Curs nursing in puericultura si pediatrie

Ingrijirea nou-nascutului bolnav

Boli caracteristice perioadei neonatale
Encefalopatia hypoxic-ischiemica a nou-nascutului- este absenta declansarii primei respiratii
spontane, dupa nastere insotita de tulburari cardio-circulatorii si uneori neurologice.
Afectiunea survine dupa un travaliu prelungit, laborios, asociat cu manevre obstetricale, dupa
care copilul se naste fie in asfixie albastra (cianoza generalizata), fie in asfixie alba (paloare
ceroasa a tegumentelor). In ambele cazuri scorul Apgar este mic, sub 6, iar in cazuri grave sub 4.
Masurile de ingrijire a NN se transforma in actiuni si gesturi cu scop terapeutic.
Se impune resuscitare rapida si complexa, succesiunea manevrelor fiind urmatoarea:
A- De la Airways- dezobstruarea rapida a cailor aeriene superioare cu sonda, prin aspiratie
bucala
B- De la Breathing- daca nu are miscari respiratorii ale toracelui se fac insuflatii gura la gura
sau gura la nas cu mica intensitate sau cu balonul Ruben, in ritm de circa 25 minute.
C- In caz de absenta a zgomotelor cardiace, se face masaj cardiac extern: compresiuni
repetate pe jumatatea inferioara a sternului , cu ambele police, palmele cuprinzand spatele
micului pacient, iar la prematuri numai cu doua degete, apasand ritmic sternul. In cazul in
care cele doua procedee B si C trebuie asociate, raportul va fi de 15 compresiuni sternale
alternand cu 3 insuflatii
D- De la Drugs- medicamente
F- De la fluids- lichide
Icterele patologice- ictere obstructive, ictere hepato-celulare, ictero- anemii hemolitice
Ingrijirea nou-nascutului la care s-a diagnosticat unul din icterele mentionate mai sus, consta in
recoltarea probelor de sange si de urina pentru laborator, pentru a se administra medicatia
conform prescriptiilor medicului curant.
In icterul grav hemolitic al nou nascutului, prin incompatibilitate de factor Rh, se recolteaza
sange de la copil, de la mama si de la tata, pentru determinarea grupei sangvine si a factorului Rh
la toti trei.
Sindromul toxico-septic al nou-nascutului este produs de unele tipuri de E.Coli. Se manifesta
prin diaree severa, varsaturi repetate, sindrom de deshidratare acuta, acidoza metabolica, stare
precomatoasa. Necesita rehidratare parenterala cu solutii de glucoza, clorura de sodiu, precum si
antibiotico terapie. Letalitatea in boala este ridicata.
Septicemia nou-nascutului are cel mai adesea poarta de intrare in plaga ombilicala insuficient
protejata contra infectiilor. Agentii cauzali cel mai frecvent intalniti sunt: E.Coli, stafilococul,
streptococul.
Toxoplasmoza congenitala- produsa de Toxoplasma gondii determina leziuni ale emisferelor
cerebrale si oculare.
Herpesul neonatal- contactat de la o persoana din anturaj da tulburari respiratorii, hepatice,
digestive si nervoase
Prematurul

-este NN dintr-o sarcina incheiata sub 37 saptamani. Deoarece varsta gestationala uneori nu
poate fi determinata cu exactitate, s-a convenit ca este nou-nascutul care are la nastere greutatea
≤ 2500 g si lungimea sub 47 cm.
Cauzele prematuritatii (etiologie)
- Cauze mecanice- actioneaza asupra mamei - traumatisme suferite de mama, eforturi
fizice, trepidatii, traume psihice; actioneaza asupra fatului: unele malformatii
congenitale ale fatului; actioneaza asupra anexelor: placenta praevia, deslipire
prematura de placenta.
Aceste cauze realizeaza doar intreruperea sarcinii inainte de termen, astfel incat
prematurii se nasc cu un organism sanatos.
- Cauze morbide- materne- boli infectioase acute si cronice, hepatice, renale, endocrine,
anemii, fetale:Trisomia 21; anexiale: leziuni degenerative placentare.
Aceste cauze duc la nasterea de prematuri suferinzi sau la nastere de dismaturi
- Cauze carentiale- subnutritia mamei, surmenaj, carente proteice
Aceste cauze duc la nasterea de dismaturi.
Aspecte morfologice ale prematurului la nastere
- Capul este mare reprezentand o treime din lungimea totala a corpului.
- Perimetrul cranian de cca 31-32 cm il depaseste pe cel toracic cu 4 cm.
- Tesutul celulo-adipos este nedezvoltat pe tot corpul, fata are aspect triunghiular, lipseste
bula de grasime a obrajilor
- Unghiile nu ajung la marginea falangelor
Deficiente fiziologice ale prematuritatii
- Aparatul respirator - respiratia este superficiala, ventileaza insuficient si are un ritm
inconstant intre 40-60R/ min, prematurul fiind expus riscului de a face crize de apnee si
cianoza. Absenta reflexului de tuse favorizeaza aparitia de lapte pe caile respiratorii
- Aparatul cardiovascular- tensiunea arteriala mica predispune la stare de soc. Fragilitatea
capilara il expune la hemoragii.
- Functia de termoreglare este deficitara, atat prin nedezvoltarea centrilor termoreglatori
din hipotalamus cat si prin absenta stratului de tesut celulo-adipos subcutanat protector.
Exista 4 grade ale prematuritatii:
- Gradul I- prematuritate usoara- sunt cei nascuti cu greutatea intre 2500 g-2000 g. Daca nu
prezinta tulburari respiratorii sau de alt ordin pot sta impreuna cu mama lor si beneficiaza
 de aceleasi ingrijiri ca si nou nascutii la termen sau intr-un salon separat in sectia de
prematuri
- Gradul II- prematuritate medie- cu greutatea intre 2000-1500 g- majoritatea au nevoie de
incubator, in absenta oricaror tulburari vizibile.
- Grad III- prematuritate grava- sunt cei nascuti cu greutatea intre 1500-1000 g. Ingrijirea
are loc in incubator obligatoriu.
- Grad IV- sunt cei nascuti cu greutatea sub 1000 g
Alimentatia prematurului
La prematurul grad I, daca nu prezinta vreo suferinta si au reflexul de supt si cel de deglutitie
prezente, vor fi alaptati la fel cu nou-nascutul la termen. Daca nu au puterea necesara
suptului vor primi lapte matern, muls de la mama si administrat cu lingurita sau pipeta la
interval de 3 ore.
La prematurii de grad II, avand reflexul de supt prea slab, laptele matern va fi muls si dat cu
pipeta sau cu lingurita.
La prematurii de grad III si IV, neavand reflexele de supt si de deglutitie formate se va
alimenta laptele matern muls prin sonda nazo- gastrica. Alimentarea are loc din 2 in 2 ore,
totalul meselor fiind de 10 in 24 ore.
Interventiile asistentului sunt mai complexe si mai numeroase decat in cazul nou nascutilor la
termen:
- Controlul curateniei riguroase in sectia de prematuri- va supraveghea efectuarea
dezinfectiei curente a peretilor, pavimentului si mobilierului;
- Intrarea in sectie numai cu halat al sectiei, incaltaminte separata;
- Portul mastii chirurgicale obligatoriu;
- Spalarea cu apa si sapun inainte de manipularea prematurilor;
- Materialele folosite pentru alimentatia prematurilor trebuie sa fie perfect sterilizate;
- Existand riscul crizelor de apnee si cianoza si chair al mortii subite, prematurii si in
special cei grav trebuie monitorizati permanent- asezati dezbracati in incubator ei pot fi
bine observati. Se va urmari culoarea tegumentelor, frecventei si a amplitudinii miscarilor
respiratorii;
- Cantarirea zilnica, masurarea temperaturii corporale;
- Urmarirea modului de functionare a incubatorului.