Biletul nr.1
14
1. Regiunea mastoidiana. Pucte de reper, limite,
stratigrafia. Triunghiul de trepanatie Chipault si
patratul de atac
2. Triunghiul submandibular. Glanda salivara, loja si
capsula ei. Formatiunile vasculonervoase si
ganglionii limfatici. Triunghiul lui Pirogovac
3. Stratigrafia peretelui thoracic in spatiul intercostal
4. Punctia v. Jugulare int si subclviculare
Biletul nr.2
1.Regiunea faciala profunda.Spatiile celulare
temporopterigoidian, interpterigoidian- continutul
vasele si nervii, caile de rapsindire a puroiului
2.Pericardul,recesuri si sinusuri
3.Demonstrati reperele si regiunile topografice in
regiunea gitului Limitele-sup-marg inf si unghiul
mandibulei,marg inf a canalului auditiv extern, apofiza
mastoid, linia nucala superioara.
Blocajul n.intercostali
Biletul nr.3
1.Regiunea parotidomaseterica. Limite si puncte de
reper,stratigrafia. Topografia gl. parotide si proiectia
ductului parotid (Stenon), ramurile nervului facial.
2.Regiunea cervicala. Puncte de reper,limite,diviziuni
topografice.
3.Demonstrati hilul pulmonar sting si drept.Continutul,
corelatiile componentelor in plan frontal si orizontal.
Blocajul n.intercostali
Biletul 4.
1.Regiunea mastoidiana. Proiectia antrului, canalului
nervului facial (Falopii), sinusului sigmoidian in
cadranele regiunii mastoidiene.
2.Topografia pleurei. Compartimentele. Cavitatea
pleurala (limite, sinusuri)Particularitati la copii.
3.Demonstrati fasciile gitului.
Biletul nr.5
1.Topografia plaminilor.lobi,segmente.Sintopia
elementelor hilului pulmonar drep si sting.
scheletotopia.
2.Regiunea frontoparietooccipitala. Particularitati de
vascularizare a tesuturilor epicraniene.
3.Demonstrati spatiile de tesut celuloadipos ale gitului.
Continutul.
Conicotomia
Biletul nr.7
1.Triunghiul carotidian. Limitele si straturile. Artera carotida
comuna si divizarea ei in artera carotida interna si externa.
Zona sinocarotida reflexogena.Limite:medial-venteru sup a
m. omohioid;lateral-m.sternocleidomastoidian;superior-
venterul posterior a m. digastric.
2.Topografia cordului si vasele
3.Determinati repere si diviziuni topografice in portiunea
cerebrala a capului.
Incizii in reg faciala a capului in parotida purulenta.
Biletul nr.8
1.Regiunea temporala corespunde extinderii muschiului
temporal.
2.Regiunea sternocleidomastoidiana
3.Formatiunile anatomice ale mediastinului anterior prezinta
un spatiu ce contin organe delimitate :
Punctia v. Jugulare int si subclviculare
Biletul nr.9
1.Porțiunea facială a cap.
2Triunghiul scalenovertebral.
3.Locul de confluiere a v. azygos.
Biletul 10
1.Regiunea frontoparietooccipitala.Sistemul venos si
insemnatatea lui practica.
2.Anatomia chirurgicale a fasciei endotoracice,spatiul
parapleural si arterei toracice interne.
3.Demonstrati spatiul antescalen,limitele si continutul lui .
Biletul nr.11
1.Regiunea frontoparietooccipitala. Tunicele encefalului si
spatile meningeale. Sinusurile venoase ale durei mater:
2.Triunghiul omoclavicular. Limitele, straturile. Pachetul
vasculonervos.
3.Demostrati sursele de vascularizare a glandei mamare
Biletul nr. 12
1.Anatomia chirurgicala a pachetului vasculo-nervos medial
al gitului.
2.Topografia glandei mamare ,particularitati la
copii.Malformatiuni congenitale a glandei mamare .
3.Demonstrati etajele venoase ale portiunii cerebrale a
capului .Insemnatatea practica . sistemul venos al regiunii
frontoparietooccipitale e bine dezvoltat si dispus in 3 etaje .
Biletul nr.13
1.Peretele toracelui. Straturi, vase si nervi, spatii celulare .
2.Spatiul antiscalen
3.Demonstrati pe craniu proiectia sinusurilor venoase
Biletul nr.
1.Sistemul venos facial, anastomoze. Importanta
practica.
2.Diafragmul, zonele slabe, particulatitatile
structurale la copii.
3.Triunghiul scalenovertebral. Limite, continutul
Biletul nr.15
1.Triunghiul lateral al gitului. Limitele, straturile.
2.Straturile regiunii geniene.
3.Saptiul intercostal, continutul.
Biletul nr.17
1.Regiunea infrahioidiana.Limite,straturi.Fasciile si
straturile de tesut celuladipos.
2.Toracele.Limite,puncte de reper,diviziuni
topografice.Sintopia,scheletotopia organelor.
2.Cordul
3.Partea toracica a esofagului-la nivelul vertrebrei
T2-T11
Biletul nr.18
1.Traheia-la nivelul vertebrei C6-T5. Unde are loc
bifurcatia traheii.
2.Repere si diviziuni topografice in regiunea facial a
capului.
3.Puncte de reper extern-contururile
orbitelor,marginile aperturii priforme si dorsul
nasului,osul zigomatic,arcada zigomatica,fosa
caninca a maxilei,marg ant a m.maseter,contururile
mandibulei.
Biletul nr.19
1.Spatiul interscalen. A subclavicuara si ramurile ei,
plexul brachial
2.Spatiile de tesut cellular adipos in reg profunda a
fetei. Continutul, comunicarile.
3.Demostrati arcul aortei si ramurile lui. Raporturi
cu formatiuni limitrofe.
Biletul nr. 20
1.Corelatiile dintre aorta si esofag
2.Demonstrate nivelul de bifurcatie a arterie carotid
commune, zona reflexogena.
3.Demonstrati pe craniu limitele fosei
retromandibulare.
Biletul nr. 6 intracraniene.
1.Regiunea geniana. Limite, puncte de reper, Mastita
stratigrafia, vase sangvine si nervi.
2.Triunghiurile gitului
3.Demonstrati spatiul intercostal.Sintopia pachetului
vasculo nervos.
Traheostomie
 Bilet nr.1 Bilet Nr.6
1. Demosntrati reperele si regiunile topografice în reg.gîtului. Limitile:
2. Triunghiul submandibular.Glanda salivara,loja si capsula ei.Formațiunile 1. Topografia regiunii sternocleidomastoidiene.Stratifigrafia, vasele și
vascilo- nervoase,ganglionii limfatici.Triunghiul Pirogov.Topografia nervii.
triunghiului submandibular.Δ submandibular (par) 2. Topografia glandelor tiroidă și paratiroide. Vascularizareaa și
3. Incizii raționale în flegmonul pachetului vasculo nervos medial al inervația.
gîtului. 3. Incizii raționale în flegmonul suprasternal,stratifigrafia, complicații.
4. Căile de difuzare a colecțiilor purulente din trinughiul cervical lateral. 4. Traheostomia superioară-indicații,tehnica, complicații.
Bilet Nr.2
1.Spațiile celulo-adipoase ale regiunii cervicale. Bilet Nr.7
2.Zona reflexogenă sinocarotidă-noțiune.
3.Puncția venei subclaviculare. 1. Proiecția, componența și sintopia pachetului vasculonervos medial al
4.Fasciile cervicale după Șevkunenko.Formațiuni anatomice tapetate. gîtului.
2. Triunghiul scalenovertebral.Limitele.Straturile, formațiunile
Bilet Nr.3 anatomice.
1.Topografia vaselor și nervilor superficiali cervicali 3. Incizii raționale pe gît în caz de flegmon retrovisceral
2.Zonele de drenare limfatică a ductului toracic și limfatic drept 4. Topografia triunghiului submandibular.
3.Conicotomia-indicații, tehnica Bilet Nr.8
4.Incizii și particularități anatomo-chirurgicale în flegmonul submandibular. 1. Topografia triunghiului Pirogov pe gît.
Bilet Nr.4 2. Topografia spațiului antiscalen.
1. Topografia nervilor frenici în regiunea cervicală 3. Accesul chirurgical în abordarea ductului toracic pe gît.
2. Anatomia chirurgicală a ductului toracic pe gît 4. Particularități în toaleta chirurgicală primară a plăgilor.
3. Traheostomia inferioară-indicații, tehnica, complicații
4. Segmente arteriale critice pe gît-argumentarea topografică Bilet Nr.9
Bilet Nr.5 1. Semnele distinctive dintre aa.carotide externă și internă.
1. Triunghiul carotidian.Limitele și straturile 2. Topografia triunghiului lateral al gîtului.
2.Spațiul celuloadipos previsceral al gîtului-delimitarea, conținutul, 3. Blocajul vagosimpatic pe gît.
difuzarea puroiului 4. Topografia spațiului interscalenic.
3.Denudarea esofagului pe gît Bilet Nr.10
4.Raportul nervilor recurenți cu traheea și esofagul în regiunea cervicală 1. Proiecția, sintopia și componența pachetului vasculonervos lateral al
gîtului.
2. Segmentele arteriale critice pe gît.
3.Spațiile celulare și căile de răspîndire a purulențelor pe gît.
4.Noțiune de suturare și plastie a vaselor.
 Bilet nr.1
1.Demosntrati reperele si regiunile topografice în reg.gîtului. Limitile:
●superior: marginea inf a corpului mandibulei, unghiul mandibulei, marginea inf canalului auditiv extern, apofiza
mastoidiană, linia nucală superioară.
●inferior: marginile superioare a claviculelor, vîrful acromionului, pina la apofiza spinoasă a vert C7.
Gîtul este imparțit in 2 regiuni mari: anterioară și posterioară, care se împart prin linia trasată de la apof.mastoidiană
pina la vîrful acromionului. Regiunea posterioară se numește – occipitală sau nucală. Constă din mm.lung al gîtului,
lung al capului, drepți laterali ai capului, acoperiți de m.splenius al gîtului și m.trapezoid. Regiunea anterioara
conține organe, vase și nervi. Regiunea este separată in triunghiuri.
Punctele de reper:
• Marginea inf. a mandibulei
• Gl. Submandibularã
• Corpul osului hyoid
• Cartilajul tiroid
• Traheea
• M. Sternocleidomastoidian
• Marginele ant. m. Trapez
• Incizura jugularã
• Procesele acromiale
Triunghiul medial: (par) limitele:
●posterior este conturat de muşchiul sternocleidomastoidian,
●anterior – de linia medianăa gâtului,
● superior – de marginea inferioară a mandibulei. În limitele acestui triunghi, prin intermediul venterului superior al
omohioidului şi venterelor digastricului, se formează trei triunghiuri mici: omotraheal, carotid şi submandibular.
Triunghiu omotraheal delimitat
●postero-inferior de muşchiul sternocleidomastoidian,
●postero-superior – de venterul superior al omohioidului,
●anterior – de trahee
Triunghiul carotid delimitat
●posterior - muşchiul sternocleidomastoidian,
●antero-inferior de venterul superior al muşchiului omohioid,
●antero-superior de venterul posterior al muşchiului digastric.

Triunghiul cervical lateral (par) Limitele:

●anterior de muşchiul sternocleidomastoidian,
● posterior de muşchiul trapez
●inferior de claviculă. Prin intermediul omohioidului, care trece oblic de sus în jos şi înapoi, acest triunghi se
împarte în două triunghiuri: omotrapezoid şi omoclavicular.
Triunghiul omotrapezoid Limitele:
●anterior de muşchiul sternocleidomastoidian,
●posterior – de muşchiul trapez
● inferior – de venterul inferior al muşchiului omohioid.
●Δ omoclavicular
Limitele:
● inferior de claviculă
● superior de venterul inferior al omohioidului
● anterior de marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian.
2.Triunghiul submandibular.Glanda salivara,loja si capsula ei.Formațiunile vascilo-
nervoase,ganglionii limfatici.Triunghiul Pirogov.
Topografia triunghiului submandibular.Δ submandibular (par) – marginea inferioarã a mandibulei si laturile m.
digastric. În acest Δ se gaseste gl. submandibularã. Conține: - glanda submandibulară; - triunghiul lingval (Pirogov);
- patrulaterul Beclard.
Straturile:
1. Pielea,
2. Ţesutul adipos subcutan,
3. Fascia superficială cu muşchiul platisma,
4–Fascia proprie se împarte în două foiţe: superficială – ce acoperă glanda din exterior şi profundă – ce tapetează
glanda din interior şi se inseră pe linia milohioidă a mandibulei, formând capsulă pentru glanda submandibulară.
Fascia înconjoară glanda liber, fără a trimite septuri în ţesutul glandei. Între glanda submandibulară şi capsula ei, este
un strat de ţesut celular. Ganglionii limfatici sunt situaţi în jurul şi în grosimea ei.
5. Planşeul trigonului submandibular – m. milohioid şi m. hioglos. Între ei trece ductul glandei submandibulare, n.
hipoglos, v. lingvală, şi mai superior, n. lingval. Artera lingvală este situată mai profund de m. hioglos în triunghiul
Pirogov, care este delimitat: superior – n. hipoglos, inferior – tendonul intermediar al m. digastric, medial – marginea
m. milohioid, iar m. hioglos constituie planşeul triunghiului Pirogov.
Artera şi vena faciale sînt situate la nivelulu polului posterior a glandei submandibulare. Vena trece sub foiţa
superficială, iar artera – sub foiţa profundă a fasciei proprie.
Δ lingual (Pirogov):
Limetele:
●anterior: marginea posterioară a m. milohioidian;
●posterior: venterul posterior al m. digastric;
●superior: n.hipoglos.
Conține: a.sublinguală.
3.Incizii raționale în flegmonul pachetului vasculo nervos medial al gîtului.
Se va tine cont de formele variabile individuale ale gitului, de mobilitatea usoara a organelor, de pericolul lezarii
vaselor gitului. De asta la toaleta chirugicala a plagii este necesara fixarea imediata a venelor lezate cu pense
hemostatice si ligaturarea lor. La inciziile in regiunea medial a gitului capul bolnavului se mentine pe linia meiana.
Inciziile vor fi longitudinale si combinate.Flegmoanele de regula se dezvolta in urma discompunerii purulente a
nodulilor limfatici profunzi in caz de limfadinite, cind in process se implica tesutul cellular ce inconjoara nodulii
limfatici. Incizia trebuie sa fie strict pe straturi.Dupa incizia pielii e de dorit utilizarea instrumentelor boante, pentru a
nu se deteriora vasele sangvine modificate de procesul pathologic.
4.Căile de difuzare a colecțiilor purulente din trinughiul cervical lateral.

Bilet Nr.2
1.Spațiile celulo-adipoase ale regiunii cervicale.
1. Spaţiul interaponeurotic suprasternal – situat deasupra incizurii jugulare a sternului, se formeazã de dedublarea
fasciei II cu fascia III care respectiv se fixeazã de marginea anterioarã si postrioarã a manumbriului și claviculelor.
2. Spaţiul previsceral (pretraheal) – delimitat de foițele fasciei endocervicale. Conţine: ganglioni limfatici
pretraheali, plexul venos tiroid impar.
3. Spaţiul sternocleidomastoid. Din teaca m. sternocleidomastoidian, ce are traiect oblic de jos în sus, de la stern şi
claviculă spre apofiza mastoidiană.
4. Spaţiul submandibular (sacul hiomandibular) – este format din dedublarea laminei superficiale a fasciei cervicale
proprii. Conţine: glanda salivară submandibulară, ganglioni limfatici, a.v.facilă.
5. Spaţiul neurovascular (sau al pachetului neurovascular cervical principal). Conţine: a. carotidă, v. jugulară
internă, n. vag, ganglioni limfatici.
6. Spaţiul retrovisceral (retrofaringean în partea superioară) – delimitat de fasciilie endocervicale și prevertebrale,
posterior de faringe și esofag, comunică cu mediastenul. Conţine: ganglioni limfatici şi plexul venos retrofaringean.
7. Spaţiul parafaringean. Este limitat de baza craniului și o.hioid. Conține: carotidă internă; v. jugulară internă; nn.
glosofaringean, vag, accesor, hipoglos; ganglionii lifmatici.
8. Spaţiul prevertebral (cervical profund). Delimitat de fascia prevertebrala si vertebrele cervicale, se extinde pină la
vertebra T3. Conţine: muşchii lungi ai capului şi gâtului, trunchiul simpatic.
9. Spaţiul superficial al triunghiului lateral al gâtului - Situat între fascia proprie şi fascia prevertebrală. Conţine:
ganglioni limfatici, a. cervicală superficială, a. suprascapulară, n. accesor.
10. Spaţiul profund al triunghiului lateral al gâtului. (amplasat posterior de fascia prevertebrală). Conţine: a. şi v.
subclaviculara, plexul brahial, a. cervicală transversală, ganglioni limfatici.
11. Teaca fascialã a bulei (glomus) adipoase a gîtului – limitatã de fascia II si V, este apmlasatã în Δ lateral al
gîtului între m. sternocleidomastoidian si trapez.
12. Spaţiul antescalen. Conţine: v. subclaviculară, n. frenic, aa.cervicale ascendentă şi superficială, a.
suprascapulară, ramificările terminale ale ductul toracic (din stânga) şi ductul limfatic drept (din dreapta).
13. Spaţiul interscalen. Conţine: a. subclaviculară, fasciculele plexului brahial, a.transversală cervicală.
2.Zona reflexogenă sinocarotidă-noțiune.
Zona reflexogenă carotidiană este amplasată la nivelul bifurcaţiei arterei carotide comune. Structural este formată
din mai multe părţi componente, ce joacă un rol mare în reglarea activităţii sistemului cardiovascular:
1. Sinus caroticus (o dilatare care trece şi pe artera carotidă internă).
2. Glomus caroticus (pe partea posterioară a a. carotide comune - chemoreceptori şi baroreceptori).
3. Nervii glosofaringieni.
4. Nerii vagi.
5. Nervii simpatici.
Spre deosebire de artera carotidă internă (ce nu dă ramuri pe gât), artera carotidă externă (se află mai medial şi mai
anterior decât cea internă) dând următoarele ramuri:
1. Artera tiroidiană superioară, de la care se porneşte artera laringiană superioară.
2. Artera linguală. 3. Artera facială. 4. Artera occipitală. 5. Ramuri sternocleidomastoidiene. 6. Arterele auriculare
posterioare şi stylomastoidiene. 7. Artera
faringeană ascendentă.
3.Puncția venei subclaviculare.
4.Fasciile cervicale după Șevkunenko.Formațiuni anatomice tapetate.
1. Fascia superficială – este situat între derm și fascia cervicală a pielii; formeză teacă pt m.platisma, n.plexului
cervical, facial(r.cervical), vase sangvine si limfatice.
2. Lamela superficială a fasciei cervicale proprii – formează teacă pentru muşchii sternocleidomastoidian, trapez,
pentru glanda submandibulară si parotidă. Inserția: superior – linia nucală superioară, apofiza mastoidiană, arcul
zigomatic, marginea inferioară mandibulei; Inferior: perțile anterioare a manumbruilui, clavuculei si acromionului.
3. Lamela profundă a fasciei cervicale proprii – formează teci pt m.infrahioidieni. Inserția: superior - osul hioid;
lateral - muşchii omohioidieni; inferior - marginea postero-superioară a manumbriului şi claviculelor.
4. Fascia endocervicală - constituită din lamela viscerală, care acoperă trahea, g.tiroidă, faringele și esofagul;
Inserția: superior – cartilaj tiroid, cricoid și o.hioid. Inferior – fuzionează cu pericardul. - şi lamea parietală care
formează teacă pentru pachetul vasculonervos – a.carotidă comună, v,jugulară internă, n.vag. Inserția: superior –
baza craniului; inferior – mediastinul superior.
5. Fascia prevertebrală - formează teaca pentru muşchii lungi ai capului şi gâtului, muşchii scaleni. Se întinde de la
baza craniului pina la vertebra T3; inferior trece în fascia endotoracică.
Bilet Nr.3
1. Topografia vaselor și nervilor superficiali cervicali

In regiunea SCM de sub marginea externa al muschiului SCM spre straturile superficiale iese ramuri nervoase ale
plexului cervical:
Nervul occipital mic inerveaza pielea regiunii occipital
Nervul auricular mare ierveaza pielea fetei, pavilionul urechii, glanda parotida
Nervul transvers al gatului.
2. Zonele de drenare limfatică a ductului toracic și limfatic drept
1.Ductul limfatic drept primeste limfa din jumatatea dreapta al capului, gatului, toracelui, de la membrul superior
drept si de la fata diafragmatica a ficatului. Ductul limfatic drept se varsa apoi in unghiul venos drept
2. Ductul toracic de la membrul superior stang si jumatatea stanga a capului si a gatului, limfa se scurge prin
trunchiul subclavicular stang si jugular stang care se varsa in venele ce formeaza unghiul venos stang.
3.Conicotomia-indicații, tehnica
Deschiderea laringelui prin secţionarea cartilajului cricoid şi a membranei cricotiroidiene (ligamentu l
conic).Intervenţia se efectuiază in stări urgente cand nu avem timp pentru traheostomie.
Tehnica: pe linia mediană, mai jos de cartilajul tiroid, stratigrafic, vertical incizăm cartilajul cricoid şi membrane
cricotiroidea unimomentan. In plaga formatăse introduce pensa şi se deschid branşele. Această manevră permite
pătrunderea aerului in căile respiratorii. După instalarea unei respiraţii satisfăcătoare se efectuiază traheostomia din
cauza că crico-conicotomia se poate complica cu condropericondrita, care mai apoi traumatizează aparatul vocal şi
formează o stenoză laringiană.
4.Incizii și particularități anatomo-chirurgicale în flegmonul submandibular.
Se deschid printr-o incizie efectuata paralel marginii mandibulei la o distanta de 1-1,5 cm mai jos de ea pentru a
evita pericolul lezarii ramurii marginale al nervului facial. Dupa sectionarea cu bisturiul a pielii, tesutului subcutanat,
fasciei superficiale al gatului impreuna cu muschiul subcutanat, patrundem pe cale boanta in profunzime straduindu-
ne sa nu lezam artera si vena faciala.
Bilet Nr.4
1. Topografia nervilor frenici în regiunea cervicală

Topografia: Este alcatuit din ramuri mixte ale plexului cervical. Este localizat intre C3 si C4. Acesta coboara pe fata
anterioara a muschiului scalen anterior, trece intre artera si vena subclaviculara si prin apertura superioara a toracelui
patrunde in cavitatea toracica.
2. Anatomia chirurgicală a ductului toracic pe gît

Topografic canalul toracic deosebim:

- Partea abdominala
- Partea toracica
- Partea cervical
Partea cervicala la nivelul vertebrelor C5-C7 formeaza arcul canalului toracic care inconjoara cupola pleurala si se
deschide in unghiul venos stang sau in v.jugulara interna stanga
In portiunea superioara a ductului toracic se varsa canale colectoare:
o Bronhomediastinal stang
o Jugular stang
o Subclavicular stang
De la membrul superior stang si jumatatea stanga a capului si a gatului, limfa se scurge prin trunchiul subclavicular
stang si jugular stang care se varsa in venele ce formeaza unghiul venos stang.In portiunea inferioara a spatiului
antiscalen se unesc venele jugulare externe si interne si v.subclaviculara formand unghiul venos stang si drept.
3. Traheostomia inferioară-indicații, tehnica, complicații

Incizia se executa in plan longitudinal de la cartilajul cricoid pana la incizura jugulara a sternului. Se sectioneaza
pielea, tesutul celular subcutan, fascia superficiala. Vena mediana a gatului se deplaseaza intr-o parte. Se deschide
atent spatiul de tesut celular interaponevrotic suprasternal, sectionam fascia omoclaviculara si prevertebrala,
deplasam muschiul sternohioid si sternotiroidian. Inelele traheei se deschid mai jos de istmul glandei tiroide la fel ca
in traheotomia superioara.
Complicatii:
- Accesul chirurgical intr-o parte de linia mediana care poate provoca lezarea venei jugulare interne sau arterei
carotide commune
- Hemostaza insuficienta duce la aparitia asfixiei sau a pneumoniei aspiratorii
- Lungimea inciziei care depaseste diametrul canulei contribuie la patrunderea aerului din trahee in spatiul de tesut
celular interfascial si subcutanat cu aparitia emfizemului subcutan
4. Segmente arteriale critice pe gît-argumentarea topografică

1. Artera carotida comuna din pachetul vasculo-nervos medial al gatului

2. Artera subclaviculara din pachetul vasculo-nervos lateral al gatului
La nivelul articulatiei sterno-claviculare drepte se bifurca trunchiul brahiocefalic in artera carotida comuna dreapta si
subclavie dreapta. Artera carotida comuna stanga are origine de la arcul aortic.
Artera carotida comuna trece in triunghiul carotid care apoi la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid se
bifurca in 2 ramuri terminale:
- A.carotida externa
- A.carotida interna
Bilet Nr.5
1. Triunghiul carotidian.Limitele și straturile

Limitele: se determina prin pozitia muschiului sternocleidomastoidian.

Straturi:
1. Pielea
2. Stratul celuloadipos subcutanat
3. Fascia superficiala- contine muschiul pielos al gatului
4. Fascia proprie al gatului
5. Mushiul sternocleidomastoidian- pe suprafata muschiului sternocleidomastoidian trece vena jugulara externa
care in portiunea inferioara conflueaza cu vena subclaviculara sau cu vena jugulara interna. Sub marginea externa a
muschiului sternocleidomastoidian se gaseste plexul cervical: nervul occipital mic (inerveaza regiunea occipitala),
nervul auricular mare (inerveaza pielea fetei, glanda parotida si pavilionul urechii), nervul transvers al gatului. Mai
profund de muschiul sternocleidomastoidian se gaseste vena si artera sternocleidomastoidiana si nervul
accesor.Regiunea sternocleidomastoidiana in portiunea superioara trece artera carotida interna, la nivelul marginii
superioare a cartilajului tiroid trece vena jugulara interna, iar la nivelul C2 nervul vag si trunchiul nervului vag
formeaza ganglionul inferior, se mai gaseste nervul laringeu superior. In regiunea inferioara ale regiunii
sternocleidomastoidiana se gasesc spatii intermusculare:
o Spatiul antiscalen (intre muschiul scalen anterior si muschiul sternocleidomastoidian ce trece vena
subclaviculara)
o Spatiul interscalen (intre muschiul sclaen anterior si scalen mediu ce trece artera subclaviculara si plexul brahial).
Inferior de spatiul interscalen venele jugulare externe si interne se unesc si vena subclaviculara formand unghiul
venos stang si drept. Unghiul venos stang se varsa in canalul toracic iar cel drept in ductul limfatic drept format din
trunchiul jugular subclavicular si bronhomediastinal
6. Fascia prevertebrala- se afla trunchiul simpatic care pornesc ramuri care se unesc cu plexul cervical format din
ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali spinali. Pe suprafata muschilor profunzi ai gatului dau ramuri spre
nervii subiacenti. De la plexul cervical porneste nervul occipital mic, nervul auricular mare, nervul transvers al
gatului, nervul frenic si nervii supraclaviculari.
2. Spațiul celuloadipos previsceral al gîtului-delimitarea, conținutul, difuzarea
puroiului

Spatiul previsceral este amplasat intre foitele fasciei endocervicale. Se extinde de la nivelul osului hiod pina la
manubriul sternal. O parte a acestui spatiu, situat mai jos de istmul glandei tiroide, se evidentiaza ca spatiu
pretraheal. Aici in tesutul celular lax se afla ganglionii limfatici, venele care duc sangele de la regiunea istmului
glandei tiroide (vv.istumului tiroide), o parte din plexul venos care duc singele de la (plexul venos tiroidian impar),
a.istmului tiroidean. Acest spatiu este limitat de tesutul celular mediastinal numai prin septul fascial format la nivelul
manubriului sternal, la trecerea foitei parietale a fasciei endocervicale in viscerala.
3. Denudarea esofagului pe gît

Indicatii:
- Leziunile esofagului
- Corpi straini inghititi
- Diverticule
- Tumori
Pozitia bolnavului: culcat pe spate cu un sul sub omoplati. Capul retropulsat si intors in dreapta, deoarece esofagul
se deplaseaza in stanga de la linia mediana si interventia chirurgicala se face pe stanga gatului.
Tehnica:
- Incizia se face de-a lungul muschiului SCM pe marginea lui anterioara, din stanga incizurii jugulare a sternului
pana la marginea superioara a cartilajului tiroid
- Strat cu strat sectionam pielea, tesutul subcutanat, fascia superficiala impreuna cu muschiul subcutan al gatului
- Deschidem teaca muschiului SCM si deplasam muschiul lateral, denudam si sectionam fascia omoclaviculara si
endocervicala a gatului, pachetul vasculo-nervos se deplaseaza in exterior impreuna cu muschiul SCM
- Sectionam muschiul omohioidian, foita parietala a fasciei endocervicale
- Se ligatureaza artera tiroida, care perforeaza fascia prevertebrala a gatului
- In santul traheo-esofagian se descopera si se deplaseaza nervul laringeu recurent stang
- Muschii sterno-tiroidian si sterno-hioidian impreuna cu traheea se abduc in dreapta
- Denudam esofagul care se apreciaza datorita fasciculelor de fibre musculare orientate longitudinal si culorii lui roz-
gri
4. Raportul nervilor recurenți cu traheea și esofagul în regiunea cervicală
Posterior de trahee este situat esofagul, marginea stanga a caruia proemineaza usor. In acest
spatiu dintre ele este situat nervul laringeu recurent. In dreapta n.laringeu recurent trece mai
posterior de trahee la marginea ei dreapta.
Bilet Nr.6
1. Topografia regiunii sternocleidomastoidiene.Stratifigrafia, vasele și nervii.

Limitele: se determina prin pozitia muschiului sternocleidomastoidian.

Straturi:1. Pielea
2. Stratul celuloadipos subcutanat
3. Fascia superficiala- contine muschiul pielos al gatului
4. Fascia proprie al gatului
5. Mushiul sternocleidomastoidian- pe suprafata muschiului sternocleidomastoidian trece vena jugulara externa
care in portiunea inferioara conflueaza cu vena subclaviculara sau cu vena jugulara interna. Sub marginea externa a
muschiului sternocleidomastoidian se gaseste plexul cervical: nervul occipital mic(inerveaza regiunea occipitala),
nervul auricular mare (inerveaza pielea fetei, glanda parotida si pavilionul urechii), nervul transvers al gatului. Mai
profund de muschiul sternocleidomastoidian se gaseste vena si artera sternocleidomastoidiana si nervul
accesor.Regiunea sternocleidomastoidiana in portiunea superioara trece artera carotida interna, la nivelul marginii
superioare a cartilajului tiroid trece vena jugulara interna, iar la nivelul C2 nervul vag si trunchiul nervului vag
formeaza ganglionul inferior, se mai gaseste nervul laringeu superior. In regiunea inferioara ale regiunii
sternocleidomastoidiana se gasesc spatii intermusculare:
o Spatiul antiscalen (intre muschiul scalen anterior si muschiul sternocleidomastoidian ce trece vena
subclaviculara)
o Spatiul interscalen (intre muschiul sclaen anterior si scalen mediu ce trece artera subclaviculara si plexul brahial).
Inferior de spatiul interscalen venele jugulare externe si interne se unesc si vena subclaviculara formand unghiul
venos stang si drept. Unghiul venos stang se varsa in canalul toracic iar cel drept in ductul limfatic drept format din
trunchiul jugular subclavicular si bronhomediastinal
6. Fascia prevertebrala- se afla trunchiul simpatic care pornesc ramuri care se unesc cu plexul cervical format din
ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali spinali. Pe suprafata muschilor profunzi ai gatului dau ramuri spre
nervii subiacenti. De la plexul cervical porneste nervul occipital mic, nervul auricular mare, nervul transvers al
gatului, nervul frenic si nervii supraclaviculari.
2. Topografia glandelor tiroidă și paratiroide. Vascularizareaa și inervația.

Glanda tiroida: este alcatuita din lobii drept, stang si istm. Istmul este situat la nivelul inelelor 2-3 ale traheei. Lobii
au forma ovala si adera la trahee, laringe, faringe, esofag si acopera partial arterele carotide comune. Glanda are
forma de fluture sau litera H. Glanda tiroida are o capsula proprie subtire de tesut conjunctiv care in adancimea ei
pornesc septuri care o imparte in lobuli mici. Deasupra capsulei este situata capsula fasciala care provine din fascia
endocervicala. Intre capsula fasciala si capsula glandei se determina un spatiu fisural umplut cu tesut celular lax in
care se afla vasele glandei tiroide, ganglioni limfatici si glandele paratiroide. La glanda tiroida adera pachetul
vasculonervos principal al gatului (artera carotida comuna, nervul vag, vena jugulara interna).Vascularizatia: este
efectuata de artera tiroida superioara, artera tiroida externa si artera subclavie. Reteaua venoasa a glandei este plexul
venos tiroidian impar care se afla la marginea al istmului glandei.Inervatia: este efectuata de catre trunchiurile
simpatice si nervii laringeeni.
Glanda paratiroida: formatiuni pare situate intre capsula fasciala si proprie (capsula glandei tiroide) pe suprafata
posterioara ai lobilor glandei tiroide. Numarul si pozitia lor este variabila, deobicei se intalnesc 2 glande parotiroide
superioare si inferioare. Pentru aprecierea pozitiei glandelor paratiroidiene si identificarea ganglionilor limfatici este
raportul reciproc intim cu ramurile superioare si inferioare ale arterei tiroide. Fiecare glanda parotida este invelita de
o capsula proprie care cu ajutorul septurilor se indreapta in grosimea glandei si o divide in lobi slabi evidentiati.
Vascularizatia: este efectuata de ramurile paratiroidiene de la arterele tiroidiene superioare si inferioare. Drenajul
venos este realizat de venele tiroidiene superioare si inferioare.
Inervatia: este de ramurile nervilor laringeeni superiori si inferiori si de ramurile simpatice.
3. Incizii raționale în flegmonul suprasternal,stratifigrafia, complicații.

1.Incizia este tip Kocker, transversală i u or concavă, la 2, 5 centimetri deasupra furculi ș ș ței sternale, cu extindere
in lateral, spre marginea anterioară a mușchilor sternocleidomastoidieni. Se secționează pielea și țesutul subcutanat
cu un bisturiu fin. Incizia se va opri in zona avasculară de deasupra mușchiului pielos al gatului
2. Vasele mari vor fi ligaturate pe pense foarte fine
3. Se realizează decolarea celor două lambouri rezultate în urma inciziei, cel superior fiind impins pană la marginea
superioară a cartilajului tiroid, iar cel inferior pană la manrubiul sternal. Trebuie evitată lezarea arcului venos
transversal care unește cele două vene jugulare anterioare, deoarece lezarea poate cauza o embolie gazoasă.
Se expun după decolare vena jugulară anterioară, marginea anterioară a sternocleidomastoidianului și musculatura
subhioidiană și se secționează linia albă a gatului care este avasculară, secționare intinsă de la fosa suprasternală
pană la cartilajul tiroid. Incizia nu ajunge insă pană la glanda tiroidă, prin urmare se va introduce bisturiul sub
mușchiul sternohioidian și se va căuta planul de clivaj dintre mușchiul sternotiroidian și tiroidă
4. Spatiul se dreneaza bine cu drenaje de cauciuc
5. Daca flegmonul se raspandeste in spatiul previsceral, atunci se taie fascia proprie, omoclaviculara, muschii lungi
care acopera laringele si traheea, foita parietala a fasciei endocervicale. Incizia se face cu 3-4 cm mai sus de incisura
jugulara
4. Traheostomia superioară-indicații,tehnica, complicații.

Indicatii:-Asfixia in urma laringospasmului

- Edemul coardelor vocale
- Tumori si leziuni ale laringelui
- Corpi straini in laringe si trahee
- In intubatie prin traheostoma la executarea anesteziei la copii
Pozitia bolnavului: pe spate, cu un sul sub omoplati si cu capul retropulsat. Traheotomia se executa strict pe linia
mediana a gatului.
Traheotomia se imparte in:
- Traheotomia superioara (traheostomie)
- Traheotomia inferioara
Traheotomia superioara (traheostomie):
Printr-o incizie lunga de 5-6 cm de la mijlocul cartilajului tiroid in jos sectionam pielea, tesutul celular subcutan,
fascia superficiala a gatului. Vena mediana a gatului se deplaseaza intr-o parte sau se ligatureaza, se sectioneaza lina
alba a gatului,
ligamentele care fixeaza istmul glandei tiroide de trahee si de cartilajul tiroid.
Cu un carlig bont istmul se trage in jos si se denudeaza inelele superioare ale traheei. In portiunea laterala a traheei
se introduc 2 departatoare, ridicam putin traheea si laringele in partea anterioara si le fixam. Cu un bisturiu se
sectioneaza de jos in sus 2-3 inele cartilaginoase al traheei si apoi se introduce canula. Ranile se sutureaza.
Bilet Nr.7
1. Proiecția, componența și sintopia pachetului vasculonervos medial al gîtului.

Continutul:- A.carotida comuna

- V.jugulara interna
- N.vag
Sintopia:- Medial artera carotida comuna
- Lateral vena jugulara interna
- Posterior nervul vag (intre vena si artera)
Proiectia: triunghiul carotid
2. Triunghiul scalenovertebral.Limitele.Straturile, formațiunile anatomice.

Limite: lateral muschiul scalen anterior, median muschiul lung al gatului si inferior pleura. Varful triunghiului
corespunde tuberculului carotid al apofizei transverse a vertebrei C6. In triunghi este situate artera subclaviculara,
portiunea terminala a ductului toracic, portiunea terminala a ductului limfatic drept si ganglionul inferior al
trunchiului simpatic. Artera subclaviculara se divide in 3 portiuni:
- De la inceputul arterei pana la spatiul interscalen- de la artera subclavie incepe artera vertebrala, trunchiul
tirocervical si artera toracica interna. Trunchiul tirocervical se imparte in 4 ramuri:
Tiroida inferioara
Cervicala ascendenta
Cervicala superficiala
Artera suprascapulara
- In spatiul interscalen- de la artera subclaviculara porneste trunchiul costo-cervical
- De la spatiul interscalen pana la varful fosei axilare- de la artera subclaviculara porneste artera transversa a
gatului. Ea strabate plexul brahial nervos
3. Incizii raționale pe gît în caz de flegmon retrovisceral

Procesele purulente al spatiului de tesut celular retrovisceral sunt prezentate de flegmoane si abcese retrofaringiene
(retroesofagiene). Deschiderea abcesului retrofaringian prin cavitatea bucala mai frecvent se efectueaza la copii de
varsta fragida. Cu departatorul bucal se deschide larg gura, se apasa in jos radacina limbii, pe peretele posterior
proeminent al faringelui se badijoneaza cu solutie anestetica. Cu bisturiul dozat se efectueaza incizia longitudinala pe
peretele posterior al faringelui, deasupra proeminentei maximale a focarului purulent.Dupa deschiderea lui, capul
bolnavului se apleaca repede inainte, preintampinand in asa fel nimerirea puroiului in laringe.Flegmonul
retrofaringian poate fi deschis din partea gatului, efectuand incizia de-a lungul marginii posterioare a muschiului
SCM. In spatiul celular retrofaringian, dupa disecarea pielii, a tesutului celular subcutanat, fasci superficiala, a tecii
muschiului SCM, se patrunde pe cale boanta. Rana se dreneaza.
4. Topografia triunghiului submandibular.

Limitele: inferior de venterul muschiului digastric, superior de marginea mandibulei, lateral muschiul
sternocleidomastoidian. In acest se gaseseste glanda submandibulara, si triunghiul lingval (nervul hipoglos, artera si
vena lingvala). In acest spatiu este posibil ligaturarea arterei linguale.
Straturile:- Pielea – este subtire, elastica.
- Fascia superficiala – contine muschiul subcutanat al gitului (platisma).
- Intre foitele superficiale si proprii ale gitului, sub marginea inferioara a mandibulei sunt situati citeva ganglioni
limfatici. Tot aici trece ramura colii a n.facial si ramurile cutanate ale nervilor gitului(n.transversus coli) care
perforand muschiul subcutanat al gatului se distribuie in tesututul cellular subcutanat.
- Fascia proprie a gitului formeaza un sac pentru glanda submandibulara. La nivelul mandibulei fascia se ingroasa si
trimite in profunzime un sept care desparte loja glandei submandibulare de loja glandei parotide. Fascia acopera
venterul anterior a m.digsatric, m.milohioidian, ganglionii limfatici, care se afla in triunghiul submental,
m.geniohioidieni si m.genioglos situati in aceasta zona.
- Portiunea profunda este formata din citeva muschi acoperiti de fascia proprie a gitului. Mai la mijloc este situat
muschiul milohioidian care concrescand cu marginea mediala a aceluiasi muschi milohioidian care concrescand cu
margiana mediala a aceluiasi muschi din partea opusa formeaza diafragma cavitatii bucale. Marginea posterioara a
m.milohoidian se extinde intre marginea posterioara a copului osului hioid si portiunea posterioara a liniei oblice a
mandibulei. De corpul osului hioid si portiunea superioara a liniei oblice a mandibulei. De corpul osului hioid este
fixat septul tendinos care imparte venterul anterior si cel posterior a m.digastric. In apropierea septului, venterul
posterior cuprinde m.stilohioidian care incepe de la apofiza stiloida a osului temporal si se insereaza de cornul mare
al osului hioid. De la corpul si coarnele osului hioid in grosimea limbii se indreapta sub forma de evantai muschiul
hioglos, situat mai profund.
Bilet Nr.8
1. Topografia triunghiului Pirogov pe gît.

Limitele: anterior de marginea posterioara a muschiului milohioid, posterior de muschiul digastric si superior de
nervul hipoglos. Aici trece artera lingvala. Deasupra muschiului hioglos se gaseste vena lingvala.
Straturile: submandibular
2. Topografia spațiului antiscalen.

Spatiul antiscalen intre muschiul scalen anterior si muschiul sternocleidomastoidian ce trece vena subclaviculara.
3. Accesul chirurgical în abordarea ductului toracic pe gît.

Se secţionează pielea şi ţesutul adipos subcutan, orizontal paralel claviculei cu 1 cm mai sus de ea, de la linia
mediană a gatului spre stanga pană la marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian. Se ajunge
stratigrafic pană la fascia a treia, sub care se localizează segmentul inferior al venei jugulare interne. După ce se
vizualizează peretele venei, se trece la indentificarea porţiunii terminale a ductului limfatic, ce se varsă in unghiul
venos stang din posterioar. In cazul cand ductul limfatic este identificat, se mobilizează şi se trage lateral, iar vena
jugulară – medial. Apoi se fixează şi se introduce drenajul in
lumenul ductului. Intervenţia se termină prin suturarea etanşă sau strat cu strat. După finisarea drenării efectuăm
extubaţia. Se trage de dren uşor, iar inainte de acest gest, se astupă drenul, pe cel puţin 24 de ore, pentru a obţine
staza limfei cu formarea ulterioară a trombului in dren şi in porţiunea terminală a ductului limfatic.
4. Particularități în toaleta chirurgicală primară a plăgilor.

Plagile gatului se caracterizeaza prin 4 simptome principale:

- Canalul plagii este sinuos din cauza plasarii organelor gatului
- Leziunile coloanei vertebrale si a MS sunt insotite si de lezarea tesuturilor moi ale gatului
- Lezarea arterelor carotide, sunt lezari grave
- Plagile gatului se caracterizeaza prin gradul lor de impurificare. Plagile laringelui, traheei, esofagului devin
infectate si insotite de flegmoane si abcese
Se determina 3 zone de lezare ale gatului:
- De la marginea inferioara a mandibulei pana la osul hyoid
- De la osul hioid pana la cartilajul cricoids
- De la cartilajul cricoid pana la incizura jugulara a sternului
Cu cat zona lezarii este mai jos, cu atat este mai periculoasa, deoarece se deschid spatiile de tesut cellular
interfasciale. La toaleta chirurgicala primara se largesc canalele plagii, sunt ingustate si intortocheate:
- Daca se prelucreaza plaga in regiunea triunghiului submandibular atunci ea se largeste parallel marginii inferioare a
mandibulei)
- Daca se prelucreaza plaga din regiunea triunghiului lateral al gatului, atunci se largeste parallel claviculei
- Daca se prelucreaza plaga din regiunea sternocleidomastoidiana, atunci se largeste paralel marginii anterioare sau
posterioare a muschiului sternocleidomastoidian
Corpii straini se inlatura, tesuturile neviabile se excizeaza, plagile sunt drenate si apoi se face suturarea.
Bilet Nr.9
1. Semnele distinctive dintre aa.carotide externă și internă.

-A.carotida externa este situata anterior si medial de a.carotida interna

A.carotida externa se ramifica iar a.carotida interna nu se ramifica pe gat
A.carotida interna se incepe cu o dilatatie- sinus caroticus
Comprimarea a.carotide externe in plaga stopeaza pulsatia a.temporale superficiale, palpatoare pe arcul zigomatic.
2. Topografia triunghiului lateral al gîtului.

Limitele: anterior marginea posterioara a muschiului sternocleidomastoidian, posterior de marginea superoexterna a

muschiului trapez si inferior marginea superioara a claviculei.
Straturile:1. Pielea
2. Stratul adipos subcutanat
3. Fascia superficiala- se afla muschiul subcutanat (platisma)
4. Fascia proprie- e dispusa vena transversa a scapulei si 2-3 nervi suprascapulari
5. Fascia omoclaviculara- este prezenta numai in regiunea triunghiului omoclavicular, lipseste la nivelul
triunghiului omotrapezoid
Triunghiul lateral al gatului se divizeaza in 2 triunghiuri:
- Triunghiul omoclavicular- inferior clavicula, superior venterul inferior al muschiului omohioid si anterior
marginea posterioara a portiunii inferioare a muschiului sternocleidomastoidian
- Triunghiul omotrapezoid- anterior muschiul sternocleidomastoidian, posterior muschiul trapez, inferior venterul
inferior al muschiului omohioid
Triunghiul omoclavicular:
Straturi:
1. Pielea
2. Stratul subcutanat adipos
3. Fascia superficiala- muschiul subcutan
4. Fascia proprie
5. Fascia omoclaviculara
6. Pachetul vasculonervos- artera si vena subclaviculara si plexul brahial. Plexul brahial este format din ramurile
anterioare ale nervilor spinali (ultimii 4 cervicali si primul nerv toracic), iese prin muschii scaleni anteriori si
mediani si formeaza 3 trunchiuri nervoase: superior (unirea nervilor 5-6 cervicali), mediu (nervul 7 cervical), inferior
(nervul cervical 8 si primul toracic rahidian)
Triunghiul omotrapezoid: Straturile:
1. Pielea
2. Stratul celuloadipos subcutanat
3. Fascia superficiala
4. Fascia proprie
5. Tesut celular prin care trece nervul accesor si ganglionii limfatici
6. Fascia prevertebrala.
3. Blocajul vagosimpatic pe gît.

Indicatii:
- Leziuni traumatice ale toracelui cu pneumotorax inchis si deschis insotite de soc pleuropulmonar
- Plagi asociate ale organelor cavitatii torace si abdominal
- Intreruperea impulsurilor dureroase din regiunile lezate
Pozitia bolnavului: bolnavul este culcat pe spate, capul este retropulsat si intors in partea opusa in interventiile
chirurgicale
Tehnica:- Punctul de reper de introducere a acului serveste unghiul intersectiei venei jugulare externe cu marginea
posterioara a muschiului sternocleidomastoidian (la nivelul osului hioid)
- In locul punctiei muschiul sternocleidomastoidian impreuna cu pachetul vasculo-nervos se deplaseaza cu degetul si
introducem un ac lung
- Acul se orienteaza de jos in sus, din exterior in interior pana la suprafata anterioara a vertebrelor cervical
- Se retrage acul cu 0,5 cm de la vertebra si introducem in tesutul celular solutia anestetica
- La efectuarea corecta a blocajului apare hiperemia fetei si a sclerelor pe partea blocajului
4. Topografia spațiului interscalenic.

Spatiul interscalen (intre muschiul sclaen anterior si scalen mediu ce trece artera subclaviculara si plexul brahial).
Inferior de spatiul interscalen venele jugulare externe si interne se unesc si vena subclaviculara formand unghiul
venos stang si drept. Unghiul venos stang se varsa in canalul toracic iar cel drept in ductul limfatic drept format din
trunchiul jugular subclavicular si bronhomediastinal.
Artera subclaviculara se divide in 3 portiuni:
- De la inceputul arterei pana la spatiul interscalen- de la artera subclavie incepe artera vertebrala, trunchiul
tirocervical si artera toracica interna. Trunchiul tirocervical se imparte in 4 ramuri:
Tiroida inferioara
Cervicala ascendenta
Cervicala superficiala
Artera suprascapulara
- In spatiul interscalen- de la artera subclaviculara porneste trunchiul costo-cervical
- De la spatiul interscalen pana la varful fosei axilare- de la artera subclaviculara porneste artera transversa a
gatului. Ea strabate plexul brahial nervos
Bilet Nr.10
1.Proiecția, sintopia și componența pachetului vasculonervos lateral al gîtului.
2.Segmentele arteriale critice pe gît.
1. Artera carotida comuna din pachetul vasculo-nervos medial al gatului
2. Artera subclaviculara din pachetul vasculo-nervos lateral al gatului La nivelul articulatiei sterno-claviculare drepte
se bifurca trunchiul brahiocefalic in artera carotida comuna dreapta si subclavie dreapta. Artera carotida comuna
stanga are origine de la arcul aortic.Artera carotida comuna trece in triunghiul carotid care apoi la nivelul marginii
superioare a cartilajului tiroid se bifurca in 2 ramuri terminale:
- A.carotida externa
- A.carotida interna
3.Spațiile celulare și căile de răspîndire a purulențelor pe gît.
4.Noțiune de suturare și plastie a vaselor.
Suturare- procedeu operator in care marginile plagii operatorii se unesc prin principiul suturarii
Plastia a vaselor- in caz de lezare a unei artere, aceasta este inlocuita cu autovena sau cu proteza
vasculara sintetica din compusii polimeri
Tipuri de suturi:
a. Suturile cu fir continuu (surjet):
- Surjet simplu (Multanovski) – fasciile si aponevrozele
- Surjet „in U” – m uschii disecati transversal in timpul operatiei
b. Suturile cu fire separate – straturile groase ale tesutului subcutanat si pielea. Pe piele se leaga nodurile pe
partea laterala a plagii
c. Sutura Carrel- pentru vasele sangvine
Biletul nr.1
1. Regiunea mastoidiana. Pucte de reper, limite, stratigrafia. Triunghiul de
trepanatie Chipaultsi patratul de atac
Limite-corespunde amplasarii apofizei mastoide a os.temporal
Straturi: pielea;t.subcutanat-in el se situeaza fascia superficiala si mm auricular posterior. Periostul adera strins
la os. De os se fixeaza mm.sternocleidomastoidian, mm.splenius al capului, ventrerul post al mm digastric, mm
lung dorsal al capului. In sectorul antero-superior-o zona neteda de forma triunghiulara-triunghiul de
trepanatie Chipault.
Limite:sup-linia orizontala ce prezinta prelungirea arcadei zigomatice; ant-linia trasata post de conductul
auditiv extern spre virful apofizei mastoide; post-marginea anterioara a crestei apofizei mastoide.
In interiorul apofizei mastoide se afla celulele mastoidiene. Antrul mastoidian comunica cu urechea medie sau
cu cavitatea timpanica si se proiecteaza la limita sup a triunghiului. In caz de trepanatie nu trebuie atinsa
limita superioara a triunghiului deoarece putem nimeri in fosa cerebrala medie. Daca putem patrunde in sup si
ant putem nimeri in fosa epitimpanica a cavitatii timpanului, unde sint situate oscioarele urechii medii. Limita
ant-corespunde portiunii inf. a canalului nervului facial, limita post-proiectiei sinusului sigmoig.
Vascularizatia:artera auriculara post prin rr ei mastoidiene si ramurile arterei occipitale
Inervatia: nervul occipital mic, nervul auricular mare(plexul cervical) si ramurile n.auricular post(n. facial).
circulatia limfatica eferenta prin gang.limfatici retroauriculari.
2. Triunghiul submandibular. Glanda salivara, loja si capsula ei. Formatiunile
vasculonervoase si ganglionii limfatici. Triunghiul lui Pirogov.
Triunghiul submandibular-delimitat de marginea inferioara a mandibulei si venterele ant. si post. al mm.digastric
Glanda submandibulara ocupa aproape tot triunghiul submandibular. Toate tesuturile care incojoara glanda au
primit denumirea de loja a glandei. Unul din elementele ei e capsula glandei, formata prin dedublarea foitei
fasciei proprii ale gitului. Foita fasciala interna si externa se fixeaza de marg.ant a mandibulei si de linia oblica.
Marg.sup a glandei adera la periostul mandibulei. Capsula nu fixeaza glanda si nu da septuri in adincimea ei.
Intre glanda si capsula ei e situate t.celular lax care contine ganglioni limfatici. Canalul excretor al glandei
incepe in portiunea ei anterosuperioara si pleaca in fisura dintre mm milohioidian si mm hioglos, urmind sub
membr.mucoasa a planseului cav.bucale. In aceasta fisura, putin mai sus de canal, trece n.lingual, mai jos de
canal se afla n.hipoglos si v. linguala.
Vascularizatia: in loja glandei trece artera faciala care adera la supraf interna a glandei. Cu suprafata ei externa
se atinge vena faciala care flexinduse peste margina mandibulei, urmeaza sub capsula glandei, in directia
v.jugulare interne.
Triunghiul lui Pirogov(lingual)-delimitat de port.tendinoasa a mm digastric, marg post a mm milohioidian si
n.hipoglos. Fundul acestui triunghi-mm.hipoglos. Aici sint posibile denudarea si ligaturarea arterei linguale,
care e situate mai profund de mm.hioglos. Mai superficial de mm estevena linguala.
3. Stratigrafia peretelui thoracic in spatiul intercostal
În număr de 11 perechi, sunt simetrice, situate între două coaste adiacente. Aceste spaţii sunt ocupate de
muşchii intercostali şi de ţesut conjunctiv lax, în care se găseşte şi mănunchiul vasculonervos intercostal,
alcătuit dintr-o venă, o arteră şi un nerv intercostal dispuşi în această ordine dinspre superior spre inferior.
a) La suprafata sint situati mm.intercostali externi-completeaza spatiul intercostal de la tuberculul costal
pina la extremele laterale ale cartilajelor costale. In regiunea cartilajelor costale, mm trec in t. conjunctiv fibros
al membr.intercostale externe. Fibrele mm intercostali externi sint orientate de sus in jos si din post in ant.
b) Mai profund-mm intercostali interni, fibrele sint orientate de jos in sus si posteroanterior. Mm ocupa
spatiile intercostale de la unghiurile costale pina la stern. De la unghiurile costale pina la coloana vertebrala mm
sint inlocuiti de membrane intercostala interna. Intre mm intercostali interni si externi se afla un strat subtire de
t.celular lax cu vase si nevii intercostali.
Arterele intercostale-ant si post. Arterele anterioare sint ramificatii ale arterei toracice interne. In fiecare spatiu
se afla cite 2 artere-pe marg costale sup si inf, ele se anastomozeaza cu arterele intercostale post.
Arterele intercostale post la nivelul capetelor costale se divizeaza in rr ant si post. Ramura post ramine situate
pe suprafata toracica post si a coloanei vertebrale. Ramura anterioara constituie artera intercostala participa la
formarea pachetului neurovascular al spatiului intercostal. Aceasta artera pe traseul de la apofiza vertebrala
transversa pina la unghiul costal e situate pe marg.inf a coastei respective. Vena intercostala se afla mai sus de
artera, iar nervul intercostal mai jos de artera. De la unghiurile costale pina la linia axilara medie, vasele
spatiului intercostal se afla sub protectia marg. costale inf, iar nervul trece dea lungul acestei margini. Artera
intercostala post ant de linia axilara medie, se ramifica in 2 ramuri. Punctia toracica se efectueaza in spatiile
intercostale VII-VIII, intre linia scapulara si axilara medie, pe marg sup a coastei situate mai jos.

Biletul nr.2
1. Regiunea faciala profunda.Spatiile celulare temporopterigoidian,
interpterigoidian- continutul vasele si nervii, caile de rapsindire a puroiului
Dupa Pirogov se mai nusmete si regiunea intermaxilara , poate fi accesibila dupa inlaturarea ramuriimandibulei
, a musciului maseter si arcadei zigomatice. LIMITE regiunea prezinta un spatiu delimitat din exterior -ramura
montaat a mand; ant-tuberozitatea maxilarului; med-apofiza pterigoida a osului sfenoid; sup- baza craniului.
Acest spatiu contine tesut celuloadipos, vase si nervi. Din mm fac parte pterigod med si lateral, temporal
segmental de insertie a lui apofiza coroida a mandibulei. muschii pterigoidieni sunt acoperiti de o foita fasciala
subtire.pe linga aceasta intre muschiipterigoidieni se gaseste o placa conjunctiva sau aponeuroza
interpterigoidiana , care separamuschii sus numiti unul de altul.
In portiunea profunda a fetei deosebim 2 spatii de tesut cellular interfascial :temporopterigoidian-
intrepterigoidian lat si temporal. Si spatial intepterigoidian intre pterigoid med si lat.ambelel spatii sunt umplute
cu tes conj laxcare comunica intre ele si deasemenea alte soasii celuloadipoase in diverse directii( regiunea
temporala ,fosa pterigopalatina , bula grasoasa a obrazuui)
Spatial temporopterigoidian comunica cu corp adipos al obrazului si fosa pterigopalatina, prin orif rotund cu
cavitatea craniana. Acest spatiu comunica cu cavit orbitei prin fisura orbitara inferioara, cu cav nazala prin orif
sfenopalatin, cu cav bucala prin orif palatin. Aici sint dispuse art maxilara cu rr ei si numeroase vene care const
plexul venos pterigoidian
Spatiul interpterigoidin comunica cu spatiile temporopterigoidian si parafarigian, cu cav craniana prin orif
spinos si oval , pe parcursul nerv lingual- cu planseul cav bucale . pe linga plexul venos , art maxialara , trec si
nervii rr ale nerv mandibular (lingual si alveolar inf).Nervii alveolar inf si lingual ,aflati in spatial
interpterigoidian sint separate unul de altul de fascia interpterigoidiana, existent septului interfascial dintre
nervii lingual si alveolar inf prexinta un interes practice , deoarece poate fi argummentata anatomotopografic
anestezia mandibulara si pot fi explicarte esecuri in executarea ei
2. Pericardul,recesuri si sinusuri
Prezinta un sac seros inchis ,ce inconjoara cordul,portiunea ascendenta a aortei pina la tranzitia ei in
arc,trunchiul pulmonar pina la divizarea lui, orificiile venelor cave si pulmonare.pericardul e alcatuit din
urmatoarele straturi: extern-fibros si intern seros.pericardul seros consta din foita parietala si foita viscerala care
acopera cordul. Epicardul nu acopera toata suprafata inimii, in special, nu sint acoperite locurile de conflueta a
venelor pulmonare , un sector pe suprafata post a atriului drept , limitata de venele cave. Sectoarele paracardiale
ale venelor cave si pulmonare sint acoperite de pericard partial( numai in partile lat si ant )in locurile unde
pericardul trece in foita parietala a pericardului seros, se formeaza . cele mai mari dintre ele sint: sinusul
transvers, oblic si anteroinferior . sinusul anteoinferior ocupa locul unde pericardul intra in unghiul format de
difragm si peretele thoracic anterior. Adincimea sinusului uneori atinge citiva cm.
Primele doua sinusuri a pericardului sint situate pe peret post a pericardului. Parte a ant a sinusului transvers e
limitata de pericard ,care inconjoara segmentele incipiente ale aortei ascendente si trunchiul pulmonar,partea
post- de epicard ,ca re acopera atriurile dr sis t, de catre auriculele atriale si suprafata anterostinga a venei cave
sup . intre partile inf si sup sinusul transver e inchis ,iar spatele aortei si al trunchiului pulmonary el comunica
cu cavitatea pericardica. Introducind degetul in sinusul transvers,se pot apuca aorta si trunch pulmonary.
Sinusul pericardic oblic se afla in partea inf a sectorului post a pericardului intre plicile associative pericardice.
In partea ant sinusul e limitat de epicardul suprafetei post a atriului sting , in post- de peretele post a
pericardului, din stinga-vena cava inf. In afara de aceste sinusuri intre epicard si lama parietala a pericardului se
form un sir de recese pericardiace , de ex recesul venei cave sup, treoaortak, al vaselor pulmonare.
Vascularizatia are loc prin ram a toracice interne si aortei pectoral si alte surse a pericardiacofrenica
, rr mediastinale, aa bronchiales, rr esophagei, aa intercostales, aa thymici. Vasele venoase form plexuri cu
refluzxul venos prin v pericardiacophrenica, vv timice, intercostale, diafragmale sup. Inervatia nervii vagi si
simpatico- din plexuri form din acesti nervi: plexuri extracardiace superf si prof, aortal, pulmonare ant si post si
esofag. Inerv si de catre rr nerv laringeu recurrent st si nn intercotali. Circulatia limfatica-gang limf mediastinali
sup si inf, gangl bifurcatiei traheei, paraesofagieni si ai hilului pulmonar. Per ant a pericard. Vine in contact cu
fascia endotoracica si pleura medistinala . sup tes cellular,gl timica, inf- peretele thoracic ant. Post-
traheea,bronhii, a pulmonara dr,esofag,aorta nervii vagi , pleura. Baza pericardului e concrescuta cu centrul
tendinos al diafragmului
3. Demonstrati reperele si regiunile topografice in regiunea gitului
Limitele-sup-marg inf si unghiul mandibulei,marg inf a canalului auditiv extern, apofiza mastoid, linia nucala
superioara. In partea inf- linia trasata pe marginile superioare ale incizurii jugulare , claviculei, virful
acromionului si linia conventionala care uneste acromionul cu apofiza spinoasa a vert CII. Gintul conventional
se imparte in regiuni,limitele carora trec prin punctele de reper externe a gitului.planul frontal ce trece prin
apofizele mastoid si acromiala imparte gitul in reg ant si post. Regiunea post se numeste occipital sau nucala
,consta din muschi bine dezvoltati care acop vertebrele.acesti muschi sint acoperiti de muschiul splenius al
gitului si trapez. Regiunea ant sua gitul propriu-zis contine organelle ,vase si nervii. Tot aici se afla trigonul
medial al gitului,limitat de madibula si marg anteromediale mm sternoscleidomastoidieni. Linia mediana
imparte acest triunghi in 2 trigoane mediale dr sis t. ele sint situate intre marg inf a mandibule ,marg ant a musc
sternocleidoms.si linia mediana a gitului. Triunghiul lateral e delimitat demarg post mm sternocleidom.,marg
sup a claviculei si marg mm trapez. Regiunea gitului localiztata in limit mm stermocled. Se evidentiaza ca reg
aparte , limitele corespund muschiului. Planul dus prin corpul si coarnele mari a osului hyoid imparte triunghiul
medial in 2 portiuni- suprahioidiana si infrahioidiana. In reg suprahioid deosebim triunghiul impar submental ,
limitele caruia sint venterele ant mm digastrici si corp hyoid. Triung submandibular e delimitat de marg inf
mandib, vent ant si post digastric . in limitele lui se determ trigonul lingual sau Pirogov. In regiune
ainfrahiodiaina se afla truing carotid si omotraheal. T. Carotid vent post m digastric, venter super m omohioid,
marg ant m sternocleidom. In trigonul lateral se evidentiaza 2 triunghiuri- omotrapezoid delimitat marg ext
trapez, venter inf omohioid , marg post sternocledm. Si trogonul omoclaviculat delmitat de clavicula, vent inf
omohioid, marg post m sternocleidomastoidian.

Biletul nr.3
1. Regiunea parotidomaseterica. Limite si puncte de reper,stratigrafia.
Topografia gl. parotide si proiectia ductului parotid (Stenon), ramurile nervului
facial.

Limite: sup- arcada zigomatica, inf- de marginea inferioara a mandibulei, ant-de marginea anterioara a
muschiului maseter,post-de marg. Posterioara a ramurii mandibulare.
Straturile: 1)pielea. 2)tesut subcutanat 3)fascia proprie 4)fascia parotida inveleste glanda parotida
5)fascia maseterica inconjoara muschiul maseter.
Glanda parotida- cea mai voluminoasa gl.salivara si se afla aproape in intregime in fosa retromandibulara.
Glanda depaseste limitele fosei retromandibulare. Marginea anterioara- se situeaza deasupra portiunii
posterioara a mm.maseter; marg.posterioara- ajunge pina la mm. sternocleidomastoidian; mar. superioara- vine
in raport cu conductul auditiv extern; marg. inferioara-ajunge pina la unghiul mandibulei.
Ductul excretoral gl.parotide e dispus orizontal,paralel si mai jos de arcada zigomatica,pe fata exterioara a
mm.maseter. La marginea anterioara a acestui muschi, sub un unghi drept, ductul se indreapta in interior,
penetrind muschiul buccinator, se deschide in mucoasa vestibulului cavitatii bucale intre molarii I si II
superiori.
N.facial este nervul VII cranian.La iesirea din substanta creierului se dispune in canalul facial al piramidei
osului temporal,unde da n. petros mare si n.muschiului scaritei, precum si coarda timpanului.
Ramurile terminale sunt: temporale, zigomatice,bucale,cervicala,ramura marginala a mandibulei.
2. Regiunea cervicala. Puncte de reper,limite,diviziuni topografice.
Triunghiul cervical posterior este o regiune fascială, strict parietală,
Carecompletează conţinătorului cervical, între muşchii limitanţi. Este situat în
partea laterală, orientat cu baza inferior şi vârful posterosuperior.
Limite: ant.-marg.posterioara a mm.sternocleidomastoidian; post-marg.superolaterala a mm. trapez; inf-fata
superioara a clavicului; sup.-este situat pe linia nucala superioara,unde se intilnesc insertiile celor doi muschi
limitanti.
Stratigrafie: 1)pielea 2)stratul celulo-adipos subcutanat 3)fascia proprie a gitului 4)fascia omoclaviculara
3. Demonstrati hilul pulmonar sting si drept.Continutul, corelatiile
componentelor in plan frontal si orizontal.
Hilul pulmonar
este locul prin care patrund si ies elementele carealcatuiesc pediculul pulmonar, invelite de pleura. Este localizat
pe fata mediastinala a plaminului. Are forma patrulatera la plaminul drept, de racheta cu coada in jos, la cel
sing.
Limite: La hilul pulmonar stang - superior - s. arcului aortic; - inferior - s.
aortei descendente toracice;
- posterior - s. aortei descendente toracice.
La hilul pulmonar drept - anterior s. venei cave superioara lasa si s.venei bronhiocefalice drepte;

- superior - s. crosei v. azygos; - posterior 2 santuri verticale: santulesofagului si santul venei azigos.
In pediculul pulmonar drept - bronhia -cel mai posterior si superior; - a. pulmonara ant. si inf. de bronhie; - v.
pulmonara sup. ant. si inf. de a. pulmonar; .- v. pulmonara inf. inf. de bronhie;
- o artera bronsica.
In pediculul pulmonar stang - bronhia - in planul post; - inf. de a. pulmonara; - vv. pulmonare ant. de bronhie; -
2 aa.bronsice.

Biletul 4.
1. Regiunea mastoidiana. Proiectia antrului, canalului nervului facial (Falopii),
sinusului sigmoidian in cadranele regiunii mastoidiene.
Limitele corespund amplasarii apofizei mastoide a osului temporal.
Straturile: pielea, tesutul subcutanat in care se situiaza fascia superficiala si muschiul auricular
posterior.urmeaza muschii sternocleidomastiodian,m splenius al capului,venterul posterior al m.digastric,m lung
dorsal al capului.Limita super.a triunghiului-linia orizontala care reprezinta prelungirea arcadei zigomatice,
limita anter.-linia trasata posterior de conductul auditiv extern spre virful apofizei mastoid, limita posterioara-
marginea anterioara a crestei apofizei matoide.Antrul mastoidian comunica cu urechea medie sau cu cavitatea
timpanica, se proiecteaza mai aproape de limita superioara a triunghiului la o adincime de 1-1.5cm.Limita
anterioara corespunde portiunii inferioare a canalului n.facial,limita posterioara-proiectiei sinusului sigmoid.
N.facial la iesire din substanta creierului se dispune in canalul facial al piramidei osului temporal si da ram.-n.
pietros mare, n.mm scaritei, si coarda timpanului.N.facial iese prin foramen stilomastoideus si patrunde in
glanda parotida.
2. Topografia pleurei. Compartimentele. Cavitatea pleurala (limite,
sinusuri)Particularitati la copii.
Drept limite ale pleurei servesc proiectiile pe peretele toracicale locurilor de tranzitie a unei portiuni pleurale in
alta.Pozitia limitelor variaza.Limita anterioara-incepe de la domul pleural situate cu 1- 4cm mai sus de clavicula
sau la nivelul colului coastei 1. Trece in jos si medial,intersectind articulatia sternoclaviculara dreapta.Din
stinga limita pleurei urmeaza tot dupa manubriul si corpul sterna deplasinduse putin in stinga de la limita
mediana. La nivelul coastei 4 ea brusc inclina spre stinga trece in limita inferioara a pleurei la nivelul
cartilajului coastei 4.Limita pleurala inferioara incepe la nivelul spatiilor intercostale 5-6 in locul de trecere a
pleurei costomediastinale in cea costodiafragmala.De la cartilajul coastei 6 urmeaza in jos si lateral trece pe
linia parasternala,pe linia medioclaviculara,pe linia axilara medie si pe linie scapulara.Limita posterioara a
pleurei din dreapta incepe la nivelul domului pleural,apoi brusc deviaza spre central atingind linia mediana la
nivelul vertebrelor T3-5.Domul pleural este un sector al foitei pleurale situate supraclavicular care corespunde
apexului plaminului.Sectoarele cavitatii pleurale situate in locurile de trecere a unei portiuni a pleurei parietale
in alta si sint numite sinusuri pleurale
Sinusul costodiafragmal-par,cel mai profund situate in locul de trecere a pleurei costale in cea diafragmala.cel
mai adinc loc al acestui sinus corespunde liniei axilare.

Sinusul costomediastinal-par,anterior si posterior.e bine distins in partea anterioara in locul de tranzitie pleurei
costale in cea mediastinala,Sin.drept e mai pronuntat decit cel sting.
Sinusul diafragmomedistinal e cel mai slab dezvoltat.
3. Demonstrati fasciile gitului.
Fasciile gitului reprezinta un schelet conjunctiv al gitului.Se disting 5 fascii.
1-fascia superficial a gitului,la dedublarea ei se formeaza teaca pentru mm.platisma.
2 fascia proprie,ea se dedubleaza si cuprinde mm.trapez.mai formeaza teaca si pt mm
sternocleidomastoidian. Foita externa a fasciei proprii da in profunzimea muschilor pe care ii acopera septuri ce
impar mm in fascicule separate
3 fascia omoclaviculara, formeaza teaca pt mm. sternohioid, tirohioid, sternotiroid, omohioid.
4fascia endocervicala cu 2 foite-parietala si visceral. Foita parietala formeaza teaca pt pachetul
vasculonervos.foita visceral trece pe organelle gitului acoperind laringele traheea faringele esofagul si glanda
tiroida.
5 fascia prevertebrala-formeaza teaca pt mm scalene ali gitului,prelungirile fasciei acopera art. subclaviculara si
plexul brahial.

Biletul nr.5
1. Topografia plaminilor.lobi,segmente.Sintopia elementelor hilului pulmonar
drep si sting. scheletotopia.
Plaminii sunt situati in saci pleural separate. Au forma conica neregulata cu baza si apex rotunjit,cu 2
-3 cm mai sus de clavicula.fiecare plamin are 3 fete: externa, diafragmala si medial.
Limitele: inferioara, plaminul drept-pe linia parasternala la nivelul jumatatii cartilajului costal 6, pe linie
medioclaviculara-pe marg.inferioara a coastei 7. Pe linie axilara medie-pe marginea inferioara a coastei9,pe
linie paravertebrala-pe marginea superioara a coastei 9.
Inferioara,plaminulsting- linia ce uneste urmatoarele puncte: marginea inferioara a coastei 6-pe linie
parasternala,jumatatea coastei7-pe linie medioclaviculara,marginea superioara a coastei 8-pe linie axilara medie
si marginea superioara a coastei 9 pe linie paravertebrala.
Limitele apexului plaminilor coincide cu cele ale domului pleural-in fata cu 2-3 cm mai sus de clavicula,in
spate-la nivelul apofizei spinoase a vertebrei C7.
Plaminul sting are 2 lobi-superior si inferior. Plaminul drept 3- superior,mediu si inferior.
Segmentele: plaminul drept,lobul superior-segm. apical,posterior,anterior.Lobul mediu-segm.lateral, medial.
Lobul inferior-segm.apical, bazal mediac, bazal anterior, bazal posterior si bazal lateral.
Plaminul sting, lobul superior-segm.apicoposterior,anterior,lingual superior, lingual inferior. Lobul inferior-
segm.apical, subapical, bazal medial, bazal anterior, bazal lateral, bazal posterior.

Din elementele hilului pulmonar fac parte: bronhul,artere si venele pulmonare,vasele si nervii
bronhiali,ganglion limfatici.Radacina plaminilor scheletotopic se afla la nivelul vertebrelor T5-7.
Cu radacina plaminului drept vine in contact-in partea anterioara,vena cava superioara,n. frenic si partial atriul
drept.In partea posterioara trece vena azigos si n. vag.
Radacina plaminului sting vine in contact, in partea posterioara,cu esofagul.in partea lateral si posterioara-
portiunea descendenta a aortei,bronhul sting.
2. Regiunea frontoparietooccipitala. Particularitati de vascularizare a
tesuturilor epicraniene.
Laturile regiunii corespund limitelor regiunilor frontal,temporal si occipitala ale boltii craniene.Anterior este
delimitate de marginea supraorbitala a osului frontal,posterior de linia nucala superioara,partile laterale de linia
temporal superioara.
Straturile-pielea,tesut subutanat bine dezvoltat,calota aponevrotica,sub aponevroza epicraniana se afla un strat
subtire lax. Periostul,tesut cellular subperiostal, oasele boltii craniene cu lamele externa si interna.
Vascularizarea-vasele sangvine sint situate in tesutul subcutanat si au directie radial.Art supraorbitala si
supratrohleara,ramuri ale art.oftalmica.Art angular,din art faciala, ramuri ale art. temporale superficial.Portiunea
occipital e vascularizata de art.occipitala si auriculara posterioara.
3. Demonstrati spatiile de tesut celuloadipos ale gitului. Continutul.
Deosebim urmatoarele spatii inchise:
1. Sacul par al glandei submandibulare-contine glanda submandibulara,tesut lax ganglioni limfaici artera
faciala si vena. E marginit de foitele fasciei proprii ale gitului si periostul mandibulei.
2. Sacul fascial par-format de foitele fasciei proprii a gitului pt mm sternocleidomastoidian. Comunica cu
tesuturilee adiacente numai prin orificii ,formate de vase
3. Sacul interaponevrotic suprasternal-contine tesut cellular lax,ganglion limfatici si arcul venos jugular-
situat deasupra incinzurii jugulare a sternului, intre foitele fasciale a 2 si a 3 a gitului.
4. Sacul orb-situat pe partea post a mm.sternocleidomastoidian. Limite:ant-fascia proprie a gitului; post-
fascia a 3 a gitului; interior-periostul marginii posterosup a claviculei.
5. Spatiul previsceral-aici in tesutul cellular lax se afla ganglion limfatici vene o parte din plexul venos
tiroid impar art tiroidea ima. Amplasat intre foitele fasciei endocervicale.Comunica cu mediastinul ant.
6. Spatiul retrovisceral-comunica cu tesutul cellular al mediastinului posterior.se afla intre fasciile
endocervicala si prevertebrala.contine ganglionii limfatici si plexul venos retrofaringian.
7. Spatiul submandibular.Counica ant.pe traiectul ductului glandei submandibulare cu spatiile de tesut celular
adipos ale planseului cav.bucale.contine gl.salivvara submandibulara,gang. Limf., a.si v.faciala.
8. Spatiul cellular neurovascular ,format din foita parietala a fasciei endocervicale
.continea.carotida,v.jugulara int.,n.vag
9.Spatiul sternocleidomastoid,format din teaca muschiului
10.Spatiul prevertebral,contine m.lungi ai capului si gatului ,trunchiul simpatic
11.Spatiul antescalen contine bulbul v.jugulare int.,v.subclaviculara ,n.frenici,aa.cervicala ascendeta si
descendenta
12.spatiul inerscalen se amplaseaza segmentul 3 a a.subclaviculare si plexul nervos brahial
13.spatiul scalenovertebralconbtine in trigonul scalenotraheal unghiul venos jugular, a.carotida
omuna,n.vag,frenic,iar in trigonul scalenovertebral portiunea incipienta a a.subclaviculare,ganglionii
intermediari si inf.,portiunea terminala a ductului toracic
14.Spatiul superficial al triunghiului lateral a gitului contine ganglioni limf., a.cervicala
sup.,n.accesor.comunica cu spatiile de tesut celular adipos
15.Spatiul profund al trigonului lat al gatului contine pachetul neurovascular cervical lateral ,a.cervicala
transversala
16.Spatiul prevertebral-in el se afla trunchiul simpatico cervical.mm lungi ai capului si gitului, mm recti anterior
si lateral al capului. Situate intre fascia prevertebrala si vertebrele cervicale

Biletul nr. 6
1. Regiunea geniana. Limite, puncte de reper, stratigrafia, vase sangvine si
nervi.
Limite :superior -regiunea este delimitata de marginea inferioara a orbitei ,inferior de marginea inferioara a
corpului mandibulei ,anterior-de pliurile nazogenian si nazolabial ,posterior- de marginea anterioara a
muschiului maseter.
Starturile:a.)Pielea este fina ,foarte mobila contine o cantitate mare de glande sudoripare si
sebacee.b)Tesutul cellular subcutanat este bine dezvoltat .Aici se afla o depresiune in care este dispus corpul
adipos al obrazului care reprezinta o acumulare de tesut grasos inglobat intro capsula fasciala densa .Bula
grasoasa a obrazului este dispusa intre m.maseter si buccinator.Ea poseda prelungirele:temporala,orbital si
pterigopalatin .Procesele inflamatorii in acest corp adipos initial au un caracter limitat iar in caz de liza
purulenta a tecii fasciale puroiul se difuzeaza in regiunile limitrofe .In tesutul subcutanat sunt dispuse citeva
straturi de muschi mimici.
c).Fascia bucofaringiana :inveleste m.buccinator .Acest muschi este strabatut de canalul excretor al glandei
salivare parotide.din interior muschiul este tapetat de tunica mucoasa prelungirea mucoasei vestibulului cavitatii
bucale.Aici se gaseste papilla canalului glandei parotide si orificiul lui de deschidere.
Vacularizatia regiunii geniene se realizeaza prin artera faciala ,aflata in grosimea tesutului subcutanat la
marginea muschiului maseter.Artera facial anastamozeaza cu arterele :transversal a gitului,bucala,si
infraprbitala care de asemenea alimenteaza regiunea obrazului.
Drenajul venos este asigurat de venele:fasciala si retromandibulara .Ele se unesc cu cu plexul venos pterigoid si
cu venele faringiene .
Inervatia este asigurata de ramurile nervului trigemen :infraorbital ,bucal ,mentonier.Ramurile lui inerveaza si
muschii mimici .
2. Triunghiurile gitului:
1. Triunghiul carotidian :limite sunt alcatuite din muschii gitului:medial -venterul superior al m.
omohioidian ,lateral m.sternocleidomastoidian ,superior venterul posterior al m.digastric.Pachetul
vasculonervos este reprezentat de de vena jugulara si artera carotida comuna care inconjoara nervul vag.
2. Triunghiul lateral al gitului:limite-anterior-marginea marginea posterioara a m. sternocleidomastoidian
,posterior marginea superiorexterna a m. trapez,inferior-marginea superioara a claviculei .Pachetul
vasculonervos este reprezentat de :de artera si vena subclaviculara si plexul brachial.In acest triunghi se
evidentiaza 2 triunghiuri:triunghiul omotrapezoid si triunghiul omoclavicular.
3. Triunghiul submandibular este delimitat de marginea inferioara a mandibulei venterele anterios si
posterios a m. digastric in limetele lui se determina triunghiul lingual (triunghiul lui pirogov)
Triunghiul scaleno vertebral limite:lataral :muschiul scalen anterior ,medial- m. lung al gitului, inferior de
domnul pleural.
3.Demonstrati spatiul intercostal.Sintopia pachetului vasculo nervos.
În număr de 11 perechi, sunt simetrice, situate între două coaste adiacente. Aceste spaţii sunt ocupate de
muşchii intercostali şi de ţesut conjunctiv lax, în care se găseşte şi mănunchiul vasculonervos intercostal,
alcătuit dintr-o venă, o arteră şi un nerv intercostal dispuşi în această ordine dinspre superior spre inferior.
c) La suprafata sint situati mm.intercostali externi-completeaza spatiul intercostal de la tuberculul costal
pina la extremele laterale ale cartilajelor costale. In regiunea cartilajelor costale, mm trec in t. conjunctiv fibros
al membr.intercostale externe. Fibrele mm intercostali externi sint orientate de sus in jos si din post in ant.
d) Mai profund-mm intercostali interni, fibrele sint orientate de jos in sus si posteroanterior. Mm ocupa
spatiile intercostale de la unghiurile costale pina la stern. De la unghiurile costale pina la coloana vertebrala mm
sint inlocuiti de membrane intercostala interna. Intre mm intercostali interni si externi se afla un strat subtire de
t.celular lax cu vase si nevii intercostali
Arterele intercostale-ant si post. Arterele anterioare sint ramificatii ale arterei toracice interne. In fiecare spatiu
se afla cite 2 artere-pe marg costale sup si inf, ele se anastomozeaza cu arterele intercostale post.
Arterele intercostale post la nivelul capetelor costale se divizeaza in rr ant si post. Ramura post ramine situate
pe suprafata toracica post si a coloanei vertebrale. Ramura anterioara constituie artera intercostala participa la
formarea pachetului neurovascular al spatiului intercostal. Aceasta artera pe traseul de la apofiza vertebrala
transversa pina la unghiul costal e situate pe marg.inf a coastei respective. Vena intercostala se afla mai sus de
artera, iar nervul intercostal mai jos de artera. De la unghiurile costale pina la linia axilara medie, vasele
spatiului intercostal se afla sub protectia marg. costale inf, iar nervul trece dea lungul acestei margini. Artera
intercostala post ant de linia axilara medie, se ramifica in 2 ramuri. Punctia toracica se efectueaza in spatiile
intercostale VII-VIII, intre linia scapulara si axilara medie, pe marg sup a coastei situate mai jos.

Biletul nr.7
1. Triunghiul carotidian. Limitele si straturile. Artera carotida comuna si
divizarea ei in artera carotida interna si externa. Zona sinocarotida reflexogena.
Limite:medial-venteru sup a m. omohioid;lateral-m.sternocleidomastoidian;superior-venterul posterior a m.
digastric.Straturile:1. piele, 2. Stratul adipos subcutanat, 3. Fascia superficiala cu m. subcutanat al gitului, 4.
Fascia proprie, 5. Tesutul celular lax, 6. Pachetul vasculonervos principal(v.jugulara int, a.carotida comuna,
dispuse din exterior in interior cuprinzind n.vag) inconjurat de foita parietala a fasciei endocervicale,pe traiectul
vaselor ganglioni limfatici. Vena este dipusa mai superficial de artera,si se observa bine la departarea marg
interne a m. sternocleidomastoidian.A.carotida comuna-trece pe bisectoarea unghiului,format de venteru sup a
m. omohioid,si m. sternocleid. Pe peretele ant a arterei,deasupra tecii pachetului vasculonerv principal a git,este
situata in directie oblica radacina sup a ansei cervicale formata de ramurile 1 si 3 ale n. cervicali rahidieni.
Aceasta radacina,unindu-se aici cu n. hypoglos,pe parcurs intersecteaza arterele carotide externa si interna.
Aceasta impartire deseori are loc la nivelul marginii sup a cartilajului tiroid,insa el este ft variabil. Deosebiri
intre a. carotida ext si int. 1.Artera carotida externa spre deosebire de cea int da o multime de ramuri: a. tiroida
sup, a. linguala, a. faciala, a. faringiana ascendenta.2.A. carotida ext este situata mai medial si mai superficial de
a. carotida int. 3. n.hipoglos intersecteaza a. carotada int,situindu-se ant de ea.Zona reflexogena-este situata in
reg bifurcarii a.carotide comune,ete alcatuita din: glomusul carotidian,( constituit din tes conjunctiv si cel
specifice,este intim legat de membrana ext a a. carotide,are dimensiuni intre 3-5mm.) , sinusul
carotidian,portiune cervicala a a. carotide int,ramurile n. glosofaringian, n. vag, trunchiul simpatic. Impulsurile
care nimeresc din baro- si hemoreceptori zonei carotide reflexogene influenteaza asupra nivelului tensiunii
arteriale si compozitiei chimice a singelui.
2. Topografia cordului si vasele coronariene
Cordul-organ cavitar ,muscular,de forma conica neregulata.baza este idreptata in sus si putin in urma,apexul
are pozitie anteroinf orientata in stinga. axa cardiaca longitudinala e indreptata oblic de sus in jos,de la dreapta
spre stinga, posteroant. Sunt 3 suprafete cardiace:an,lat, inf.-suprafata ant(sternocostala)-formata de peretele
ant a atriului dreptsi auricolul drept,situat in fata partii ascendente a aortei si a trunchiului pulmonar.putin la
stinga e situat ventricolul drept impreuna cu port incipienta a trunc pulmn si cu sulcus interventricular ant,tot
aici sint situate si ramura interventric a arterei coronare si v.cargiaca mare.pe aceeasi supr la stinga de sulcus
interventr ant se determina un sector mic a ventr sting si apexul atriului sting.-suprafata lat (pulmonara)-formata
din peretele post a atriului si ventricolul sting.-suprafata inf(diafragmatica)- formata din ventr sting si cite un
sector mic a ventricolului drept si a atriului drept.Marginea dreapta a cordului e ascutita,marginea stinga e
rotungita.atriile prezinta cavitati pt receptia singelui,si sunt delimitate intre ele prin sept interatrial cu fosa
ovala,la fat orificiu oval. Ventricolele pt a pompa singele,si sunt delimitate de septul interventriculra bine
dezvalcatui din port musc si port membranoasa.Atriu drept (in care se varsa venele cave)comunica cu ventric
drept prin orificiu atrioventr drept,(cu valva atrioventr dreapt),atriu e alcatuit din corp situat spre valva si si con
atrial se prelungeste in trunchiu pulmonar.Atriul sting (in care se varsa venele pulmonare)comunica cu vntricol
sting prin orific atrioventric sting(cu valva atrioventric stin).Peretii cord constau din 3
straturi:endocard,miocard,epicard.cel mai bine dezv miocardu. In atrii fibrele sunt aranjate in 2 str- superficial si
prof,in ventricole in 3 str-superfic(fibre longitudinale),mediu(circulare), intern ( longitudinale).
Principala sursa de vasc a corpului sint a. coronare dreapta si stinga,sursa suplimentara prezinta venele parietale
mici(thebesius)care se varsa in atriu drept.la vascularizare mai participa I si ramurile portiunii toracice ale
aortei.-artera coronara dreapta-incepe de la semicorcumferinta dreapta a aortei,port incipienta fiind situata intre
conul arterial al ventricolului drept si auriculul drept. Apoi artera ocupa santul coronar dintre auricolul drept si
ventricolul drept, trece pe suprafata post,unde in apropierea santului interventricular post de la ea incepe ram
interventric post care prin acelasi sant ajunge pina la apexul cordului. La reg vasculara de a. coronara dreapta se
refera atriu drept,o parte a peretelui post a ventric sting,septul interatreal,m. pailari ai ventric drept,m.papil post
a ventric sting,si suprafata ant a port ascendente a aortei .-artera coronara stinga- incepe de la semicircumferinta
stinga a aortei,se situeaza intre atriu si ventricolu sting dupa trunchiul pulmonar,apoi trece intre atriu sting si
auricolu sting. In apropierea aortei a.se imparte In 2. Ramura interventric ant prin santul omonim trece
ascendent pina la apexul cardiac.
Ramura circumflexa a a.coronare stingi trece in partea stinga a santului coronar,tece pe supr post a
cord,urmarindu-si calea prin santul coronar. De la ea porneste ramura magistrala stinga. a.coronara stinga
vascularizeaza: atriu sting, partial peretele ant a ventricolului drept,peretele ant si post a ventricolului sting,m.
papilar ant a ventric sting,suprafata ant a potriunii descendente a aortei.
3. Determinati repere si diviziuni topografice in portiunea cerebrala a
capului.Portiunea cerebrala a capului este delimitata de cea faciala prin linia care trece pe marginea
supraorbitala a osului frontal,pe marginea superioara a arcadei osului zigomatic si spre orificiu extern a
conductului auditiv.-Reperele port cerebrale: glabela,pterion,arcul zigomatic,porul acustic ext,procesul
mastoid,linia temp,fontanelele,linia nucala sup,protuberanta occiptala ext,linia med(proiectia sinus sagital sup).-
diviziuni topografice: reg., frontoparietooccipitala, reg temporala, reg mastoidiana1.
Regiunea frontoparietooccipitala: este delimitata anterior de marginea supraorbitala a osului frontal, psterior de
linia nucala superioara,partile laterale linia temprala superioara.2.Reg. temporala: limitele corespund si ies putin
de n.temporal. puncte de reper-procesele frontal si temporal,arcul zigomatic, linia temporala. Reg este brusc
delimitata de alte reg datorita fixarii intime a aponeurozei m. temporal de linia temporala.3.Reg
mastoidiana:corespunde procesului mastoideus de care se fixeaza m.longissimus capitis,venter post a m.
digastric,m.splenius, m.sternocleidomastoidian. datorita carui fapt periostul se fixeaza mai intim de os. In
limitele procesului se determina o suprafata nededa triunghiulara accesata pt trepanatie in mastoidite. Portiunea
cerebrala se mai mparte in fornix cranii si in basis cranii,corespunzator in fiecare deosebim:suprafata externa si
interna.Suprafata externa-: se imparte in 2 portiuni: anterioara si post. Limite dintre acese diviziuni corespunde
marg ant a gaurii occipitale mari,care uneste virful ambelor mastoidite.in port ant se afla orificii prin care trec
vase si nervi,corespunzator cu linia formata de aceste orificii se aranjeaza creasta osoasa,reg situata intre creste
se numeste partea mediana a hilului cranian(reces faringian),iar reg extern a crestelor se numeste partea lat a
hilului cranian-ea contine fosa intratemp si temporomand.Suprafata interna-:are aspect etajat: anterior,mediu si
post. Fosa ant este limitata de cea med prin marginile aripilor sfenoidului si limus sfenoidalis,amplasat ant de
sulcus chiasmatic.fosa med e limitata de cea post prin dorsum selae si marg sup ale piramid temp.
Biletul nr.8
1. Regiunea temporala corespunde extinderii muschiului temporal.
Limitele: anterior-limitata de apofiza frontala a osului zigomatic , jos de arcada zigomatica In sus si posterior-de
linia temporala posterioara
Repere: procesul mastoid ;portiunea scuamoasa ;procesul zigomatic ;portiunea timpanica; procesul
stiloid;tuberculul articular ;creasta supramastoida
Straturile: Pielea-anterior este subtire,mobile; posterior mai consistenta ; Tes.subcutanat- slab pronuntat; Fascia
superficiala- reprez.o continuare a aponevrozei epicraniene; Fascia proprie placa aponevrotica densa ce incepe
de la linia temporala superioara si se dedubleaza inferior in foita superficiala si profunda si se fixeaza pe
arcadele zigomatice .intre foite este prezent tes.celuloadipos m.temporal- delimitat de placa profunda a fasciei
printr-un strat subtire de tes.celular Periostul- in portiunea interioara a regiunii temp.adera strins de os iar in alte
regiuni e separat printr-un strat celular subtire subperiostal Oasele- poseda o lama externa insa partea
scoamoasa a osului aproape ca nu contine substanta spongioasa si osul e f subtire
vascularizatia: in stratul subcutanat se situeaza artera temporala superficiala (care este ramura terminal a arterei
carot.externe)shi ramurile ei : a.temporala medie (situate in fascia proprie intre foitele superficiala si profunda
in spatiu umplut cu tes.cel.adipos); a.parietala; aa.auriculare anterioare; aa.parotidiene; a.faciala transversal
;a.zigomaticoorbitala . Aceste ramuri anastomeaza intre ele .
Inervatia :Pielii- inervata de n.auriculotemporal care constituie o ramura a n.trigemen (de la n. mandibular) ;
Muskii- inerv.de ramurile temporale a n.facial si de nn.profunzi temporali din ramura3
-a a n.trigemen
Circulatia limfatica eferenta se efectueaza in ganglionii limfatici superiori si profunzi a glandei parotide si in
ganglionii preauriculari.
2. Regiunea sternocleidomastoidiana
Limitele: superior- baza procesului mastoidian ;inferior-pe articulatia sterno-claviculara si marginea superioara
a manubriului sternal; anterior- marginea anter.a muskiului sternocleidomastoidian; posterior-
marg.poster.a m.sternocleidomastoidian
Proiectia arterei carotide comune este dispusa in ordinea din exterior spre interior inclusa in pachetul
vasculonervos principal impreuna cu vena jugulara interna si n.vag , astfel reteaua venoasa a triunghiului
carotidian,al gitului acopera vasele arteriale , inclusive a.carot.comuna care sunt situate mai profund de vene
.Artera carot.comuna trece pe bisectoarele unghiului carotidian format de venterul superior al m.omohioidian
shi m.sternocleidomastoidian
Pe peretele anterior al arterei deasupra tecii pachetului vasculonervos principal al gitului este situate oblic
radacina superioara a ansei cervicale formata de rr.1si3 al nn.cervicali rahidieni . Radacina super.a ansei
cervicale se uneste cu n.hypoglossus si intersecteaza artera carotida externa si cea interna , la nivelul marginii
superioare a cartilaj.tiroid (dar bifurcatia adesea este variabila ).
Regiunile paketului vasculonervosmedial al gitului situate in regiunea anterioara a gitului sau gitul propriu-zis
care este limitat de mandibula si marginile anteromediale a m. sternocleidomastoidian. Paketul vasculonervos al
gitului este alcat.din a.carotida comuna si vena jugulara cuprinse de n.vag
3. Formatiunile anatomice ale mediastinului anterior prezinta un spatiu ce
contin organedelimitate :
Lateral- de pleurile mediastinale ; anterior, posterior si infer.- de fascia endotoracica dupa care urmeaza in
partea anterioara sternul , posterior-coloana vertebr ,infer-diafragma .
Mediastinu anterior printr-un plan frontal trecut prin radacinile plaminilor e delimitat de mediastinul posterior si
este situate m jos de planul orizontal (care separa mediast supe de cel inferior)in spatiu dintre stern shi pericard.
Este subimpartit in 3etaje:inferior-e cardiac (contine pericardul, cordul),mijlociu- vase(venele brahiocefalice
stinga,dreapta ; v.cava superioara ;v.azigos; vv.toracice interne ; arcul aortei),nervi(nn.frenici),traheea ,bronhiile
principale ; superior-timic
Delimitarile : superior- planul ce trece prin unghiul sternal si vertebral T4; Inferior- diafragma; antererior-
corpul sternului ;
posterior- pericard ;
lateral-pleurile mediastinale

Biletul nr.9
1. Porțiunea facială a cap.
Puncte de reper:contururile orbitei, marginea apert. Piriforme, dorsum nasi, os. Zigomatic, arcada zigomatic,
fossa canina a maxilei, marg. anter a m.maseter, contururile mandibulei(corp, unghi, ramuri)și articulația.
Limite:1.Superi:marg.supraorbitală, os.zigomatic cu arcada, pînă la orific.auditiv extern;2.Infer:ramur inferioară
și baza mandibulei. Regiunile topografice:orbitală, nazală,bucală,laterală a feței(geniană,
parotidomaseterică,profundă a
feței).

2. Triunghiul scalenovertebral. Limitele:lateral-m.scalen anter, medial-m.lung al gâtul; infer-

domul pleural.
Straturile:1.Pielea subțire, mobilă, țes.adipos subcutan;2.Fascia superficială,foițele căreia acoperă m.pielos al
gîtului din ambele părți;3.Fascia proprie, care acoperă m. sternocleidomastoidian.Sub fascia prevertebrală e
amplasată a.subclaviculară, porțiunea termional a duct.toracic(în stânga) și în dreapta-porț.terminal a
duct.limfatic drept și ganglion infer.al trunchiului simpatic. A.subclavie în poster și infer aderă la domul pleural.
Între a.subclavia (amplasată poster.de unghiul venos din dreapta) și unghiul venos trec de sus în jos n.vag și n.
diafragmatic, între care se află ansa subclavia.N.vag e mai medial. Posterior de a.subclavia-n.

laringeu recurent drept, iar interior-a.carotid comun.În stînga- anter de a.subclavia se află v. jugulară internă și
partea inițial a v.brahiocefalice stângi, între care trece n.vag și frenic, iar între nervi-ansa subclavia;interior de
a.subclav trece n.laringeu recurent stîng.
3. Locul de confluiere a v. azygos. V.azygos se formează din v.lombară ascendentă și v.
sucostală dreaptă. V.hemiazygos și v.hemiazygos accesorie se unesc,formând un trunchi, care la nivelul
vertebrei T7 drenează în v.azygos.

Biletul 10
1. Regiunea frontoparietooccipitala.Sistemul venos si insemnatatea lui
practica.
Anterior e delimitate de marginea supraorbitala a osului frontal,posterior-linia nucala superioara, partile
laterale-de linia temporal superioara.
Straturile-pielea densa acoperita cu par,contine gl.Sudoripare si sebacee.tesut subcutanat bine dezvoltat,strabatut
si divizat de celule separate de numeroase septuri conjunctive,pornesc de la piele spre stratul subiacent-calota
aponevrotica.La aceste septuri adera si tunica adventitiala a vaselor sangvine.Sub aponevroza epicraniana se
gaseste un strat de tesut subtire lax,lipsit de septuri.Aparitia unor procese purulente poarta un character difuz
.Periostul adera lax de oasele craniului cu exceptia suturilor oaselor unde periostul este reunit solid cu oasele
respective.Tesut cellular periostal e bine diferentiat.Colectiile purulente periostale au raspindire in limitele unui
os,intrucit periostul adera de suturi,nui permite sa se raspindeasca.Oasele boltii craniene sunt formate din
lamina externa si interna,intre care este situate substanta spongioasa diploea.Substanta spongioasa a oaselor
regiunii este bine pronuntata si contine venele diploice,la copii venele lisesc.
Sistemul venos a regiunii FPO e dispus in 3 etaje.1etaj reprezentat de venele subcutanate ale capului, refluxul
se realizeaza in vena jugulara interna si partial v.faciala, v.retromandibulara, v.jugulara externa.2etaj-constituit
de venele diploice,slab dezvoltate si in limitele unui os.
3 etaj reprezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei mater a creierului.Toate eceste etaje comunica
intre ele prin venele emisare.Aparitia si dezvoltarea proceselor purulente in reg capului prezinta un pericol din
cauza antrenarii in procesul inflamator a venelor subcutanate,diploice, sinusurilor,meningelor si tromboza
ulterioara a sinusurilor venoase.
2. Anatomia chirurgicale a fasciei endotoracice,spatiul parapleural si arterei
toracice interne.Stratul thoracic profund contine doua artere toracice interne care pornesc de la
semicircumferinta inferioara a a.subclavie linga marginea mediala a m.scalenus anterior.Coborind in jos
,a.toracica interna trece pe suprafata posterioara a cartilajelor costale la o distanta de 1,5-2 cm de marginea
sternala,pe muschii intercostali interni, fiind acoperita de de fascia endotoracica si de pleura parietala
.La nivelul arcului costal, artera se divizeaza in 2 ramuri terminale-musculofrenica si a.epigastrica
superioara.Mai jos de cartilajul costal 3 a.toracica interna contacteaza cu muschiul thoracic transvers
.Interiorul straturilor e acoperita de fascia endotoracice o ramasita a fasciei embrionare ,care captuseste
cavitatea primara a corpului.Fascia endotoracica e mai pronuntata in regiunile anter., laterale si mai putin
pronuntate linga coloana vertebrala.
3. Demonstrati spatiul antescalen,limitele si continutul lui.
Intre muschiul scalen anterior si muschiul sternocleidomastoidian in care trece vena subclaviculara. In portiunea
inferioara a spatiului anterscalen se unesc venele jugulare externa si interna si vena subclaviculara ,formind
unghuirile venoase sting si drept.In unghiul venos sting se varsa ductus toracicus,in cel drept-ductus
limphadicus dexter,format de trunchiurile jugulare subclaviculare si bronhomadiastinale.

Biletul nr.11
1. Regiunea frontoparietooccipitala. Tunicele encefalului si spatile
meningeale. Sinusurilevenoase ale durei mater:
Laturile regiunii corespund limitelor regiunilor frontala, temporala si occipitala ale boltii craniene. Anterior ea
este delimitata de marginea supraorbitala a osului frontal, posterior de linia nucala superioara, partile laterale de
linia temporala superioara.
Straturile:
1. Pielea este densa, acoperiata cu par, contine un numar mare de glande sebacee si sudoripare. Tesutul
subcutanat este bine dezvoltat, strabatut si divizat in celule separate de numeroase septuri conjunctive, care
pornesc de la piele spre stratul subiacent calota aponeurotica. La aceste septuri adera si tunica adventitiala a
vaselor sangvine, care trec prin tesutul celuladipos subcutanat. Aceste fapt conditioneaza hemoragii abundente
in caz de leziuni treaumatice ale tesuturilor moi, deoarece vasele capului ramin deschise.
2. Calea aponevrotica (aponevroza epicarniana)- galea aponevrotica - reprezitna o placa aponevrotica,
situata intre venterul frontal si occipital al muschiului occipitofrontal si bine reliefat in portiunea medie a
regiunii. In partile laterale aponevroza devine esential mai subtire si continua cu fascia superficiala a regiunii
temporare. Pielea, tesutul subcutanat si calota aponevrotica sunt strins legate intre ele prin intremediul septurilor
conjunctive verticale, fapt ce nu ne premite de a lua pielea

in pliuri. Sub aponevroza epicraniana se gaseste un strat de tesut subtire lax, lipsit de sebturi (pot aparea procese
purulente sau hematoame cu caracter difuz).
3. Periostul adera lax la oasele craniului cu exceptia suturilor osoase, unde periostul este reunit solid cu
oasele respective si se desprinde greu.
4. Tesutul celular subperiostal este bine evidentiat, ceea ce face ca periostul sa fie usor decolat de os (
posibile coletii purulente in limita unui os).
5. Oasele boltii craniene sunt plate, formate din lama externa si cea interna (lamina vitrea), intre care este
situata substanta spongioasa diploea. Substana spongioasa in oasele regiunii este bine pronuntata si contine vv.
diploice.
Vascularizarea:
Vasele sanuine ale regiunii sunt situate in tesutul subcutant, orientate de jos in sus si au o directie radiala. Partea
anterioara a capului este vascularizata de arterele supraorbitala si supratrohleara din artera oftalmica (a. carotida
interna). Ele anastomozeaza intre ele, precum si cu artera angulara din artera faciala, cu ramurile frontale ale
arterei temporale superficiale. Artera temporala superficiala da nastere si la alte ramuri: parietala, temporala
medie, parotidiana, faciala transversa, zigomaticoorbitala. Regiunea temporala este irigata de arterele temporale
profunde (din a. maxilara). Regiunea occipitala este alimentata de catre artera occipitala si auriculara
posterioara.
Sistemul venos al regiunii este dispus in 3 etaje, anastomozind intre ele. Venele superficiale (etajul 1
) sint prezentate de venele subcutanate ale capului, insotesc arterele omonime. Refluxul venos se realizeaza in
vena jugulara interna, si partial in vena faciala si jugulara externa. Etajul 2 il constituie venele diploice situate in
substanta spongioasa. Etajul 3 este prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei mater. Toate 3 etaje
comunica intre ele prin venele emisare.
Inervatia:
Regiunea frontala- nervul frontal (n. supratrohlea si supraorbital). Regiunea occipital nervul occipital mare si
mic. Regiunea temporala nervul auriculotemporal.

Creerul e acoperit de 3 tunici : dura mater, arahnoida si pia mater.

Dura mater adera lax la oasele boltii craniene. La baza, in jurul seii turceti, pe panta si in regiunea piramidelor
oaselor temporale, ea adera intim la oase. Deosebim urmatoare exapnsiuni ale durei mater: coasa creerului,
cortul si coasa cerebelului, diafragma seii, cavitatea trigeminala.
Coasa creierului se intinde in directie sagitala de la crista galli pina la proturberanta occipitala interna in
adincime, ajunge la corpul calos.
Cortul cerebelului se intinde din anterior si lateral intre marginile superioare ale piramindei osului temporal si
processus clinoideus al osului sfenoid, in partea posterioara - de-a lungul santului sinusului transversal al osului
occipital. El disparte cerebelul de emisferele cerebrale.
Coasa cerebelului porneste de la suprafata anterioara a cortului cerebelului si patrunde in fisura interemisferica
a cerebelului.
Diafragma seii acopera seaua turceasca in forma de cort. In centrul ei se afla un orificiu prire trece tija hipofizei,
in care atiran lobul posterior al hipofizei.
Coasa creierului mare pe toata intindearea ei de insertie la oasele boltii craniului contine sinusul sagital
superior. Marginea inferioara libera a coasei creierului contine sinusul sagital inferior, ce

trece in sinusul rect. Sinusul transversa, e situat in locul de insertie a cortului cerebelului la sulcus sinus
transversi al osului occipital, care mai apoi trece in sinusul sigmoid, dispuns in santul omonim si se varsa in
bulbul superior al venei jugulare interne. In grosimea coasei cerebelului, linga preminenta occipitala interna,
trece sinusul occipital. Lateral de seaua turceasca e dispus sinusul cavernos par. Anterior si posterior ele se
unesc prin intermediul unor anastomoze sinusurile intercavernoase si formeaza sinusul circular. Refluxul de la
sinusul cavernos are loc prin sinusurile pietroase inferior si superior.
Arahnoid encefalica este o placa fina din tesut conjunctiv situata sub dura mater, separata prin spatiul subdural.
Ea formeaza vilozitati, care patrund in lumenul sinusurilor venoase granulatiile arahnoidice.
Pia mater patrunde in toate santurile creierului mare sin ventriculele cerebrale, bine vascularizata. Prezent
spatiul subarahnoidian. Portiunile dilatate ale saptiului subarahnoidian se numesc cisterne arahnoidiene: cisterna
chiasmatica, cisterna fosei cerebrale laterale, cisterna interpedinculara, citerna cerebelomedulara.
2. Triunghiul omoclavicular. Limitele, straturile. Pachetul vasculonervos.
Delimitat inferior de clavicula, anterior de marginea posterioara a m. sternocleidomastoidian si superior de
venterul inferior al m. omohioid.
Straturile: Pielea in limitele triunghiului este mobila, subtire si elastica. Stratul celuladipos subcutanat e
dezvoltat moderat, intre foitele fasciei superficiale, in portiunile inferioare ale triunghiului se afla fibrele
muschiului subcutanat. Mai pofund sub fascia proprie a gitului, avem strarul adipos si v. transversa scapulae.
Fasia omoclaviculara a gitului este prezenta numai in acest triunghi. Sub fascie se afla o cantitate numeroasa de
tesut celular.
Pachetul vasculonervos este situat sub fascia omoclaviculara, fiind prezentat de artera si vena subclaviculara si
de plexul brahial. In portiunea laterala a trigonului a. subclaiculara coboara oblic si la mijlocul claviculei se
aranjeaza intre clavicula si coasta 1. Mai anterior si mai jos de artera e dipusa vena.
3. Demostrati sursele de vascularizare a glandei mamare
Vascularizatia glandei mamare are loc prinramurile a. thoracica interna, a. thoracica lateralis, a. thoracia
suprema, 2-7 aa. Intercostales. Reflexul venos are loc prin venele superficiale si profunde. Venele profunde
insotesc arterele omonime, cele superficiale formeaza reteaua subcutanata, unele ramuri ale careia se varsa in
vena axilara. .
Biletul nr. 12
1. Anatomia chirurgicala a pachetului vasculo-nervos medial al gitului.
Pachetul vasculo-nervos medial algitului situat la nivelul triunghiului carotidian al gitului ,mai profund
inconjurat de foita parietale a fasciei endocervicale ,iar pe traiectul vaselor -ganglioni limfatici .Pachetul
vasculo-nervos median este prezentat de vena jugulara interna si artera carotida comuna ,ccare sunt dispuse in
ordinea din exterior in interior cuprinzind nervul vag .Totodata vena cu ramurile ei afluente este dispusa mai
superficial ,a.carotida comuna mai profund .Vena jugulara interna se pbserva bine la indepartarea marginii
interne a m.sternocleidomastoidian .La nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid allaringelui ,in aceasta
vena se varsa vena faciala care ,la rindul ei ,primeste singe dintr-un sir de vase venoase .In asa fel reteaua
venoasa a triunghiului acopera vasele arteriale ,situate mai profund.A.carotida comuna trece pe bisectoarea
unghiului , format de venterul superior almuschiului omohioidian si de muschiul sternocleidomastoidian .Pe
peretele anterior al arterei ,deasupra tecii pachetului vasculo-nervos principal al gitului ,este situata in directie
oblica radacina superioara a ansei cervicale ,formata de ramurile 1 si 3 ale nervilor cervicali rahidieni .
2. Topografia glandei mamare ,particularitati la copii.Malformatiuni
congenitale a glandeimamare .
Glanda mamara se supune examinarii impreuna cu straturile superficiale ,deoarece dupa provenienta sa prezinta
un derivat cutanat aparut din glande sudoripare de tip apocrin .Forma ,dimensiunile , asezareasi functia glandei
sint strins legate de dezvoltarea sexuala ,de perioadele de graviditate si , totodata ,reflecta particularitatile
structurale individuale.Glanda mamara are forma de emisfera ,a carei baza e situata pe fascia ce acopera
muschii pectoral mare si serat ant .Din punct de vedere schelotopic,la femei glanda e situata de sus in jos intra
coastele 3 si 7 si intre linea parasternalis si linea axillaris anterior -in partile laterale.Dupa structura glanda
prezinta o glanda alveolara compusa
.Lafemei ea e alcatuita din 15-20 lobuli inconjurati si ,totodata ,separati prin septuri ale fasciei superficiale
.lobulii glandulari sint situati radial ,in jurul mamelonului .Fiecare lobul are canalul sau galactofor cu un
diametru de 2-3mm.Canalele galactofore se intilnesc radial pe mamelon ,la baza caruia se dilata in forma de
ampula ,unde se formeaza sinusurile galactofore .Cele din urma spre periferie din nou se ingusteaza si se
deschid pe apexul mamelonului prin orificii punctiforme.Pozitia radiala a canalelor galactofore se ia in
consideratie in caz de interventii chirurgicale pe glanda mamara ;inciiziile se efectueaza conform
radiusurilor.Capsula glandei mamare e formata de fascia superficiala care participa la fixarea glandei de
clavicula .In afara de aceasta ,prin bride conjunctive glanda adereaza la stratul profund al peretului toracic
.Aceastea sun ligamentele suspensorii mamare
.
Vascularizatia glandei mamare are loc prin ramurile a .toracica interna,a.toracica laterala ,a.toracica suprema ,2-
7aa.intercostale .Reflexul venos are loc prin venele superficiale si profunde .Venele profunde insotesc arterele
omonime ,cele superficiale formeaza reteua subcutana ,unele ramuri ale careia se varsa in vena axilara .
Inervatia glandei se realizeaza prin ramurile laterale ale nervilor intercostali 2-7,prin ramurile plexului cervical
si brahial .Nervii simpatici formeaza plexuri pe parcursul vaselor sanguine. Glanda mamara are o retea
dezvoltata din vase limfatice superficiale si profunde .circulatia limfatica eferenta are loc in diferite directii
.Dela sectoare laterale si laterosuperioare ale glandei limfa se indreapta in 2-3 vase limfatice mari ,situate pe
muschiul pectoral mare si se varsa in ganglionii limfatici ai fosei axilare .Pe traseul vaselor limfatice ,pe dintele
3 almuschiului dintat anterior , adeseori se afla un ganglion limfatic zorghius ,de obicei,mai des e atacat de
metastaze canceroase .

Glanda mara la barbati in decursul vieti ramine in stare embrionara ,atingind dimensiuni neinsemnate .In unele
cazuri la ei se observa o crestere in volum a glandei mamare mono sau bilaterala ,numita ginecomastie .Absenta
unei glande sau a ambelor se numeste amastie si se intilneste ft rar .Mai des se observa prezenta a citorva glande
mamare(polymastia) sau mameloane pe peretele toracic (politelia).
3. Demonstrati etajele venoase ale portiunii cerebrale a capului .Insemnatatea
practica .
sistemul venos al regiunii frontoparietooccipitale e bine dezvoltat si dispus in 3 etaje.Intre venele acestor etaje
sint multe anastomoze ,care unesc venele craniului cerebral si a celui facial.Venele superficiale (etajul1) sint
prezentate de venele subcutanate ale capului ,care insotesc arterele omonime .Refluxul venos din ele se
realizeaza in vena jugulara interna si partial in vena faciala , vena retromandibulra si in vena jugulara externa .
Etajul 2 il constituie venele diploice ,dispuse in substanta spogioasa a oaselor plate ale craniului. Etajul 3 este
prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei mater a creierului .Toate aceste trei etaje comunica intre
ele prin intermediul venelor emisare .Cele mai mari dintre venele emisare sin localizate in regiunile occipitala
,temporala si mastoidiana ,care trec prin orificii mici osoase . Aparitia si dezvoltarea proceselor purulente in
regiunea capului prezinta un pericol din cauza antrenarii in procesul inflamator a venelor subcutane,diploice
,sinusurilor ,mreningelor si tromboza ulterioara a sinusurilor venoase .Vascularizatia abundenta arteriala a
capului din sistemul arterelor carotide externa si interne accelereaza ciatrizarea ranilor .Insa in caz de infectie
purulenta ,procesul poate sa se complice cu o inflamatie a venelor si prin vasele emisare ,care unesc cele trei
etaje venoase ale capului .infectia poate patrunde in cavitatea craniului .

Biletul nr.13
1. Peretele toracelui. Straturi, vase si nervi, spatii celulare .
Stratul superficial: -pielea toracelui -tesutul adipos subcutanat : pe suprf anterioara se afla ramificatiile
terminale a arterei toracice interne , aa intercostale , aa toracice lat.
- fascia superficiala sub clavicula inconjoara m platisma si formeaza capsula gl mamare - gl mamara
derivat cutanat aparut din gl sudoripare de tip apocrin
Stratul mediu : muschii cu fasciile lor Sub fascia superficiala se afla fascia pectorala proprie . In reg
anterosuperioara ,fascia pectorala formeaza teaca pentru m pectoral mare si dintat anterior , in reg sternala ea se
transforma in membrana aponevrotica anterioara, lateral in fascia deltoidea si fascia axilaris . Lama profunda a
fasciei pectorale este numita fascia clavipectorala ea formeaza teaca pentru m pectoral mic . sectorul lateral al
acestei reg formeaza peretele anterior al reg axilare . Aici se determina 3 unghiuri : clavipectoral pectoral si
subpectoral .
Stratul profund : este prezentat de peretii cutiei toracice . Scheletul cutiei toracie e format din 12 perechi de
coaste cu cartilajele lor din 12 vertebre toracice . Spatiile sunt completate de m intercostali , vase si nervi . La
suprafata sunt situati m intercostali externi au o orientare de sus in jos si din post in ant . Mai profund de m
intercostali externi se afla intercostali interni ei ocupa spatiile de unghiurile costale la stern .Intre m intercost
interni si externi se afla un spatiu de tesut lax prin care trec vasele si nervi intercostali .
Aa intercostale : anterioare si posterioare . Cele anter sunt divizari ale a toracice interne . In fiecare spatiu
intercostal se afla cite 2 artere ele anastomozeaza cu cele poster. Cele poster se divizeaza in ramurile ant si post
Ram post vascularizeaza m spatelui
Ram anter- participa la formarea pachetului vasculonervos al spatiului intercostal Vena itercostala se afla mai
sus de artera , iar nervul mai jos
In reg pectorala dorsala : spatii fasciale importante :
1 spatiu se afla intre lamelele superficial si profunde ale fasciei pectoral in limitele m trapez 2 spatiu se afla in
limitele rezervorului osteofascial supra si infraspinos , relative limitat.
3,4 spatiu ocupa fisurile antescapulare anterioara si posterioara limitate de lamelele fasciale ce acopera m dintat
anterior .
2. Spatiul antiscalen: vena subclaviculara, unghiul venos , ductul thoracic (limfatic) si nervul frenic .
Spatiul antiscalen se afla intre m scalen anterior si m sternocleidomastoidean in care trece vena subclaviculara .
Acest spatiu are 3 portiuni : superioara, medie si inferioara . In portiunea inferioara a spatiului antiscalen se
unesc venele jugulare externa si interna si vena subclaviculara , formind unghiurile venoase sting si drept . In
unghiul venos sting se varsa canalul thoracic , in cel drept ductul limfatic drept , format de trunchiurile jugulare
subclaviculare si bronhomediastinale . In partea posterioara de dilatarea inferioara a venei jugulare interne este
situata artera suclaviculara .
3. Demonstrati pe craniu proiectia sinusurilor venoase intracraniene.
Coasa creierului mare pe toata intinderea de insertie a oaselor boltii craniului contine sinusul sagital Superior
Marginea inferioara libera a coasei creierului contine sinusul sagital inferior ce trece in sinusul rect care e
dispus in locul unirii coasei creierului mare cu cortul cerebelului .
Sinusul transversal se afla la insertia cortului cerebelului la sulcus sinus transverse al os occipitalului
. Acest sinus trece in sinusul sigmoidian dispus in santul omonim al partii petroase a osului temporal .
In grosimea coasei cerebelului , linga proeminenta occipital interna trece sinusul occipital .
Astfel in reg proeminentei occipital interne conflueaza sinusurile sagital superior , rect , occipital si transversal .
Acest loc se numeste confluens sinuum.

Biletul nr. 14
1. Sistemul venos facial, anastomoze. Importanta practica.
Venele fetei constituie 2 retele:superficiala si profunda. R.superficiala-vena faciala si retromandibulara. Vena
faciala insoteste artera faciala, ea incepe la unghiu medial al ochiului subdenumirea de vena angulara,
anastomozeaza larg cu venele oftalmice, care se varsa in sinusul cavernos al durei mater. Vena faciala
colecteaza venele ce vin din reg.frontala si orbitala, de la nas, pleoape, obraji, buze si barbie.
Vena retromandibulara se formeaza prin confluenta a citorva vene temporale superficiale si maxilare
. Colecteaza singele venos din regiunile care sint irrigate cu singe de ramurile terminale ale arterei carotide
externe-arterele temporala superficiala si maxilara. Vena retromandibulara se dispune in grosimea gl.parotide,
post de ramura mandibulei. In aceasta portiune a ei se varsa venel minuscule ale pavilionului urechii, ale
articulatiei temporomandibulare, urechii medii, glandei parotide. Vena retromandibulara coboara in jos si
regiunea gitului se uneste cu vena faciala. Trunchiul lor comun se varsa in vena jugulara interna.
Reteaua profunda-plexul pterigoid si plexuri mai mici dispuse in grosimea mm si in spatiul celular
intermuscular al portiunii faciale profunde. Prin intermediul venelor oftalmice el anastomozeaza dintro parte cu
vene faciale superficiale, de cealalta parte-cu sinusul cavernos al durei mater.
Aceasta particularitate are importanta clinica in procesele inflamatorii acute, care pot aparea in regiunea fetei-
furuncule, carbuncule, abcese. Procesele purulente in jumatatea sup a fetei, mai sus de linia ce uneste unghiurile
gurii, decurg grav din cauza antrenarii in procesul inflamator a venelor fetei(flebite). Acest fapt favorizeaza
propagarea rapida a infectiei dea lungul vaselor venoase in sinusul cavernos. Refluxul singelui venos de la fata,
are loc in directia venei jugulare interne. In cazurile cind vena faciala sau afluentii ei sint trombati sau
comprimati de tesuturile edematiate ale fetei, poate avea loc un reflex venos in directia retrograde.
2. Diafragmul, zonele slabe, particulatitatile structurale la copii.
Diafragmul e un muschi vast, in forma de cupola cu apexul indreptat in sus spre cavitatea toracica. El e muschi
respirator principal, determina presiunea intraabdominala, functionarea organelor cavitatii abd, circulatia
limfatica. Portiunea musculara a diafragmului, potrivit punctelor de fixatie pe circumferinta aperturii toracice
inf se imparte in 3 parti: sternala, costala si lombara. Cea mai masiva e partea lombara-incepe de la primele
vertebre lombare prin 2 pedunculi-drept si sting. Indreptinduse in sus, pilierii, intersectinduse formeaza o
decusatie in forma de 8 ce limiteaza 2 orificii-aortal si esofagian. Prin hiatus aorticus trec portiunea aortala
descendenta si ductul thoracic, prin hiatus esofagian-esofagul si nervii vagi.
Printre fasciculele musculare, lateral de pedunculii diafragmului, trec venele azigos si hemiazigos si nervii
splanhnici precum si trunchiul simpatico. Intre port musculare ale diafragmului deseori se formeaza fisuri
triunghiulare, cu baza intreptata spre periferie, iar apexul-spre partea centrului tendinos. O importanta practica
au triunghiurile lombocostal si sternocostal.
Fasciculele musculare ale diafragmului converg in centrul tendinos. Cu partea ant vine in contact inima cu
pericardul, cu cele laterale-portiunile medii ale bazelor plaminilor. Orificiul venei café infe e situate in centrul
tendinos.
Insertia diafragmului se proiecteaza pe cutia toracica pe linia ce urmeaza de la mar.inf a ap.xifoide, cu 1-2 cm
mai sus si parallel cu marg inf a arcului costal, apoi pe coasta XII si corpul vertebrelor L3,4. partea centrala a
diafragmului patrunde sus in cavitatea toracica, cea mai inalta parte a boltii diafragmului din drepata se afla la
nivelul spatiului intercostal IV pe suprafata lui ant, din stinga-la nivelul spatiului intercostal V.
Vascularizatia:aa.toracice interne, aa.musculofrenice, aa.frenice sup, aa frenice inf, aa intercostale. Inervatia:nn
frenici, ramurile nn vagi si nn simpatici.
3.Triunghiul scalenovertebral. Limite, continutul
Limite:lat-mm scalen ant; med-mm lung al gitului; inf-domul pleural. Virful triunghiului corespunde
tuberculului catorid al apofizei transversale ale vertebrei C6. Aici sint situate:in stinga-portiunea initiala a
arterei subclaviculare, portiunea terminala a ductului thoracic; in dreapta-portiunea terminala a ductului limfatic
drept si ganglionul inferios al tr.simpatic. Inaintea a.subclavie din dreapta se determina unghiul venos. Intre el si
artera trece n.vag si n.diafragmatic, intre care se afla ansa subclaviculara. N.vag dispus medial. Mai post de
a.subclavie se afla n.laringeiu recurrent drept, mai interior de ea-a.carotida comuna. Inaintea a.subclaviculare
din stinga sint situate vena jugulara interna si port initiala a venei brahiocefalice stingi, intre care trec n.vag si
n.frenic, intre ei ansa subclaviculara. Mai inauntru de artera trece n.laringeu recurrent sint. Arcul ductului
thoracic e situate anterios de aceasta portiune a a.subclaviculare. In partea post a arterei si a ramurilor ei e
situate ganglionul simpatic cervical inferior care se uneste cu primul thoracic formind ganglionul
cervicotoracic(stelat). In triunghi la nivelul vertebrei C7 se determina arcul ductului thoracic care urmeaza in
sus intre esofag si port initiala a a.subclavie singa din mediastinul post. in spatele ductului thoracic se afla
a.subclavie, ganglionul cervicotorecic, artera si vena vertebrala, n frenic si domul pleural. Mai anterior de ductul
thoracic se afla pachetul vasculonervos principal ala gitului-a. carotida comuna, v.jugulara interna si n.vag.

Biletul nr.15
1. Triunghiul lateral al gitului. Limitele, straturile.
Limite: anterioara a triunghiului lateral al gitului marginea posterioara a m. sternocleidomastoidian,
poasterioara-marginea superiorexterna a m.trapezius, inferiorara marginea superioara a claviculei.
Straturile: 1) pielea subtire,mobila,elastica. 2) stratul celuloadipos subcutanat. 3) fascia proprie a gitului- mai
profund de ea e dispus stratul adipos si v.transversa a scapulei. 4) fascia omoclaviculara a gitului prezenta
numai in regiunea trigonum omoclaviculare, delimitata de clavicula, venterul inferior al m.omohioid si
marginea posterioara a portiunii inferioare a m. sternocleidomastoidian.
2. Straturile regiunii geniene.
Regiunea geniana reprezinta regiunea laterala a fetei.
Straturile: 1) pielea fina,mobila,contine gl.sudoripare si sebacee. 2) tesut celular subcutanat-aici se afla o
depresiune in care se dispune corpul adipos al obrazului. Bula groasa a obrazului e dispusa intre muschii
maseter si buccinator. 3) fascia bucofaringiana inveleste m.buccinator.
Din interior muschiul este tapetat de tunica mucoasa- preungirea mucoasei vestibulului cavitatii bucale. Aici se
gaseste papila canalului gl.parotide si orificiul lui de deschidere.
3. Saptiul intercostal, continutul.

Spatiile intercostale l-IX au o portiune postero-laterala intre portiunile osoase ale coastelor si o portiune
anterioara intercartilaginoasa. Spatiile X si XI nu au decat portiunea intercostala.
Spatiile V si VI fiind foarte inguste. Prin spatiul V intercostal stang poate fi punctionat pericardul. in
profunzime spatiul intercostal este tapisat de pleura parietala cu exceptia unei zone de 2 cm situata parasternal
inferior stang unde spatiul intercostal ia raport cu pericardul. Dinspre suprafata catre profunzime in spatiul
intercostal se suprapun: a - fascia intercostala pe care se insereaza m. extrinseci; b - m. intercostal extern in
partea postero-laterala a spatiului continuat anterior de membrana intercostala externa; c -muschiul intercostal
intern continuat de la unghiul coastei de membrana intercostala interna; d - manunchiul vasculo-nervos situat
intre inter-costalul intern si cel intim. in primele doua spatii intercostale raporturile intre elementele
manunchiului vasculo-nervos nu sunt constante.

B17
1. Regiunea infrahioidiana.Limite,straturi.Fasciile si straturile de tesut
celuladipos.
Are forma triunghiulara,pereche,prezinta la suprafata proeminenta laringiana si foseta suprasternala, iar in
profunzime se intinde pina la coloana vertebrala si contine viscerele gitului.
Limite:Sup-marginea sup a hioidului,Lat-marg ant a m.sternocleidomastoidian,Inf-incizura jugulara a sternului.
Straturi:1.Pielea-subtire,mobile.2.T.subcutanat.3.Fascia superficiala cu m.platisma,v.jugulara anterioara si
v.mediana a gitulu,ramuri din n.transvers al gitului.4.Fascia proprie(omoclaviculara) formeaza teaca p/u
muschii:sternohioid,omohioid,sternotiroid,tirohioid.5.Fascia endocervicala(foita viscerala) si spatiu previsceral-
contine:plexul venos tiroid impar.Vasele si nervii planului visceral( laringe,faringe,traheea,gl.tiroida si
paratiroide)Ar.tiroidiana sup,inf,impara.V.tiroide sup si mij->v. jugulara int.N.laringeu sup,recurrent,inf.
.6.Planul prevertebral(profund):lama prevertebrala a fasciei cervicale,muschii prevertebrali, manunchi
vasculonervos vertebral,n.spinali cervical(C4C7).
2. Toracele.Limite,puncte de reper,diviziuni topografice.Sintopia,scheletotopia
organelor.Limite:Sup-linia ce trece prin manubrium sternal,clavicula,procesul acromial al scapulei,apofiza
spinala C7.Inf-linia dusa prin procesul xifoid,arcurile costale, apofiza spinal T12.Dreapta,stinga- santul
deltoidopectoral.Post-marg m.deltoid.
Puncte de reper extern:clavicula,fosa si incizura jugulara,unghiul sternal coincide cu fixarea coastei2 la stern.Pe
suprafata ant-lat pot fi palpate coastele(inafara de I) si arcul costal.post,apofizele spinoase a vertebrelor
toracicespina scapulei, unghiul inf al omoplatului.
Divizarea in regiuni se efectueaza prin trasarea liniilor axilare medii.5 regiuni: Ant-sternala, pectoreale ant sup
dreapta si stinga,pectoral ant inf dr.si st. Post-reg.mediana(col.vertebrala), scapulara dreapta si
stinga,subscapulara dr.si st.
Scheletotopia
1.Plamini:Limita Inferioara trece prin linia parasternala (Drept-la nivelul jumatatii cartilajului costal6,Sting-
coasta6),linia medioclaviculara (Dr-pe coasta6,St-pe coasta7),linia axilara (Dr.-pe coasta9,St.-coasta 8),linia
paravertebrala (Dr.-pe coasta11,St.-coasta 11) Virfurile-domul pleural( cu 2-3cm mai sus de
clavicula,nivelul vertebrei C7)
2.Cordul este un organ musculocavitar cu rol de pompă aspiratoare-respingătoare în cadrul
sistemului circulator. Conform NA, inima prezintă: un vârf, o bază şi patru feţe: sternocostală
(anterioară), diafragmatică (inferioară) şi două feţe pulmonare, dreaptă şi stângă.
Suprafaţa externă a inimii este străbătută de o serie de şanţuri:
Şanţul atrioventricular sau coronar ,dispus circular, fiind întrerupt anterior de emergenţa aortei şi a
trunchiului pulmonar. Împarte feţele inimii într-o porţiune atrială către bază şi alta ventriculară spre
vârful inimii. Acestuia i se descriu o porţiune anterioară (şanţul atriventricular sau coronar anterior) şi
o porţiune posterioară (şanţul atrioventricular sau coronar posterior)
Atriile sunt separate de şanţul interatrial anterior şi respectiv, posterior, iar ventriculii de şanţul
interventricular anterior (Sulcus interventricularis anterior) şi respectiv, posterior (Sulcus
interventricularis posterior). Şanţurile interatriale şi interventriculare formează şanţul longitudinal
care separă inima în două segmente: unul drept, venos și altul stâng, arterial. Raporturile inimii se
realizează cu elementele anatomice învecinate prin intermediului pericardului.
Baza inimii (Basis cordis) aparţine celor două atrii. Este orientată postero-superior şi spre dreapta.
Şanţul interatrial posterior o împarte în două porţiuni: cea stângă,care, aparţine atriului stâng şi
prezintă orificiile celor patru vene pulmonare si dreapta,care, aparţine atriului drept şi prezintă
orificiile celor două vene cave, superioară şi inferioară
Atriile Sunt cavităţi de formă neregulat cuboidală, situate spre baza inimii şi separate între ele prin
septul interatrial (Septum interatriale). Fiecare atriu comunică cu ventriculul de partea respectivă prin
orificiul atrioventricular. Totodată, fiecare atriu prezintă câte o prelungire în formă de fund de sac,
numită auricul.
Ventriculii Sunt situaţi cu baza spre atrii de care sunt despărțiți prin septul atrioventricular (Septum
atrioventriculare) şi vârful la vârful inimii. Sunt separaţi între ei prin septul interventricular .
Aparatul valvular Aparatul valvular este reprezentat de valvulele atrioventriculare şi valvulele
semilunare, care au rolul de a regla sensul circulaţiei sângelui. El se fixează pe scheletul fibros al
inimii.
Peretii miocardului constau din 3 straturi-endocard,miocard,epicard,cel mai dezvoltat fiind
miocardul.
Vascularizația inimii Arterele inimii Inima este irigată de cele două artere coronare, dreaptă și
stângă, ramuri ale aortei ascendente. În traiectul lor prin șanțul coronar, acestea înconjoară inima ca
o coroană, de unde le vine şi numele. Artera coronară dreaptă are originea în bulbul aortei, la
nivelul sinusului aortic drept, printr-un orificiu situat imediat deasupra valvulei semilunare drepte.
Artera coronară dreaptă vascularizează doar 25% din masa miocardului.
scularizează doar 25% din masa miocardului. În traiectul său, artera coronară dreaptă dă naştere la
următoarele ramuri ascendente și descendente
- ramurile atrioventriculare (Rr. atrioventriculares) destinate atriului și ventriculului drept;
- ramura conului arterial (R. coni arteriosi) destinată feței anterioare a conului arterial;
- ramura nodului sinoatrial (R. nodi sinuatrialis) destinată nodului sinoatrial;
- ramurile atriale (Rr. atriales) în număr de 4-5, mai importante fiind ramura atrială anterioară
dreaptă și ramura atrială a marginii drepte;
- ramura marginală dreaptă (R. marginalis dexter) descinde pe marginea dreaptă a inimii și
vascularizează miocardul ventricular drept; - ramura atrială intermediară (R. atrialis intermedius)
irigă porțiunea mijlocie a atriului drept; - ramura inter
Si altele...
Artera coronară stângă (A. coronaria sinistra) ia naştere din bulbul aortei, la nivelul sinusului aortic
stâng, printr-un orificiu situat imediat deasupra valvulei semilunare stângi . Ea irigă 75 % din masa
miocardului.(Ramura interventriculară anterioară, Ramura circumflexă)

Venele inimii (venae cordis) Inima prezintă două tipuri de circulaţie venoasă: superficială şi
profundă.
Sistemul venos superficial este format din venele tributare sinusului coronar, care drenează cam
60% din sângele venos al inimii.
Sinusul coronar (sinus coronarius) este situat la nivelul feţei diafragmatice a inimii, în porţiunea
stîngă a şanţului atrioventricular posterior.
Sistemul venos profund este reprezentat de venele cardiace anterioare (venele cardiace mici) şi de
venele cardiace minime.
Venele cardiace mici (vv. cordis anteriores) sunt în număr de 4-5, situate subepicardic, pe faţa
anterioară a ventriculului şi a atriului drept şi se deschid direct în atriul drept. Venele cardiace
minime

Inervaţia inimii
Inima prezintă o dublă inervaţie, intrinsecă şi extrinsecă. Inervaţia intrinsecă este reprezentată de
sistemul excitoconductor (miocardul embrionar) care asigură automatismul cardiac. Acesta
cuprinde: nodul sinoatrial; nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara); fasciculul atrioventricular
(Aschoff-Tawara); reţeaua subendocardică a lui Purkinje.
Inervaţia extrinsecă este asigurată de fibre nervoase vegetative simpatice şi parasimpatice, cu rolul
de a adapta motilitatea cardiacă și calibrul vaselor coronare, astfel încât din punct de vedere
funcțional, se descriu nervi: cardioacceleratori, cardiomoderatori, vasomotori și senzitivi .

3.Partea toracica a esofagului-la nivelul vertrebrei T2-T11

Se imparte in 3 segmente :sup.-pina la arcul aortic, med.-respectiv situarii arcului aortic si bifurcatiei traheii,in-
de la bifurcatia traheii pina la T11.
In segmentul sup. Al mediastinului post. Esofagul deviaza in stinga. Cu acest sector al esofagului contacteaza n.
Recurent larigeu sting si a. Car.com.st. In dreapta esofagul este acoperit de pleura mediastinala. In stinga,pe
marg lat. a esofagului oblic trece ductul toracic .La niv.T4 in partea lui anterioara vine in contact cu esofagul
arcul aortei,mai jos de el , bifurcatia traheii . Posterior de esofag sunt situate ductul toracic ,coloana verebrala
.In partea stinga, se afla partea descendenta a aortei ,iar in dreapta n.vag si mai post.v. azigos .
Vascularizaţie și inervație
Esofagul primeşte sânge prin artere care provin din mai multe trunchiuri:
artere esofagiene superioare (din artere tiroidiene inferioare);
 artere esofagiene mijlocii (din aorta toracală);
 artere esofagiene inferioare (din ramuri ale aortei abdominale).
Venele alcătuiesc:
 plexul venos submucos;
 plexul venos periesofagian.
Acestea se varsă în venele tiroidiene inferioare, venele azygos, venele hemiazygos, etc.
Limfaticele porţiunilor cervicală şi toracală merg la ganglionii: recurenţiali; esofagieni. Cele ale
porţiunii abdominale merg la ganglionii gastrici inferiori.
Inervaţie: Esofagul este inervat de filete nervoase parasimpatice provenite din nervul vag (X) şi filete
simpatice care formează:
 plexul muscular
  plexul submucos

Bilet 18
1.Traheia-la nivelul vertebrei C6-T5. Unde are loc bifurcatia traheii.
Traheea pornește, superior, de la nivelul vertebrei a șasea cervicale, are un traiect rectiliniu, străbate
regiunea anterioară a gâtului, coboară anterior de esofag, apoi intră prin orificiul superior al
toracelui în mediastin până la nivelul discului intervertebral al vertebrelor toracale patru și cinci. La
acest nivel se realizează bifurcația traheei în cele două bronhii principale, stângă și dreaptă.
Traheea prezintă două porțiuni:
 cervicală (Pars cervicalis),
 toracică (Pars thoracica).
In dreapta traheei se afla nervul vag si pleura,in stinga artera car. com. St. Si nervul recurent laringeu.In urma
traheii sse afla esofagul ,situat in mediastinul post.
Raporturi
Porțiunea toracică a traheei vine în raport:
la nivelul orificiului superior al toracelui:
- anterior – cu artera carotidă comună stângă, trunchiul brahiocefalic drept, originea venelor
brahiocefalice, nervii vagi şi nervii laringei recurenţi;
- posterior – cu esofagul, artera subclaviculară stângă şi canalul toracic;
La nivelul bifurcației:
în partea stângă este încrucișată de arcul aortei, iar în partea dreaptă de arcul venei azygos.
în mediastinul superior:
- anterior - cu manubriul sternal, mușchii sternohioidieni și sternotiroidieni, vestigiile timusului,
marginea anterioară a plămânilor şi recesurile pleurale costomediastinale anterioare, arcul aortei
(inferior), artera carotidă comună stângă, trunchiul 49 brahiocefalic, vena brahiocefalică stângă,
artera tiroidiană inferioarănoduli limfatici;
- posterior cu porţiunea toracică a esofagului, coloana vertebrală de la T2 la T5, canalul toracic (la
stânga liniei mediane), trunchiul simpatic

2.Repere si diviziuni topografice in regiunea facial a capului.

Portiunea faciala a capului conventional se imparte in reg.anterioara si laterala
In reg.ant . intra :
Regiunea orbitala
Reg.nazala
Reg.bucala
Reg.mentala
In portiunea laterala se cuprind:
Reg.bucala
Reg.parotidomaseterica
Regiunea faciala profunda

E situata in portiunea inferoanterioara a capului.Limita sup-margina supraorbitala,osul zigomatic, arcada

zigomaticaorificiul auditiv extern. Inf-ramura inferioara si baza mandibulei.
Puncte de reper extern-contururile orbitelor,marginile aperturii priforme si dorsul nasului,osul zigomatic,arcada
zigomatica,fosa caninca a maxilei,marg ant a m.maseter,contururile mandibulei.Oriciciul infraorbital se
proiecteaza cu 0.5 cm mai inf.de mijlocul marginii inf.a orbitei
Orificiul mentalse proiecteaza la mijlocul inaltimii mandibulei , intre primul si al 2lea dinte premolar
Orifiul mandibular se proiecteaza din interiorul cav.bucale ,la mijlocul distantei dintre marg. Ant.si post.a
ramurii mandibulei
Ductul gl.parotide este situat pe suprafata ant.a m.maseter,la dist de2-2,5 cm inff si paralel arcadei zigomatice
Bilet 19
1. Spatiul interscalen. A subclavicuara si ramurile ei, plexul brachial
Sp interscale se afla intre mm scalen anterior si scalen medius. In spatial interscalen se afla artera subclaviculara
si plexul brachial. Artera subclavie se divide in 3 portiuni. Prima de la inceputul art pina la spat interscalen, a 2
in spat interscalen ,a 3 de la spat interscalen pina la virful fosei axilare. In 1 portiune incepe arters vertebrala,
trunchi tirocervical, art toracica interna. A vertebrala situate mai medial se indreapta in sus intre mm scalen ant
si lonus colli si trece in foramen transeversarium al vert C4. Tr tirocervical se imparte in 4 rmuri:tiroida inf,
cervic ascendenta, cervicala superf si art suprascapulara. Art toracica int da ramuri intercostale ant,
perforante,sternale,mediastinale, pericardiaco frenica.
In port a 2 porneste trunchi costocervical care genereaza rr spre mm post ai gitului precum si artere intercost
post din primul si al 2 spatiu intercostal.
In port a 3 de la a. subclavie porneste art transeversala a gitului. Ea strapunge plexul brachial nervos si
vascularizeaza muschii limitrofi , coborind pina la unhiul inf al ompoplatului
Plexul bragial se form din nervii cervicali C5-8 si T1, in spat interscalen 3 trunchiuri super, mediu, inf. Etajul
sup-C5-7 intre scalen ant si mijlociu. Etajul inf C8-T1 posterior de vasele subclaviculare.

2. Spatiile de tesut cellular adipos in reg profunda a fetei. Continutul,

comunicarile.
Dupa Pirogov se mai nusmete si regiunea intermaxilara , poate fi accesibila dupa inlaturarea
ramuriimandibulei , a musciului maseter si arcadei zigomatice.
LIMITE regiunea prezinta un spatiu delimitat din exterior -ramura montaat a mand; ant-tuberozitatea
maxilarului; med-apofiza pterigoida a osului sfenoid; sup- baza craniului. Acest spatiu contine tesut
celuloadipos, vase si nervi.Din mm fac parte pterigod med si lateral, temporal segmental de insertie a lui apofiza
coroida a mandibulei. muschii pterigoidieni sunt acoperiti de o foita fasciala subtire.pe linga aceasta intre
muschiipterigoidieni se gaseste o placa conjunctiva sau aponeuroza interpterigoidiana , care separa muschii sus
numiti unul de altul.
In portiunea profunda a fetei deosebim 2 spatii de tesut cellular interfascial :temporopterigoidian- intre
pterigoidian lat si temporal. Si spatial intepterigoidian intre pterigoid med si lat.ambelel spatii sunt umplute cu
tes conj laxcare comunica intre ele si deasemenea alte soasii celuloadipoase in diverse directii( regiunea
temporala ,fosa pterigopalatina , bula grasoasa a obrazuui)
Spatial temporopterigoidian comunica cu corp adipos al obrazului si fosa pterigopalatina, prin orif rotund cu
cavitatea craniana. Acest spatiu comunica cu cavit orbitei prin fisura orbitara inferioara, cu cav nazala prin orif
sfenopalatin, cu cav bucala prin orif palatin. Aici sint dispuse art maxilara cu rr ei si numeroase vene care const
plexul venos pterigoidian
Spatiul interpterigoidin comunica cu spatiile temporopterigoidian si parafarigian, cu cav craniana prin orif
spinos si oval , pe parcursul nerv lingual- cu planseul cav bucale . pe linga plexul venos , art maxialara , trec si
nervii rr ale nerv mandibular (lingual si alveolar inf).Nervii alveolar inf si lingual ,aflati in spatial
interpterigoidian sint separate unul de altul de fascia interpterigoidiana, existent septului interfascial dintre
nervii lingual si alveolar inf prexinta un interes practice , deoarece poate fi argummentata anatomotopografic
anestezia mandibulara si pot fi explicarte esecuri in executarea ei
3. Demostrati arcul aortei si ramurile lui. Raporturi cu formatiuni limitrofe.
Arcul aortei reprezinta o continuare a port ascendenta a aortei, cea din urma fiind situate interpericardiac.
Segmental incipient al arcului aortei in partea ant e acoperit de sacul pleural drept, cel terminal de cel stimg.
N.vag sting interesecteaza arcul aortei in partea ant. Ramura lui nervul recurrent laringeu il ocoleste inf si post.
In partea anteromediala a nerv vag e situate nerv frenic, in cea anerosup a arcului aortei- vena brahiocefalica
stinga. Mai jos de arcul aortei art pulmonara drapta si bronhul sting, intrsectindu-l arcul aortei urmeaza in port
descendena a aortei. Pe semicircumferinta anteroinferioara a rc aortei se insereaza lig arterial-duct arterial
Bottal obliterate. In partea post se situeaza treaheea,esofag,duct thoracic. De la suprafata arc aortei in directive
craniana isi ia inceputul trunchi brahiocefalic, art carotida comuna stinga si artera sublcavie stinga.
Bilet 20
1. Corelatiile dintre aorta si esofag
Aorta si esfogaul se afla in mediastinul post. Portiunea toracica a esofagului se imparte in 3 segmente superior
pina la arcul aortic, mediu respectiv situarii arcului aortic si bifurcatiei traheii; inf-de la bifurcatia traheii pina la
niv vertebrei T9.
La niv vert T4 in partea lui ant vine in contact cu esofag arcul aortei, mai jos de el bifurcatia traheii, bronhul
sting si gang limfatici. In partea stinga putin mai in spatele esofag se afla partea descendenta a aortei. In segm
inf al port toracice cele mai principaele sunt corelatiile dintre esofag si aortaa.. ele se pot manifesta in 2 moduri
esofagul si aorta in acest segment sint situate aproape parallel sau esofagul formind o curbura pronuntata se
situeaza la stinga de aorta. Mai sus de niv vert T8-9 peretel sto=ing al esofag coontacteaza cu aorta. Intre aceste
organe trec arterele esofagiene care incep de la aorta. In dreapta esofag se afla nerv vag drept. Esofag dispune
de 3 stenoze si 2 dilatari. In cavitatea toracica stenozele se afla in locul unde esofag vine in contact cu aorta si in
segmetul cuprins in orif esofagian al diafragmului. Una din dilatari mai sus de arcul aortei, alta dilatare se afla
intre cele 2 stenoze ale esofag. Principalele surese de vascularizatie a esofag sunt ramurile arteriale care incep
de la port toracica a a aortei
2. Demonstrate nivelul de bifurcatie a arterie carotid commune, zona
reflexogena.Bifurcatia arterei carot comuna in arte carotida int si ext are loc la nivelul marg sup a
cartilajului tiroid. Pt a diferentia art carotida ext de cea int : art carotida ext spre deosebire de cea int care nu
dispune in regiunea gitului de ramuri, da un sir de ramificatii: a tiroida sup, art lingual, facial,
faringeea ascendenta. Topografica A carot ext avanseaza mai medial si e mai superf decit a carotida int.
In regiunea bifurcarii este situate zona reflexogena care are un rol insemnat in circ sanguine. In notiunea de
zona reflexogena intra: glomus carotidian, sinus carot, portiunea cervicala a asrt carot interne, ramurile
nerv.glosofaringian, n.vag, trunchiul simpatico. Glomus caroticum constiutiut din tes conjunctic sic el specific.
Impulsurile care nimeresc din baro- si chemoreceptorii zonei carotid reflexogene influenteaza asupra niv
tensiunii arterial si componentei chimice a singelui.
3. Demonstrati pe craniu limitele fosei retromandibulare.
Fosa retromand. Este limitata anterior de ram mandibulei si de muschiul pterigoid medial, post-de apofiza
mastoid de inceputul mm sternocleidomsi de venterul post al mm digastric, sup-de conductul auditiv extern, in
afara de glanda parotid in aceasta loja sint dispuse vase, neervi si tesut