\V. Citeste cu atentie textul care urmeaz’, apoi rezolva cerintele: Ca adolescent, tinzi fie sa Inghit informatii pe nemestecate, fe sa fi ultrasceptic cu privire la orice citest in pres& sau vezi TV. In oricare dlntre situa, ot te vei lov de fake news. Important este insé sé sti le recunosti, ca s& ‘nu jungi sa iei decizil legate de vitorul téu pe baza unor credinfe side’ false. O spun specialist in media, nu eu... Dacé esti adolescent, esti mai predispus sé te confrunfi cu dezinformarea, iar fake news-ul ii poate influenta viafa mai mult decét crezi. Am vorbit cu mai mul specialist care se lupté cu fake news despre efectele asupra tinenlor $i cum pot fi ajutati sé nu cad’ tn capcana manipula. Nici la nivel international, inca nu s-a trasat 0 linie clara intre dezinformarea (fake news) si stirile false (false news). Opiniile sunt imparfite, depinde pe cine intrebi. De exemplu, cei de la Facebook au inlocuit complet terme- nul de ,fake news" cu ,false news", considerand ca acesta din ura exprima mai clar minciuna $i dezinformarea. Cristina Lupu de la Centrul de Jurnalism Independent mi-a explicat cd dezinformarea ,este o incercare orga- nizata de a convinge pe cineva sd facd sau sé creada ceva folosind informafii sau date false. Toata lumea e vul- nerabilé sé creada dezinformarea’. Cénd fake news-ul e facut intenfionat, cu rolul de a polariza $i manipula, false news-ul sau stirile false apar mai degrabé in urma unei erori de documentare a jurnalistului, lar pentru ca elevii sé stie sa se protejeze de mici de ambele versiuni ale stirilor false, Cristina face cursuri de educate media cu nerd toat& Roménia. faut s&infeleaga rolu media into societate democratcd, sa distings informatia de propaganda $i sé foloseasca responsabil refelele sociale. Pentru cdi isi petrec mai tot timpul pe refelele sociale, adolescentii sunt cei mai expusi fake news-ului. Cei mai ‘mulfidintre elevii romani care folosesc internetul ziinic (9 din 10 conform INS) 0 fac pentru a intra pe retelele so- ciale. Aaicd, pe Facebook si Instagram, fifuri de informafi, dar side dezinformare. Alina Bargéoanu, membru in comisia ‘europeand de combatere a fake news-ului, spune cd nu este o problema cu adolescenfii in general, ci cu faptul c& ei sunt mereu on-line: ,Nu este 0 vulnerabilitate creata de varsta, ci o vulnerabiltate creat de dependenfa pe care 0 au fafa de mediul digital." De asemenea, Florin Serban, profesor 35Hong Kong, spune c& adolescent cred in ends tn ceva. Fake news-u! Iti d8 un fel in a Universita fe Jurnatism si lector In Departamentul de el trebuie si fake news pentru cd au nevoie de apartanenté: « vp social] {ae ce nti imine cv Un GTP soma.) mat cfrentle nu Sunt may, posite co naeciroroezape un put sce aeZINOrMOST CT iesceni «NU tn Copia fun cre pick sedi Isbin Se oa f paca dosti de care 2 et vars cide acces la informatie si géndire critica.” Chiar dace! Po Pa, un opi poate 88s dea pacallt si cineva cu 15 ani mai mic. De aserera, dod ca a rez 7 ‘seama ca nu @ adevarat. Depinde doar de nivelul de informare.[. ri . Cristina Lupu compara Toinformarea cu,o picatur care nu asa urme imediat®, ae e rl al Le Ea spune ca adolescenilor le linsoste complet reflex de a uta informa pe siteunib Mme St ccare sunt sursele lor de informare, raspunsul este majontar legat de Instagram, Facebook si YouTube. ‘i Pe /dnga refelele sociale, mai sunt ssite-urile care dau ca bune informati false. Daca esti tandr $i n-al timp sau chef s& cauti in mai multe surse, @ usor sé pici In plasa asta. Informatia luaté de pe un site de pseudostiings a ajuns $2 aidéaceoasireovanacao informatie vat de pe un ste specail. Asta poate face pe tine sa cread 8 vaccinunie provoacd autism sau cé pot vindeca orie bold, daca bei suc de sfeclé rosie.) a Probabiltatea de a crede o dezinformare creste cu cét ea este ambalaté mai frumos sau distribuité de prieteni sioameni de incredere.(..] Puterea réméne momentan la public. Tu va trebui sd sti ce-i fake news $i ce nu. (Andrei Petre, Fake News sunt mai fice ca niciodaté pentru vitorul tineriior ain Roménia, fragment preluat de pe site-ul https://www.vice.comiro) “F 1. identifica, in textul dat, teza pe care o sustine autorul, 2. Prezinté doud fapte/exemple/dovezi, pe care le foloseste autorul. doua motive pentru care stirle false au un impact mai mare asupra adolescentilor. 4, Din ce cauza creste posibilitatea de dezinformare a adolescentilor? 5. Cauta patru stir false in mediul on. ine,PE 6, Crezi ca stirile false au un impact pozitiv sau negativ asupra adolescentilor? Alcatuieste un text argumen- tatiy, in 100-150 de cuvinte, avand in vedere urmatoarele repere: - formularea unei opinii in legatura cu tema propusa; -enuntarea a doua argumente adecvate opiniei, ilustréndu-le cu exemple; - formularea unei concluzii pertinente; -utiizarea corect a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare, agezarea in pagina, li- zibilitatea.