Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scop
Pentru a se menţine sănătoasă, fiinţa umană are nevoie de o cantitate adecvată de alimente,
conţinând elementele nutritive indispensabile vieţii. Cantitatea şi natura alimentelor nutritive sunt în
funcţie de: sex, vârstă, greutate, înâlţime, activitatea depusă, starea de sănătate sau de boală.
O alimentaţie adecvată trebuie să conţină toţi factorii necesari menţinerii vieţii şi asigurării tuturor
funcţiilor organismului în condiţii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apă, săruri minerale.
Proteinele reprezintă materialele plastice ale organismului, ele înlocuind substanţele distruse prin
uzura fiziologică sau patologică. Ele reprezintă, în acelaşi timp, o sursă importantă de energie şi
constituie materie primă a fermenţilor şi a hormonilor.
Necesarul: 1-1,5 g/Kg corp/24h.
Lipidele au valoare calorică mare, alimentele pe această bază având calităţi energetice mari, într-un
volum mic. Pe lângă rolul lor energetic, lipidele intră şi în compoziţia ţesutului nervos şi a stromei
eritrocitare, iar sub formă depozitară reprezintă rezervele de energie ale organismului şi ţesutului de
susţinere pentru organele interne.
Necesarul este de 1 – 2 g/Kg corp/24 h.
Raţia de grăsimi se va reduce în cazul tulburărilor în metabolismul lor, în insuficienţa glandelor care
intervin în digestia şi metabolizarea lor (insuficienţă pancreatică, hepatică, nefroză lipoidică, diabet
zaharat, obezitate), boli febrile.
Raţia de grăsimi se măreşte în stări de subnutriţie, hipertiroidism (datorită arderilor exagerate).
Nevoia de a respira
Vitaminele pot fi clasificate in :
– vitamine hidrosolubile,
– vitamine liposolubile.
Apa şi sărurile minerale – în apă se petrec toate reacţiile biochimice din organism, sărurile minerale
fiind necesare ca substanţe structurale şi catalizatoare.
Necesităţile zilnice de apă ale organismului sănătos variază între 2500 – 3000 ml, ele se acoperă prin
lichidele ingerate şi arderea hidraţilor de carbon şi a grăsimilor.
O dată cu nevoile de apă, se satisfac şi nevoile de săruri minerale. Organismul sănătos necesită în 24
ore: 4 g Na; 3-4 g K; 2 g Ca; 0,15 g Mg; 18 mg Fe; 6 g Cl.
Satisfacerea nevoilor de apă şi săruri minerale trebuie să se facă în mod proporţionat; altfel,
organismul rămâne în dezechilibru hidromineral.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii
Factori biologici
– starea afectiva;
– emoţii – (griji sau bucurie) influenţează consumul de hrană, astfel că unii indivizi îşi pierd apetitul,
iar alţii reacţionează consumând mai multe alimente;
– anxietatea – hrănirea este strâns legată de satisfacerea unei nevoi de securitate, de dragoste şi de
bunăstare.
Factori sociologici
– climatul – iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde şi nutritive), iar vara, sunt
preferabile mesele uşoare şi o cantitate crescută de lichide;
– obiceiurile alimentare;
– statutul socio-economic – deprinderile alimentare bune se formează din fragedă copilărie şi,
uneori, pot fi influenţate de apartenenţa la un grup social, sărăcia influenţează negativ satisfacerea
nevoii;
– religia si traditiile – în funcţie de apartenenţa lor religioasă, indivizii au anumite ritualuri
alimentare: post urmat de sărbători mari, interzicerea consumului unor alimente (carne de porc,
cafea, alcool), dar şi prepararea şi servirea alimentelor după un anumit ritual;
– starea materiala;
– obiceiurile alimentare si preferintele personale;
– cultura si educatia – alimentaţia este strâns legată de tradiţiile şi superstiţiile fiecărei culturi.
Nevoia de a se recrea
Manifestări de independenţă
Cavitatea bucală
– dentiţie bună;
– proteză dentară adaptată şi în stare bună;
– mucoasa bucală roz şi umedă;
– limba roz;
– gingii roz si aderente dinţilor;
Masticaţia
Reflex de deglutiţie
– prezent;
Digestie
Deprinderi alimentare
Foame
Saţietate
– senzaţie de plenitudine, resimţită de individ atunci când nevoia de hrană este satisfăcută;
Hidratare
Simtul gustativ
Obiceiuri alimentare
– sănătoase;
– activitate:
– în repaus, 25 cal./kg corp/ 24 h;
– activitate uşoară: 35-40 cal./kg corp/24h;
– activitate medie: 40-45 cal./kg corp/24 h;
– activitate intensă: 46-60 cal./kg corp/24 h.
– calculează necesarul de calorii pe 24 h în funcţie de vârstă:
– se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii;
– se scade cu 10-15% pentru varstnici;
– la femei este cu 10% mai mic decat la barbat;
– in starile febrile necesarul caloric este marit cu 10%;
– la sportive , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30%.
– calculează raţia alimentară echilibrată;
– asigură echilibrul între elementele energetice şi cele neenergetice (apă, vitamine, săruri minerale);
– asigură echilibrul între principiile nutritive fundamentale astfel: 50-55% hidraţi de carbon, 10 -15%
proteine, 30 – 40% lipide;
– asigură schimbul între produsele de origine animală şi vegetală:
– 60% proteine de origine animală;
– 40% proteine de origine vegetală;
– 65% lipide de origine animală;
– 35% lipide de origine vegetală.
– asigură echilibrul între aciditate şi alcalinitate ;
– calculează numărul de calorii/kg corp/24h în stări fiziologice: sportivi, sarcină şi alăptare: + 30%
– raţia alimentară să cuprindă alimente din toate grupele ghidului alimentar, cunoscând valoarea
energetică a principiilor alimentare:
– glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram;
– lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram;
– proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram.
– cercetează gusturile şi deprinderile alimentare ale individului;
– alege alimentele ţinând seama de preferinţele, deprinderile şi nevoile pacientului;
– înlocuieşte, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalenţelor cantitative si calitative ale
diferitelor principii alimentare.
Nevoia de a elimina
Surse de dificultate
– afectiuni psihice,
– tulburări de gândire,
– anxietate,
– stres,
– situaţii de criză,
– anorexia – lipsa poftei de mincare,
– polifagia – nevoia excesiva de a manca,
– disfagia – dificultate de a inghiti.
– foame
– insalubritate
– malnutriţie – stare de nutritie nesatisfacatoare,
– veniturile,
– tabieturile si interactiunile sociale,
– obiceiuri alimentare, traditii, religie.
1. Alimentaţia şi hidratarea inadecvată prin deficit
Deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive, o insuficienţă în cantitate şi calitate, care
afectează starea nutriţională a individului. Sunt implicaţi o serie de factori, printre care: proaste
obiceiuri în legătură cu alimentaţia, boli organice şi psihice, intoxicaţii alcoolice, medicamentoase
etc.
Manifestări de dependenţă
Starea tegumentelor
Digestie
Deprinderi alimentare
– slăbiciune;
– tegumente şi mucoase uscate;
– urini concentrate;
Pierdere în greutate;
Apatie – stare de indiferenta, lipsa de interes fata de orice activitate si fata de lumea inconjuratoare.
– aşează pacientul în poziţia semişezând, şezând sau în decubit dorsal, cu capul in lateral;
– protejează lenjeria cu muşama şi aleză, în funcţie de poziţia pacientului,
– ajută pacientul în timpul vărsăturilor, sprijinindu-l , învaţandu-l să inspire profund; il serveste cu un
pahar cu apa sa-si clateasca gura;
– aplică tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, săruri minerale;
– încurajează pacientul;
– reduce sau opreşte aportul de lichide şi alimente.
Nevoia de a comunica
– alimentează pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza ) 5%, 10%, 20%, 33%, 40%;
hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine şi electrolizi,
după indicaţia medicului;
– calculează numărul de calorii în funcţie de diferite stări patologice; adaugă 13% pentru fiecare grad
de temperatură peste 37°C; 20-30% pentru agitaţie, convulsii, distrucţii celulare;
– după încetarea vărsăturilor, rehidratează pacientul treptat, cu cantităţi mici de lichide reci, oferite
cu linguriţa;
– explorează gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului;
– conştientizează pacientul asupra importantei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii;
– face bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate.
Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ. Toţi indivizii care consumă elemente
nutritive în exces, peste necesităţile energetice ale organismului, se îngraşă şi devin obezi. Surplusul
de greutate are repercusiuni asupra funcţionării organelor şi sistemelor organismului.
Un individ poate ingera o cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate,
singurătate, tulburări psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice.
Manifestări de dependenţă
Indice ponderal:
3. Intoleranta digestiva
Manifestari de dependenta:
– greata- senzatie de a vomita, urmata sau nu de varsatura.
– varsatura,
– astenie (oboseala) fizica,
– paloarea tegumentelor,
– inapetenta,
– balonari,
– regurgitatii – reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea gastrica.
Surse de dificultate
Manifestari de dependenta
Surse de dificultate
– obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie;
– stres , anxietate, confuzie;
– lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are pacientul;
– dezgust alimentar;
– obisnuinte alimentare dficitare in familie;
– nu poate sa-si procure sau sa-si prepare alimentele;
– intoleranta alimentara;
– neacceptarea bolii.
Manifestari de dependenta
– refuzul de a manca
– refuzul de a bea
Surse de dificultate
– depresii majore;
– anxietate, stress,
– atitudine defavorabila,
– anturaj,
– insalubritate,
– slabiciune,
– pierderea stimei de sine,
– tulburari de gandire,
– singuratatea (divort , deces);
– pierderi sociale ( somaj , de avere etc.)