Student: Chelaru Elisa-Daniela

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de filosofie și științe social-politice

Specializarea: Resurse umane

Grupa 4

PROIECT DE CERCETARE
Avortul
Consecințele sarcinii la adolescente
1.Alegerea temei de cercetare

Tema acestui proiect de cercetare o reprezintă “Avortul. Consecințele sarcinii la

adolescente. Copiii cu copii.”

2.Fixarea obiectivelor
Au fost stabilite o serie de obiective, iar acestea sunt:

- estimarea gradului de informare a adolescentelor și utilizarea mijloacelor

contraceptive;

-estimarea incidenței cazurilor de violență și abuz sexual asupra

adolescentelor;

-examinarea situației cu privire la cadrul instituțional în prevenirea sarcinii

la vârsta adolescenței și protecția socială a mamelor minore;

-identificarea măsurilor pentru prevenirea fenomenului în cauză, reducerea

ratei fertilității la adolescente și ameliorarea protecției sociale a mamelor minore.

3.Documentarea
Acest proiect de cercetare contine mai multe puncte si anume:
-motivarea alegerii temei
-definirea avortului
-scurt istoric al avortului in Romania
-factori care duc la avort
-efecte ale avortului in viata adolescentina
 -statistici

4.Delimitarea universului cercetarii

Populația căreia îi este specific acest fenomen sunt adolescentele, mai exact eleve de
liceu, persoanele care îi sprijină precum părinții și profesorii.

5.Cadrul teoretic
*Motivarea alegerii temei
Avortul se practică de foarte mult timp și reprezintă un fenomen social atât la noi în țară
cât și în străinatate. Efectul acestuia se resimte în primul rând în rata scăzută a natalității.
România este o țară cu o rată deosebit de mare a avorturilor de aproximativ 75% din numarul
total de sarcini, ocupând primul loc în Europa din acest punct de vedere. În general se afirmă că
principala cauză pentru această situație este recensiunea economică, lipsa posibilităților materiale
pentru creșterea unui copil etc. Cu toate acestea avortul nu poate rămâne o soluție pentru femeile
aflate în criza emoțională datorită sarcinii nedorite, date fiind numeroasele sale efecte secundare
atât în plan fizic, psihoindividual și social.
*Definiția avortului
Avortul reprezintă întreruperea de sarcină, prin care fătul este expulzat din cavitatea
uterina înainte de a fi dezvoltat de-a lungul celor 9 luni de graviditate și fara a fi nascut normal.
(Constantin, Nicolae- Ghidul contracepției- traducere din limba engleză, Editura Pro-Editura,
2003, București)
Avortul este întreruperea accidentală sau provocată a gravidității, înainte ca fătul să se
afle în afara organismului matern. (Coteanu, Ion și Seche, Luiza și Seche, Mircea, Dicționarul
explicativ al limbii române, București, Academia Română, Institutul de lingvistica “Iorgu
Iordan”, anul 1998)
Avortul este o metodă brutală, foarte periculoasă, de expulzare a embrionului său, în
cazuri mai deosebite, a fătului; poate duce la sterilitate, la hemoragii prelungite, chiar la
perforarea uterului și moartea femeii.
Avortul nu este o metodă contraceptiva! (Logofatu, Luminita si Niculescu, Cezar Th., și
Partin, Zoe Biologie, Manulal pentru clasa a VII-a, Editura Corint )
* Scurt istoric al avortului in Romania
Ca și majoritatea țărilor din estul Europei, România are o îndelungă istorie de recurgere
la avort, care, în combinație cu metodele tradiționale de contracepție a fost responsabil de
declinul rapid al fertilității în anii 1950. Chiar înainte de a se legalize avortul în 1957, se utilizau
pe scara largă avorturile clandestine, realizate de medici sau de alte persoane ce se ocupau în
mod tradițional de astfel de intervenții, pentru a se evita consecințele unei sarcinii nedorite. În
anii 1957-1965, întreruperea de sarcină efectuată în condiții legale a fost principala metodă de
dirijare a fertilității în România.(Doctor Serbanescu, Florina, Doctor Marris, Leo- Sănătatea
reproducerii la tineri, [f.e], 1996, p. 134).
În perioada 1966-1989, majoritatea avorturilor erau strict interzise, iar contracepția era prohibita,
însă au continuat să se efectueze ilegal întreruperi de sarcină, în ciuda restricțiilor legale riguros
aplicate și a consecințelor serioase asupra sănătății. După revolutția din decembrie 1989, avortul
efectuat în primul trimestru de sarcină a devenit iar “disponibil” la cerere, atunci când legislația
restrictive a fost revocată ca urmare a presiunii exercitate de opinia publică asupra guvernului
interimar. România a devenit rapid țară cu cel mai mare procent de avorturi din Europa cu 3.2
avorturi pentru fiecare naștere cu făt viu, la nivelul anilor 1990. În ciuda unor scăderi treptate în
ultimii ani ( de la 198 de avorturi la 1000 de locuitori între 15-40 ani în 1990, la 107 avorturi la
1000 de locuitori în 1995) procentul de avorturi din România rămâne foarte ridicat. Această
tradiție îndelungată de recurgere la avort pentru a dirija fertilitatea, combinată cu dificultățile
economice care presează cuplurile să-și limiteze numărul de copii, precum și absența metodelor
moderne de contracepție care să fie disponibile pe scară largă, sunt în mare măsură elementele
responsabile pentru procentul mare de avorturi care continua să se înregistreze cât și pentru larga
acceptabilitate de care se bucura avorturile în România.(Doctor Serbanescu, Florina, Doctor
Marris, Leo- Sănătatea reproducerii la tineri, [f.e], 1996, p 135-136)
*Consecințele avortului

Pe plan psihoindividual, avortul lasă în sufletul femeii o rană adâncă atacând însăși esența
identității ei - aceea de a fi mamă, de a aduce pe lume viața.

Pe plan fizic pot apărea: sterilitatea, leziuni inflamatorii ale aparatului genital, tulburări
menstruale.
Pe plan social, rata mare a avorturilor duce la o scădere drastică a natalității și implicit la
îmbătrânirea populației motiv serios de îngrijoarare chiar și pentru autoritățile de stat.
În consecință, avortul este un fenomen ce devine tot mai îngrijorător, atât prin frecvența,
cât și prin multitudinea efectelor negative pe care le aduce. Totuși recuregerea la această practică
reprezintă o alegere pe care o femeie o face din diferite motive. În acest caz devine foarte
importanta determinarea factorilor favorizanții ai avortului, care sunt în relație cu această decizie
luată de femeie, cât și scoaterea în evidență a consecințelor negative pe care le produce avortul.
*Statistici
„Statisticile alarmante sunt confirmate de reticenţa femeilor din România de a merge
periodic la ginecolog. Datele existente arată că un sfert dintre românce nu se adresează medicului
ginecolog decât atunci când resimt diverse simptome supărătoare sau când suspectează o sarcină,
iar peste 20% nu obişnuiesc sa meargă la controale ginecologice anuale. Cauza principală a
acestui dezinteres este lipsa educaţiei sexuale cu privire la importanţa controlului ginecologic şi
necunoaşterea faptului că peste 95% dintre problemele depistate în cadrul examinărilor medicale
sunt tratabile”, declară Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu, Spitalul Universitar de Urgenţă,
Bucureşti.

6. Unitățile de analiză și înregistrare

Unitatea de analiză este reprezentată de toate adolescentele din România care fac avort.
 Unitatea de înregistrare este reprezentată de adolescentele care fac avort, iubiții lor,
părinții și profesorii.

7. Elaborarea ipotezelor
Acest proiect și-a propus să verifice o serie de ipoteze și întrebări:

Ipoteze:

1. Cu cât adolescentele sunt mai puțin informate despre metodele contraceptive, rata
avortului crește.
2. Cu cât varsta este mai fragedă, cu atât curiozitatea adolescenților crește.

Întrebări:

1.De ce avortează adolescentele?

2.De ce se ajunge la avort?

3. De ce adolescenții nu sunt informați cu privire la metodele contraceptive?

4.Cât de frecvent avortează adolescentele?

8.Stabilirea tipului de cercetare

Această cercetare este : explicativă, neexperimentală, statistică. Acest tip de cercetare ne
poate ajuta să ne atingem obiectivele: să determinăm care sunt cauzele și efectele
fenomenului, statistici, impactul pe care îl are avortul în viața unei adolescente sau a unei
femei.

9.Selectarea surselor de informare

Sursele din care putem culege informații sunt:

-mass-media

-internet

-populația țintă(adolescente, femei care au avortat), dar si părinții și prietenii

acestora.