FORME VERBALE NEPERSONALE

Formele verbale nepersonale sunt: infinitiv, participiu, supin, gerunziu.

Formele verbale nepersonale(nonfinite) nu își modifică forma în vorbire
în funcție de persoană și număr au o singură formă) și nu îndeplinesc funcție
sintactică de predicat.

1.Infinitivul este forma verbală nepersonală care denumește o acțiune,

este forma verbului din dicționar( a învăța, a pricepe, a avea, a citi).
a. Infinitivul apare în structura unor forme verbale compuse: aș pleca, voi
pleca, nu pleca!.
b. Infinitivul poate să apară și fără prepoziția a ( după verbele a putea ,
a ști):
El poate cânta frumos.
El știe cânta frumos.
c. Infinitivul are :
-o formă scurtă: a lua;
-o formă lungă(se construiește cu sufixul –re și apare în formele inverse ale
condiționalului-optativ): închinare-aș.

c. Pornind de la terminația verbelor de la infinitiv, există cinci

conjugări(specifice doar verbului):
*conjugarea I-verbele se termină în –a : a învăța, a lucra, a mânca, a cânta;
*conjugarea a II-a/verbele se termină în –ea: a avea ,a părea, a bea;
*conjugare a III-a/verbele se termină în –e: a șterge, a pricepe, a merge;
*conjugarea a IV-a/verbele se termină în –i: a citi, a lipi, a învârti;
*conjugarea a V-a/verbele se termină în –î :a urî, a doborî, a coborî.
d. Infinitivul are:
-formă afirmativă: a ajuta;
-formă negativă: a nu ajuta.

e. Verbele la infinitiv pot îndeplini următoarele funcții sintactice:

1. subiect: A învăța este datoria noastră.
2. nume predicativ: Datoria noastră este de a învăța.
3. complement direct: Pot învăța mai bine.
3. complement prepozițional: El se gândește la a rezolva mai ușor problema.
4. complement circumstanțial de mod: Ea plecat fără a spune un cuvânt.
5. complement circumstanțial de timp: Ea a plecat până a nu răsări soarele.
6. atribut verbal: Datoria de a învăța este a noastră.

2. Participiul este forma verbală nepersonală care se regăsește în

structura unor forme verbale compuse: am învățat(indicativ, perfect compus),
aș fi învățat(condițional-optativ, perfect), să fi învățat(conjunctiv , perfect), voi
fi învățat(indicativ, viitor anterior).
Sufixele specifice participiului sunt:-t/-s.
Exemple: a învăța-învățat / a scrie-scris / a pune-pus
Când este folosit singur, participiul devine adjectiv:
Noi am lucrat tema la matematică.( verb la participiu)
Tema lucrată de noi a fost corectă.(adjectiv)

3. Gerunziul este forma verbală nepersonală(nonfinită) care arată o acțiune în

desfășurare , fără referire la momentul vorbirii.
Sufixele specifice sunt : -ând(certând, luând, plecând) /-ind (citind, suferind,
vorbind)
 a. Gerunziu are două forme:
–formă afirmativă(cântând);
-formă negativă( necântând, nemaivăzând).

b. Verbele la gerunziu îndeplinesc următoarele funcții sintactice:

1. complement direct: Văd trecând păsările în zbor.
2. complement circumstanțial de mod: Explică dând din mâini.
3. complement circumstanțial de timp: Coborând din tren, am văzut-o.
4. atribut verbal: Se aud în zare copiii strigând.

Când însoțește un substantiv cu care se acordă în gen , număr și caz, gerunziu

devine adjectiv.
Exemplu: El merge tremurând .(verb la gerunziu)
Mâna tremurândă a bunicului mă mângâie.( adjectiv pentru că
determină substantivul mâna)

4.Supinul este forma verbală nepersonală care denumește acțiunea.

a. Supinul este alcătuit din prepoziții (de, la, după, pentru) +participiul
verbului de conjugat: la citit, pentru scris, de văzut, după cumpărat.
Există și forme negative( de neconceput, de nedescifrat).

b. Verbele la supin îndeplinesc următoarele funcții sintactice:

1.subiect: E ușor de învățat poezia.
2. nume predicativ: Poezia este de învățat.
3.atribut verbal: Lecția de învățat este ușoară.
4.complement direct: Am de învățat poezia.
5. complement prepozițional: Se apucă de scris tema.