Sunteți pe pagina 1din 10

SCOPUL ADMINISTRATIEI PUBLICE Poate fi pe deplin infaptuit numai in cazul in care organele administratiei publice ralizeaza operativ in mod

concret toate interesele populatiei aita pe cele generale cit si pe cele locale sau speciale. Acestea impune din partea organelor administratiei publice implicarea lor directa, imediata si eficenta in toate problemele comunitatii prin adoptarea unor masuri operative sau solutionarea acestora pentru realizare optima atit a intereselor generale ale societatii cit si intereselor personale legale ale fiecarui membru al colectivitatii. PRINCIPIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE I. Principul legalitatii = este principilul care impune respectarea stricta a legii .Prin terenul de lege se intelege : a) in sens restrins = act al parlamentului care instituie reguli de conduita obligatorie pentru cei carora li se adreseaza b) in acceptiune larga = orice act care genereaza drepturi si oligatii juridice in acest caz obligatiile juridice putid fi generate si de fapte juidice. Faptul juridic este acel fapt material care genereaza drepturi si obligatii juridice. Principuil legalitatii in cazul administratiei publice se refera la acceptiune larga (dispozitiile art.1 alin.5 din constitutia Romniei). Principiul legalitatii presupune respectarea legii, in primul rind respectarea constiutiei, a tarii ca lege fundamentala cit si acelorlalte legi adoptate de parlament. In plus trebuie avute in vedere si respectarea de acte si fapte juridice ce in administratia publica au o mare diversitate Principiul legalitatii impune mai ales confirmarea activa fata de lege, obligatii de a actiona pentru executarea legii, aceasta sarcina revenind tuturor persoanelor fizice sau juridice, tuturor organelor de stat dar in primul rind autoritatii administratiei publice.Ele avind ca sarcina executarea legii trebuie sa stabileasca exact nu numai litera legii ci si spiritul legii, scopul acesteia urmarinduse prin dispozitiile legale. Raportat la aceasta cerinta organele administratiei publice trebuie sa cunoasca toate nevoile sociale, pe care, au dat ca datorie sa le satisfaca deoarece obiectivul final este determinat de satisfacerea colectivitatii. II. Principiul democratismului = este faptul ca numai in conditiile unei reale si depline democartii organele administratiei publice pot sa-si desfasoare activitatea exclusi in interesul societatii calauzite fiind de urmatoarele aspecte: - deplina egalitate in drepturi a tuturor cetatenilor tarii fara deosebire de sex , religie etnie, nationalitate ,etc - participarea membrilor societatii la administratia publica( sindicate ,ligi, asociatii, etc.)) - conducerea colectiva a organelor administratiei publice prin adoptarea de hotariri si imbinarea acestora cu o conducere unipersonala determinata de operativitate. - vizeaza autonomia in administratia publica = garantia obtinerii unor rezultate superioare

CENTRALIZARE SI AUTONOMIA In activitatea organelor administratiei publice centarlizarea si autonomia asigura unitatea, ceziunea in realizarea intereselor generale ale societatii prin subordonarea organelor inferioare fata de organele superioare. Descentralizarea isi propune sa ofere organelor administratiei publice suficenta libertate sau autonomie pe plan decizional nefiind afectate interesele colectivitatii. Pentru largirea autonomiei locale este determinat prin, aceea, ca este stimulata initierea locala dar si organele centrale sint eliberate de un numar mare de probleme care privesc in deaproape colectivitatile locale Descentralizarea = organele locale se preocupa de problemele social-economice, sociale nu numai in interes local ci si de interes general care se ivesc in unitatea administrativ teritorialea in care functioneaza la polul opus organele centrale ale administratiei publice, ar putea rezolva si problemele colectivitatii intrucit acestea isi exercita competenta pe intreg teritoriul tarii. Competenta in general desemneaza ansamblul atributiilor,respectiv a drepturilor si obligatiilor care revin administratiei publice prin organele sale cit si compartimentelor din cadrul unui organ, prcum si persoanelor care alcatuies acel organ. Caracteristicile competentei sint date de urmatoarele aspecte: - competenta este stabilita numai prin lege, in primul rind prin actul de organizare si unctionare a organului caruia i se stabileste acea competenta. - competenta este obligatorie atiat pentru organul, comparimentul sau persoana din cadrul acelui organ cit si pentru personalul care vine in contact cu acesta. - la competenta nu se pote renunta in mod unilateral de catre cel carui ia fost stabilita. - competenta nu este un drept subiectiv care poate fi exercitat sau la care se poate renunta se catre titularul acesteia. - competenta poate fi de mai multe feluri in principal insa evidentiem : a) competenta materiala b) competenta teritoriala a)Competenta materiala Prin competenta materiala se intelege sfera si natura problemelor ce pot fi rezolvate de actre titulrul acesteia, domeniile si sectoarele in care isi pot desfasura sctivitatea dar si amsurile pe care le pot adopta. Competenta materiala determina ca organele administratiei publice sa creeze cele 2 ategorii: 1. organ cu competenta materiala generala 2. organ cu competenta materiala de specialitate 1. Organ cu competenta materiala generala este cel care isi poate desfasura activitatea in principiu in toate domeniile si sectoarele de specialitate (guvern, consilii locale si judetene,.) 2 Organul cu competenta materiala de specialitate este acel organ care isi desfasoara activitatea numai in domeniul si sectoarele de specialitate (ministerul) b) Competenta teritoriala Prin competenta teritoriala se intelege suprafata de teritoriu pin care un organ aladministratiei publice isi desfasoara activitatea. Sub aspectul competentei teritoriale organele administratiei publice se impart in:

1. organe centarle = sint cele care au o competenta generala teritoriala (guverne si iniatere) . 2. organe locale = sint cele cu competenta teritoriala limiatata si care isi pot desfasura activitatea numai in anumite unitati administrativ-teritoriale(consilii judetene, municipale..) SUBORDONAREA In functie de cele doua competente intre organele administratiei publice opereaza o subordonare atit pe linie verticala cit si pe linie orizontala sau o dubla subordonare. 1. Pe linie verticala intre organele care au aceeasi competenta materiala dar o competenta teritoriala diferita. Organele cu competenta teritoriala mai strinsa, avind competenta. subordonindu-se organelor cu competenta mai larga (inspectoratul scolar.) 2.Pe linie orizonala se realizeaza intre organele cu competenta teritoriala dar cu o competenta materiala diferita, astfel organele de specialitate se subordoneaza organelor cu competenta materiala generala de la acelasi nivel (subordonarea ministerelor fata de guvern) 3.In ceeace priveste dubla subordonare aceasta se va realiza atit pe linie orizontala cit si pe linie verticala( este sub si. .. .. ..pe linie verticala- prin instructiuni impuse) III Principiul umanismului = o administratie publica cu adevarat democratica trebuie sa se afle in slujba cetatenilor, sa serveasca interesele societatii, sa satisfaca cerintele membrilor acesteia si sa le apere drepturile si interesele legale. Subcapitolul 2 CONCEPTUL DE DREPT ADMINISTRATIV Termenul de drept administrativ desemneaza : - o ramura de drept pe deoparte un ansamblu de de norme juridice avand ca obiect propriu de reglementare a categoriei determinata de relatii sociale - o ramura a stiintei un ansamblu sistematizat de cunostinte despre dreptul administrativ ca ramura de drept Dreptul administrativ poate fi definit ca aceea ramura a sistemului de drept alcatuita din ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul de executare a legii de catre autoritatile administratiei publice in realizarea puterii de stat. NORMELE DE DREPT ADMINISTRATIV Norma de drept administrativa este acea regula juridica care reglementeaza relatiile sociale, care fac obiectul dreptului administrativ ca ramura de drept. 1.In functie de finalitatea lor normele de drept administrativ pot fi clasificate: a) norme prin care se stabileste organizarea competentei materiala si teritoriala a organelor administratiei publice cit si raporturile acestora cu alt organ de stat. b) norme care stabilesc functionarea organelor administratiei publice raporturile acestora cu persoanele fizice si juridice nestatale. c) norme prin care se stabileste procedura activitatii organelor administratiei publice, in interior dar si in raport cu subiectele exterioare. 2. In functie de sfera lor de cuprindere normele de drept administrativ se clasifica:

a) norme generale cele care au o sfera larga de reglementare aplicindu-se unei categorii foarte largi de relatii sociale ( legea conteciosului-administrativ, legea administratiei publice, O.G. privind contraventiile) b) norme speciale aplicabile numai in anumite situatii( in acest caz sint reglementarile unui grup restrins de relatii sociale) c) norme exceptionale aplicate in cazuri de exceptie care impun masuri extraordinare (calamitati) STRUCTURA NORMEI Din punct de vedere al structurii lor normele de drept administrativ in general cuprind cele trei elemente ale unei norme juridice dar cu un anumit specific: a) ipoteza este cel mai des intilnita si cea mai dezvoltata ca element al normei juridiceintrucit in dreptul administrativ exista o particularitate distincta ce se datoreaza necesitatii prezentarii cit mai complecte si clare a conditiilor in care se vor aplica aceste norme la situatiile particulare. b) dispozitia, aceasta se prezinta in general sub forma onerativa atunci cind contine obligatia de a actiona intr-un anume mod. Exista situatii cind norma de drept administrativa are caracter prohibitiv cind se prevede obligatia de a se abtine de la o anumita conduita. Norma de drept administrativ poate avea caracter permisiv (in foarte putine cazuri) atunci cind aceasta stabileste posibilitatea ca subiectele de drept sa-si stabileasca in mod liber conduiata in functie de vointa lor. RAPORTUEILE DE DREPT ADMINISTRATIV TRASATURILE - este determinata de faptul ca acesta categorie de raporturi juridice apar in procesul executarii legii - subictele raporturilor juridice in sensul ca unul va fi un organ al administartiei publice - aceste raporturi de drept administrativ apar de regula in baza unei manifestari unilaterale de vointa care emana totdeauna de la un organ al administratiei publice - obligativitatea este determinata pentru organul administratiei publice sa participe le raporturi de drept administrativ. In acest caz se disting doua situatii: a) cind legea stabileste in mod expres si strict cu trebuie sa actioneze organul respectiv b) cind isa legea lasa la aprecierea organului administratiei publice participarea sa la raporturi de drept administrativ, precis determinate pe baza deciziei sale unilaterale CATEGORII DE RAPORTURI DE DREPT ADMINISTRATIV Exista mai multe criterii ce determina urmatoarea clasificare: In functie de locurile care apar: - locuri in interiorul administartiei publice - locuri in afara administratiei publice 1. In interiorul administratiei publice iau nastere trei categori: a) raportul de subordonare intre organe diferite sau in cadrul aceluiasi organ al administratiei publice si anumite compartimente si persoane diferite b) raporturi de colaborare care deasemenea se nasc intre, organe, compartimente, p ersoane pentru care nu exista raport de subordonare

c) rpoarte se participare care se nasc intre organe, comprtimente, persoane la care nu exista raport de subordonare dar acestea participa ori conlucreaza la o anumita actiune ori activitate 2. In afara administratiei publice exista urmatoarele rapoarte: a) raport de subordonare intre un organ ala dministratiei publice si un alt subiect de drept (ex. Executarea silita) b) raport de utilizare a serviciilor publice c) raport de colaborare intre organele administratiei publice si cetateni IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV Notiunea de izvor de drept poate fi utilizata in doua categori: 1 material 2 formal 1.Izvorul material al dreptului reprezinta conditii materiale ale existentei omului cit si conditiile de ordin economic, iar pentru satisfacerea acestor conditii este nevoie ca societatea sa adopte norme juridice corespunzatoare. 2.Izvorul formal al dreptului este actul normativ emis de organele de stat competente, acte care contin norme juridice, reguli de conduita obligatorie si imperativa. In ceea ce priveste dreptul administrativ exista mai multe izvoare formale: - constitutia ca lege fundamentala sau lege suprema in ea gasim dispozitiile care reglementeaza autoritatile administratiei publice (capitolul 3 titlul 5 sectiunea 1 si 2 ) - legea ca act al parlamentului este izvor de drept dar cu respectarea unei conditii respectiv aceea lege, sa reglementeze relatiile sociale ce constituie obiect de reglementare a acestor ramuri de drept ( legea 215 a sdministratie publice, legea 554 a contenciosuluiadministrativ) - decretele presedeintelui dar nu orice decret, doar cu respectarea unei conditii sa reglementeze relatiile sociale sociale ce constituie obiect de reglementare a acestor ramuri de drept - hotariri ale guvernului H.G. si O.U.G. - instructiuni, ordine ministeriale, circulare, norme meteodologice - decizii ale unor conducatori de institutii publice - hotariri emise de consiliile judetene si locale TRATATELE INTERNATIONALE IZVOR DE DREPT ADMINISTRATIV Tratatele internationale sin izvor de drept administrativ atunci cind sint indeplinite urmatoarele conditii: 1. sa fie legale in conformitate cu legea dar si cu normele de drept international 2. sa fie incheit si ratifict de catre organele competente potrivind legislatiei interne ale statelor parti la acel tratat 3. sa reglementeze acele relatii sociale care au ca obiect o reglementare din dreptul administrativ 4.Romania sa fie parte la acel tratat 5. sa fie de aplicatie interna pentru statul semnatar Cutuma este acea regula, acel obicei, dar ca pentu aceasta sa devina izvor de drept administrativ ia trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

a) aceasta regula nescrisa sa fie aplicata in mod repetat pe o perioada de timp indelungata si sa fie acceptata, obligatorie de colectivitatea umana. Ca sa devina izvor de drept cutuma trebuie sa existe;; -o prevedere scrisa a legii care sa permita utilizarea obiceiurilor in anumite situatii b) sa reglementeze relatiile sociale in dreptul administrativ Jurisprudenta este data de totalitatea hotaririlor judecatoresti dar in dreptul administrativ aceasta nu constituie izvor de drept. CAPITOLUL II. METODE IN ADMINISTRATIA PUBLICA Notiunea de metoda este determinata de un ansamblu sistematizat de actiuni constiente si de procedee in vederea realizarii unui scop. In administratia publica in afara unei metode care se regaseste in alte forme de activitate statala se aplica o serie de metode speciale: 1.metoda de organizare si functionare care este organizata de metoda organizarii sedintelor, organizarii muncii si a odihnei 2. metoda de cercetare, care aceasta are aplicbilitate mai mare uzindu-se in acest fel de : a) metoda analitica = analiza va privi structura unitatii, posturile de munca, mijloacele unitatii, circuitul documentelor b) metoda critica = urmareste mai multe obiective prin aplicarea mai multor criterii:; utilizarea organului sau a activitatii cercetate, eficentele acestora, optimizarea mediului. CAPITOLUL III. ACTUL ADMINISTRATIV TRASATURILE ACTULUI ADMINISTRATIV 1. Actele administrative sint acte juridice adica sint manifestari de vointa in sopul de a produce efecte juridice, de a naste, de a mosifica, de a stinge rapoarte de drept administrativ, drepturi si obligatii potrivind vointei celui care a produs actul. 2.Actul administrativ nu este insa orice manifestare de vointa ci o manifestare unilaterala de vointa a organului emitent. 3.Nu orice manifestare unilaterala de vointa este socotita de a fi act administrativ ci numai acea manifestare care emana de la un organ al administratiei publice 4.In cazul actului administrativ manifestarea de vointa are loc in temeiul puterii de stat 5.Actul administrativ este emis in puterea executarii legii .Din aceste trasaturi se pot desprinde si definitia sctului administrativ DEF; Actul administrativ este un act juridic unilateral care emana in general de la un organ a administratiei publice in temeiul puterii de stat si in vederea temeiului legii. CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE 1.In functie de sfera efectelor juridice avem ; - acte normative cele care contin norme juridice obligatorii generale si impersonale si care se adreseaza unui numar determinat de persoane - acte individuale care contin regulide conduita pentru o anume persona sau grupuri de persoane.

2.In functie de scopul urmarit avem : -- acte administrative prin car4e pot fi stabilite drepturi pentru persoane fizice sau juridice - acte administrative prin care pot fi stabilite obligatii in sarcina carora li se adreseaza actele respective. - actele administrative prin care sint stabilite sanctiuni - acte prin care se solutioneaza diferite litigii juridice(acte jurisdictionale, hotaririle comisiilor de solutionare a unor contestatii) - acte administrative care au ca scop anularea altor acte administrative pe motiv de ilegalitate si neoportunitate - acte administrative care au ca scop modificarea acestora in cazul unor prevederi legale 3.In raport cu natura efectelor juridice pe care le produc - acte constitutive de drepturi si obligatii cele care dau nastere, modifica sau sting drepturi si obligatii juridice (ex. autorizatia de libera practica , permisul de conducere) - acte recogntive de drepturi respectiv cele care recunosc drepturi preexistente lor in cazul solutionarii unor litigii - acte sanctionatorii (ex. Procesul-verbal) 4.In raport cu efectele juridice in spatiu - acte cu aplicare generala pe intreg teritoriul tarii, ele sint emise de administratia publica - acte cu aplicare normala cu capacitate restrinsa in unitatea teritorial administrativa FORTA JURIDICA A ACTELOR ADMINISTRATIVE Actele administrative au o anumita forta juridica prin, aceasta se intelege eficenta efectelor juridice pe care le produc.Este cunoscut, ca actele juridice se afla intr-un sistem de acte care au o forta de existenta juridica in functie de locul care il ocupa organul emitent al actului in sistemul organelor statului. Actele administrative fiind acte de executare ele trebuie sa fie conforme cu actele pe care le executa, cu prevederile legale ale constitutiei si cu actele parlamentului dar si fata de celelalte acte juridice care pot avea o forta juridica superioara. Fata de aspectele invocate actele administrative beneficeaza de prezumntia de legalitate. Ele sint considerate a fi conform cu legea in sensul ei larg de orice act cu forta juridica superioara actului in cauza. Sub aspectul efectelor juridice pe care le produce prezumtia de legalitate este de doua feluri: 1. prezumtia relaiva de legalitate 2. prezumtia absoluta de legalitate 1.Actele administrative beneficiaza de o prezumtie respectiva de legalitate-IURISTANTUM inseamna ca ele pot fi atacate, adica actul atacat este ilegal. Ilegalitatea actului administartiv poate fi invocata de organele de stat, organizatii nestatale, persoane fizice si juridice. 2.Prezumtia de legalitate absoluta-IURIS ET DE IURE nu poate fi combatuta nefiind posibila cercetarea legalitatii actului care beneficiaza de o astfel de prezumtie.Aceste acte nu pot fi atacate pe nici o cale( in sistemul nostru de drept,de prezumtia absouta de legalitate beneficiaza doar hotaririle organelor jurisdictionale si hotaririle judecatoresti ramase definitive si irevocabile). In afara de prezumtia de legalitate actele administrative beneficiaza si de prezumtia de veridicitate( autenticitate), in conformitate cu adevarul. Acesta prezumtie prezinta

importanta mai ales cind apare un litigiu in care este implicat un act administrativ si ca orice act autentic, actul administrativ scris face dovada deplina ca mijloc de proba in fata organelor jurisdictionale in ceea ce priveste constatarile pe care le cuprind cu conditia ca ele sa indeplineasca cerintele legalitatii. Si aceasta prezumtie are un caracter relativ, se poate dovedi prin procedura inscrierii in fals, ca actul administrativ reflecta in mod eronat sau deformat nulitatile pe care le constata. CONDITIILE DE VALABILITATE ALE ACTULUI ADMINISTRATIV 1.Pentru ca actul administrativ sa fie legal el trebuie emis de catre organul administrativ competent, adica de catre organul cruia legea ii confera acest drept. 2.Ca actul sa fie valabil trebuie, cape linga faptul de a fi adoptat de catre un organ competent sa fie semnat de catre functionarul competent din cadrul acelui organ. In legatura cu aceste conditii se ridica problema actelor administrative emise de functionarii de fapt, acestia fiind acei functionarii care nu au o investitura legala de a emite acte (acte administrative) De regula actele administrative emise de acesti functionari, de fapt nu sint valabile, nu pot produce efecte juridice pe care legea le confera acestor acte. Exista situatii cind persoanele care se adreseaza administratiei publice nu au posibilitatea sa cunoasca situatia, calitatea persoanei care a emis actul cit si abilitatea functionarului de a emite acest act. Deasemenea anumite acte incheiate de catre un asemenea functionar mai exact inregistrarile facute in registrul de stare civila de catre o persoana necompetenta sint valabile chiar daca aceea persoana nu avea atributii in acest sens.Actul in acea cauza este considerat valabil intocmit, tocmai ca interesele beneficierii serviciilor sa nu fie prejudiciate. Actul administrativ trebuie sa respecte la emitera lui anumite conditii de forma si de procedura prescrise de lege pentru emitera actului administrativ.Nerespectarea acestor cerinte duce la neluarea in considerare a acelor acte. Emiterea actului administrativ se face in diferite modalitati: - in cazul organelor colegiale (consiliile locale si judetene) - adoptarea actului ( hotarirea) se face la momentul votarii in timp ce in cazul organului unipersonal ( primarul) emitera actului (dispozitia sau decizia) se face la momentul semnarii actului. FORMA ACTULUI ADMINISTRATIV Acestea pot fi: 1.acte administrative scrise 2.acte administrative orale sau verbale 3.acte administrative implicite (taceraea organului, nerezolvarea in termenul legal a cererii adresate unui organ al administratiei publice). 1. Forma scrisa este recomandata pentru a se putea cunoaste continutul actului administrativ astfel incit sa poata fi executat in tocmai de cei care au aceasta obligatie. Asigura cele mai bune conditii si dsz exercitarea controlului, si asupra legalitatii actelor administrative

Din punct de vedere al formei scrise trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: - denumirea organului care la adoptat sau emis - data adoptarii sau emiterii - semnatura persoanei de la care emana - stampila si8 numarul sub care a fost adoptat sau emis Lipsa acestor elemente sau a unora dinte ele poate afecta existenta actului sau poate conduce la nulitatea lui dupa caz. 2.Forma orala sau verbala a actului administrativ este utilizata de regula in caz de urgenta, cind pentru desfasurarea unor anumite actiuni in timp oportun, nu mai este posibila emitera unui act scris.In acest caz actele administrative orale imbraca forma notelor telefonice sau dispozitiilor verbale transmise de la un functionar la altul. 3.Forma actelor administartive implicite, se pune problema de a se stabilii care este sensul tacerii organului administratiei publice in raport cu cerera care ia fost adresata. Daca tacerea are semnificatia unei aprobari sau respingerea unei cereri in cazul in care in actul normativ nu se precizeaza semnificatia tacerii rezolvarea acestei probleme comporta unele dificultati. Potrivind reglementarilor in viguare inceeace priveste tacerea autoritatii aceasta este considerata o aprobare sau o confirmare a cererii acelui organ ( ordonanta 27/2003 in cazul autorizatiilor de constructii) CONDITIILE DE PROCEDURA A EMITERII ACTELOR ADMINISTRATIVE 1. Legea poate stabili emitera unor avize date insa de catre aclte organe decit organele emitente. 2. Aceste avize in functie de consecintele juridice pot fi: - facultative situatii in care organul emitent al actului au libertatea sa solicite acel aviz. - consultative situatii in care organul emitent al actului este obligat sa solicite avizul deoarece in absenta lui nu poate emite actul in cauza Desi este obligat sa solicite avizul organului emitent nu este obligat sa urmeze cerintele stipulate sau prevazute in acel aviz, el putand sa adopte si alte solutii continute in aviz. 3. Avize conform situatiei in care organul emitent al actului este obligat sa solicite avizul,dar este obligat sa tina seama se el atunci cind emite actul In afara acestor avize mai exista si acorduri prin care un organ isi da consimntamantul cu privire la actul emis. In functie de momentul cind se acorda aceste acorduri pot fi: a) prealabile b) concomitnte c) ulterioare In afara de avize uneori pentru emiterea actelor administrative poate fi necesara efectuarea unor cercetari a unor anchete urmate de intocmirea unor rapoarte. In afara de a fi legale actele administrative trebuie sa fie oportune, sa fie emise in cel mai adecvat moment din punct de vedere al eficacitatii, executarea lor facindu-se cu cele mai potrivite mijloace dar cu cele mai reduse cheltuieli. Actele administrative sint verificate din punct de vedere al legalitatii cit si oportunitatii.Incalcarea cestora duce la nulitatea actului. Oportunitatea actului administartiv nu trebuie confundata cu legalitatea acestora intrucit legalitatea cit si oportunitatea sint situatii juridice diferite de..(poate fi legal dar

nu oportun si este datorat schimbarilor imprejurarilorca au determinat ca acel act sa fie oportun) Faptul ca legalitatea si oportunitatea sint cauze diferite este justificat de faptul ca: 1. instantele judecatoresti verifica numai asupra legalitatii 2. organele administartiri publice verifica numai pe aspectul oportunitatii 3. este datorat efectelor juridice pe care acestea le produc 5. in caz de ilegalitate efectele juridice inceteaza retroactiv in timp ce neoportunitatea actului, efectele juridice inceteaza sa se mai produca numai pe viitor, de la momentul in care actele administrative in cauza nu mai sint oportune ca urmare a schimbarii imprejurarilor pastrindu-se insa efectele juridice produse pina la acel moment. INTRAREA IN VIGURE A ACTELOR ADMINISTRATIVE