Nițu Alexandra- Georgiana, anul 1, grupa 2

Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie

Dezvoltarea raționamentului moral

Lawrence Kohlberg

Identificarea cuvintelor cheie ale teoriei.

Internalizare; Dezvoltarea stadială a moralității; Moralitatea preconvențională; Moralitatea
convențională; Moralitatea postconvențională; Dilemele morale; Dezvoltarea cognitivă.

Formularea a cinci aserțiuni esentiale pentru respectiva teorie, în planul

dezvoltării.
1. Pornind de la procesul de internalizare, evoluția comportamentului de la controlul
extern la controlul intern, și de la vârsta persoanei în cauză, Kohlberg a identificat trei
nivele ale dezvoltării morale, având fiecare câte două stadii (Parlett & Ayers, 1970).
2. Primul nivel, moralitatea preconvențională, este caracteristic copiilor cu vârsta
cuprinsă între 4 și 10 ani, aceștia acționând potrivit mecanismelor externe, pentru a
evita pedeapsa sau pentru a primi o recompensă.Stadiile raționării: orientarea spre
pedeapsă și supunere și scopul instrumental și schimbul (Papalia et al, 2010).
3. Nivelul doi, moralitatea convențională, este caracteristic persoanelor cu vârsta
cuprinsă între 10 și 13 ani sau mai mult, oamenii internalizând standardele
persoanelor cu autoritate pentru a menține ordinea socială. Stadiile care corespund
acestui nivel sunt: menținerea relațiilor sociale reciproce, aprobarea altora, regula de
aur și grijă și conștiință socială (Papalia et al, 2010).
4. Nivelul trei, moralitatea postconvențională poate fi identificată la începutul
adolescenței, la vârsta de adult tânăr sau niciodată. Oamenii sesizează conflictele
standardelor morale și emit propriile judecăți, cu ajutorul principiilor de drept și
corectitudine. Presupune următoarele stadii: moralitatea contractului, a drepturilor
individului și a legii democratic acceptate și moralitatea principiilor etice universale
(Papalia et al, 2010).
5. Kohlberg a studiat dezvoltarea morală pornind de la dilemele morale, ce aveau la bază
conceptul de dreptate, ajungând la concluzia că modul în care participanții au privit
dilemele reflectă dezvoltarea cognitivă, astfel raționamentul care a stat la baza
răspunsului indică stadiul, nu răspunsul în sine. Cea mai cunoscută dilemă este
Dilema lui Heinz (Papalia et al, 2010).
Nițu Alexandra- Georgiana, anul 1, grupa 2
Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie

Prezentarea succinta a două articole de cercetare, recente, ce abordează principii

sau metode ale acestei teorii.
Primul articol de cercetare a vizat integrarea Teoriei dezvoltării morale a lui Kohlberg
cu caracterul educațional. Metoda utilizată în această cercetare este un studiu de bibliotecă,
sub forma unei cercetări al căror obiect de studiu a fost reprezentat studiul lucrărilor de
literatură. Cercetătorii au concluzionat faptul că Lawrence Kohlberg oferă etapele dezvoltării
morale la indivizi, care prin înțelegerea noastră a nivelelor implicate în dezvoltarea morală, îi
vor ajuta pe educatori sau profesori să actualizeze educația caracterului cu sprijinul acestei
teorii. Implementarea educației urmând condițiile etapei de dezvoltare morală individuală
este un efort înțelept pe care educatorii îl pot face. Implementarea aspectelor cunoașterii
morale, sentimentului moral și comportamentului moral ca esență a educației va fi mai ușoară
dacă educatorii înțeleg în ce nivel și stadiul de dezvoltare morală se regăsește elevul
(Nainggolan & Naibaho, 2022).
În cadrul celui de al doilea articol de cercetare a fost urmărită relevanța teoriei
dezvoltării morale a lui Kohlberg în contextul sud-african în relație cu dezvoltarea copilăriei
timpurii. De asemenea, prin exemplul violenței din Africa de Sud, se ilustrează modul în care
dezvoltarea morală are loc în contradicție cu afirmațiile universaliste făcute de Kohlberg.
Deși se recunoaște valoarea muncii lui Kohlberg, evaluarea cercetătorilor dezvăluie punctele
moarte ale acesteia: raționamentul moral este negociat în context și, prin urmare, trebuie
înțeles în mediul social istoric, cultural și economic local, ilustrând astfel una dintre limitele
acestei teorii (Goldschmidt et al, 2021).
Rezultatele studiului menționează contribuțiile teoretice ale lui Kohlberg la
dezvoltarea morală au oferit instrumente valoroase pentru a conceptualiza dezvoltarea
cognitivă a raționamentului moral. Cu toate acestea, teoria sa nu este lipsită de limitări, mai
ales atunci când este aplicată în culturi și contexte, cum ar fi Africa de Sud. Dilemele morale
cu care s-au confruntat tinerii nu sunt fictive precum celebrul caz Heinz din teoria lui
Kohlberg, ci realități din viața lor de zi cu zi în negocierea tensiunilor a ceea ce este greșit și
corect. Ca atare, raționamentul moral trebuie înțeles în acest context socio-istoric, cultural și
economic (Goldschmidt et al, 2021).
Identificarea a 3 implicaţii practice ale teoriei în domeniul dvs. profesional, însoțite
de reflecții critice.
În articolul cercetătorilor Nainggolan și Naibaho (2022) este ilustrat importanța
cunoașterii stadiilor dezvoltării morale a copiilor de către profesori pentru a asigura educarea
caracterului moral al elevilor. Consider că educația morală a copiilor începe din mediul
Nițu Alexandra- Georgiana, anul 1, grupa 2
Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie

familial, părinții fiind primele persoane care se vor influența moralitatea individului. Astfel
că, până în integrarea copilului în învățământul de masă, familia va pune baza dezvoltării,
surprinzând importanța cunoașterii de către părinți a teoriei lui Kohlberg. Prin această teorie
cei ce se ocupă de educația copilului vor putea identifica nivelul și stadiul dezvoltării morale
în care se regăsește acesta pentru a putea ajuta procesul de internalizare al comportamentului.
În articolul cercetătorilor Goldschmidt et al (2021) se prezintă o limită a teoriei lui
Kohlberg, acesta omite importanța mediului social istoric, cultural și economic local.
Consider că această limită trebuie luată în considerare de către părinți pentru a nu omite la
rândul lor implicarea mediului social, cultural sau economic în care se află copilul. Deși
educația morală pornește din mediul familial, aceasta nu se oprește la influențele parentale.
Astfel, familia trebuie să recunoască influențele externe ale copilului și să inhibe
comportamentele considerate imorale, conform studiilor identificate de teorie.
Într-un studiu realizat de Al-Disi et al (2020) a fost implementat un program ce
urmărea educarea moralității conform teoriei lui Kohlberg. În urma derulării programului,
cercetătorii au concluzionat că acesta a fost eficient în proporție de 71% în dezvoltarea eticii
profesiei educaționale în rândul grupului experimental. Consider că articolul menționat
ilustrează importanța practică a teoriei lui Kohlberg datorită eficienței programului, acesta
putând fi adaptat și pentru părinți o să fie instruiți să facă față dilemelor etice și să declanșeze
judecata morală pentru educația etică.
Modalități de valorificare a teoriei în practica dvs. profesională (psihoterapeut de
familie) - 2 exemple prezentate succint.
Prin cunoașterea Teoriei dezvoltării raționamentului moral a lui Lawrence Kohlberg,
părinții vor putea avea în vedere evoluția comportamentului de la controlul extern la controlul
intern. Astfel, cu ajutorul educației inductive și a teoriei menționate procesul de dezvoltare
morală a copiilor va fi ușurat, cunoscându-se stadiul în care se află. Acest exemplu poate fi
valorificat în practica profesională prin redactarea unui blog ce ține cont de teoria menționată
și oferă cititorilor metode de educație inductivă adaptate stadiilor de dezvoltare morală.
Teoria dezvoltării raționamentului moral vine în sprijinul părinților și prin dilemele
morale care stau la baza acesteia, oferind informații despre dezvoltarea cognitivă și despre
raționamentul moral care a condus la răspunsul dat. Aceste dileme pot oferi informații
valoroase părinților și reprezintă un punct de plecare în educația inductivă a copiilor. Un
exemplu de dilemă ce poate fi folosită atât de părinți, cât și în practica profesională ca
psihoterapeut de familie este Dilema lui Heinz.
Nițu Alexandra- Georgiana, anul 1, grupa 2
Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie

Bibliografie:
➔ Parlett, T. A., & Ayers, J. D. (1970). The modification of criminal personality through
massed learning by programmed instruction. Canadian J. Criminology & Corrections,
13, 155.
➔ Nainggolan, M. M., & Naibaho, L. (2022). The Integration of Kohlberg Moral
Development Theory with Education Character. Technium Social Sciences Journal,
31, 203-212.
➔ Goldschmidt, L., Langa, M., Alexander, D., & Canham, H. (2021). A review of
Kohlberg’s theory and its applicability in the South African context through the lens of
early childhood development and violence. Early Child Development and Care,
191(7-8), 1066–1078. doi:10.1080/03004430.2021.189758
➔ Al-Disi, N. M., & Rawadieh, S. M. (2020). Developing Education Profession Ethics
Among Pre-services Teachers: Kohlberg Modeled Training Program Intervention.
Journal of Education and Practice, 11(2), 38-47.
➔ Papalia, D. E., Olds, S. W., & Feldman, R. D. (2007). Human development.
McGraw-Hill.
Nițu Alexandra- Georgiana, anul 1, grupa 2
Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie

Harta conceptuală