Suport Curs ,, A Doua Sansa

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua ºansã”
LUMINIÞA CHICINAª
IOANA MIHACEA
ªTIINÞE
Modulul 1
Relaþia om - mediu înconjurãtor
Ghidul profesorului
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii,
pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua ºansã”– învãþãmânt secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba ºi literatura românã”
Carmen Costina, autoare „Limba englezã”
Ariana-Stanca Vãcãreþu, autoare „Matematicã”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematicã”
Luminiþa Chicinaº, autoare „ªtiinþe”
Ioana Mihacea, autoare „ªtiinþe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaþiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Culturã civicã”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale”
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertã, layout: Elemér Könczey
Design ºi dtp: András Tánczos
Ilustraþii: Levente Szekeres
Corecturã: Mirabela Mitricã
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua ºansã”.
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: februarie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins Stimatã colegã,
Stimate coleg,
Natura ºi aplicaþiile ºtiinþelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Ne bucurãm cã suntem
Capitolul I. Procese în lumea vie împreunã în marea echipã a
1. Celule, þesuturi, organism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 programului „A doua ºansã”.
2. Funcþiile organismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Ordinele M.Ed.C. nr.
5333/25.10.2005 ºi nr.
Capitolul II. Reproducere 5375/29.12.2005 privind
3. Noþiuni generale de geneticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Metodologia aplicãrii
4. Reproducerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 programului ºi programele
ºcolare pentru educaþia de
Capitolul III. Substanþe ºi amestecuri bazã sunt documentele care
5. Amestecuri. Separarea amestecurilor . . . . . . . . . . . 16 stau la baza programului
6. Soluþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 „A doua ºansã” – învãþãmânt
7. Transformãri de stare de agregare . . . . . . . . . . . . . . 20 secundar inferior.
8. Elemente chimice ºi substanþe compuse . . . . . . . . . 22 Ghidul de faþã face parte
9. Atomi ºi molecule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 dintr-o serie de materiale
10. Tabelul periodic ale elementelor. educaþionale (ghidurile
Metale ºi nemetale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 elevului, ghid de evaluare)
elaborate, sau în curs de
Capitolul IV. Reacþii chimice elaborare care vor fi utilizate
11. Reacþii chimice între oxizi ºi baze . . . . . . . . . . . . . . 28 în cadrul programului
„A doua ºansã” – învãþãmânt
Capitolul V. Forþe ºi miºcare secundar inferior.
12. Miºcarea mecanicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Prin realizarea ghidurilor,
13. Tipuri de interacþiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 am dorit sã vã sprijinim
14. Vectorul forþã. Modalitãþi de mãsurare . . . . . . . . . . 34 ºi sã vã oferim materiale
15. Aplicaþii în lumea vie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 perfectibile, dar utile Dvs.
atât în cadrul programului,
Capitolul VI. Electricitate cât ºi în întreaga activitate
16. Sã înþelegem fenomenele electrice . . . . . . . . . . . . . . 38 didacticã.
17. Circuite electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Sugestiile pe care ni le veþi
18. Aparate electrocasnice oferi vor contribui la
(Energia ºi puterea electricã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 revizuirea materialelor în
19. Electricitatea staticã în naturã ºi anul de pilotare, astfel încât
în aparatele tehnice de uz cotidian . . . . . . . . . . . . . 44 programul sã se poatã
extinde la nivel naþional,
Capitolul VII. Energie ºi putere începând cu anul ºcolar
20. Combustibilii – cum îi folosim? . . . . . . . . . . . . . . . . 46 viitor.
21. Ce fel de energie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Datoritã Dvs., pentru tinerii
22. Cum se transformã energia? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 din program, viitorul poate
23. Energia în viaþa cotidianã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 arãta altfel.
24. Fenomene meteo extreme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Vã dorim succes ºi vã
mulþumim cã aþi ales sã fiþi
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 alãturi de noi.
Lucia Copoeru
Coordonator
„A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior
PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

MODULUL I
Natura ºi aplicaþiile
ºtiinþelor I
Explorarea mediului înconjurãtor este una din Adaptarea modulului la specificul unitãþii
competenþele de bazã specifice ºtiinþelor naturii, ºcolare în care lucraþi Dvs.
ea realizându-se cu ajutorul metodelor specifice Programa pentru disciplina „ªtiinþe”, împreunã
ºtiinþelor naturii. cu acest ghid, vã oferã un punct de sprijin în
proiectarea, organizarea ºi evaluarea demersului
Demersul propus pentru studierea disciplinei didactic. Ghidul oferã în principal sugestii
ªtiinþe se realizeazã prin mutarea accentului de referitoare la demersul didactic pe care urmeazã
pe abordarea teoreticã a temelor ºtiinþifice pe sã-l susþineþi la clasã. Este bine, ca profesor, sã
studii preponderent practice/experimentale, luaþi în considerare experienþa de viaþã cu care
adecvate experienþei personale de viaþã ºi tinerii/adulþii vin acum din nou la ºcoalã,
specificului meseriei pe care elevii urmeazã sã o interesele ºi nevoile lor, valorile comunitãþii în
înveþe. care aceºtia trãiesc ºi, nu în ultimul rând, nivelul
de pregãtire pe care aceºtia îl au dupã pauze mai
Ceea ce este de reþinut în abordarea integratã a mult sau mai puþin îndelungate. Durata unei
curriculum-ului pentru ºtiinþe, respectiv a activitãþi de predare–învãþare este de douã ore,
modulului I, se referã la faptul cã demersul iar complexitatea conþinuturilor vã permite –
didactic ºi activitãþile de învãþare propuse þin dacã este cazul – sã parcurgeþi mai repede
cont de nivelul de pregãtire al elevilor, de anumite teme sau sã aveþi nevoie de mai mult
experienþa lor de viaþã (sub aspectul contactului timp pentru alte teme. Este important în tot acest
cu lumea tehnicã ºi cu mediul înconjurãtor), demers sã respectaþi principiile de elaborare a
precum ºi de problemele cu care se confruntã în programei ºi filosofia programului „A doua
viaþa cotidianã. Abordarea propusã prin acest ºansã“. Sarcinile de lucru, exerciþiile,
modul este una centratã pe competenþele care întrebãrile–problemã ºi problemele formulate în
urmeazã sã fie formate elevului într-o viziune ghid sunt adaptate contextului ºi specificului
transdisciplinarã a conþinuturilor celor trei grupului þintã, iar Dvs. aveþi libertatea de a
discipline componente. extinde aceste sarcini ºi de a formula ºi alte
probleme care se încadreazã în sfera de interes a
Testarea iniþialã a elevilor tinerilor/adulþilor din clasa Dvs., pentru ca
Evaluarea iniþialã a cunoºtinþelor, deprinderilor aceºtia sã se implice în rezolvarea lor.
ºi aptitudinilor cu care tânãrul/adultul revine în Majoritatea celorlalte discipline pot fi învãþate
ºcoalã este foarte importantã din perspectiva dacã sunt disponibile instrumente obiºnuite,
abordãrii diferenþiate a procesului de cum ar fi: creionul, hârtia, tabla, manualele,
predare – învãþare. Tinerii/adulþii care parcurg câteva texte ilustrative, ajutãtoare. Acestea sunt
acest modul au absolvit primele patru clase ale importante ºi pentru predarea – învãþarea
învãþãmântului obligatoriu ºi probabil experienþa ºtiinþelor, dar dacã acestea rãmân singurele
lor de viaþã, respectiv experienþa de la locul de instrumente, atunci ºtiinþa devine un subiect
muncã însumeazã ºi unele cunoºtinþe ºtiinþifice neinteresant, inutil. Pentru a fi învãþate eficient,
latente. De aceea, considerãm cã ei au un nivel ºtiinþele naturii trebuie sã fie experimentale.
de bazã în „înþelegerea” proceselor ºi ªtiinþele naturii trebuie învãþate ºi nu învãþat
fenomenelor naturale ºi cã au deprinderea de a despre ele, deoarace sunt prea aproape de viaþa
efectua operaþii matematice de bazã utile în fiecãruia dintre noi pentru a nu fi valorificat
aplicarea conceptelor ºtiinþifice în diferite acest atu.
contexte. Testul iniþial poate fi o activitate
obiºnuitã la clasã (în care sã predomine munca Sugestii de abordare a conþinuturilor noþionale
independentã pe un set de sarcini experimentale Considerãm important ca tinerii/adulþii sã-ºi
ºi de rezolvare de probleme – întrebãri calitative, formeze sau sã-ºi dezvolte deprinderile de a
precum ºi verificarea modului în care ei opereazã investiga natura, mediul înconjurãtor, ºi de aceea
cu sistemul internaþional de unitãþi ºi mãsuri). sugerãm ca lecþiile sã fie structurate în jurul
Recomandãm ca activitatea sã fie pregãtitã în secvenþelor experimentale. De asemenea, este
avans cu tinerii/adulþii, utilizând un set important ca ei sã-ºi însuºeascã metoda ºtiinþificã
asemãnãtor de sarcini ºi/sau itemi. de investigare a mediului înconjurãtor, metodã pe
care s-o aplice într-o cât mai mare diversitate de
4 ªTIINÞE • GHIDUL PROFESORULUI

cazuri. De aceea, sugerãm ca tinerii/adulþii care învãþare elevilor care au nevoie. Acest lucru se
au dificultãþi în operarea cu instrumentele ºi cu poate realiza dacã efectuaþi o evaluare iniþialã
aparatura de laborator sã fie sprijiniþi individual adecvatã ºi dacã evaluaþi progresul
pe parcursul orelor de consiliere. Pentru tinerilor/adulþilor. Elevul poate participa la
efectuarea calculelor numerice – atât în cazul aceste ore la recomandarea Dvs., sau dacã el
rezolvãrii de probleme, cât ºi în cazul finalizãrii considerã cã este necesar sã-ºi îmbunãtãþeascã
experimentelor cantitative – tinerii/adulþii pot fi performanþa, ori considerã cã poate ºi vrea sã
lãsaþi sã utilizeze calculatorul (evident, dacã înveþe mai mult. Puteþi lucra cu un elev sau cu
existã aceastã posibilitate în ºcoalã). Lecþiile pe 2-3 elevi care întâmpinã aceleaºi dificultãþi în
care le propunem în cadrul acestui modul se învãþare sau care au acelaºi ritm, mai rapid, de
centreazã atât pe formarea/dezvoltarea învãþare.
deprinderilor practice, experimentale, cât ºi pe
recunoaºterea relaþiilor de tip cauzã- efect ºi Sugestii de abordare a evaluãrii
stabilirea legãturii dintre diversele concepte Performaþele tinerilor/adulþilor care parcurg
studiate. Conþinutul noþional care va fi parcurs în modulul de ªtiinþe vor fi evaluate pe parcursul
acest prim modul cuprinde conceptele de bazã, acestuia, având ca specific centrarea pe
esenþiale, cu care opereazã ºtiinþele naturii. competenþa generalã formatã/dezvoltatã în acest
modul. Evaluarea performanþelor elevilor trebuie
Materiale suplimentare pentru recapitulare sã aibã în vedere atât dezvoltarea competenþelor
Ghidul elevului conþine: exerciþii, specifice, cât ºi atitudinea acestora faþã de
probleme–întrebãri (în principal calitative), învãþare ºi progresul personal al fiecãrui
probleme cantitative, sarcini practice, proiecte ºi tânãr/adult. Recomandãm evaluarea fiecãrei
exerciþii suplimentare. Pe lângã acestea, puteþi competenþe specifice prin probe de evaluare
folosi manualele în vigoare pentru gimnaziu ºi specifice, în primul rând prin utilizarea
pentru ºcoala de arte ºi meserii, în funcþie de metodelor ºi instrumentelor de evaluare
specificul clasei Dvs., cu condiþia de a alege formativã (proiect, portofoliu, fiºe de activitate
exerciþiile ºi problemele astfel încât acestea sã nu experimentalã, grile de evaluare, fiºe de
vinã în contradicþie cu spiritul programei ºi al observaþie sistematicã etc). Subliniem faptul cã
ghidului. Portalul pentru profesori pentru un modul se are ca prioritate evaluarea
http://.sitesforteachers.com ºi web-site-urile competenþei generale propuse spre a fi formatã
http://www.howstuffworks.com – în limba prin modulul respectiv, dar pot fi urmãrite ºi
englezã –, respectiv: http://lamap.fr – în limba apreciate ºi celelalte competenþe generale, ale
francezã vã oferã numeroase sarcini ºi celorlalte module, prin sarcini ºi teme adecvate.
situaþii – problemã suplimentare, precum ºi idei De asemenea, în cazul evaluãrii orale,
pentru activitãþile de predare – învãþare la clasã. recomandãm ca aceasta sã fie încurajatoare,
pozitivã, astfel încât sã motiveze ºi sã implice
Sugestii de abordare a învãþãrii activ elevii în învãþare.
Creaþi oportunitãþi de învãþare diverse, atractive,
încurajaþi învãþarea prin activitãþi de grup, Elevii au nevoie de oportunitãþi pentru a-ºi
discuþiile ºi dezbaterea în grupe de elevi sau cu evalua ºi a reflecta asupra propriei lor înþelegeri
întreaga clasã, prin investigare, prin activitãþi ºtiinþifice, precum ºi asupra abilitãþilor ºi
practice, experimentale concrete. În Ghidul deprinderilor dobândite. Înainte de a realiza
profesorului vã vom recomanda activitãþi ca: acest lucru, ei au nevoie sã înþeleagã scopurile
SINELG, „gândiþi-lucraþi în perechi-comunicaþi”, urmãrite prin învãþarea ºtiinþei. Abilitatea de a-ºi
„cafeneaua”, „cubul”, „mozaic” etc..Aceste auto-aprecia/auto-evalua înþelegerea, ca proces
activitaþi sunt descrise atunci când sunt propuse metacognitiv, este un instrument esenþial pentru
ºi se formuleazã indicaþii de utilizare pentru învãþarea autonomã. Prin auto-reflecþie, elevii îºi
diferite teme/activitãþi. clarificã ideile despre ceea ce se presupune cã au
învãþat. Ei încep sã internalizeze aºteptãrile pe
Sprijin acordat individual elevilor care le pot avea ºi la care pot rãspunde prin
Planul cadru vã oferã, pe lângã orele din intermediul ºtiinþelor. Dezvoltarea deprinderilor
trunchiul comun, posibilitatea de a avea un de auto-evaluare este un proces continuu de-a
numãr de ore prin care sã sprijiniþi tinerii/adulþii lungul întregului modul, devenind tot mai
în învãþare, în activitãþi cu un numãr restrâns de sofisticat ºi mai mult iniþiat personal odatã ce
elevi. Aceste ore sunt la fel de importante ca ºi elevul progreseazã. Atunci când profesorul îi
orele pe care le aveþi cu întreaga clasã. trateazã pe elevi ca fiind persoane care învaþã cu
Planificarea lor depinde de situaþia concretã în seriozitate, fiind mai degrabã antrenori decât
care vã desfãºuraþi activitatea, important este ca judecãtori, aceºtia încep sã înþeleagã ºi sã aplice
prin aceste ore sã oferiþi un sprijin real în standardele cerute de o bunã practicã ºtiinþificã.

Reamintim cã evaluarea are ca scop identificarea performanþei ºi poziþiei sale în grup/în clasã
corectã a performanþelor elevului, înregistrarea etc.);
progresului, precum ºi identificarea problemelor – evaluarea deprinderilor de muncã intelectualã
pe care acesta le are în a face faþã cerinþelor (perseverenþa, contribuþia sa în cadrul
formale ale curriculum-ului. Profesorii vor grupului, finalizarea sarcinilor, originalitatea,
comunica criteriile ºi procedurile lor de evaluare, rigurozitatea, acurateþea soluþiilor).
precum ºi standardele de performanþã pentru
oricare dintre situaþiile în care elevii Instrumentele de evaluare care pot fi utilizate în
demonstreazã cã sunt capabili de a: acest scop pot fi clasificate astfel:
– selecta o parte din rezultatul activitãþii lor – observarea activitãþii elevului în timpul:
(referat, proiect, instrucþiuni din Fiºa de activitãþilor individuale, în perechi sau/ºi în
activitate independentã, secvenþa din Fiºa de grup, discuþiilor cu întreaga clasã (realizate de
activitate experimentalã etc.) pentru a oferi o profesor ºi de colegi), activitãþile
dovadã a înþelegerii unui concept, principiu experimentale – oferã atât profesorului, cât ºi
sau lege, sau a abilitãþii lor de a aplica etapele elevului, posibilitatea de a evalua/a-ºi
experimetului ºtiinþific; autoevalua continuu progresul;
– explica oral, în scris sau prin ilustraþii – verificãri pe parcurs (tema – sarcini de lucru
(scheme, grafice, diagrame, hãrþi conceptuale suplimentare, observarea activitãþii
personale) modul în care dovezile sale susþin individuale a elevului în activitãþi la clasã,
înþelegerea ºtiinþificã; reflecþia asupra problemei/asupra activitãþii/
– analiza critic propriul lor produs (referat, asupra experimentului) – oferã profesorului ºi
proiect, poster, instrucþiuni din Fiºa de elevului posibilitatea de a verifica progresul
activitate independentã, secvenþa din Fiºa de elevilor la anumite momente, de a identifica
activitate experimentalã etc) utilizând domeniul în care elevul are nevoie de ajutor,
criteriile ºi standardele profesorului; de a regla procesul de învãþare;
– critica în mod constructiv ºi argumentat – evaluarea sumativã a elevilor (verificãri orale
produsele colegilor/celorlalte grupe/ colegului curente, evaluãri scrise, referatele lucrãrilor
cu care face pereche pentru inter-evaluare. de laborator, portofoliu, proiect, întrebãri
scurte – scrise sau orale, autoevaluãri) – oferã
Vã recomandãm sã planificaþi evaluarea profesorului ºi elevului posibilitatea de a avea
progresului elevilor pornind de la urmãtoarele o privire de ansamblu asupra achiziþiilor
întrebãri: elevului, atât pe parcursul unitãþii de
– Ce evaluãm? – stabiliþi criterii de evaluare învãþare, cât ºi la finalul acesteia.
asociate standardelor de performanþã pentru
fiecare competenþã specificã ce trebuie Sesiunea introductivã
formatã ºi dezvoltatã prin acest modul; În ghidul pentru elevi existã o parte introductivã
– Cum evaluãm? – stabiliþi instrumentele de care reprezintã primul contact pe care îl aveþi cu
evaluare pe care le veþi utiliza în evaluare; elevii Dvs. Acesta este un moment important atât
– Când evaluãm? – stabiliþi momentele în care pentru elevi, cât ºi pentru Dvs. Scopul acestei
veþi face evaluãrile. sesiuni este de a:
– cunoaºte aºteptãrile tinerilor/adulþilor
Ce înseamnã evaluarea? referitoare la acest modul;
– evaluarea achiziþiilor academice (determinãm – provoca tinerii/adulþii, curiozitatea lor pentru
cunoºtinþe, abilitãþi ºi deprinderi – care studiul ºtiinþelor naturii;
corespund competenþelor specifice, ceea ce – stabili de comun acord cu tinerii/adulþii
elevii demonstreazã cã fac/sunt capabili sã regulile de organizare a lecþiilor la disciplina
facã precum ºi dimensiunile cunoºtinþelor ªtiinþe;
dobândite (esenþialitate, profunzime, – prezenta modul de utilizare a ghidului pentru
funcþionalitate, durabilitate, stabilitate, cursanþi;
mobilitate, diversificare); – explicita modul de organizare ºi desfãºurare a
– evaluarea atitudinii faþã de studiul ºtiinþelor evaluãrii iniþiale ºi respectiv a evaluãrii de
naturii (determinãm modul în care elevul modul.
rãspunde diferitelor sarcini pe care le are de
îndeplinit: dacã – ºi cât de mult – se implicã Vã propunem urmãtorul demers didactic:
în activitãþi, dacã – ºi cât de consistent – – începeþi cu o scurtã prezentare a Dvs. ºi a
participã la soluþinarea situaþiilor - problemã, cursanþilor (dacã nu aþi parcurs deja aceastã
în ce mãsurã acordã sprijin celor aflaþi în etapã în cadrul Modulului de Iniþiere) printr-o
dificultate, care sunt aºteptãrile sale, în ce activitate de încãlzire (joc didactic);
mãsurã încrederea în sine are efect asupra

– pregãtiþi câteva experimente spectaculoase ºi – cursanþii îºi vor prezenta aºteptãrile ºi Dvs. le
încurajaþi-i sã gãseascã explicaþii, sã veþi scrie pe o coalã de flip-chart;
acþioneze; – ar fi bine ca aceastã listã de aºteptãri sã
– organizaþi o activitate în grupe, având ca temã rãmânã afiºatã în sala de clasã, pentru a putea
realizarea afiºului pentru un film care are ca reveni din când în când la ea; dacã nu este
subiect „Eu ºi Stiinþele”; cursanþilor li se va posibil, vã rugãm, cel puþin, sã o pãstraþi,
solicita sã gãseascã, în grup, titlul filmului ºi pentru ca la finele modulului sã analizaþi
sã redea prin desene, scheme, simboluri ceea împreunã cu tinerii/adulþii (printr-o altã
ce cred/ºtiu despre ºtiinþele naturii; activitate în grup, pe acelaºi model) dacã le-au
– fiecare grup va prezenta afiºul sãu, fãrã a fost împlinite aºteptãrile;
vorbi, celelalte grupuri având sarcina sã – prezentaþi Ghidul elevului ºi modalitatea de
descopere ce au simbolizat colegii lor; utilizare a acestuia, modul de organizare a
– în final, realizaþi o expoziþie cu planºele lecþiilor din acest modul, structura ºi
elevilor ºi solicitaþi-i sã rãspundã la utilizarea evaluãrilor de la finele fiecãrui
întrebãrile „Ce þi-a plãcut la afiºul colegilor? capitol;
Ce ar trebui sã facã pentru a-l îmbunãtãþi? – este de dorit sã lãmuriþi neclaritãþile elevilor
Cum ar fi viaþa noastrã fãrã aplicaþiile legate de aceste aspecte.
cotidiene ale ºtiinþei?”;
– solicitaþi elevilor sã se gândescã ºi sã scrie pe Vã reamintim simbolurile utilizate în notarea
o foaie de hârtie aºteptãrile pe care le au de la diferitelor secvenþe de învãþare propuse în ghidul
parcurgerea acestui modul de ªtiinþe; faceþi ºi cursanþilor:
Dvs. acelaºi lucru;
Simbol
Rezolvã sarcina
Include pagina Informaþie Activitate
Semnificaþie de lucru pe Aminteºte-þi
în portofoliu nouã experimetalã
caiet

PROCESE ÎN LUMEA VIE
Celule, þesuturi, organism 1

A. Discutaþi în grup ºi gãsiþi
rãspunsul
Etapa 1: elevii vor lucra individual,

în perechi ºi apoi cu întreaga clasã.
Dupã discuþiile din partea
introductivã, elevii vor citi indivi-
dual textul din ghid. Apoi vor esen-
þializa diferenþele dintre plante ºi
animale din punct de vedere celular
printr-o discuþie stimulatã de
profesor cu întreaga clasã ºi care sã
conducã spre ideea cã plantele au
pigment asimilator numit clorofilã,
iar animalele nu, evidenþiind
unitatea plantelor ºi animalelor
privind celula. Prezentaþi
principalele componen-te celulare
ºi realizaþi o schiþã împreunã cu ei,
folosind informaþia ºtiinþificã din
Ghidul elevului, referitoare la
componentele celulare.
B. Lucreazã ºi vei afla
Etapa 2: elevii vor lucra individual

sau în perechi, la tema Observaþii
microscopice asupra unor
organisme. La finalul activitãþii,
aceºtia vor realiza un desen cu
observaþiile microscopice
(Protozoare unicelulare ca
Parameciul Aurelia) ºi vor ataºa fiºa
la portofoliul personal. La sfârºitul
activitãþii elevilor, provocaþi o Tabelul pentru Etapa 4:
scurtã discuþie care sã conducã spre Rãdãcinã, tulpinã,
Plante
ideea necesitãþii studierii acestui frunzã, floare
modul prin prisma activitãþii desfã- Encefal ºi mãduva
ºurate ºi care sã dea exemple despre Animale vertebrate
spinãrii
modul de folosire a noþiunilor
Inimã ºi vase de
studiate în modulul ªtiinþe. Testicul, ovar Animale vertebrate
sânge
Solicitaþi elevilor sã reciteascã,
individual, partea de reflecþie de la Animale vertebrate
Sãmânþã, fruct
începutul lecþiei, întrebaþi-i despre ºi unele nevertebrate
alcãtuirea organismelor, definind Plante ºi animale
þesutul, organul, organismul ca un Plante Muºchi (grup ºi organ de
tot unitar. miºcare)
Stomac, intestine,
Etapa 3: În perechi de câte doi, Animale vertebrate
plãmâni ºi cãi
cereþi elevilor sã citeascã exerciþiul ºi unele
respiratorii, rinichi
ºi sã-ºi noteze pe caiete concluziile nevertebrate
ºi cãi de excreþie
referitoare la tipurile de organe

întâlnite în text. De exemplu,
salata verde (organ vegetativ al
plantei –frunza), afine (fructe),
caltaboº (ficat,inimã, rinichi,
muºchi). La final, discutaþi cu
întreaga clasã despre noþiunile de
organ, sistem, aparat).
Etapa 4: elevii vor lucra pe grupe,

completând tabelul, prezentând
rezultatele obþinute întregii clase,
discutând ºi cu profesorul dacã
greºesc, urmãrind fiºa ºi separând
clasa vertebratelor de nevertebrate.
C. Aplicã
Etapa 5: – aplicare, transfer în noi

contexte simulate, reflecþie.
Elevii vor lucra pe grupe la

aplicaþiile propuse, fiind atenþi la
modul de abordare a problemei,
profesorul oferind sprijin dacã este
solicitat. În final, fiecare grup va
prezenta rezultatul obþinut,
urmând partea de reflecþie
împreunã cu clasa ºi coordonaþi de
profesor, completând ºi portofoliul
cu fiºele cerute pe parcurs.
Dacã doriþi, se pot da douã

activitãþi diferite care sã
fundamenteze mai bine noþiunile
studiate, ºi anume:
1. Observã o floare, (un crin). Ia
fiecare parte a florii, cu
ajutorul pensetei, ºi lipeºte-o
pe o coalã de hârtie; descrie-o
cu ajutorul fiºei primite de la
profesor;
Evaluare 2. Pune în evidenþã diferite
– Observarea activitãþii individuale a elevilor sisteme de organe la diverse
– Monitorizarea grupelor în cadrul activitãþilor; observarea grupe de animale nevertebrate
discuþiilor cu întreaga clasã (râmã, scoicã de lac, rac,
– Reflecþie cãrãbuº), observând planºele
– Autoevaluare (la final de capitol) sau preparatele existente în
– Portofoliu laborator (dacã existã animale
Notiþele profesorului formolizate).
Opþional, se poate realiza un

ierbar, dupã ce se explicã tehnica
de presare a plantelor.
Notã: aplicaþiile sunt date

orientativ, putând fi alese ºi altele,
respectând acelaºi conþinut.

PROCESE ÎN LUMEA VIE
Funcþiile organismului 2
rãspunsul
Etapa 1: Realizaþi un brainstorming

despre activitatea unui om în
decursul unei zile, despre efortul
depus, ºi cereþi elevilor sã dea
exemple de pãrþi ale corpului care
participã la astfel de activitãþi. De
asemenea, întrebaþi cine
coordoneazã toate aceste activitãþi.
Etapa 2: elevii vor lucra în grup,

completând rubricile tabelului
„ªtiu-vreau sã ºtiu“ ºi apoi, cu
întreaga clasã, vor discuta
rãspunsurile identificate de ei.
Dacã vreunul dintre elevi poate da
mai multe detalii despre funcþiile
organismului, utilizaþi-l ca
persoanã resursã.
Etapa 3: Prezentaþi elevilor

informaþia referitoare la sarcina de
lucru, fãcând apel la cunoºtinþele
anterioare ale elevilor. Începeþi cu
un brainstorming prin întrebãri de
genul „ce ºtiþi despre locomoþie,
nutriþie, respiraþie, circulaþie,
sensibilitate?”. Urmeazã o
activitate în grupe. Timp de 10
minute, fiecare grupã va scrie
ideile referitoare la funcþiile Etapa 4: Finalizaþi activitatea printr-o discuþie cu întreaga clasã,
organismului, având ca suport în care sã ajutaþi elevii sã reflecteze asupra ideilor ºi sã se
informaþia din Ghidul elevului ºi decidã asupra celor mai valoroase. Fiecare are dreptul sã
fiind sprijiniþi de profesor, dacã argumenteze ideea. Profesorul prezintã noþiunile noi care
acesta este solicitat. Dupã aceasta trebuiau completate de cãtre elevi. Iatã cîteva exemple de
va urma o activitate frontalã de rãspunsuri.
prezentare a ideilor, adicã repetãm Modul de Mediul de Organul
întrebarea ºi solicitãm direct ideile Animalul
deplasare deplasare utilizat
lor. Scriem toate rãspunsurile
fiecarei grupe pe tablã sau coli de Peºti înot acvatic înotãtoare
flipchart. Dacã elevii nu se Amfibieni acvatic,
implicã, îi solicitãm pe rând, salt membre
(broaºte) terestru
ajutîndu-l ºi concluzionând cu
importanþa funcþiilor organismului Aparatul excretor este alcãtuit din 2 rinichi ºi cãi urinare. Cãile
(locomoþie, respiraþie, circulaþie, urinare sunt constituite din: 2 uretere, vezicã urinarã ºi uretrã.
digestie,excreþie, sensibilitate).

Urina conþine substanþe toxice
(uree, acid uric) rezultate în urma
oxidãrilor la nivel celular. Ea se
formeazã la nivelul sistemului
excretor ºi provine din apã ºi
substanþe din plasma sangvinã.
Rolul aparatului excretor este de a
elimina substanþele nefolositoare
ºi de a menþine constantã
compoziþia sângelui.
Aplicã
Etapa 5: Fiecare cursant va lucra

individual la cele douã cerinþe de
la „Verificã-þi cunoºtinþele“. Un
exemplu de rãspuns la asocierea
unui organ cu o funcþie este: apa
din centralã poate fi asociatã cu
sângele care circulã prin vasele de
sânge (artere, vene, capilare), iar
vasele de sânge pot fi asociate cu
þevile centralei. Funcþia
organismului este circulaþia ce se
realizeazã prin sistemul circulator.
Concluzionaþi, prin discuþii finale

plãcute, dacã apar idei noi, sau
dacã existã dezacord din partea
participanþilor, precum ºi dacã
noþiunile date nu oferã rãspuns la
toate întrebãrile, caz în care trebuie
cãutate noi surse. În final,
completaþi pe tablã sau pe flipchart
tabelul de la începutul lecþiei
(ultima rubricã) împreunã cu elevii.
Notã: se pot folosi ºi alte metode de

predare decât cea sugeratã în lecþie.
Evaluare
– Observarea activitãþii individuale a elevilor
– Monitorizarea grupelor în cadrul activitãþilor; observarea discuþiilor cu întreaga clasã
– Reflecþie
– Autoevaluare (la final de capitol)
– Portofoliu
Notiþele profesorului

REPRODUCERE
Noþiuni generale
de geneticã 3
rãspunsul
Etapa 1: elevii vor lucra

individual, în perechi ºi apoi cu
întreaga clasã.
Organizaþi o activitate de tipul

„gândiþi – lucraþi în perechi –
comunicaþi” pentru a identifica
situaþii în care elevii au auzit
despre geneticã ºi importanþa ei,
cu exemple concrete. Fiecare grup
va realiza o scurtã prezentare ce va
conþine un rãspuns la întrebarea
adresatã la începutul lecþiei din
ghid. Finalizaþi cu o discuþie în
care sã evidenþiaþi importanþa
studierii geneticii în viaþa
personalã, precum ºi în alte
domenii de activitate (de exemplu,
medicina).

ºi apoi cu întreaga clasã.
Solicitaþi elevilor ca, individual, sã

citeascã textul din ghidul elevului.
Discutaþi cu întreaga clasã ºi
conduceþi discuþia spre: diferenþele
dintre ereditate ºi variabilitate,
genotip ºi fenotip, heterozigot ºi
homozigot, dând cîteva exemple.
Dacã elevii nu înþeleg anumite
paragrafe, nu treceþi mai departe: Etapa 4: discutaþi cu elevii referitor la modalitatea în care se
identificaþi cuvintele al cãror sens transmit caracterele ereditare de la genitori (pãrinþi) la copii,
este necunoscut ºi parafrazaþi ajutându-vã de tabelul urmãtor, care evidenþiazã modul de
pasajele dificile folosind cuvinte transmitere a acestor caractere ereditare.
familiare.
Mascul, femelã TV Tv tV tv
B. Lucreazã ºi vei afla TV TTVV TTVv TtVV TtVv
Tv TTVv TTvv TtVv Ttvv
Etapa 3: Fiecare cursant lucreazã tV tTVV tTVv ttVV ttVv
individual, apoi unul dintre ei va Tv tTvV tTvv ttVV ttvv
realiza pe tablã o schemã cu
rezolvarea problemei. Restul Etapa 5: elevii vor lucra în grupe ºi apoi cu întreaga clasã prin
elevilor urmãresc rezultatul metoda ciorchinelui, evidenþiind într-o reþea conexiunile dintre
comparîndu-l cu al lor. Genotipul genotip ºi grupele de sânge, având ca bazã textul ºtiinþific cu
tatãlui este de (Cc). Dacã nu au tabelul alãturat din ghidul elevului.
gãsit acest rezultat, realizaþi o
schemã arãtând acest lucru. La final, fiecare grup va prezenta rezultatele pe care le-a obþinut
(concluziile). Reflectaþi împreunã cu întreaga clasã asupra

raþionamentelor care au fost
necesare în rezolvarea problemei
prin metoda datã. Solicitaþi
elevilor ca, individual, sã rezolve
exerciþiile propuse, discutând cu
clasa rezultatele obþinute.
C. Aplicã
Etapa 6: în perechi, se realizeazã

un poster cu anomaliile respective
din fiºa fãcutã de profesor (aveþi ca
model fiºa din ghidul elevului). Se
discutã apoi cu întreaga clasã
rezultatul obþinut.
Evaluare – rezolvarea problemei:

a) Genotipurile pãrinþilor sunt
urmãtoarele: mama poate fi
homozigotã (LALB) sau
heterozigotã (LBl), iar tatãl este
LALB; b) Tatãl poate avea grupul
sangvin B ºi sa fie homozigot
(LBLB) sau heterozigot (LBl);
deoarece genele LA (de la mamã)
ºi LB (de la tatã) determinã un
grup sangvin nou, datoritã
fenomenului de codominanþã.
Notã: se pot folosi ºi alte metode

de predare decât cea sugeratã în
lecþie.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

REPRODUCERE
Reproducerea 4
A.Discutaþi în grup ºi gãsiþi
rãspunsul
Etepa 1: elevii vor lucra

întreaga clasã.
Solicitaþi unui elev sã citeascã

primele întrebãri ale lecþiei din
ghid. Organizaþi o activitate de
tipul „gândiþi – lucraþi în perechi –
comunicaþi” pentru a identifica
situaþii legate de aceastã temã, pe
care elevii le-au întâlnit. Finalizaþi
cu o discuþie în care sã evidenþiaþi
multitudinea situaþiilor în care
intervin noþiunile pe care le vor
studia.

individual, în perechi ºi cu
întreaga clasã sub îndrumarea
profesorului. Formaþi grupuri de
câte 4 elevi ºi solicitaþi-le sã
noteze pãrþile componente ale
aparatului reproducãtor femeiesc,
comparativ cu cel bãrbãtesc. Tot în
perechi, îºi vor verifica rezultatele
obþinute cu ajutorul
dumneavoastrã, finalizând cu
definiþia fecundaþiei, ajutându-se
de desenul dat.
Organizaþi o activitate de tipul „debate (dezbatere)” pentru ca
Încheiaþi printr-o discuþie cu elevii sã gãseascã rãspunsul la întrebarea-problemã: „Clonarea
întreaga clasã, în care fiecare grup omului – pro ºi contra”. Discutaþi apoi cu întreaga clasã
va prezenta rezultatele obþinute, ºi rezultatul obþinut ºi raþionamentul care stã la baza rãspunsului.
puneþi în evidenþã diferenþele
dintre cele douã aparate Etapa 4: elevii vor lucra individual, în perechi ºi cu întreaga
reproducãtoare, concluzionând cu clasã.
definiþia sarcinii ºi rolul placentei
în timpul sarcinii, precum ºi a Solicitaþi elevilor sã joace jocul „Gãseºte-þi perechea ºi
cordonului ombilical. aliniazã-te”, împãrþindu-se pe grupe de fete ºi bãieþi,
descoperind, cu ajutorul imaginii, caracterele specifice
Etapa 3: elevii vor lucra pe grupe schimbãrilor de la pubertate la adolescenþã ºi definind ciclul
ºi cu întreaga clasã, realizând o menstrual. Se poate realiza un colaj cu aceste caractere pe 2
predicþie cu termeni daþi, adicã coli de flipchart, folosind vatã, marker-e, ruj, ojã etc. (orice
fertilizarea „in vitro” sau material care vã ajutã).
fertilizarea artificialã. Introduceþi
noþiunea de clonã, citind textul La final, provocaþi o discuþie despre menopauzã ºi andropauzã,
din Ghidul elevului. explicând cursanþilor, dacã este nevoie, ce înseamnã acestea.

C.Aplicã
Etapa 5 Evaluare – elevii vor

realiza în grup colajele ºi vor
raspunde la întrebãri individual,
adãugând fiºa cu rãspunsurile în
portofoliul personal. Iatã
rãspunsurile la cerinþa a doua de
la evaluare:
– funcþioneazã ciclic – OVAR;
– produce spermii -TESTICUL;
– fixeazã embrionul – UTER.

lecþie.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

SUBSTANÞE ªI AMESTECURI
Amestecuri.
Separarea amestecurilor 5
rãspunsul
Etapa 1: Lectura individualã a

textului marcat ca reprezentând
informaþia ce va fi folositã pentru
deducerea titlului lecþiei precum ºi
a cuvintelor cheie ale lecþiei:
materie, substanþã, amestecuri.
Etapa 2: Completarea tabelului

SINELG: se poate realiza un
schimb de opinii în perechi,
culegerea câtorva rãspunsuri ºi
realizarea unui tabel general al
clasei. Se poate aplica ºi o variantã
– brainstorming de grup pentru
colectarea ideilor necesare pentru
completarea tabelului, folosind
imaginea din Ghidul elevului ca
suport.
Etapa 3: Activitate experimentalã

organizatã pe grupe. Se împarte
colectivul în trei grupe ºi li se cere
sã-ºi dea cîte o denumire
ºtiinþificã. Se vor forma trei
bileþele cu numele de activitate 1,
2 ºi 3, cu numele de experiment A,
B, C. Un reprezentant al grupei
extrage bileþele ºi grupa respectivã
va putea începe, apoi, pe rând, ºi
restul grupei.Atenþie la notarea folosind textul din ghid. Pentru aceasta, se poate folosi un
datelor experimentale pe caiet, iar exerciþiu de reflecþie, dupã ce elevii au lecturat individual
forma definitivã, organizatã pe textul, formulând întrebãri (despre ce ar dori sã afle) cu privire
structura unei fiºe de la evaluare, la amestecuri. Se poate realiza un schimb de opinii alcãtuind
va face parte din portofoliul un tabel general al clasei.
elevului.
Etapa 5: Pentru aceastã activitate, elevii pot face în prealabil o
Etapa 4: Se va realiza schiþa tablei vizitã la fermele din zonã, dacã este posibil, sau profesorul
privind metodele de separare a poate apela la persoane calificate ale Direcþiei
amestecurilor (Decantarea, Sanitar-Veterinare, care vor explica elevilor cum ar trebui sã
Filtrarea, Distilarea, Cristalizarea) arate o fermã ecologicã ºi care poate rãspunde la întrebãrile lor
folosind metoda ciorchinelui ºi legate de acest subiect, ajutându-i sã-ºi finalizeze macheta
fãcând raport la activitãþile respectivã. De asemenea, se poate lua un interviu primarului
experimentale efectuate de grupe. din oraºul sau comuna respectivã, referitor la oraºul ecologic
De asemenea, se va face referire ºi propus de ei, dacã este posibil.
la aer, care este o soluþie gazoasã,

C. Aplicã
Etapa 6: aplicare, transfer în noi

contexte simulate sau autentice,
reflecþie.
Evaluare: Rezolvarea de exerciþii
aplicative de la finalul lecþiei,
discutând rãspunsurile cu întreaga
clasã, ajutându-i când este cazul;
Se poate aplica un chestionar la

sfârºitul lecþiilor, pentru a se
observa cum resimt elevii modul
în care se deruleazã activitãþile
propuse, având astfel un feedback.
Le puteþi cere elevilor pe o coalã
de hartie farã nume sã spunã ce le
place la ora de ªtiinþe ºi ce ar
schimba la aceste ore ca sã fie mai
plãcute. De asemenea, se poate
cere cursanþilor o pãrere despre
ceea ce s-a parcurs pânã în
momentul respectiv.

lecþie.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

Soluþii 6
rãspunsul

întreaga clasã.
Solicitaþi elevilor sã citeascã

individual textul introductiv din
Ghidul elevului. Apoi, ei vor lucra
în perechi pentru a scrie ce conþin
amestecurile din imagine. În final,
veþi stimula o discuþie cu întreaga
clasã despre amestecuri.
Introduceþi informaþia despre
amestecuri omogene ºi neomogene,
precum ºi definiþia soluþiei.

individual, în perechi, pe grupe ºi
apoi cu întreaga clasã.
Oferiþi elevilor informaþiile despre

soluþii, componenþii soluþiei
(solvant ºi solvent),
Solicitaþi elevilor sã completeze în

perechi tabelul referitor la soluþii,
explicând motivele pentru care au
fãcut aceastã alegere, iar în final
vor realiza o listã comunã care va
rezulta din tabelul completat de ei
iniþial. Elevii vor prezenta
motivele alese în faþa întregii clase.
Scrieþi pe o coalã de flip-chart sau Provocaþi un brainstorming referitor la substanþe solubile ºi
pe tablã toate motivele identificate insolubile, dându-le elevilor câteva exemple ºi cerându-le ºi lor
de toate perechile ºi finalizaþi cu o sã dea exemple de alte substanþe.
discuþie despre solubilitate. Iatã un
exemplu pentru completarea Solicitaþi-le sã citeascã individual textul din ghid, referitor la
tabelului: pregãtirea hârtiei indicatoare de pH.
Soluþia Dizolvat Dizolvant Etapa 4: Pregãtirea unei hârtii indicatoare de pH.

saramurã sare apã Apoi, aceºtia vor lucra în perechi pentru a putea realiza
experimentul referitor la hârtia de pH, dupã ce iniþial le-aþi
pregãtit substanþele necesare experimentului. În final, veþi
B. Lucreazã ºi vei afla stimula o discuþie cu întreaga clasã despre avantajele
cunoaºterii pH-ului unui aliment, care sã conducã spre ideea cã
Etapa 3: elevii vor lucra alimentele sunt o necesitate pentru oameni, dar cã, în funcþie
individual, în perechi ºi apoi cu de pH-ul lor, pot dãuna sãnãtãþii la fel de mult ca
întreaga clasã experimentul de la medicamentele (ex. aspirina). De asemenea, veþi discuta cu toþii
solubilitate. despre ce reprezintã pH-ul ºi valorile sale ºi despre aciditatea ºi
bazicitatea unei soluþii.

C. Aplicã
Etapa 5: Rugaþi elevii sã citeascã

textul din ghid referitor la chimia
apicultorului. Doi dintre ei vor
realiza soluþia dezinfectantã pentru
stupi ºi siropul pentru hrana
artificialã a albinelor. Colegii vor
observa cum se lucreazã la
experiment. La finalul activitãþii,
întrebaþi elevii dacã ºtiu ºi alte
soluþii cu importanþã practicã.
Notaþi pe tablã exemplele.
Etapa 6: elevii vor lucra pe grupe

Solicitaþi elevilor ca, organizaþi pe

grupe, sã rezolve exerciþiile de la
Evaluare. Urmãriþi modul de
abordare a problemei în fiecare
grup ºi oferiþi sprijin, dacã este
necesar. La final, fiecare grup va
prezenta modalitatea de abordare a
problemei ºi rezultatele pe care
le-a obþinut. Reflectaþi împreunã
cu întreaga clasã asupra
raþionamentelor care au fost
necesare în rezolvarea problemei.
Apoi, fiecare va completa fiºa de
autoevaluare referitoare la acest
capitol ºi îºi va completa
portofoliul personal cu fiºele
corespunzãtoare.
Evaluare
– Observarea activitãþii individuale a elevilor Notã: se pot folosi ºi alte metode
– Monitorizarea grupelor în cadrul activitãþilor; observarea de predare decât cea sugeratã în
discuþiilor cu întreaga clasã lecþie.
– Reflecþie
– Portofoliu

Transformãri de
stare de agregare 7
rãspunsul
Lecþia cuprinde ºase secvenþe de

întindere diferitã, astfel încât cea
mai mare parte a timpului sã fie
alocatã primelor douã etape, cea
de orientare ºi cea de achiziþie.
Sugerãm ca activitatea sã se
desfãºoare în laborator.
Etapa 1: Exerciþiu de reflecþie

Reactualizarea conceptelor într-un
context provocator (durata cca 10
min). Elevii vor observa individual
imaginea. Ei vor citi cu atenþie
întrebãrile alãturate ºi vor gãsi
rãspunsul, în prima etapã
individual. În etapa urmãtoare va
avea loc un schimb de opinii în
perechi, între colegii de bancã. În
final profesorul va culege câteva
rãspunsuri (2 - 3), pe care le va
utiliza ca pretext pentru
urmãtoarea secvenþã a lecþiei.
Etapa 2: Activitate experimentalã

organizatã în grupe de 4 persoane
(durata cca 40 min). Elevii vor
realiza în grupe cele 3 experimente
marcate cu simbolul corespunzãtor
activitãþii experimentale. Pe
parcursul activitãþii, profesorul va caz. În grupele constituite, elevii vor discuta ºi vor descrie pe
monitoriza grupele, observând caiete observaþiile. Profesorul îi va atenþiona cu privire la
modul în care elevii utilizeazã modul de notare a datelor experimentale pe caiet: descriere,
materialul didactic avut la desen, reprezentare graficã. Forma definitivã, organizatã pe
dispoziþie. Pentru a-i sprijini pe structura unui referat, va face parte din portofoliul elevului.
elevii care întâmpinã dificultãþi în Structura referatului este cea indicatã în anexã; se va aprecia
realizarea experimentului, se poate atât respectarea formalã a stilului unui referat ºtiinþific, cât ºi
utiliza o fiºã de activitate calitatea observaþiilor, corectitudinea ºtiinþificã ºi utilizarea
experimentalã care expliciteazã corectã a limbajului ºtiinþific specific.
modul de lucru pentru fiecare
experiment. Aceastã fiºã va fi Etapa 3: Activitate în grupe – Cafenea (unul stã, trei pleacã) –
elaboratã ºi utilizatã diferenþiat, construirea pe baza experimentelor realizate a schiþei cu cele
numai dacã în clasã existã ºase transformãri de stare de agregare (cca 30 min). Elevii
persoane care întâmpinã rãmân grupaþi în aceeaºi configuraþie ºi au la dispoziþie o coalã
dificultãþi. De asemenea, de hârtie pe care vor finaliza sarcina de lucru, respectiv
detalierile pot fi realizate fie reprezentarea schematicã ºi definirea transformãrilor de stare
pentru un singur experiment, fie de agregare. Pentru a realiza aceasta, ei vor utiliza rezultatele
pentru toate experimentele, dupã activitãþilor 1 ºi 2. Dupã cca 10 min de activitate în grup,

profesorul va solicita cursanþilor sã
numere de la 1 la 4 în fiecare
grupã. Persoana cu numãrul 1 va
rãmâne pe loc, iar celelate se vor
deplasa fiecare separat la altã
grupã, pentru a discuta ºi a culege
informaþii de la colegi. Dupã alte
cca 10 min, se refac grupele
iniþiale ºi se finalizeazã schemele
fiecãrei grupe. Acestea vor fi
expuse ºi prezentate. Elevii vor fi
antrenaþi În evaluarea produselor
colegilor. Pentru aceasta se poate
folosi o listã de verificare.
Profesorul va interveni cu
observaþii ºi aprecieri evaluative
dupã încheierea tuturor
prezentãrilor.
C. Aplicã
Etapa 4: Elevii sunt organizaþi tot

pe grupe ºi vor reveni asupra
întrebãrilor din deschidere. De
asemenea, vor avea acces la
schemele realizate în activitatea 3.
Utilizând toate acestea, ei vor
soluþiona sarcinile din a doua
secþiune marcatã cu simbolul
pentru portofoliu (cca 10 min). La
finalul lecþiei, fiecare elev va
completa fiºa de autoevaluare.
Notã: În aceastã lecþie existã douã

momente în urma cãrora rezultã
Evaluare produse care se vor colecta în
Harta clasei, fiºa de observare. Se vor evalua: deprinderile portofoliul elevului. De asemenea,
practice ale elevilor de a utiliza corect materialul avut la pentru observarea ºi aprecierea
dispoziþie; calitatea ºi acurateþea observaþiilor: utilizarea corectã activitãþii elevilor în grupe se va
a limbajului ºtiinþific; centrarea pe sarcinã; dacã formuleazã utiliza „harta clasei” sau fiºa de
idei originale, corecte din punct de vedere ºtiinþific. Evaluarea observare a activitãþii
se va realiza raportându-se constant la standardele de evaluare experimentale. Pentru secvenþa
formulate în programa pentru acest modul. experimentalã, se va atrage atenþia
asupra structurii referatului care
prezintã activitatea experimentalã.

Elemente chimice
ºi substanþe compuse 8
rãspunsul

Solicitaþi elevilor ca, în perechi, sã

citeascã descrierea pãrþii de
introducere din Ghidul elevului ºi
sã îndeplineascã cerinþele din text,
adicã realizarea unui eseu cu tema
Lumea în care trãim, „AER – APÃ
– FOC – PÃMANT – LUCRURI –
ESENÞA LUMII”, folosind aceste
cuvinte cheie.
Discutaþi cu întreaga clasã

produsele realizate de fiecare.
Conduceþi discuþia spre Elementul
chimic, simbolurile chimice.
Etapa 2: Aranjaþi elevii pe grupe

de câte patru ºi cereþi-le ca,
studiind textul referitor la
elementele chimice din corpul
uman, sã dea denumirea acestor
elemente. Grupa care va termina
prima va câºtiga. Prezentaþi
informaþia referitoare la sistemul
periodic, metale, nemetale.
Etapa 3: elevii vor lucra în perechi

ºi apoi cu întreaga clasã. Etapa 4: elevii vor lucra pe grupe ºi apoi cu întreaga clasã.
Solicitaþi elevilor ca, în perechi, sã Solicitaþi elevilor ca, organizaþi pe grupe, sã completeze tabelul
rezolve sarcina. Apoi, tot în referitor la metale ºi nemetale. Urmãriþi modul de abordare a
perechi, îºi vor verifica rezultatele cerinþei în fiecare grup. Ghidaþi-i dacã au rãspunsuri negative,
obþinute, dupã care le vor dar nu le spuneþi rezultatul. La final, fiecare grup va prezenta
comunica întregii clase. Discutaþi rezultatele pe care le-a obþinut prin completarea tabelului.
cu elevii referitor la modul în care Reflectaþi împreunã cu întreaga clasã asupra rezultatelor.
au rezolvat sarcina, la greutãþile pe
care le-au întâmpinat în Etapa 5: Oferiþi informaþia despre acizi, baze, sãruri, oxizi ºi
completarea tabelului, lãmuriþi rugaþi-i ca, individual, sã-ºi noteze câte o întrebuinþare a
neclaritãþile acestor substanþe în viaþa cotidianã (industrie).
Oferiþi ºi dumneavoastrã alte exemple. Discutaþi în faþa întregii

Elementul Simbolul clase despre aceste întrebuinþãri. De exemplu: unde aþi întâlnit
Hidrogen H mercurul? (în termometru); dar folia de aluminiu? (ca ambalaj
la ciocolatã, în acoperiºuri, în cutii de conserve).Cereþi elevilor
sa dea ºi alte exemple cunoscute de ei. La finalul activitãþii,

opþional, profesorul poate realiza
un rebus (sau chiar ºi cursanþii
dacã vor), referitor la substanþele
compuse. Se poate realiza sub
formã de circhine schiþa tablei.
C. Aplicã
Etapa 5: elevii vor lucra individual,

în grupe ºi cu întreaga clasã.
Solicitaþi fiecãrui elev sã efectueze

individual exerciþiile de la
evaluare. În grupe, ei vor compara
rezultatele obþinute, ordinea în
care au grupat substanþele conform
tabelului ºi cerinþei. Asiguraþi-vã
cã fiecare elev are ºansa de a
prezenta cel puþin un exerciþiu.
Discutaþi cu întreaga clasã
rezultatele exerciþiilor ºi
dificultãþile întâlnite. Urmãriþi
tabelul completat corect mai jos.
Metale Al
Nemetale N2, Ar, P4
Oxid MgO2, CO2, Al2O3
Acid H3PO4, H2SO4, HCl
Bazã Ca(OH)2
Sare CaCOON
3g
A
,
3
lecþie.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

Atomi ºi molecule 9
rãspunsul
Etapa 1: Cereþi elevilor sã formeze

cinci grupe ºi fiecare grupã, timp
de trei minute, sã afle rãspunsul la
cate o întrebare din textul de la
începutul lecþiei din Ghidul
elevului. La final, fiecare grupã îºi
va prezenta rãspunsurile,
realizându-se un feedback
grupe – profesor.
Etapa 2: Numiþi un elev care, pe

baza cerinþelor, va realiza un
experiment care evidenþiazã
procesul de electrizare.
Experimentul se poate repeta ºi de
cãtre alt elev, folosind ºi alte
materiale (haine, plastic etc.)La
final, introduceþi noþiunile de
sarcinã electricã, protoni,
elelctroni, nucleoni, neutroni.
Etapa 3: Oferiþi formula chimicã

pe baza cãreia se poate stabili
locul unui element în sitemul
periodic, precum ºi explicaþiile
necesare, care se regãsesc ºi în
Ghidul elevului. Pentru fixare,
luaþi un element din sistemul
periodic ºi propuneþi o problemã
bazatã pe aceste calcule. ionii negativi (de clor) se exercitã forþe de naturã electrostaticã
(atracþie). Astfel se formeazã compusul ionic (NaCl), neutru din
Etapa 4: Oferiþi elevilor informaþia punct de vedere electric, numãrul ionilor pozitivi fiind egal cu
de mai jos ºi explicaþi, dacã este numãrul ionilor negativi. Procesul de transformare a atomilor
cazul. in ioni se numeºte IONIZARE. Substanþele formate din ioni se
numesc COMPUªI IONICI.
IONI: Unele substanþe nu sunt
alcãtuite din atomi, ci din Etapa 5: Formaþi grupe echilibrate, fiecãrei grupe îi
particule încãrcate cu sarcini repartizându-i o schemã fotocopiatã cu exerciþiul referitor la
electrice. Aceste particule se electrovalenþa elementelor din Ghidul elevului. Pe baza textului
numesc IONI. Astfel, cristalele de de mai sus, elevii vor completa spaþiile libere folosind ºi sitemul
NaCl (sare de bucãtãrie) sunt periodic. Dupã încheierea activitãþii, rezultatele fiecãrei grupe
formate din ioni de sodiu pozitivi vor fi afiºate în clasã ºi se va realiza un tur al galeriei (fiecare
si ioni de clor negativi. IONII sunt grupã va consulta ºi va analiza fiecare schemã în parte,
particule încãrcate cu sarcini deplasându-se de la una la alta). Grupele îºi pot acorda
electrice ºi provin din atomi prin calificative (nesatisfãcãtor, satisfãcãtor, bine, foarte bine) dupã
cedare sau acceptare de electroni. ce, în prealabil, profesorul afiºeazã exerciþiul completat corect.
Între ionii pozitivi (de sodiu) ºi La final, explicaþi-le noþiunile de electrovalenþã ºi covalenþã.

Etapa 6: Pentru stabilirea
formulelor chimice a compuºilor
dupã cerinþele menþionate, câte un
elev va nota pe tablã sau pe
flipchart formula corectã a fiecãrui
compus chimic din tabel. Se va
realiza astfel un feedback corect
între cursant,clasã ºi profesor.
C. Aplicã
Etapa 7: În grupe de câte doi, sub

îndrumarea dumneavoastrã, vor
realiza o machetã cu privire la
legãtura dintre structura atomului
ºi cea a moleculelor.
Etapa 8: Fiecare elev va rãspunde

la întrebãrile de la verificaþi-vã
cunoºtinþele, dupã care vor
schimba rezultatele cu colegul de
bancã; apoi veþi corecta în faþa
clasei rãspunsurile greºite.

lecþie.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

Tabelul periodic ale elementelor.

Metale ºi nemetale 10
rãspunsul
Etapa 1: Clasa este împãrþitã în ºase

grupe. Fiecare grupã va lua câte un
plic pe care l-aþi pregãtit înainte,
conþinând o ghicitoare anume.
Timp de trei minute, grupele îºi vor
soluþiona ghicitoarea respectivã.
Treceþi pe la fiecare grupã ºi
convingeþi-vã de corectitudinea
rãspunsului. Grupele se vor
schimba între ele (grupa 1 cu grupa
2, grupa 3 cu grupa 4, etc.) ºi vor
încerca sã-ºi rezolve reciproc
ghicitorile. La final, rãspunsurile
vor fi prezentate în faþa clasei de
cãtre reprezentantul grupei,
realizându-se ºi o ierarhie a
grupelor. (locul I, II etc.).
Etapa 2: Îi veþi provoca prin

întrebãri, încercând sã aflaþi de la
ei titlul lecþiei care o veþi preda.
Introduceþi noþiunile de : tabel
peridic, legea periodicitãþii,
perioade, grupe. Folosiþi tabelul
periodic al elementelor, din Ghid.
Etapa 3: Urmãriþi paºii ºi cerinþele

exerciþiului din Ghidul elevului ºi
la final comparaþi rezultatele
grupelor cu tabelul pe care îl au în nemetalelor aflate în tabelul din Ghidul elevului, formaþi douã
propriul ghid. grupe cu sarcini diferite. Grupa I va avea sarcina sã selecteze
din amestecul de proprietãþi doar pe acelea care caracterizeazã
Etapa 4: Realizaþi o activitate cu metalele, iar grupa numãrul 2 selecteazã proprietãþile ce
elevii, prin care îi ajutaþi sã caracterizeazã nemetalele. În final, grupa numãrul unu primeºte
deducã din câte grupe principale un nemetal (pastilã de iod) iar grupa numãrul 2 un metal (o
este format acesta ºi ce se separã monedã), cãrora sã le punã în evidenþã toate proprietãþile. La
prin linia în zig –zag. Rugaþi-i sã final, fiecare îºi completeazã în ghid capul de tabel referitor la
citeascã definiþia de la grupe ºi metale ºi nemetale.
perioade ºi discutaþi cu ei,
aratându-le direct pe sistemul Etapa 6: Oferiþi cursanþilor informaþia despre modalitatea de a
periodic. afla locul ocupat de element în sistemul periodic în funcþie de
structura înveliºului electronic. Explicaþi-le exemplul
Etapa 5: Organizaþi o activitate de oxigenului, apoi indicaþi ºi alte elemente cãrora, urmând
tip „concurs”. Pe baza acelaºi model, sã-le descopere poziþia în sistemul periodic.
caracteristicilor metalelor ºi ale Oferiþi-le sprijin dacã au nevoie.

C. Aplicã
Etapa 7: Individual, fiecare cursant

rezolvã exerciþiile 1, 2, 3 de la
sfârsitul lecþiei. La exerciþiul 1, fiºa
se poate completa ºi acasã,
folosind informaþii ºi din alte
surse. Foaia cu rezolvarea
exerciþiilor va fi ataºatã la
portofoliul personal.

lecþie.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

REACÞII CHIMICE
Reacþii chimice
între oxizi ºi baze 11
rãspunsul
Etapa 1: în perechi ºi apoi cu

întreaga clasã
Solicitaþi elevilor sã citeascã textul

introductiv al lecþiei. Lãmuriþi
cuvintele necunoscute/neînþelese,
dacã existã. Organizaþi activitatea
ca pe o activitate de tipul gândiþi–
comunicaþi (elevii se gândesc, în
perechi, la aplicaþiile chimiei în
viaþa cotidianã ºi le comunicã
întregii clase, pornind de la textul
introductiv). Cereþi-le sã dea ºi alte
exemple decât cele din ghid.
Etapa 2: Profesorul va realiza

experimentul demonstrativ,
Stingerea varului, ºi –opþional-
unul dintre elevi poate sã-l reia.
Apoi se vor da definiþiile cu
privire la reacþii chimice, reactanþi
ºi produºi de reacþie ºi elevii vor
încerca sã scrie ecuaþia reacþiei
chimice, specificând reactanþii ºi
produºii de reacþie. În final se va
face o confruntare cu ceea ce scrie
în ghid.
Etapa 3: elevii vor lucra pe grupe

ºi cu întreaga clasã. Tabelul la Activitatea 4:
Experiment Ecuaþia Chimicã Observaþii
Solicitaþi elevilor ca, organizaþi pe
grupe, sã realizeze experimentele 1 Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2
de la reacþii de substituþie 2 HCl + NaOH = NaCl + H2O
(înlocuire), reacþii de schimb
(dublã înlocuire), reacþii lente,
dupã ce, în prealabil, aþi pregãtit
materialele necesare. Urmãriþi Equaþii la Activitatea 5:
modul de realizare a 2NaOH + H2SO4 = Na2SO4 + 2H2O – reacþie de schimb
experimentului în fiecare grup ºi
dacã elevii respectã paºii în Fe + CuSO4 = FeSO4 + Cu – reacþie de substituþie
efectuarea experimentului (stabiliþi
în Ghidul elevului la descrierea MgCO3 = MgO + CO2(gaz) – reacþie de descompunere
experimentului). Oferiþi sprijin,
dacã este necesar. La final, fiecare N2 + 3H2 = 2NH3 – reacþie de combinare
grup va prezenta rezultatul
experimentului, etapele pe care

le-a parcurs în rezolvarea acestuia
ºi rezultatele pe care le-a obþinut.
Reflectaþi împreunã cu întreaga
clasã asupra etapelor parcurse în
realizarea experimentului ºi asupra
greutãþilor întâmpinate. Finalizaþi
cu o schiþã a tablei privind
clasificarea reacþiilor chimice.
Etapa 4: elevii vor lucra în perechi

ºi cu întreaga clasã. Ei vor
completa tabelul în grupul iniþial
cu care au realizat experimentul,
dupã ce profesorul a prezentat
informaþia cu privire la reacþiile
chimice. Un lider de la grupele
iniþiale va merge la celelalte grupe
ºi va prezenta experimentul grupei
sale, iar grupa va prezenta
liderului ce experimentul efectuat.
Liderul se va intoarce la grupul
casã ºi va merge altul la
urmãtoarea grupã ajutând astfel la
completarea tabelului.
C. Aplicã

ºi cu întreaga clasã.
Organizaþi un brainstorming
referitor la rezultatele de la
evaluare. Daþi-le posibilitatea sã
aibã acces la portofoliul personal,
Evaluare prin completarea fiºelor de la
– Observarea activitãþii individuale a elevilor fiecare lecþie.
– Monitorizarea grupelor în cadrul activitãþilor; observarea
discuþiilor cu întreaga clasã Notã: se pot folosi ºi alte metode
– Reflecþie de predare decât cea sugeratã în
– Autoevaluare (la final de capitol) lecþie.
– Portofoliu

FORÞE ªI MIªCARE
Miºcarea mecanicã 12
rãspunsul
desfãºoare în laborator, având
urmãtoarea repartizare a timpului:
Etapa 1: Evocare – activitate de

orientare – recunoaºterea ºi
reactualizarea conceptelor în
contexte familiare (10 min).
Exerciþiu de reflecþie – se poate
organiza astfel: Cursanþii vor
observa individual imaginile,
având în vedere lectura anterioarã,
individualã a întrebãrii. Ei vor gãsi
individual rãspunsul pe care îl
considerã corect. Profesorul va
solicita ca fiecare elev sã formuleze
rãspunsul personal, însoþit de 2 - 3
argumente în favoarea opiniei
proprii. Profesorul monitorizeazã
activitatea independentã a
cursanþilor, apoi le scolicitã sã facã
schimb de opinii în perechi, timp
de 2 - 3 minute, dupã care va
culege câteva rãspunsuri (2 - 3), pe
care le va utiliza pentru urmãtorul
pas.
Etapa 2: Activitate în grupe –

Organizaþi în grupe de 4 - 5 elevi,
utilizând conceptele noi definite,
corsanþii vor schiþa situaþiile care
reprezintã alte trei exemple
asemãnãtoare celor discutate coloana a doua va descrie ºi va explica, va motiva
anterior, marcând de fiecare datã raþionamentul sãu. Astfel, aveþi ºansa de a explora gradul de
care este reperul. (15 min.) înþelegere al elevilor, de a cunoaºte modelele explicative cu
care opereazã aceºtia în construirea propriilor argumentãri ºi
B. Lucreazã ºi vei afla veþi putea interveni punctual, rãspunzând nevoii specifice a
fiecãruia dintre elevii dvs. Elevii realizeazã în grupe sau în
Etapa 3: Activitate experimentalã u- perechi (în funcþie de posibilitãþile materiale specifice)
tilizând tabelul predicþiilor (30 min) experimentul, noteazã observaþiile cantitative ºi calitative, apoi
completeazã coloana a treia a tabelului. Ei vor completa cele
Ce crezi trei coloane pentru fiecare secvenþã a experimentului, iar la
Ce dovezi Ce s-a final vor realiza o reflecþie asupra raþionamentului propriu (cel
cã se va
ai? întâmplat de novice) comparat cu raþionamentul expert.
întâmpla?
Etapa 4: Proiectul vehiculului pe pernã de aer poate fi lansat la

Înainte de realizarea începutul capitolului, urmând ca acesta sã fie finalizat pânã la
experimentului, fiecare elev va încheierea capitolului. Proiectele pot fi realizate în perechi sau
completa în prima coloanã în grupe de 3 - 4 elevi, dupã caz; se va respecta algoritmul de
rãspunsul la întrebare, iar în desfãºurare a evaluãrii prin proiect. Se pot sugera ºi alte

proiecte din cele menþionate în
anexa Ghidului elevului sau din
bibliografia sugeratã.
Etapa 5: Activitate în grupe

(Mozaic). Se realizeazã grupe-casã
de câte 4 - 6 persoane, toate grupele
având aceeaºi sarcinã de lucru –
aplicarea noilor cunoºtinþe pentru
soluþionarea listei de exerciþii
marcate cu simbolul specific (15
min). Toate grupele-casã vor aplica
noile concepte pentru a soluþiona
lista de probleme. Profesorul
monitorizeazã activitatea grupelor
utilizând „harta clasei”. Dupã
trecerea intervalului de timp
menþionat, elevii vor numãra în
interiorul fiecãrui grup-casã de la 1
la 6. Elevii cu numãrul 1 din fiecare
grup vor forma un nou grup; la fel se
grupeazã ºi ceilalþi, rezultând astfel
o nouã grupare a elevilor. Noile
grupuri, numite grup - expert, au ca
sarcinã rezolvarea unui singur
exerciþiu aplicativ, exerciþiu indicat
de profesor. Elevii lucreazã în
grupul expert (15 min), dupã care
revin în grupul-casã, unde fiecare va
prezenta colegilor rezolvarea sarcinii
de lucru ºi va rãspunde întrebãrilor
acestora. Profesorul monitorizeazã
activitatea ºi face observaþii pe
„harta clasei”. La final, fiecare elev
completeazã o fiºã de evaluare în
care rãspunde la întrebãrile: „Cel
mai bine am înþeles....., Mi-a plãcut
cum a explicat....... pentru cã.........,
Nu am înþeles........., Nu mi-a plãcut
cum a explicat.......... pentru cã.........
(10 min). Pe durata acestei activitãþi,
Evaluare profesorul are nevoie de douã hãrþi
– Observarea activitãþii individuale a elevilor ale clasei, una pentru distribuþia
– Monitorizarea grupelor în cadrul activitãþilor; observarea cursanþilor în grupele-casã ºi alta
discuþiilor cu întreaga clasã pentru distribuþia cursanþilor în
– Reflecþie grupele-expert.
– Portofoliu C. Aplicã
Etapa 6: Completarea cerinþelor
din tabelul cu enunþuri lacunare
poate fi organizatã tot pe grupe sau
ca activitate independentã,
profesorul putând sã selecteze,
pentru evaluare, caietele unor
elevi. O altã posibilitate este
completarea individualã sau în
perechi a tabelului ºi adãugarea
acestuia la portofoliul elevului.

FORÞE ªI MIªCARE
Tipuri de interacþiuni 13
rãspunsul
Etapa 1: Exerciþiu de reflecþie (20

min). ªtiu/Vreau sã ºtiu/Am
învãþat: profesorul solicitã tinerilor
ca, dupã ce au observat individual
imaginile, sã completeze prima
coloanã a tabelului din ghid. Când
majoritatea acestora au realizat
sarcina, profesorul poate face o
selecþie a informaþiilor date de
cursanþi ºi sã scrie pe tablã într-un
tabel asemãnãtor celui din ghid.
Profesorul solicitã apoi elevilor sã
formuleze întrebãri referitoare la
ceea ce ar dori sã afle despre
miºcãrile pe care le-au menþionat
anterior. Atât completarea primei
coloane a tabelului, cât ºi
formularea întrebãrilor, pot fi
realizate fie individual, fie în
perechi, în funcþie de opþiunea
profesorului ºi de dimensiunea
clasei.
Etapa 2: Lecturã individualã a

informaþia nouã, importantã,
urmatã de efectuarea, în grupe, a
sarcinii experimentale. Pentru
realizarea secvenþelor
experimentale se pot utiliza fiºe de
activitate experimentalã, care pot
avea etapele de lucru detaliate secvenþa de colectare pentru coloana „Am învãþat” pot fi
diferenþiat în funcþie de organizate sub formã de ciorchine. Rezultatele activitãþilor
particularitãþile ºi nevoile specifice experimentale pot fi organizate sub formã de referat al lucrãrii
ale elevilor. Observaþiile vor fi si se pot constitui în elemente ale portofoliului elevului.
înregistrate de cãtre aceºtia pe
caiet, însoþite de desene ºi schiþe. B. Lucreazã ºi vei afla
Dupã ce au finalizat sarcina
experimentalã, elevii vor completa Etapa 3: Cubul (30 min). Utilizând imaginile interacþiunilor (ºi
cea de-a treia coloanã a tabelului. efectuând în grupe sau în perechi experimentele), precum ºi
Se poate realiza un schimb de informaþia ºtiinþificã referitoare la interacþiuni, elevii vor fi
opinii în perechi, culegerea împãrþiþi în 6 grupe corespunzãtor uneia dintre sarcinile de
câtorva rãspunsuri ºi realizarea lucru referitoare la recunoaºterea acþiunii ºi reacþiunii în
unui tabel general al clasei. Se situaþia prezentatã (sportivii care sar pe rând din barcã):
poate realiza ºi o variantã – Descrie/Comparã/Asociazã/Analizeazã/Aplicã/Argumenteazã.
brainstorming de grup pentru Elevii vor realiza pe coli mari de hârtie schiþe, scheme pe care
colectarea ideilor necesare pentru le vor expune. Fiecare grupã va evalua produsul colegilor ºi va
completarea primei coloane. De formula pentru fiecare dintre celelalte grupe o întrebare ºi o
asemenea, rãspunsurile din apreciere.

Aprecierile colegilor vor fi luate în
considerare de cãtre profesor
(interevaluare), iar acesta va evalua
atât calitatea întrebãrilor formulate
de fiecare grup, cât ºi calitatea
rãspunsurilor pe care aceºtia le
dau. Pentru a gestiona adecvat
aceastã activitate, profesorul va
utiliza „harta clasei” observând
comportamentul elevilor, calitatea
intervenþiilor acestora în
soluþionarea sarcinii de lucru,
respectiv realizarea
produsului final.
C. Aplicã
Etapa 4: Rezolvare de exerciþii

aplicative (20 min) gândiþi/lucraþi
în perechi/comunicaþi
În aceastã lecþie existã trei

produse care se vor colecta în
portofoliul elevului. Pentru
observarea ºi aprecierea activitãþii
elevilor în grupe se va utiliza
„harta clasei” sau fiºa de observare
a activitãþii experimentale. De
asemenea, proiectul vehiculului pe
pernã de aer poate fi lansat la
începutul capitolului, urmând ca
acesta sã fie finalizat pânã la
încheierea capitolului. Proiectele
pot fi realizate în perechi sau în
grupe de 3 - 4 elevi, dupã caz; se
va respecta algoritmul de
desfãºurare a evaluãrii
prin proiect.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

FORÞE ªI MIªCARE
Vectorul forþã.
Modalitãþi de mãsurare 14
rãspunsul
desfãºoare în laborator.

orientare (20 min). Lansarea
activitãþii se realizeazã prin
lecturarea întrebãrii din ghid,
urmatã de observarea individualã a
imaginilor, gãsirea rãspunsului,
însoþit de 2 - 3 argumente în
favoarea opiniei proprii. Aceastã
secvenþa vizeazã explorarea ºi
descoperirea de cãtre profesor a
modelelor explicative, a
concepþiilor elevilor despre forþã ºi
semnificaþia acesteia. Descoperirea
ºi reþinerea de cãtre profesor a
principalelor modele explicative
cu care opereazã elevii îi permit
acestuia sã-ºi construiascã
diferenþiat succesiunea de
activitãþi de învãþare, respectiv sã
formuleze sarcini de lucru
diferenþiate care sã rãspundã
nevoilor specifice ale acestora.
Profesorul va avea o atitudine
pozitivã, permisivã, fãrã a formula
aprecieri evaluative referitoare la
corectitudinea ºtiinþificã a
aspunsurilor iniþiale, respectiv a
argumentelor elevilor ºi nici nu va
corecta rãspunsurile acestora.
Ideea acestei activitãþi este sarcinii experimentale. Pentru realizarea secvenþelor experi-
sumarizarea modelelor explicative mentale se pot utiliza fiºe de activitate experimentalã, care pot
ale elevilor, identificarea modului avea etapele de lucru detaliate diferenþiat în funcþie de particu-
în care aceºtia opereazã cu laritãþile ºi nevoile specifice ale elevilor. Observaþiile vor fi
conceptul de forþã, a accepþiunii în înregistrate de cãtre aceºtia pe caiet, însoþite de desene ºi de
care cursanþii îl folosesc. Secvenþa schiþe. Dupã ce au finalizat sarcina experimentalã, elevii vor
individualã este urmatã de un completa cea de-a treia coloanã a tabelului. Se poate realiza un
schimb de opinii în perechi sau în schimb de opinii în perechi, culegerea câtorva rãspunsuri ºi
grupe de câte 4 ºi de culegerea alcãtuirea unui tabel general al clasei. Se poate realiza ºi o
câtorva rãspunsuri, finalizatã cu variantã – brainstorming de grup pentru colectarea ideilor
realizarea unui ciorchine dublu. necesare pentru completarea primei coloane. De asemenea,
rãspunsurile din secvenþa de colectare pentru coloana „Am
Lucreazã ºi vei afla învãþat” pot fi organizate sub formã de ciorchine. Rezultatele
activitãþilor experimentale pot fi organizate sub formã de referat
Etapa 2: Lecturã individualã a al lucrãrii si se pot constitui în elemente ale portofoliului
textului marcat ca reprezentând elevului.
informaþia nouã, importantã,
urmatã de efectuarea, în grupe, a

C. Aplicã

de câte 4 - 6 persoane, toate grupele
având aceeaºi sarcinã de lucru:
recunoaºterea ºi modelarea graficã a
perechii acþiune – reacþiune pentru
situaþiile redate în tabel (15 min).
Se numãrã în interiorul fiecãrui
grup-casã. Elevii cu numãrul 1 din
fiecare grup vor forma un nou grup;
la fel se grupeazã ºi ceilalþi,
rezultând astfel o nouã grupare a
lor. Noile grupuri numite
grup-expert au ca sarcinã
modelarea ºi caracterizarea a douã
situaþii redate prin imagini. Elevii
lucreazã în grupul-expert (15 min),
dupã care revin în grupul-casã,
unde fiecare va prezenta colegilor
rezolvarea sarcinii de lucru ºi va
rãspunde întrebãrilor acestora (15
min). Profesorul monitorizeazã
harta clasei. La final, fiecare elev
care rãspunde la întrebãrile: „Cel
mai bine am înþeles....., Mi-a plãcut
cum a explicat........ pentru
cã......................, Nu am
înþeles................................, Nu mi-a
plãcut cum a explicat......................
pentru cã..............................
(10 min).
Evaluare
– Observarea activitãþii individuale a elevilor În aceastã lecþie existã trei
– Monitorizarea grupelor în cadrul activitãþilor; observarea momente în urma cãrora rezultã
discuþiilor cu întreaga clasã produse care se vor colecta în
– Reflecþie portofoliul elevului. Pentru
– Autoevaluare (la final de capitol) observarea ºi aprecierea activitãþii
– Portofoliu elevilor în grupe se va utiliza
Notiþele profesorului „harta clasei” sau fiºa de observare
a activitãþii experimentale. De
asemenea, proiectul vehiculului pe
pernã de aer poate fi lansat la
începutul capitolului, urmând a fi
finalizat pânã la încheierea
acestuia. Proiectele pot fi realizate
în perechi sau în grupe de 3 - 4
elevi, dupã caz; se va respecta
algoritmul de desfãºurare a
evaluãrii prin proiect.

FORÞE ªI MIªCARE
Aplicaþii în lumea vie 15

rãspunsul
Etapa 1: Evocare – Termeni cheie

daþi în avans (15 min): solicitaþi
tinerilor sã redacteze individual
un scurt text care sã cuprindã
urmãtorii termeni: miºcare, staþie,
copaci, mai repede, mai departe.
În timp ce elevii lucreazã, scrieþi ºi
Dvs. un text cu aceiaºi termeni.
Solicitaþi câtorva tineri sã citeascã
textul pe care l-au scris; fiþi
permisiv, astfel încât sã obþineþi
cât mai multe rãspunsuri. Ideea
acestei activitãþi este sumarizarea
modelelor explicative ale elevilor,
identificarea modului în care
aceºtia opereazã cu conceptul de
forþã, a accepþiunii în care elevii îl
folosesc. Cunoaºterea acestora
permite profesorului o mai bunã
construire ºi adecvare a
demersului didactic la nevoile ºi
particularitãþile elevilor. Solicitaþi
apoi elevilor sã rãspundã pe caiete
la întrebarea formulatã la
începutul lecþiei.
Etapa 2: Activitate în grupe –

experiment desfãºurat de preferinþã
afarã, pe terenul de sport sau în
curtea ºcolii. Se realizeazã printr-o activitate în grupe (20 min) se pãstreazã aceleaºi grupe,
grupe-casã de câte 4 persoane ºi se iar evaluarea se poate efectua prin „Turul galeriei“ (15 min),
urmeazã cu stricteþe indicaþiile date respectiv completarea unei fiºe de evaluare care sã cuprindã
în Ghidul elevului (15 min). întrebãri de genul : „Cel mai bine am înþeles....., Mi-a plãcut cum
Profesorul monitorizeazã activitatea a explicat........ pentru cã......................, Nu am
ºi face observaþii pe grila de înþeles................................, Nu mi-a plãcut cum a
observaþii, cu privire la explicat...................... pentru cã.............................. (10 min). Turul
rigurozitatea determinãrilor, galeriei presupune ca rezultatele experimentului (tabelele cu
centrarea pe sarcinã, determinãrile experimentale însoþite de reprezentãrile grafice
comportamentul ºi atitudinea corespunzãtoare ºi formularea interpretãrii semnificaþiei
elevilor faþã de ceilalþi. Este bine ca rezultatelor obþinute) sã fie redactate pe foi mari de hârtie care se
profesorul sã aibã rezultatele afiºeazã în clasã. Fiecare grupã primeºte un numãr de foi de
proprii ale mãsurãtorilor pentru a hârtie cu unu mai puþin decât numãrul grupelor în care a fost
putea realiza o evaluare de calitate. împãrþitã clasa. Fiecare grupã se va deplasa pentru a observa ºi
Pentru finalizarea activitãþii – analiza produsele colegilor ºi va scrie pe foaie o întrebare
prelucrarea datelor, realizarea adresatã fiecãrei grupe. În final, fiecare grupã rãspunde
graficelor – se revine în clasã. întrebãrilor formulate de colegi. Profesorul noteazã pe harta
Etapele care au rãmas se pot realiza clasei aprecieri evaluative referitoare atât la calitatea ºi

corectitudinea întrebãrilor formulate
de fiecare grupã, cât ºi la calitatea ºi
corectitudinea rãspunsurilor
formulate de fiecare grupã. Se va
acorda atenþie atât corectitudinii
ºtiinþifice a argumentaþiei, cât ºi
utilizãrii corecte a limbajului
ºtiinþific specific, respectiv calitãþii
organizãrii informaþiei.
C. Aplicã
Etapa 3: Gândiþi/Lucraþi în
perechi/Comunicaþi: elevii sunt
organizaþi tot pe grupe ºi vor reveni
asupra întrebãrii din deschidere.
Utilizând informaþiile descoperite,
ei vor soluþiona sarcinile din
secþiunea marcatã cu simbolul
pentru portofoliu (cca 10 min.).
Etapa 4: Termeni cheie daþi în

avans, revizuiþi: la finalul lecþiei,
fiecare elev va redacta individual
aceiaºi termeni: miºcare, staþie,
copaci, mai repede, mai departe.
Solicitaþi câtorva dintre ei sã
citeascã aceste noi texte ºi discutaþi
modificãrile ºi elementele de
noutate care apar (15 min).
Rescrierea textului permite
profesorului sã aprecieze progresul
realizat de elevi, dacã ºi în ce
mãsurã aceºtia ºi-au depãºit
cunoºtinþele obstacol ºi concepþiile
care au rezultat din prima redactare.
Etapa 5: Compunerea unei

probleme utilizând informaþiile
din tabel – element al
Evaluare portofoliului elevului care
– Observarea activitãþii individuale a elevilor dovedeºte mãsura în care a avut
– Monitorizarea grupelor în cadrul activitãþilor; observarea loc înþelegerea conceptelor ºi a
discuþiilor cu întreaga clasã fenomenelor studiate.
– Reflecþie
– Autoevaluare (la final de capitol) Notã: În aceastã lecþie existã douã
– Portofoliu momente în urma cãrora rezultã
Notiþele profesorului produse care se vor colecta în
portofoliul elevului. De asemenea,
pentru observarea ºi aprecierea
activitãþii elevilor în grupe se va
utiliza „harta clasei” sau fiºa de
observare a activitãþii
experimentale. Pentru secvenþa
experimentalã, se va atrage atenþia
asupra structurii referatului care
prezintã activitatea experimentalã.

ELECTRICITATE
Sã înþelegem
fenomenele electrice 16
rãspunsul
Etapa 1: Termeni cheie daþi în

avans (10 min): solicitaþi tinerilor
sã redacteze individual un scurt
text care sã cuprindã urmãtorii
termeni: electrizare, atom, fulger,
forþã, interacþiune. În timp ce
elevii scriu este bine sã scrieþi ºi
dvs. un text cu aceiaºi termeni.
Solcitaþi câtorva tineri sã citeascã
textul pe care l-au scris; fiþi
permisiv, astfel încât sã obþineþi
cât mai multe rãspunsuri. Ideea
acestei activitãþi este sumarizarea
modelelor explicative ale elevilor,
forþã, a accepþiunii în care elevii îl
particularitãþile elevilor.
Solicitaþi-le apoi sã rãspundã pe
caiete la întrebarea formulatã la
Etapa 2: Activitate SINELG (30

min); Solicitaþi tinerilor sã citeascã
textul marcat ca informaþie nouã,
folosind sistemul de marcare a nevoile elevilor, identificate (pentru acest conþinut) în prima
textului indicat. În timp ce tinerii activitate.
citesc, faceþi ºi dvs. acelaºi lucru,
astfel ei vor avea în faþã un model Tabelele SINELG pot fi realizate fie pe caiet, fie pe foi ºi pot
ºi vor fi mai atenþi la sarcina de face parte din portofoliul elevului.
lucru. Fiecare elev va completa
tabelul individual pe caiet, apoi se Etapa 3: Activitate în grupe – Cafenea (unul stã, trei circulã).
pot construi sinteze ale informaþiei Se realizeazã grupe de câte 4 persoane, toate grupele au aceeaºi
fie pe grupe (4 – 6 persoane), fie în sarcinã de lucru – explicarea electrizãrii ºi exemplificarea prin
perechi, apoi un tabel comun intermediul unor situaþii din experienþa personalã (15 min).
pentru întreaga clasã. Gestionarea Prin numãrare, se stabilesc rolurile în grup. Elevii cu numãrul 1
secvenþei de sintetizare a în fiecare grup rãmân pe loc, iar ceilalþi se deplaseazã la
informaþiei permite un numãr grupele vecine dupã algoritmul: elevii cu numãrul 2 se vor
mare de variante (în perechi, în duce la grupa 2, elevii cu numãrul 3 se vor duce la grupa 3,
grupe de diferite dimensiuni) ceea elevii cu numãrul 4 se vor duce la grupa 4. Aici, elevul cu
ce conferã profesorului o mare numãrul 1 va prezenta schema/schiþa/soluþia pe care grupul sãu
libertate în construirea ºi a gãsit-o, iar ceilalþi vor formula întrebãri, vor cãuta sã afle cât
adaptarea demersului didactic la mai multe lucruri noi (10 min). Se revine în formaþia iniþialã ºi

grupele au 10 min pentru a-ºi
finaliza produsul. Evaluarea ºi
interevaluarea se realizeazã prin
turul galeriei.
Etapa 4: Ciorchine dublu sau

diagrama Venn pentru compararea
forþei electrostatice cu intensitatea
câmpului electric, respectiv pentru
compararea celor douã descãrcãri
electrice din imaginile din ghid
C. Aplicã
Etapa 5: Proiect – îndoirea apei

Organizaþi în perechi sau în grupe
ºi având la dispoziþie informaþiile
din ghid referitoare la materialele
necesare, respectiv la modul de
lucru, elevii vor realiza proiectul
experimental indicat. În funcþie de
posibilitãþile materiale specifice,
dimensiunea grupelor va fi
stabilitã de cãtre profesor. Pe lângã
realizarea practicã a proiectului, se
poate solicita elevilor sã realizeze
o prezentare în scris a proiectului,
utilizând structura indicatã în
anexã.
Pentru observarea ºi aprecierea

activitãþii elevilor în grupe se va
utiliza „harta clasei” sau fiºa de
Evaluare experimentale. De asemenea,
– Observarea activitãþii individuale a elevilor proiectul „Îndoirea apei” poate fi
– Monitorizarea grupelor în cadrul activitãþilor; observarea lansat la începutul capitolului,
discuþiilor cu întreaga clasã urmând ca acesta sã fie finalizat
– Reflecþie pânã la încheierea capitolului.
– Autoevaluare (la final de capitol) Proiectele pot fi realizate în
– Portofoliu perechi sau în grupe de 3 - 4 elevi,
Notiþele profesorului dupã caz; se va respecta algoritmul
de desfãºurare a evaluãrii prin
proiect.

ELECTRICITATE
Circuite electrice 17
rãspunsul

orientare (10 min). Termeni cheie
daþi în avans: solicitaþi tinerilor sã
redacteze individual un scurt text
care sã cuprindã urmãtorii
termeni: luminã, electricitate,
tensiune electricã, rezistenþã,
miºcare, circuit. În timp ce elevii
lucreazã, scrieþi ºi Dvs. un text cu
aceiaºi termeni. Solicitaþi câtorva
tineri sã citeascã textul pe care
l-au scris; fiþi permisiv, astfel încât
sã obþineþi cât mai multe
rãspunsuri. Ideea acestei activitãþi
este sumarizarea modelelor
explicative ale elevilor,
forþã, a accepþiunii în care îl
Solicitaþi-le apoi sã rãspundã pe
caiete la întrebarea formulatã la
Etapa 2: Experiment: legea lui

Ohm – activitate pe grupe – 30
min. Elevii vor alege materialele
necesare (profesorul va urmãri documentare pe internet la adresa indicatã în Ghidul elevului.
dacã aceºtia aleg materialele Aceastã activitate oferã elevilor acces la modelãri ºi simulãri
corect) ºi vor realiza un circuit care faciliteazã înþelegerea fenomenelor studiate ºi le
electric simplu pentru care vor stimuleazã curiozitatea ºi interesul. Pentru aceastã variantã este
mãsura intensitatea curentului bine ca profesorul sã viziteze înaintea lecþiei adresa respectivã
electric ºi tensiunea electricã. Se ºi sã realizeze o grilã de apreciere a calitãþii activitãþii elevilor.
va acorda atenþie modului în care De asemenea, este nevoie ca profesorul sã realizeze o bunã
elevii conecteazã aparatele de monitorizare a activitãþii pe calculator, astfel încât efectul
mãsurã, modului în care „citesc“ instructiv sã fie maxim.
indicaþiile aparatelor de mãsurã.
Se poate utiliza Fiºa de Activitate B. Lucreazã ºi vei afla
Experimentalã din anexa la Ghidul
elevului, iar ca element în Etapa 3: Cubul (30 min). Utilizând imaginile circuitelor
portofoliul elevului se poate electrice din tabel, întrebãrile referitoare la cele douã circuite,
adãuga referatul lucrãrii, realizat precum ºi informaþia ºtiinþificã referitoare la legea lui Ohm,
pe aceeaºi structurã. În cazul în elevii vor fi împãrþiþi în 6 grupe potrivit uneia dintre sarcinile
care dotarea ºcolii permite, aceastã de lucru referitoare la fiecare din cele douã circuite electrice:
secvenþã poate fi completatã cu Descrie/Comparã/Asociazã/Analizeazã/Aplicã/Argumenteazã.

Elevii vor realiza pe coli mari de
hârtie schiþe, scheme pe care le vor
expune. Fiecare grup va evalua
produsul colegilor ºi va formula
pentru fiecare grup o întrebare ºi o
apreciere. Aprecierile colegilor vor
fi luate în considerare de cãtre
profesor – interevaluare, iar acesta
va evalua atât calitatea întrebãrilor
formulate de fiecare grup, cât ºi
calitatea rãspunsurilor pe care
aceºtia le formuleazã.
C. Aplicã
Etapa 4: Rezolvare de exerciþii

aplicative (20 min) gândiþi/lucraþi
în perechi/comunicaþi.
În aceastã lecþie existã un moment

în urma cãruia rezultã produse
care se vor colecta în portofoliul
elevului. Pentru observarea ºi
aprecierea activitãþii elevilor în
grupe se va utiliza „harta clasei”
sau fiºa de observare a activitãþii
experimentale.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

ELECTRICITATE
Aparate electrocasnice
(Energia ºi puterea electricã) 18
rãspunsul

orientare – recunoaºterea ºi
reactualizarea noilor concepte în
contexte familiare (10 min).
Exerciþiu de reflecþie – se poate
organiza astfel: observarea
individualã a imaginilor, urmatã
de lectura individualã a întrebãrii,
gãsirea rãspunsului individual,
schimb de opinii în perechi,
culegerea câtorva rãspunsuri (2 - 3)
ºi utilizarea lor ca pretext pentru
urmãtorul pas.
Etapa 2: Experiment – activitate

pe grupe (30 min). Elevii vor alege
materialele necesare (profesorul va
urmãri dacã aceºtia aleg
materialele corect) ºi vor realiza
circuitul electric indicat în figurã,
pentru care vor mãsura
intensitatea curentului electric ºi
tensiunea electricã. Se va acorda
atenþie modului în care elevii
conecteazã aparatele de mãsurã,
modului în care „citesc“
indicaþiile aparatelor de mãsurã.
Se poate utiliza Fiºa de Activitate
Experimentalã din anexa la Ghidul
elevului, iar ca element în
portofoliul elevului se poate
adãuga referatul lucrãrii, realizat grupele vecine dupã algoritmul: elevii cu numãrul 2 se vor
pe aceeaºi structurã. Elevii vor duce la grupa 2, elevii cu numãrul 3 se vor duce la grupa 3,
compara rezultatele proprii cu elevii cu numãrul 4 se vor duce la grupa 4. Aici, elevul cu
graficul obþinut în urma rezolvãrii numãrul 1 va prezenta schema/schiþa/soluþia pe care grupul sãu
exerciþiului aplicativ. a gãsit-o, iar ceilalþi vor formula întrebãri, vor cãuta sã afle cât
mai multe lucruri noi (10 min). Se revine în formaþia iniþialã ºi
B. Lucreazã ºi vei afla grupele au 10 min. pentru a-ºi finaliza produsul. Evaluarea ºi
interevaluarea se realizeazã prin turul galeriei. Pe durata
Etapa 3: Activitate în grupe – desfãºurãrii activitãþii în grupe, profesorul va monitoriza
Cafenea (unul stã, trei circulã). Se grupele ºi va nota observaþiile ºi aprecierile evaluative pe harta
realizeazã grupe de câte 4 clasei. Se va urmãri: comportamentul elevilor, calitatea
persoane, toate grupele au aceeaºi comunicãrii cu colegii, corectitudinea limbajului ºtiinþific
sarcinã de lucru – compararea utilizat în prezentare ºi argumentare, corectitudinea ºtiinþificã a
diferitelor aparate electrocasnice informaþiei utilizate în diferitele etape ale lecþiei. Ca evaluare,
(15 min). Prin numãrare se reprezentarea graficã ºi interpretarea semnificaþiei rezultatelor
stabilesc rolurile în grup. Elevii cu pot fi elemente ale portofoliului elevului.
numãrul 1 în fiecare grup rãmân
pe loc, iar ceilalþi se deplaseazã la

Aplicã
Etapa 4: Exerciþii aplicative ºi

completarea fiºei de autoevaluare.
În aceastã lecþie existã un moment

în urma cãruia rezultã produse
care se vor colecta în portofoliul
elevului. Pentru observarea ºi
experimentale.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

ELECTRICITATE
Electricitatea staticã în naturã

ºi în aparatele tehnice de uz cotidian 19
rãspunsul
Etapa 1: Evocare (15 min) Termeni

cheie daþi în avans: solicitaþi
tinerilor sã redacteze individual
urmãtorii termeni: cerere, notar,
copiator electrostatic, moºtenire,
imprimantã, electrizare. În timp ce
elevii lucreazã, scrieþi ºi Dvs. un
text cu aceiaºi termeni. Solicitaþi
câtorva tineri sã citeascã textul pe
care l-au scris; fiþi permisiv, astfel
încât sã obþineþi cât mai multe
explicative ale cursanþilor,
forþã, a accepþiunii în care
cursanþii îl folosesc. Cunoaºterea
acestora permite profesorului o
mai bunã construire ºi adecvare a

min); Solicitaþi tinerilor sã citeascã
textul folosind sistemul de
marcare a textului indicat. În timp
ce tinerii citesc, faceþi ºi dvs.
acelaºi lucru, astfel ei vor avea în (douã cercuri care se suprapun parþial ºi cu ajutorul cãreia se
faþã un model ºi vor fi mai atenþi aratã asemãnãrile ºi diferenþele între douã concepte). Se poate
la sarcina de lucru. Fiecare elev va solicita elevilor sã construiascã o asemenea diagramã comple-
completa tabelul individual pe tând în perechi doar un cerc, care se referã la unul dintre
caiet, apoi se pot construi sinteze concepte. Apoi elevii se pot grupa câte 4 pentru a-ºi compara
ale informaþiei fie pe grupe (4 - 6 cercurile, completând împreunã zona de intersecþie a cercurilor.
persoane), fie în perechi, apoi un
tabel comun pentru întreaga clasã. Etapa 4: Invesigaþie cu ajutorul internetului
Elevii vor explora site-urile web indicate în ghid pentru a
Etapa 3: Sistematizarea ºi învãþa despre fulger ºi electricitatea staticã. La începutul
organizarea graficã a informaþiilor investigaþiei, solicitaþi-le sã se gândeascã la ceea ce ºtiu deja
– activitate în grupe de 4 persoane despre acest subiect. De asemenea, atenþionaþi-i sã citeascã ºi sã
(30 min). Conceptele rãspundã atent la întrebãrile iniþiale, deoarece vor reveni la
identificate/recunoscute de elevi acestea în finalul explorãrii.
pot fi organizate fie sub forma
unui ciorchine dublu (dacã dorim
sã evidenþiem asemãnãri ºi
deosebiri) fie cu diagrama Venn

C. Aplicã
Etapa 5: Revenire asupra

termenilor cheie daþi în avans:
solicitaþi tinerilor sã redacteze
individual un scurt text care sã
cuprindã aceiaºi termeni: energie,
vitezã, miºcare, aºteptare,
deformare, cãdere ºi
discutaþi/comparaþi enunþurile.
Reflexie: seamãnã enunþurile
aceleiaºi persoane? de ce da? de ce
nu? Care au fost motivele pentru
care le-am modificat? Urmeazã
completarea fiºei de autoevaluare
(10 min).
În aceastã lecþie existã douã

portofoliul elevului. Aceste
produse pot fi realizate fie pe
parcursul lecþiei, în clasã, fie
acasã, în perioada de timp pânã la
sfârºitul studierii temei. De
asemenea, pentru observarea ºi
experimentale.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

ENERGIE ªI PUTERE
Combustibilii –
cum ii folosim? 20
rãspunsul

min). ªtiu/Vreau sã ºtiu/Am
învãþat: solicitaþi tinerilor sã
observe individual imaginile ºi sã
completeze prima coloanã a
tabelului. Solicitaþi-le apoi sã
formuleze întrebãri (despre ce ar
dori sã afle) cu privire la sursele
de energie pe care le-au menþionat
anterior. Lectura individualã a
informaþia nouã va fi urmatã de
completarea celei de-a treia
coloane a tabelului. Poate avea loc
un schimb de opinii în perechi,
culegerea câtorva rãspunsuri ºi
alcãtuirea unui tabel general al
clasei. Se poate realiza si o
variantã – brainstorming de grup
pentru colectarea ideilor necesare
pentru completarea primei
coloane. De asemenea,
rãspunsurile din secvenþa de
colectare pentru coloana „Am
învãþat” pot fi organizate sub
formã de ciorchine.
Etapa 2: Dezbatere – Bulgãre de

zãpadã ºi Linia valorilor (30 min)
Solicitaþi tinerilor sã mediteze ºi sã Dezbaterea se poate finaliza cu realizarea liniei valorilor pentru
gãseascã rãspunsul la întrebarea: argumentul care stârneºte cel mai mare interes. În cazul
Cãutarea ºi descoperirea de þiþei, variantei finalizate prin realizarea liniei valorilor, elevilor li se
gaz sau chiar cãrbune provoacã va solicita ca, în raport cu argumentul rezultat, sã ia poziþie –
adeseori rivalitãþi ºi chiar conflicte. pro sau contra – mai apropiat sau mai depãrtat faþa de profesor,
De ce crezi cã se întâmplã aºa? care va sta la mijloc. Dupã ce s-au grupat în cele douã grupe,
precum ºi minimum 3 argumente, elevii vor fi solicitaþi sã participe la o dezbatere, utilizând
ordonate prioritar, pentru a-ºi argumentele tuturor celor din grupul lor ºi încercând sã-i
susþine poziþia. Solicitaþi-le apoi sã convingã pe colegii lor sã schimbe tabãra. Profesorul
negocieze cu colegul de bancã ºi sã monitorizeazã ºi apreciazã calitatea ºi pertinenþa argumentelor,
stabileascã o ierarhie comunã a adecvarea acestora la tema dezbãtutã, utilizarea corectã din
argumentelor. În urma discuþiei, punct de vedere ºtiinþific a informaþiei vehiculate, calitatea
fiecare pereche va avea 3 limbajului ºtiinþific, atitudinea faþã de ceilalþi, comportamentul
argumente ordonate în ordinea elevilor.
prioritãþii. Aplicaþi acelaºi
procedeu în grupe de câte 4, apoi Etapa 3: Activitate experimentalã organizatã în grupe de câte 4
de câte 8, rezultând, în final, o persoane (30 min). Atenþie la notarea datelor experimentale pe
ierarhie comunã a clasei. caiet, iar forma definitivã, organizatã pe structura unui referat,

va face parte din portofoliul
elevului. Structura referatului este
cea indicatã în anexã; se va aprecia
atât respectarea formalã a stilului
unui referat ºtiinþific, cât ºi calitatea
observþiilor, corectitudinea
ºtiinþificã ºi utilizarea corectã a
limbajului ºtiinþific specific.
C. Aplicã
Etapa 4: Revenire asupra

întrebãrilor din deschidere ºi
soluþionarea sarcinilor din a doua
secþiune pentru portofoliu;
completarea fiºei de
autoevaluare (10 min.);
Note personale;
Evaluare: harta clasei, fiºa de
observare. Se vor evalua:
deprinderile practice ale elevilor
de a utiliza corect materialul avut
la dispoziþie; calitatea ºi acurateþea
observaþiilor, centrarea pe sarcinã;
originalitatea ideilor, corectitudinea
din punct de vedere ºtiinþific.
Evaluarea se va realiza
raportându-se constant la
standardele de evaluare formulate
în programa pentru acest modul.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

ENERGIE ªI PUTERE
Ce fel de energie? 21
rãspunsul
Etapa 1: Evocare (15 min).

Termeni cheie daþi în avans:
solicitaþi tinerilor sã redacteze
individual un scurt text care sã
cuprindã urmãtorii termeni:
energie, vitezã, miºcare, aºteptare,
deformare, cãdere. În timp ce
elevii lucreazã, scrieþi ºi Dvs. un
text cu aceiaºi termeni. Solcitaþi
câtorva tineri sã citeascã textul pe
care l-au scris; fiþi permisiv, astfel
încât sã obþineþi cât mai multe
explicative ale cursanþilor,
forþã, a accepþiunii în care îl

min) Solicitaþi tinerilor sã citeascã
textul folosind sistemul de
marcare indicat. În timp ce tinerii
citesc, faceþi ºi Dvs. acelaºi lucru,
astfel ei vor avea în faþã un model
ºi vor fi mai atenþi la sarcina de
lucru. Fiecare elev va completa deosebiri), fie prin diagrama Venn (douã cercuri care se
tabelul individual, pe caiet, apoi se suprapun parþial ºi cu ajutorul cãreia se aratã asemãnãrile ºi
pot construi sinteze ale informaþiei diferenþele între douã concepte). Le puteþi solicita elevilor sã
fie pe grupe (4 - 6 persoane), fie în construiascã o asemenea diagramã, completând în perechi doar
perechi, apoi un tabel comun un cerc, care se referã la unul dintre concepte. Apoi, elevii se
pentru întreaga clasã. pot grupa câte 4 pentru a-ºi compara cercurile, completând
împreunã zona de intersecþie a cercurilor.
C. Aplicã
Etapa 3: Sistematizarea ºi
organizarea graficã a Etapa 4: Revenire asupra termenilor - cheie daþi în avans:
informaþiilor – activitate în grupe solicitaþi-le tinerilor sã redacteze individual un scurt text care
de 4 persoane (30 min). sã cuprindã aceiaºi termeni: energie, vitezã, miºcare, aºteptare,
Conceptele deformare, cãdere ºi discutaþi/comparaþi enunþurile. Reflexie:
identificate/recunoscute de elevi seamãnã enunþurile aceleiaºi persoane? de ce da? de ce nu?
pot fi organizate fie sub forma Care au fost motivele pentru care le-am modificat? Completarea
unui ciorchine dublu (dacã dorim fiºei de autoevaluare (10 min).
sã evidenþiem asemãnãri ºi

parcursul lecþiei în clasã, fie acasã,
în perioada de timp pânã la
grupe, se va utiliza fiºa de
experimentale.
Etapa 5: Elevii vor rezolva

exerciþiile de la evaluare
individual, apoi vor discuta su
profesorul rezultatele obþinute.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

ENERGIE ªI PUTERE
Cum se transformã
energia? 22
rãspunsul

imaginea. Ei vor citi cu atenþie
întrebãrile din caseta alãturatã ºi
vor gãsi rãspunsul, în prima etapã
individual. În etapa urmãtoare a
secvenþei va avea loc un schimb de
opinii în perechi, între colegii de
bancã. În final, profesorul va
culege câteva rãspunsuri (2 - 3) pe
care le va utiliza ca pretext pentru
Etapa 2: Lecturã individualã a

informaþia nouã, urmatã de
completarea tabelului pentru
portofoliul individual. Pe durata
ambelor activitãþi, profesorul
monitorizeazã activitatea
independentã a elevilor ºi poate
interveni pentru a oferi sprijin sau
pentru a rãspunde la întrebãrile
suplimentare ale acestora.
Observarea elevilor ºi reþinerea
tipului de informaþii pe care
aceºtia le solicitã permit
profesorului sã realizeze un
demers didactic adaptat ºi
particularizat, specific nevoilor
elevilor.
Astfel aveþi ºansa: de a explora gradul de înþelegere al elevilor,
B. Lucreazã ºi vei afla de a cunoaºte modelele explicative cu care opereazã elevii în
construirea propriilor explicaþii ºi veþi putea interveni punctual
Etapa 3: Activitate experimentalã rãspunzând nevoii specifice a fiecãruia dintre elevii Dvs. Elevii
utilizând tabelul predicþiilor realizeazã în grupe sau în perechi (în funcþie de posibilitãþile
(30 min): materiale ale laboratorului) experimentul, noteazã observaþiile
cantitative ºi calitative, apoi completeazã coloana a treia a
Ce crezi tabelului. Ei vor completa cele trei coloane pentru fiecare
Ce dovezi Ce s-a secvenþã a experimentului, iar la final vor realiza o reflecþie
cã se va
ai? întâmplat asupra raþionamentului propriu (cel de novice) comparat cu
întâmpla?
raþionamentul expert.
Înainte de realizarea Etapa 4: Cubul (40 min). Utilizând imaginea cu biciclistul în

experimentului, fiecare elev va salt, întrebarea alãturatã imaginii ºi textul care completeazã
completa pe prima coloanã informaþia ºtiinþificã, elevii vor fi împãrþiþi în 6 grupe,
rãspunsul la întrebare, iar în corespunzãtoare uneia dintre sarcinile de lucru referitoare la
coloana a doua va descrie ºi va energia cineticã ºi la energia potenþialã:
explica/motiva raþionamentul sãu. Descrie/Comparã/Asociazã/Analizeazã/Aplicã/Argumenteazã.

Elevii vor realiza pe coli mari de
hârtie schiþe, scheme pe care le vor
expune. Fiecare grupã va evalua
produsul colegilor ºi va formula
pentru celelalte grupe o întrebare
ºi o apreciere. Aprecierile colegilor
vor fi luate în considerare de cãtre
profesor – interevaluare, iar acesta
va evalua atât calitatea întrebãrilor
formulate de fiecare grupã, cât ºi
calitatea rãspunsurilor pe care
aceºtia le formuleazã.
C. Aplicã

de câte 4 - 6 persoane, toate
grupele având aceeaºi sarcinã de
lucru: recunoaºterea ºi modelarea
graficã a perechii acþiune-reacþiune
pentru situaþiile redate în tabel (15
min). Se numãrã în interiorul
fiecãrui grup-casã. Elevii cu
numãrul 1 din fiecare grup vor
forma un nou grup; la fel se
grupeazã ºi ceilalþi, rezultând
astfel o nouã grupare a elevilor.
Noile grupuri, numite grup-expert,
au ca sarcinã modelarea ºi
caracterizarea a douã situaþii
redate prin imagini. Elevii lucreazã
în grupul-expert (15 min), dupã
care revin în grupul-casã, unde
fiecare va prezenta colegilor
rezolvarea sarcinii de lucru ºi va
rãspunde întrebãrilor acestora (15
min). Profesorul monitorizeazã
harta clasei. La final, fiecare elev
Evaluare care rãspunde la întrebãrile: „Cel
– Observarea activitãþii individuale a elevilor mai bine am înþeles....., Mi-a
– Monitorizarea grupelor în cadrul activitãþilor; observarea plãcut cum a explicat........ pentru
discuþiilor cu întreaga clasã cã......................, Nu am
– Reflecþie înþeles................................, Nu mi-a
– Autoevaluare (la final de capitol) plãcut cum a explicat......................
– Portofoliu pentru cã.............................. (10
Notiþele profesorului min). Urmeazã rezolvarea de
exerciþii aplicative din lista de la
finalul lecþiei. O parte din
exerciþiile aplicative pot rãmâne
temã pe durata studierii
capitolului ºi se vor constitui în
elemente ale portofoliului
elevului.

ENERGIE ªI PUTERE
Energia în viaþa cotidianã 23

rãspunsul
Etapa 1: Elevii vor observa

individual imaginea. Ei vor citi cu
atenþie întrebãrile din caseta
alãturatã ºi vor gãsi rãspunsul, în
prima etapã individual. În etapa
urmãtoare a secvenþei va avea loc
un schimb de opinii în perechi,
între colegii de bancã. În final,
profesorul va culege câtorva
rãspunsuri (2 - 3) pe care le va
utiliza ca pretext pentru

min): solicitaþi-le tinerilor sã
citeascã textul marcat ca
informaþie nouã, folosind sistemul
de marcare indicat. În timp ce
tinerii citesc, faceþi ºi Dvs. acelaºi
lucru, astfel ei vor avea în faþã un
model ºi vor fi mai atenþi la
sarcina de lucru. Fiecare elev va
completa tabelul individual pe
caiet, apoi se pot construi sinteze
ale informaþiei fie pe grupe (4 – 6
persoane), fie în perechi, apoi un
tabel comun pentru întreaga clasã.
Gestionarea secvenþei de
sintetizare a informaþiei permite
un numãr mare de variante (în
perechi, în grupe de diferite
dimensiuni) ceea ce conferã laborator pentru a le avea la îndemânã. Existã ºi posibilitatea de
profesorului o mare libertate în a le solicita elevilor sã realizeze proiectul în afara clasei. Este
construirea ºi adaptarea important ca elevii sã urmeze etapele de derulare a realizãrii
demersului didactic la nevoile proiectului ºi, de asemenea, este important ca aceºtia sã comple-
elevilor, identificate (pentru acest teze portofoliul cu elementele solicitate, atât cu cele referitoare la
conþinut) în prima activitate. informaþia ºtiinþificã, cât mai ales cu cele care cuprind reflexia
asupra propriului comportament ºi a propriei înþelegeri.
Tabelele SINELG pot fi realizate fie
pe caiet, fie pe foi, ºi pot face parte C. Aplicã
din portofoliul elevului.
Etapa 4: Revenire asupra conceptelor studiate: solicitaþi elevilor
B. Lucreazã ºi vei afla ca, pe baza definiþiilor, sã realizeze individual un rebus pentru
sintetizarea cunoºtinþelor.
Etapa 3: Activitate experimentalã:
construirea caruselului ºi studiul Etapa 5: Invesigaþie cu ajutorul internetului
miºcãrii unui corp pe carusel. Este În cazul în care dotarea ºcolii permite, aceastã secvenþã poate fi
bine ca materialele necesare sã fie completatã cu documentare pe internet la adresa indicatã în
procurate din timp ºi depozitate în Ghidul elevului. Aceastã activitate oferã elevilor acces la

modelãri ºi simulãri care le
faciliteazã înþelegerea fenomenelor
studiate ºi le stimuleazã
curiozitatea ºi interesul. Elevii vor
explora site-urile web indicate în
ghid pentru a învãþa despre
aplicaþii ale transformãrilor de
energie în viaþa cotidianã. Pentru
aceastã variantã este bine ca
profesorul sã viziteze înaintea
lecþiei adresa respectivã ºi sã
realizeze o grilã de apreciere a
calitãþii activitãþii elevilor. De
asemenea, este nevoie ca
profesorul sã realizeze o bunã
monitorizare a activitãþii pe
calculator, astfel încât efectul
instructiv sã fie maxim.

parcursul lecþiei în clasã, fie acasã,
pe perioada de timp pânã la
experimentale.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

ENERGIE ªI PUTERE
Fenomene meteo
extreme 24
rãspunsul

imaginile. Ei vor citi cu atenþie
întrebãrile din caseta alãturatã ºi
vor gãsi rãspunsul, în prima etapã
individual. În etapa urmãtoare a
secvenþei va avea loc un schimb de
opinii în perechi, între colegii de
bancã. În final, profesorul va
culege câteva rãspunsuri (2 - 3) pe
care le va utiliza ca pretext
pentru urmãtoarea
secvenþã a lecþiei.
Etapa 2: Activitate în grupe:

Cafenea (unul stã, trei circulã). Se
realizeazã grupe de câte 4
persoane, toate grupele au aceeaºi
sarcinã de lucru – realizrea unei
cecetãri pentru a proiecta clãdiri
care sã fie rezistente la furtuni de
intensitatea unei tornade (15 min).
Cursanþii au la dispoziþie scara
Fujita ºi pot accesa adresa de
internet indicatã în Ghidul
elevului. Prin numãrare se
stabilesc rolurile în grupe. Elevii
cu numãrul 1 în fiecare grupã
rãmân pe loc, iar ceilalþi se
deplaseazã la grupele vecine dupã evaluative pe harta clasei. Se va urmãri: comportamentul
algoritmul: elevii cu numãrul 2 se elevilor, calitatea comunicãrii cu colegii, corectitudinea
vor duce la grupa 2, elevii cu limbajului ºtiinþific utilizat în prezentare ºi în argumentare,
numãrul 3 se vor duce la grupa 3, corectitudinea ºtiinþificã a informaþiei utilizate în diferitele
elevii cu numãrul 4 se vor duce la etape ale lecþiei. Ca evaluare, reprezentarea graficã ºi
grupa 4. Aici, elevul cu numãrul 1 interpretarea semnificaþiei rezultatelor pot fi elemente ale
va prezenta schema/schiþa/soluþia portofoliului elevului.
pe care grupa sa a gãsit-o, iar
ceilalþi vor formula întrebãri, vor Etapa 3: Ciorchine dublu sau diagrama Venn pentru
cãuta sã afle cât mai multe lucruri compararea tipurilor de tornade, respectiv pentru precizarea
noi (10 min). Se revine în formaþia mãrimilor fizice caracteristice acestui fenomen meteorologic
iniþialã ºi grupele au 10 minute extrem.
pentru a-ºi finaliza produsul.
Evaluarea ºi interevaluarea se C. Aplicã
realizeazã prin turul galeriei. Pe
durata desfãºurãrii activitãþii, Etapa 4: Se realizeazã în grupe de câte trei elevi, fiecare grupã
profesorul va monitoriza grupele ºi având rolul de inginer expert angajat de Consiliul Local al unei
va nota observaþiile ºi aprecierile localitãþi situate pe Aleea Tornadelor. Fiecare grupã va pregãti

un raport care sã cuprindã
acþiunile pe care trebuie sã le
realizeze locuitorii localitãþii
pentru a reduce cât mai mult
distrugerile produse de zborul
micilor obiecte pe durata furtunii.
Fiecare grupã va prezenta raportul
sãu Consiliului Local constituit
din restul clasei. Pe durata
activitãþii se vor înregistra toate
ideile ºi în final, în urma
dezbaterii organizate cu întraga
clasã, se vor alege cele mai bune
soluþii.
Evaluare
– Reflecþie
– Portofoliu

Anexe A
1. Structura referatului unei lucrãri de laborator
I. Teoria lucrãrii – cuprinde o scurtã prezentare a conceptelor
ºtiinþifice specifice utilizate, enunþarea principiilor/legilor
corespunzãtoare, redarea expresiilor matematice ale legilor sau ale
formulei de definiþie a mãrimii care face obiectul lucrãrii.
II. Modul de lucru – enumerarea principalelor etape parcurse în
realizarea experimentului.
III. Observaþii/date experimentale înregistrate sub formã de tabel, grafice:
– în funcþie de tipul experimentului, aceastã secvenþã constã în
descrierea celor observate (experiment calitativ) sau într-un tabel în
care sunt înregistrate mãsurãtorile ºi rezultatele calculelor
(experiment cantitativ). Exemplu:
Nr. Mãrimea Valoarea Eroarea Eroarea
determinãrii mãsuratã medie relativã medie
IV. Interpretarea rezultatelor – prezentarea cauzei ºi efectului/efectelor

fenomenelor/proceselor observate, reprezentarea graficã a rezultatelor,
discutarea semnificaþiei ordinului de mãrime al mãrimii determinate
experimental, enumerarea unor posibile surse de erori experimentale.
2. Lista de verificare
– cuprinde o enumerare a aspectelor pe care le vor urmãri grupele atunci
când colegii lor realizeazã prezentarea rezultatelor obþinute. Numãrul
aspectelor avute în vedere este bine sã fie între 3 ºi 5. De exemplu,
acestea pot fi: respectarea formatului de prezentare, corectitudinea
informaþiei, încadrarea în intervalul de timp avut la dispoziþie, o
întrebare adresatã colegilor, rãspunsul la întrebãri cum ar fi: ce v-a plãcut
cel mai mult sau ce nu v-a plãcut în prezentarea/produsul realizat de
colegi etc.
3. Harta clasei
– pe o foaie de hârtie A4 se reprezintã prin cercuri, elipse, dreptunghiuri
grupele de cursanþi numerotate de la 1 la n. Pentru fiecare astfel de
figurã profesorul va scrie numele elevilor din grupa respectivã. Pe durata
desfãºurãrii activitãþii, profesorul va trece observaþiile asupra
comportamentului, atitudinii, calitãþii intervenþiilor elevilor. Evident,
aceste observaþii se vor face în timp, de fiecare datã urmãrindu-se 4 - 5
elevi. Profesorul are întreaga libertate în a alege modul ºi ordinea în care
realizeazã observaþiile. Aceste instrumente vor fi adunate în portofoliul
clasei, iar profesorul le va utiliza ca sursã de feed-back pentru reglarea
demersului didactic.
4. Ciorchine dublu
– organizator grafic al informaþiei care permite compararea într-o manierã
sinteticã a douã concepte, procese, legi etc.
Între cele douã concepte/procese/legi comparate se trec elementele

comune, cele prin care acestea se aseamãnã, iar în exterior se trec
caracteristicile prin care se diferenþiazã una de cealaltã.

Suport Curs ,, A Doua Sansa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs ,, A Doua Sansa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

4 ªTIINÞE • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

6 ªTIINÞE • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

Celule, þesuturi, organism 1

Etapa 1: elevii vor lucra individual,

B. Lucreazã ºi vei afla

Etapa 2: elevii vor lucra individual

8 ªTIINÞE • GHIDUL PROFESORULUI

Etapa 4: elevii vor lucra pe grupe,

Etapa 5: – aplicare, transfer în noi

Elevii vor lucra pe grupe la

Dacã doriþi, se pot da douã

Opþional, se poate realiza un

Notã: aplicaþiile sunt date

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

Etapa 1: Realizaþi un brainstorming

Etapa 2: elevii vor lucra în grup,

B. Lucreazã ºi vei afla

Etapa 3: Prezentaþi elevilor

10 ªTIINÞE • GHIDUL PROFESORULUI

Etapa 5: Fiecare cursant va lucra

Concluzionaþi, prin discuþii finale

Notã: se pot folosi ºi alte metode de

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

Etapa 1: elevii vor lucra

Organizaþi o activitate de tipul

Etapa 2: elevii vor lucra individual

Solicitaþi elevilor ca, individual, sã

12 ªTIINÞE • GHIDUL PROFESORULUI

Etapa 6: în perechi, se realizeazã

Evaluare – rezolvarea problemei:

Notã: se pot folosi ºi alte metode

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

Etepa 1: elevii vor lucra

Solicitaþi unui elev sã citeascã

B. Lucreazã ºi vei afla

Etapa 2: elevii vor lucra

14 ªTIINÞE • GHIDUL PROFESORULUI

Etapa 5 Evaluare – elevii vor

Notã: se pot folosi ºi alte metode

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 15

Etapa 1: Lectura individualã a

B. Lucreazã ºi vei afla

Etapa 2: Completarea tabelului

Etapa 3: Activitate experimentalã

16 ªTIINÞE • GHIDUL PROFESORULUI

Etapa 6: aplicare, transfer în noi

Se poate aplica un chestionar la

Notã: se pot folosi ºi alte metode

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 17

Etapa 1: elevii vor lucra

Solicitaþi elevilor sã citeascã

Etapa 2: elevii vor lucra

Oferiþi elevilor informaþiile despre

Solicitaþi elevilor sã completeze în