Formele verbale nepersonale sunt: infinitiv, participiu, supin, gerunziu.
Formele verbale nepersonale(nonfinite) nu își modifică forma în vorbire în funcție de persoană și număr au o singură formă) și nu îndeplinesc funcție sintactică de predicat.
1.Infinitivul este forma verbală nepersonală care denumește o acțiune,
este forma verbului din dicționar( a învăța, a pricepe, a avea, a citi). a. Infinitivul apare în structura unor forme verbale compuse: aș pleca, voi pleca, nu pleca!. b. Infinitivul poate să apară și fără prepoziția a ( după verbele a putea , a ști): El poate cânta frumos. El știe cânta frumos. c. Infinitivul are : -o formă scurtă: a lua; -o formă lungă(se construiește cu sufixul –re și apare în formele inverse ale condiționalului-optativ): închinare-aș.
c. Pornind de la terminația verbelor de la infinitiv, există cinci
conjugări(specifice doar verbului): *conjugarea I-verbele se termină în –a : a învăța, a lucra, a mânca, a cânta; *conjugarea a II-a/verbele se termină în –ea: a avea ,a părea, a bea; *conjugare a III-a/verbele se termină în –e: a șterge, a pricepe, a merge; *conjugarea a IV-a/verbele se termină în –i: a citi, a lipi, a învârti; *conjugarea a V-a/verbele se termină în –î :a urî, a doborî, a coborî. d. Infinitivul are: -formă afirmativă: a ajuta; -formă negativă: a nu ajuta.
e. Verbele la infinitiv pot îndeplini următoarele funcții sintactice:
1. subiect: A învăța este datoria noastră. 2. nume predicativ: Datoria noastră este de a învăța. 3. complement direct: Pot învăța mai bine. 3. complement prepozițional: El se gândește la a rezolva mai ușor problema. 4. complement circumstanțial de mod: Ea plecat fără a spune un cuvânt. 5. complement circumstanțial de timp: Ea a plecat până a nu răsări soarele. 6. atribut verbal: Datoria de a învăța este a noastră.
2. Participiul este forma verbală nepersonală care se regăsește în
structura unor forme verbale compuse: am învățat(indicativ, perfect compus), aș fi învățat(condițional-optativ, perfect), să fi învățat(conjunctiv , perfect), voi fi învățat(indicativ, viitor anterior). Sufixele specifice participiului sunt:-t/-s. Exemple: a învăța-învățat / a scrie-scris / a pune-pus Când este folosit singur, participiul devine adjectiv: Noi am lucrat tema la matematică.( verb la participiu) Tema lucrată de noi a fost corectă.(adjectiv)
3. Gerunziul este forma verbală nepersonală(nonfinită) care arată o acțiune în
desfășurare , fără referire la momentul vorbirii. Sufixele specifice sunt : -ând(certând, luând, plecând) /-ind (citind, suferind, vorbind) a. Gerunziu are două forme: –formă afirmativă(cântând); -formă negativă( necântând, nemaivăzând).
b. Verbele la gerunziu îndeplinesc următoarele funcții sintactice:
1. complement direct: Văd trecând păsările în zbor. 2. complement circumstanțial de mod: Explică dând din mâini. 3. complement circumstanțial de timp: Coborând din tren, am văzut-o. 4. atribut verbal: Se aud în zare copiii strigând.
Când însoțește un substantiv cu care se acordă în gen , număr și caz, gerunziu
devine adjectiv. Exemplu: El merge tremurând .(verb la gerunziu) Mâna tremurândă a bunicului mă mângâie.( adjectiv pentru că determină substantivul mâna)
4.Supinul este forma verbală nepersonală care denumește acțiunea.
a. Supinul este alcătuit din prepoziții (de, la, după, pentru) +participiul verbului de conjugat: la citit, pentru scris, de văzut, după cumpărat. Există și forme negative( de neconceput, de nedescifrat).
b. Verbele la supin îndeplinesc următoarele funcții sintactice:
1.subiect: E ușor de învățat poezia. 2. nume predicativ: Poezia este de învățat. 3.atribut verbal: Lecția de învățat este ușoară. 4.complement direct: Am de învățat poezia. 5. complement prepozițional: Se apucă de scris tema.