalt si cu abilitati deosebite invata de la ceilalti, in
aceeasi masura in care ei isi ajuta colegii sa-si insuseasca o tema .Astfel ,toti elevii se implica in
activitate.

De asemenea , prin colaborare copiii dovedesc o stimă de sine ridicată, încredere în forţele
proprii si manifestă atitudini pozitive atat faţă de învăţare şi cat si fata de profesor .

O cercetare interesanta asupra efectelor sistemelor de notare in situatii de cooperare si in

situatii competitive a fost realizata de Morton Deutsch (1949),pshihologul social american care a
studiat timp indelungat relatiile competitive si cele cooperative . fiind specialist in dinamica
grupurilor .El a realizat un experiment in care a demonstrat beneficiile invatatului, cat si aprecierii
elevilor in situatii de cooperare. Acesta a repartizat subiectii,elevii, in doua grupuri experimentale ,
carora le-a aplicat metode de notare diferite . Elevii din primul grup au fost instiintati ca numai unul
din ei poate obtine calificativul maxim , ceilalti fiind notati in ordine descrescatoare , in functie de
performanta individuala . Membrii celuilalt grup experimental urmau sa obtina aceeasi nota , potrivit
calitatii rezultatelor grupului ca intreg. In urma experimentului , Deutsch a consemnat faptul ca in
grupul structurat competitiv s-a inregistrat o crestere a numarului comportamentelor agresive, ostile, a
conflictelor si a atitudinilor de opozitie si suspiciune. De asemenea, competitia exagerata le-a generat
copiilor mai putin dotati din prima grupa experimentala frustrare, anxietate, sentimente de nesiguranta
si de neputinta , intrucat pe parcursul activitatii acestia erau tentati sa abandoneze lucrul.Astfel , s-a
demonstrat ca procesul competitiv se caracterizeaza  printr-o slaba interactiune intre colegi, prin lipsa
de comunicare sau prin comunicarea unor informatii false, prin lipsa increderii reciproce, fapt care
conduce la scaderea coeziunii grupului.In schimb , in urma experimentului , in privinta cooperarii s-a
constatat ca ea inseamna un castig in planul interactiunii dintre elevi, al comunicarii, al atitudinilor
reciproce si al coeziunii grupului. Deutsch a consemnat faptul ca in grupul structurat pe colaborare
elevii au comunicat onest si deschis , fiecare fiind interesat sa transmita informatiile semnificative si
pe cele mai relevante. De asemena , subiectii au dezvoltat sentimente mutuale de simpatie si prietenie ,
de incredere , de disponibilitate la solicitarile celuilalat. Astfel , s-a demonstrat ca invatarea si notarea
prin cooperare da nastere unui climat mai destins , lipsit de tensiuni, in care fiecare poate sa lucreze
potrivit propriilor capacitati. In aceasta grupa experimentala , chiar si elevii mai putin dotati au
posibilitatea sa contribuie la obtinerea unor rezultate bune de catre grup . Acest fapt genereaza
cresterea stimei de sine, a increderii in fortele proprii, dar si a valorizarii competentelor
celorlalti.Astfel, apartenenta la grupurile cooperative ofera membrilor satisfactie, echilibru si conditii
optime de dezvoltare a personalitatii. Desi , cei care sustin invatarea bazata pe competitie ar putea
reprosa structurii bazata pe cooperare ca in aceasta este posibil ca elevii sa isi piarda motivatia
individuala si ca acestia nu depun destul efort individual in implinirea sarcinii colective , in urma
experimentului Deutsch nu a putut pune in evidenta diferente semnificative in ce priveste invatarea
individuala .Astfel , elevii din ambele echipe au muncit din greu si au fost la fel de perseverenti si de
motivati sa isi atinga scopul .(studiu citat in cartea Pshihologie scolara de Andrei Cosmovici, psiholog
român,doctor in pshihologie pag 241)(Haines, Coleman)

Efectele divergente ale cooperarii si competitiei au fost redate in studiului realizat de Johnson
& Forsyth,in 2001, asemanator cu cel realizat de Deutsch. In urma acestuia s-a observat ca intr-o clasa
cooperativa interactiunea e ridicata ,comunicarea e eficace,elevii se sustin , se ajuta reciproc, toti se
simt integrati de ceilalti si au drepturi egale in as exprima opinia ,rezultatele invatamantului sunt de
ordin inalt , conceptuale ,atmosfera e prietenoasa ,angajamentul de a invata este ridicat ,utilizarea
resurselor e eficienta ,impartita ,iar frica de esec este redusa . In schimb , intr-o clasa competitiva
interactiunea e scazuta ,comunicarea este minima , amagitoare sau chiar sub forma de amenintari ,
elevii nu se ajuta intre ei , ba mai mult unii dintre acestia incearca sa ii incurce pe oponentii lor ,
spunandu-le raspunsuri gresite ,nu toti elevii reusesc sa indeplineasca cerintele , intre acestia exista
relatii conflictuale ,rezultatele invatamantului sunt slabe, atmosfera e ostila , angajamentul de a
invatare e scazut, utilizarea resurselor e ineficienta , individualista ,iar frica de esec este crescuta .

Ideea ca elevii se simt mai bine in pielea lor cand salile de clasa sunt bazate pe
colaborare ,ci nu pe competitie , este sustinuta si de psihologul american Alfie Kohn in cartea
sa ,,No contest:The case against competition ,, din anul 1986 in care spune ca doar pt ca
invatarea se bazeaza mai mult pe colaborare asta nu înseamnă că n-ar trebui să învețe elevii ce
este disciplina sau tenacitatea, că nu ar trebui să-i încurajăm să reușească sau că ar trebui să-i
ferim cu orice preț de eșec. Dar pentru asta nu e nevoie să câștige sau să piardă, să înfrângă
alți elevi și să se teamă să nu fie ei înfrânți, la rândul lor. Elevii se simt mai bine în pielea lor
când sălile de clasă sunt bazate pe cooperare, și nu pe competiție. Când lucrează cu alții, și nu
împotriva altora, iar stima lor de sine nu depinde de câștigarea unui concurs .

Acestia reușesc în ciuda competiției, nu datorită ei. Majoritatea dintre noi am învățat de mici
să credem că avem cele mai bune rezultate când participăm la o cursă – că fără competiție am
deveni toți grași, leneși și mediocri. E o credință acceptată de-a gata de societatea noastră. Un
fals.

Există dovezi palpabile care atestă că productivitatea la locul de muncă suferă, ca

rezultat al competiției. Dovezile sunt chiar mai ample în ceea ce privește climatul sălilor de
clasă. David Johnson, profesor de psihologie socială la Universitatea din Minnesota, a revizuit
alături de colegii săi toate studiile pe care le-a putut găsi pe marginea acestui subiect, din 1924
până în 1980. 65 dintre aceste studii au constatat că elevii învață mai bine când cooperează,
nu când concurează. 8 au constatat contrariul, iar 36 nu au găsit diferențe semnificative. Cu
cât era mai complexă sarcina, cu atât mai rău se descurcau copiii într-un mediu competitiv.

Teresa Amabile, psiholog cercetător la Brandeis University, era mai interesată de

creativitate. Într-un studiu,realizat in anul 2011, le-a cerut copiilor să facă niște “colaje
amuzante”. Unii au concurat pentru premii, alții nu. Apoi, șapte artiști au evaluat lucrările
copiilor. Cei care încercau să câștige au făcut colaje mult mai puțin creative – mai puțin
spontane, in schimb ceillalti care nu concurau pentru nici un premiu , au realizat colaje mai
creative , complexe , variate .Asadar , putem observa ca atunci cand activitatile educative sau
creative se transforma intr-o lupta competitiva , copii nu dau randament maxim , deoarece
competitia ii face pe copii sa fie anxiosi si le perturba concentrarea . De asemenea ,cand un
elev se concentreaza pe recompensa (primul loc , o nota de zece , o steluta aurie sau un trofeu)
devine mai putin interesat de ceea ce face , fiind distras de la ceea ce are de realizat , intrucat
performanta acestuia scade .

Intrucat metodele traditionale , care presupun competitia nu pot fi excluse in totalitate,

consider ca acestea ar trebui imbinate cu cele moderne , care presupun cooperarea, astfel
incat sa-i ajute pe copii sa gandeasca eficient , critic, creativ si constructiv.De aceea , sistemul
de invatamant ar trebui sa se bazeze mai mult pe munca in echipa , deoarece aceasta inseamna
o imbinare armonioasa a dintre cooperare si competitie . Pentru ca aceasta munca in echipa sa
se desfasoare concordant , trebuie respectate urmatoarele conditii : luarea in considerare a
perioadei necesare dezvoltarii unui spirit de grup , impartirea sarcinilor intre membrii grupului
dupa ce grupul s-a constituit , marimea grupului trebuie adaptata volumului sarcinii ,
caracterul sarcinii trebuie sa se preteze la indeplinirea ei prin cooperare si sa fie adaptata
varstei si nivelului de inteligenta al subiectilor , precum spune K.M .Evans , doctor in
psihologia sociala in Jurnalul britanic de sociologie (1966).De asemenea, pentru a nu se
imparti clasa in grupuri rivale , componenta grupurilor trebuie sa fie de fiecare data
alta .Astfel ,munca in echipa stimuleaza invatarea prin colaborare, producand totodata
competitie intre echipele aflate la acelasi nivel intelectual . Cu toate ca într-o echipă este
favorizată interacțiunea și comunicarea tuturor membrilor, se pune bază și pe aportul
individual al fiecăruia, fiecare membru dorind să-și ducă la bun sfârșit sarcina care i-a fost
dată.

In concluzie , daca vrei ca in viitor elevii ,datorita sistemului de invatamant , sa capete o stima
de sine sanatoasa , sa se accepte pe sine, sa aiba succes , sa stie sa relationeze cu ceilalti , sa impuna si
sa primeasca iubire si respect si sa exceleze pe masura capacitatii sale atunci invatarea prin cooperare
este solutia pentru a transforma aceste idealuri in realitate . Va rugam sa votati motiunea!