Clasa a XI-a C

Lecția: România, de la statul totalitar la statul de drept

Fișa nr. 1 Cultul personalității

1. Omagiu (autor necunoscut) 2. Urare de iarnă (C.V. Tudor)

Este fiica prea iubită

Tovarase Nicolae Ceausescu, A acestui brav popor,
Tovarasa Elena Ceausescu, De luceferi străjuită
Va multumim fierbinte Și de steagul Tricolor
Din inimile nostre de copii E Elena Ceauşescu.
Ca viata ni-i frumoasa; Suflet nobil și vibrant.
Azi, ale patriei vlastare, Mama bună, om politic
Si maine,comunisti cu brate de otel, Și prestigios savant.
Vom duce Romania mai departe, Înțeleaptă-i este fapta
Spre comunism- Năzuind spre viitor,
Maretul nostru tel!. Tot cu cinste sta în dreapta
Marelui conducător

Fișa nr. 2

Condițiile socio-economice ale populației

1. „Curentul se întrerupea intermitent, ceea ce îmi crea o stare de nervozitate. Lumânări

nu se găseau, baterii erau insuficiente. Erau locuri, la țară, unde curentul se livra doar
2 ore din 24. Caloriferele erau aproape reci. Stăteam în casă îmbrăcați cu haine groase.
În iarna anului 1984/85, se depusese un strat de gheață, de un deget grosime, pe partea
interioară a geamului din dormitor. Am acoperit geamul cu o pătură. Existau
apartamente unde temperatura în dormitor era de 5-6 grade. În blocurile din provincie,
unii locuitori își instalau în apartamente sobe cu lemne, iar burlanele le scoteau prin
perete sau geam. Alții instalau sobe cu motorină și scoteau burlanul prin gura de
aerisire din baie. Gazul nu avea presiune. Cuptorul nu se putea folosi deloc.
Televiziunea transmitea două ore pe zi, jumătatea programului fiind ocupat cu sau
despre "Tovarășul".

2. „Pe fundul sticlei cu ulei se aduna un strat tulbure de două degete. Pâinea era
semicartelată. Se dădea o pâine de persoană, dacă ajungeai devreme. La țară se vindea
1/2 kilogram zahăr și 1/2 kilogram ulei de persoană, pe lună. Pâine nu se dădea deloc.
Soluția muncitorului agricol era furtul. Uneori reușeam să iau pâine și câteva
kilograme de zahăr la suprapreț de la vânzători (prin legături). Mai puteam obține
 câteva ouă și carne de la țară, făcând troc contra pâine, zahăr și ulei. Fiind în vizită la
Gura Humorului, zonă necolectivizată, am reușit să fac rost de 7-8 kg. carne de vițel.
Un milițian binevoitor m-a sfătuit să tranșez carnea în bucățele și să o prăjesc, fiindcă
pe drum sunt controale, putându-te deferi justiției și condamna la 1,5 ani închisoare
pentru speculă. I-am urmat sfatul”

Fișa nr. 3

Constituția din 1965 Constituția din 1991

Art. 1. ARTICOLUL 1 - Statul roman

Romania este republică socialistă. Republica
Socialistă Romania este stat al oamenilor
muncii de la orașe si sate, suveran,
independent si unitar. Teritoriul sau este
inalienabil si indivizibil.
(1) Romania este stat national, suveran si
independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman
este republica.

Art. 2. (3) Romania este stat de drept, democratic si

Intreaga putere în Republica Socialistă
Romania aparține poporului, liber și stăpân
pe soarta sa.
Puterea poporului se întemeiază pe alianța
muncitorească-țărănească. În strânsa unire,
clasa muncitoare - clasa conducatoare in
societate -, țărănimea, intelectualitatea,
celelalte categorii de oameni ai muncii, fără
deosebire de naționalitate, construiesc
orânduirea socialistă, creând conditiile
trecerii la comunism.
Art. 3.
In Republica Socialista Romania forța
politică conducătoare a întregii societăți este
Partidul Comunist Roman.
social, in care demnitatea omului, drepturile
si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a
personalitatii umane, dreptatea si pluralismul
politic reprezinta valori supreme, in spiritul
traditiilor democratice ale poporului roman si
idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si
sunt garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului
separatiei si echilibrului puterilor -
legislativa, executiva si judecatoreasca - in
cadrul democratiei constitutionale.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a
suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

„Regimul democrației liberale este, în primul rând, un regim democratic, ceea ce

înseamnă că cetățenii participă, direct sau indirect, la putere. Cea mai bună expresie a acestei
democrații pare să fie votul universal care permite tuturor cetățenilor adulți să-și desemneze
reprezentanții…Dar acest tip de democrație se vrea și liberală, pentru că ea are drept scop
menținerea și apărarea libertăților individuale…Libertățile politice ca libertatea presei,
întrunirilor, libertatea conștiinței, dreptul de a-și exprima în libertate opiniile, siguranța de a
nu fi arestat fără motiv…Libertatea economică e fondată pe ideea că economia se supune unor
legi naturale și că statul nu trebuie să le pertube pe acestea prin intervenții care ar risca să le
denatureze funcționarea”.
(Pierre Milza,Serge Bernstein, Istoria secolului XX)