Programe TECI gimnaziu-DMU

620 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.
2021
Anexa nr. II la Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3702/21.04.2021

MINISTERUL EDUCAŢIEI
Programa şcolară
pentru aria curriculară
TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI

INTEGRATĂ
Disciplina FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE
Învățământ special
Clasele a V-a – a VIII-a
Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate
București, 2021
Programa şcolară TECI – FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 1
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 621
Notă de prezentare
Terapia Educaţională Complexă şi Integrată este o ramură a psihopedagogiei
speciale care abordează complex şi integrativ programele educaţional terapeutice
pentru valorificarea resurselor de învăţare prin: stimulare cognitivă, ludoterapie, terapie
ocupaţională, activităţi de socializare şi formarea autonomiei personale a elevului,
oferind o largă deschidere spre normalizarea condiţiilor de viaţă.
Programa şcolară pentru Terapia educaţională complexă şi integrată
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V- VIII din învăţământul special gimnazial,
având următoarea structură:
- Notă de prezentare,
- Competenţe generale,
- Competenţe specifice,
- Conţinuturi,
- Sugestii metodologice.
Aria curriculară Terapia educaţională complexă şi integrată este prevăzută în
Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special gimnazial, dizabilităţi
intelectuale uşoare şi moderate, Anexa nr. 7 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018 privind
aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul special preşcolar, primar şi gimnazial, şi
cuprinde următoarele discipline:
x Formare a autonomiei personale,
x Socializare,
x Stimulare cognitivă,
x Terapie ocupaţională,
x Ludoterapie.
Parte integrantă a ariilor curriculare cu caracter terapeutic, Terapia
educaţională complexă şi integrată are alocate 20 de ore săptămânal/clasă care sunt
normate învăţătorului-educator sau profesorului-educator. Distribuirea orelor pe tipuri de
activităţi terapeutice se realizează de către fiecare cadru didactic, cu avizul Comisiei
pentru curriculum din fiecare unitate de învăţământ special, numărul orelor stabilindu-
se, în mod personalizat, pentru fiecare clasă, în funcţie de particularităţile de vârstă şi
nevoile de dezvoltare ale elevilor.
Activităţile sunt desfăşurate de către învăţători-educatori/profesori-educatori,
cadre didactice cu studii de specialitate în domeniul psihologiei şi ştiinţelor educaţiei sau
absolvenţi ai altor specializări cuprinse în Centralizator, care au parcurs un stagiu
atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţia specială, conform art. 248, alin. (5)
din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.
Activităţile cuprinse în aria curriculară Terapie educaţională complexă şi
integrată sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de
profesorul de psihopedagogie specială şi se derulează în continuarea programului
instructiv-educativ susţinut de acesta. Conţinutul activităţilor de Terapie educaţională
complexă şi integrată va fi corelat cu cel al celorlalte activităţi instructiv-educative şi
terapeutice.
Activităţile propuse în această programă au un caracter terapeutic și urmăresc
formarea unor competenţe în sfera cunoaşterii, a autonomiei personale şi sociale, și
creșterea gradului de adaptabilitate al elevilor cu dizabilităţi, în vederea participării
active la viaţa comunităţii, fiind în concordanţă cu prevederile Legii educației naționale
nr.1/2011 si cu actele normative subsecvente Legii educației naționale, din domeniul
învățământului special si special integrat care garantează „drepturi egale de acces al
tuturor cetățenilor României la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi
superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nici o formă de discriminare”.
Achiziţiile, transpuse în programă sub forma competenţelor (generale si
specifice), converg spre dezideratul general de formare a unei personalităţi apte de a
participa activ la viaţa în familie, de grup profesional şi social.
622 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa şcolară de Terapia educaţională complexă şi integrată propune o

varietate largă de activităţi, oferind cadrului didactic libertatea de a alege exerciţiile de
învăţare şi activităţile cu caracter terapeutic-compensator corespunzătoare nivelului de
dezvoltare psihofizică al elevilor cu dizabilităţi şi, respectiv, zonei proximei dezvoltări al
fiecărui caz în parte.
Diversitatea metodologică este strâns legată de cadrul larg al conţinutului
organizat pe numeroase domenii aflate în strânsă interdependenţă. Fiecare tip de
activitate terapeutică propune o întreagă paletă de metode, tehnici şi strategii didactice
cu valenţe pregnant terapeutice.
Principiul integrativ al acţiunii educaţional-terapeutice obligă ca activităţile
educaţionale să fie valorificate sub toate aspectele, ca urmare a faptului că aceste
categorii terapeutice nu pot fi abordate separat. Cadrul didactic trebuie să apeleze la
toate tehnicile terapeutice care utilizează actul însuşirii cunoştinţelor şi formării
deprinderilor în sfera educaţiei intelectuale, la cele care utilizează jocul şi mişcarea ca
factori terapeutici în sfera educaţiei fizice, artterapia şi terapia ocupaţională satisfăcând
principiile educaţiei estetice.
Acest obiectiv de integrativitate se poate realiza prin două modalităţi. Prima
modalitate presupune elaborarea de sisteme de activităţi educaţional-terapeutice,
pentru un anumit obiectiv comportamental final, care se poate realiza prin strategii şi
tehnici educaţional-terapeutice diferite:
- prin strategii de psihoterapie cognitivă sub diferitele ei forme,
- prin psihoterapie de expresie concretizată în maniere diferite,
- prin activităţi educaţionale cu preponderenţă psihomotrică,
- prin activităţi de formare a autonomiei personale şi sociale.
A doua modalitate este structurată pe demersul integrat prin care
educaţia/învăţarea nu este concepută a fi apanajul unor unităţi izolate, ci ca o
educaţie/învăţare care să valorifice toate resursele de învăţare/educaţie conexe oferite
elevului de şcoală, familie şi de comunitate, ultimele două având o importanţă deosebită
în problematica generală a integrării elevului cu dizabilităţi în comunitate, în condiţii de
viaţă normală.
La baza proceselor de învăţare recuperatorie stau educaţia senzorial-motrică şi
dobândirea autonomiei personale şi sociale, acestea asigurând terenul educaţiei
cognitive şi al integrării în comunitate.
Terapia educaţională complexă şi integrată este structurată pe 5 discipline:
Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională
și Ludoterapie. Pentru fiecare dintre cele 5 discipline a fost elaborată o programă
şcolară stabilindu-se competenţe generale şi specifice, activităţi de învăţare şi domenii
de conţinut.
Activităţile specifice Terapiei educaţionale complexe şi integrate sunt
prezentate în complexitatea lor, respectând principiul integrativităţii ce reprezintă o
caracteristică esenţială a terapiei educaţionale. Aceste activităţi, deşi pot avea fiecare în
parte autonomie funcţională proprie, de sine stătătoare, se găsesc şi într-o relaţie de
interdependenţă reciprocă. Această viziune relevă în mod pregnant caracterul integrat,
fapt ce are implicaţii metodologice notabile în organizarea şi desfăşurarea activităţilor
educaţional-terapeutice.
Programele şcolare de TERAPIA EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ
sunt concepute pe ciclu de şcolaritate oferind o gamă variată de activităţi educaţional-
terapeutice.
Formaţiunile de studiu/clasele de elevi în învăţământul special sunt heterogene şi
chiar dacă elevii sunt grupaţi în principal în funcţie de criteriul vârstei cronologice şi
criteriul tipului şi gradului dizabilității, în aceeaşi clasă elevii au niveluri de dezvoltare
diferite, diagnostice şi sindroame variate, fapt ce împiedică o abordare unitară a unei
teme cu toţi elevii.
Activitatea se desfăşoară preponderent individualizat, personalizat, iar formarea

unei competenţe specifice poate dura întregul ciclu şcolar.
De asemenea, pe parcursul unui ciclu de şcolarizare elevii pot înregistra
progrese semnificative dar şi regrese, anulându-se astfel achiziţiile dobândite în cadrul
demersului educaţional-terapeutic parcurs, creându-se discrepanţe la nivelul clasei de
elevi, făcând dificilă abordarea frontală a activităţilor.
Autonomia personală este o trăsătură a personalităţii care constă în abilitatea

individului de a lua singur decizii cu privire la propria sa viaţă şi de a le duce la
îndeplinire, prin iniţierea, organizarea şi revizuirea acţiunilor proprii, luând în
considerare interesele, nevoile şi valorile sale.
În cazul copiilor cu dizabilităţi intelectuale, dobândirea abilităţilor şi competenţelor
specifice autonomiei personale îmbracă forma unui proces complex, având ca obiectiv
central atingerea unui grad de independenţă şi autonomie care să-i permită integrarea
în societate.
Activităţile de Formare a autonomiei personale vizează în principal, dobândirea
de către elev a deprinderilor de igienă personală şi a conduitelor preventive în situaţii de
risc, a abilităţilor de gestionare a emoţiilor şi de relaţionare în cadrul diferitelor grupuri
de apartenenţă.
Programa şcolară de Formare a autonomiei personale este centrată pe
competenţe şi îşi propune să aducă în prim plan activitatea didactică orientată spre
elev. Proiectarea curriculară centrată pe competenţe răspunde cercetărilor din
psihologia cognitivă, conform cărora prin competenţă se realizează transferul
cunoştinţelor şi a abilităţilor în situaţii şi contexte noi.
Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite proiectarea
activităţilor în funcţie de caracterul terapeutic al acestora, cu accent pe latura practică a
învăţării, a dezvoltării abilităţilor de viaţă care să-i permită funcţionarea autonomă în
societate.
Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care
constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării
competenţelor. Varietatea de activităţi de învăţare prezentate oferă posibilitatea cadrului
didactic să respecte ritmul de dezvoltare al copilului şi să aleagă activităţile în funcţie de
potenţialul acestuia.
În cadrul activităţilor de Formare a autonomiei personale, sunt avute în vedere
următoarele aspecte:
¾ manifestarea deprinderilor de igienă alimentară, sanitară, vestimentară şi
de întreţinere a spaţiului;
¾ adoptarea unei conduite preventive în situaţii de risc;
¾ exprimarea adecvată a emoţiilor;
¾ exersarea deprinderilor de orientare şi deplasare autonomă;
¾ asumarea de roluri specifice în cadrul grupurilor de apartenenţă;
¾ proiectarea traseului educaţional şi profesional.
Cadrul didactic are la dispoziţie un cadru larg de selectare atât a conţinutului, cât
şi a perspectivelor de abordare, în funcţie de competenţele vizate.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice care contribuie
predominant la realizarea competenţelor generale, proiectarea activităţii didactice,
precum şi elemente de evaluare continuă.
Competenţe generale
1. Manifestarea unui comportament dezirabil pentru un mod de

viaţa autonom şi independent
2. Utilizarea tehnicilor de autocontrol, ascultare activă şi

exprimare adecvată a emoţiilor în contexte diverse
3. Valorificarea disponibilităţilor psiho-individuale existente

pentru integrarea personală şi socială
CLASELE a Va – a VIIIa
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Manifestarea unui comportament dezirabil pentru un mod de viaţă autonom
şi independent
1.1. Alegerea conştientă a modalităţilor adecvate de asigurare a igienei alimentare,
sanitare, vestimentare şi de întreţinere a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea.
- exerciţii de selectare a alimentelor sănătoase şi a celor dăunătoare sănătăţii, în scopul
adoptării unui stil de viaţă sănătos;
- exerciţii de stabilire a meniului zilnic, a meniului pentru diferite mese festive;
- exerciţii de pregătire, combinare, tratare termică a alimentelor în vederea obţinerii un
preparate;
- exerciţii practice de utilizare a diferitelor aparate electrocasnice;
- exerciţii specifice de întreţinere independentă a igienei personale;
- discuţii tematice despre timpului acordat activităţii fizice şi odihnei, respectarea unui
program zilnic;
- exerciţii de selectare adecvată a pieselor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, în funcţie
de activitatea desfăşurată, momentul zilei, anotimp, context social, etc.;
- exerciţii practice de întreţinere şi păstrare a obiectelor vestimentare;
- exerciţii practice de identificare a normelor igienico-sanitare specifice diferitelor spaţii;
- exerciţii practice de amenajare a clasei, cu respectarea regulilor de igienă a spaţiilor şi
de ergonomie a învăţării;
- exerciţii practice de pregătire pentru viaţa casnică de familie: aranjarea patului,
ştergerea prafului, spălarea ferestrelor, măturatul şi aspiratul, spălarea lenjeriei,
călcarea rufelor, etc.;
- realizarea unor proiecte practice vizând aplicarea normelor de igienă;
- realizarea în echipă a unor colaje, sloganuri sau postere care ilustrează reguli de
igienă.
1.2. Manifestarea unei conduite preventive privind situaţiile de risc în raport cu
propriul corp şi cu ceilalţi
- exerciţii de identificare şi grupare a situaţiilor de risc care pot acţiona asupra propriului
corp;
- exerciţii de recunoaştere a alimentelor proaspete/alterate (după culoare, miros, aspect)
şi de evaluare a valabilităţii acestora;
- exerciţii de identificare a simptomelor unor boli frecvente;
- discuţii tematice privind modalităţile de transmitere a bolilor;
- exerciţii de formare a deprinderilor de prevenire a îmbolnăvirilor, accidentelor, etc.
- exerciţii de familiarizare cu măsurile de acordare a primului ajutor;
- vizionarea unor filme referitoare la efectele substanţelor nocive asupra corpului uman;
- discuţii tematice privind consecinţele consumului unor substanţe nocive asupra
propriului corp;
- exerciţii de analiză a unor cazuri reale şi precizarea regulilor respectate/nerespectate;
- vizionare de filme educative privind comportamentul adecvat în diferite situaţii de risc.
2. Utilizarea tehnicilor de autocontrol, ascultare activă şi exprimare adecvată

a emoţiilor în contexte diverse
2.1. Diferenţierea reacţiilor emoţionale adecvate şi neadecvate în diferite contexte
sociale
- exerciţii de identificare a diferitelor tipuri de emoţii în imagini, texte, filme, videoclipuri;
- exprimarea diferitelor stări emoţionale prin realizarea unor desene, modelaje din lut şi
plastelină, colaje;
- exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru exprimarea în mod adecvat a emoţiilor;
- vizionarea de filme cu identificarea reacţiilor emoţionale adecvate şi neadecvate a
diferitelor personaje;
- exerciţii de diferenţiere a reacţiilor emoţionale adecvate şi neadecvate în diferite
contexte sociale;
- jocuri de rol pentru exprimarea unor răspunsuri emoţionale la diferite situaţii concrete
de viaţă;
- discuţii de grup, pe baza experienţei personale, despre dezavantajele unor reacţii
emoţionale şi comportamentale neadecvate.
2.2. Corelarea comportamentului şi emoţiilor în vederea obţinerii unui autocontrol
eficient, în contexte sociale variate
- discuţii tematice cu privire la anumite situaţii din experienţa proprie care necesită
manifestarea autocontrolului;
- exerciţii de identificare a stimulilor care perturbă derularea unei activităţi în bune
condiţii;
- exerciţii pentru identificarea particularităţilor sentimentelor de eşec, de pierdere, de
frustrare;
- exerciţii pentru antrenarea mecanismelor de autocontrol asupra reacţiilor motrice;
- exerciţii de utilizare în comunicarea cu ceilalţi a modalităţilor de ascultare activă
(contact vizual, postură, intonaţie, etc.);
- discuţii de grup, pe baza experienţei personale, despre comportamentul agresiv şi
consecinţele acestuia;
- realizarea unui inventar de situaţii care implică diferite manifestări emoţionale şi
răspunsurile adecvate acestora.
3. Valorificarea disponibilităţilor psiho-individuale existente pentru integrarea

personală şi socială
3.1. Orientarea şi deplasarea autonomă în medii sociale diverse
- exerciţii practice de cunoaştere a cartierului şi a zonelor învecinate şcolii şi casei;
- exerciţii - joc de identificare a mijloacelor de transport pentru deplasarea pe un traseu
stabilit;
- exerciţii practice de deplasare pietonală şi cu mijloacele de transport în comun, în zone
de interes;
- exerciţii de identificare a normelor de comportare civilizată în mijloacele de transport şi
în cadrul unor instituţii;
- exerciţii practice de însuşire a regulilor de circulaţie;
- exerciţii practice de localizare a diferitelor instituţii, zone de interes, prin utilizarea
diferitelor aplicaţii digitale;
- jocuri de rol pe teme de comportare autonomă civilizată;
- jocuri-concurs de orientare spaţială;
- excursii, drumeţii în împrejurimile oraşului pentru formarea abilităţii de orientare spaţio-
temporală.

3.2. Participarea activă la viaţa în familie, de grup social şi profesional, prin
îndeplinirea de roluri specifice diferitelor contexte
- exerciţii de descriere a propriei persoane şi a membrilor familiei, cu precizarea rolurilor
şi raporturilor dintre aceştia;
- vizionarea de filme tematice pentru identificarea unor roluri din diferite domenii de
activitate;
- exerciţii de identificare şi descriere a rolurilor sociale ale diferitelor persoane din
comunitate;
- exerciţii de identificare a propriilor interese şi aptitudini în vederea îndeplinirii anumitor
roluri sociale;
- exerciţii practice de asumare a unor roluri în grupurile de apartenenţă;
- exerciţii pentru conştientizarea necesităţii asumării unor roluri sociale;
- jocuri de rol pentru exersarea diferitelor roluri sociale.
3.3. Proiectarea propriului traseu de formare profesională în acord cu propriile
interese şi cu potenţialul individual
- exerciţii de descriere a activităţii profesionale a părinţilor, a altor persoane cunoscute;
- discuţii tematice cu persoane angajate legate de ocupaţiile acestora;
- discuţii dirijate cu privire la caracteristicile unei ocupaţii – sarcini, responsabilităţi, mediu
de lucru, echipamente, orar;
- realizarea de proiecte tematice cu privire la specificul meseriilor şi beneficiile acestora
pentru membrii comunităţii;
- exerciţii de identificare a propriilor aptitudini şi interese în vederea alegerii unei ocupaţii
adecvate;
- exerciţii de întocmire a CV-ului, a scrisorii de intenţie, elaborarea portofoliului personal
adecvat unor ocupaţii etc.
- vizite în instituţii de formare profesională şi la agenţi economici pentru familiarizarea cu
diferite trasee educaţionale şi cu locuri de muncă/ ocupaţii;
- jocuri de rol cu tematici legate de diferite ocupaţii şi de interviul de angajare;
- participarea la târgul de ofertă educaţională pentru alegerea traseului profesional.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasele a V-a – a VIII-a

Stil de viaţă sănătos Igienă personală:
Igienă alimentară (produse alimentare, prepararea şi
servirea mesei)
Igienă sanitară (deprinderi practice de autoîngrijire)
Igienă vestimentară (obiecte de vestimentaţie,
depozitarea şi întreţinerea obiectelor de îmbrăcăminte
şi încălţăminte)
Igiena spaţiilor (tipuri de spaţii, mobilier specific, norme
de igienă, activităţi practice de gospodărire)
Conduite preventive în situaţii de risc:
Cunoaşterea şi evitarea factorilor de risc din mediu
Acordarea primului ajutor
Dezvoltare socio- Managementul emoţiilor
emoţională Exprimarea emoţiilor de bază
Înţelegerea şi respectarea emoţiilor celorlalţi
Importanţa autocontrolului
Tehnici de autocontrol
Abilităţi de viaţă Orientare în mediul ambiant:
Deplasarea autonomă
Mediul social
Mijloace de transport
Reguli de comportament
Roluri şi responsabilităţi în cadrul grupului:
Identificarea rolurilor sociale ale persoanelor din
mediul apropiat
Recunoaşterea unor roluri din diferite domenii de
activitate
Identificarea propriilor roluri sociale
Exersarea conştientă a unui rol social
Participarea activă la viaţa grupului de apartenenţă
Traseul educaţional şi de formare profesională
Interese şi aptitudini
Meserii cunoscute: denumire, activităţi principale, unelte
şi instrumente, loc de desfăşurare
Utilitatea socială a meseriilor: produse realizate,
beneficii pentru sine şi pentru comunitate
Planificarea traseului educaţional şi de formare
profesională
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea
programei şcolare de Terapie Educaţională Complexă şi Integrată pentru proiectarea şi
derularea activităţilor specifice: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare
cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie.
Cadrul didactic va urmări ca actul educaţional să vizeze crearea unor situaţii de
învăţare cu un pregnant caracter practic-aplicativ şi terapeutic, în vederea formării unor
competenţe în sfera cunoaşterii, dar şi creşterea gradului de adaptabilitate şi
independenţă al elevilor, prin realizarea conexiunii permanente între cele 5 tipuri de
activităţi de Terapie Educaţională Complexă şi Integrată.
Strategii didactice:
Metodele de învăţământ vor fi selectate în raport cu contribuţia specifică în
formarea competenţelor, conţinutul activităţilor didactice şi cu particularităţile elevilor
(vârsta, nivelul dezvoltării psihice, tipul şi gradul dizabilităţii, specificitatea mijloacelor de
comunicare alternative). Se pot utiliza o varietate de metode didactice: expozitive,
intuitive, activ-participative, etc.
Metodele expozitive utilizate în activităţile didactice cu elevii cu dizabilităţi
intelectuale vor respecta următoarele cerinţe:
‒ folosirea unui limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării;
‒ prezentarea clară, precisă şi concisă a informaţiilor, sistematizarea ideilor;
‒ antrenarea elevilor prin întrebări de control pentru a verifica nivelul înţelegerii
conţinuturilor şi a interveni cu noi explicaţii şi clarificări atunci când se impune
acest lucru;
‒ evitarea verbalismului excesiv.
Metodele de simulare (bazate pe jocul didactic şi dramatizare) pot fi aplicate cu
succes, facilitând participarea activă, emoţională a elevilor, constituind şi un mijloc de
socializare şi interrelaţionare.
În contextul activităţilor didactice specifice învăţământului special metoda
demonstraţiei, a modelării sau a imitaţiei sunt potrivite şi eficiente în actul educaţional
datorită compatibilităţii dintre specificul lor şi particularităţile de învăţare ale elevilor cu
dizabilităţi.
Utilizarea metodelor activ-participative vor permite elevului cu dizabilităţi
intelectuale atingerea competenţelor prin efort personal sau prin colaborare cu alţi
colegi. Specific acestor metode este faptul că stimulează interesul pentru cunoaştere,
facilitează contactul cu realitatea înconjurătoare şi dezvoltă învăţarea prin cooperare.
Acestea contribuie la formarea competenţelor referitoare la ascultarea activă, luarea
deciziei, autonomiei personale, responsabilităţii şi participării sociale.
Selecţia, stabilirea şi integrarea mijloacelor de învăţământ în cadrul activităţilor
educaţional-terapeutice se realizează prin corelarea permanentă a acestora cu
specificul competenţelor vizate, al conţinuturilor concrete şi al metodelor şi procedeelor
didactice utilizate.
În cazul elevilor cu dizabilităţi intelectuale unele mijloace pot avea şi un rol
compensator, antrenând dezvoltarea unor competenţe specifice.
Planificarea şi proiectarea didactică:

Programa şcolară reprezintă documentul curricular oficial de referinţă pentru
elaborarea planificării anuale şi semestriale.
Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:
t corelarea competenţelor specifice cu conţinuturile prezentate în
programa şcolară;
t stabilirea unităţilor de învăţare;
t stabilirea succesiunii parcurgerii unităţilor de învăţare;
t stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învăţare.
Planificarea anuală poate fi realizată potrivit tabelului de mai jos:

Nr. crt. Unitatea de învăţare Competenţe specifice Nr. ore Observaţii
Planificarea anuală presupune:

t identificarea unităţilor de învăţare şi a succesiunii acestora;
t asocierea unităţilor de învăţare cu competenţele specifice;
t eşalonarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate de
învăţare).
Planificarea semestrială poate fi elaborată astfel:

Unitatea de Competenţe Nr. ore/
Nr. crt. Conţinuturi Observaţii
învăţare specifice perioada
Planificarea semestrială presupune parcurgerea următoarelor etape:

t realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi conţinuturi;
t distribuirea conţinuturilor pe unităţi de învăţare;
t stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare;
t alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare.
Având în vedere specificul activităţilor de Terapie Educaţională Complexă şi

Integrată, proiectarea activităţilor didactice se poate realiza şi pe termen scurt,
respectiv săptămânal, permiţând cadrului didactic adaptarea intervenţiei terapeutice
în funcţie de zona proximei dezvoltări şi potenţialul de dezvoltare al elevilor.
Un posibil model de planificare săpămânală, este prezentat mai jos:
Subiectul Obiective Strategii

Ziua Orar Evaluare Observaţii
activităţii operaţionale didactice
În realizarea planificărilor sâptămânale, se vor avea în vedere următoarele

aspecte:
t selectarea conţinuturilor, a subiectelor activităţilor şi asocierea acestora cu
obiectivele operaţionale, în concordanţă cu particularităţile colectivului de
elevi;
t selectarea celor mai adecvate strategii didactice;
t prezentarea metodelor şi instrumentelor aplicabile la clasă, tipul acestora.
Evaluarea
Evaluarea elevilor cu dizabilităţi intelectuale se realizează în contexte diferite,
atât prin metode tradiţionale, cât şi prin metode moderne de evaluare. Ea are o funcţie
puternic ameliorativă, întreg procesul didactic şi terapeutic adaptându-se permanent în

funcţie de rezultatele acesteia.
Având în vedere faptul că la activităţile de Terapie Educaţională Complexă şi
Integrată nu se realizează aprecierea prin note sau calificative, va fi utilizată
preponderent evaluarea de progres, raportată la competenţele vizate prin documentele
de proiectare a intervenţiei educaţional-terapeutice.
Contexte, factori şi medii de instruire

Spre deosebire de activităţile de predare-învăţare-evaluare care se desfăşoară
de regulă, în sălile de clasă, activităţile educaţional-terapeutice, prin specificul lor, se
pot desfăşura şi în medii mai puţin formale, adecvate contextului de învăţare: camere
polisenzoriale, laboratoare IT, ateliere tematice, săli de sport, terenuri de joacă etc.
În funcţie de domeniul tematic abordat, activităţile de Socializare pot impune

schimbarea cadrului clasic de desfăşurare a intervenţiei educaţional-terapeutice cu
medii mult mai adecvate contextului de învăţare:
t vizitele la muzee, obiective turistice, instituţii, deplasări în comunitate, care
asigură cadrul pentru exersarea deprinderilor de comportare;
t deplasările în natură şi excursiile, oferă cadrul relaţional şi acţional (prin
interacţiunea cu colegii în contexte extraşcolare);
t spectacolele de teatru, adecvate vârstei şi nivelului de înţelegere al copiilor,
care transmit mesaje referitoare la modele de conduită, de comportamente
moral-civice;
t serbări sau alte evenimete artistice;
t activităţi desfăşurate în parteneriate cu elevi din alte şcoli în scopul realizării
unor proiecte simple.
În proiectarea activităţilor terapeutice se vor corela metodele şi mijloacele
adecvate cu contextele şi mediile de instruire cele mai potrivite demersului educativ-
compensator.
Vizitele la diferite instituţii şi obiective culturale sau deplasarea în natură vor
contribui substanţial la creşterea gradului de autonomie personală şi adaptabilitate
socială, facilitând exersarea competenţelor de orientare spaţială, de interrelaţionare cu
semenii şi raportare adecvată la mediul social.
compensator.
Bibliografie
x Cucoş, C., (2000), Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi;
x Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri şi
examene de obţinere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iaşi;
x Gherguţ, A., (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii
diferenţiate şi incluzive în educaţie, Editura Polirom, Iaşi;
x Ionescu, M., (2010), (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea
timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Vanemonde, București;
x Muşu, I., Taflan, A., (1997), (coord.), Terapia educaţională integrată, Editura Pro
Humanitate, Bucureşti;
x Popescu, Al., (1993), Terapia ocupațională și ergoterapia, vol. I, Editura Cerna,
București;
x Popovici, D.V., Matei, R., (2005), Terapie ocupațională pentru persoane cu deficiențe,
Editura Muntenia, Constanța;
x Radu, D.I., Ulici, G., (2003), Evaluarea și educarea psihomotricității, Editura
Fundației Humanitas, Bucureşti;
x Verza, E., Verza, E.F., (2011), (coord), Tratat de psihopedagogie specială,
București, Editura Universității din București;
x Vlad, E., (1999), Evaluarea în actul educational-terapeutic, Editura Pro Humanitate,
Bucureşti;
x Vlad, M., Ghilaş, I., Cozma, A., Vasiliu, C.M., (2009), Dicţionar enciclopedic de
Psihopedagogie specială, Editura Fundaţiei Culturale Marin Speteanu, Bucureşti;
x ***(2011), Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011 şi actele normative subsecvente
acesteia, referitoare la învăţământul special şi special integrat;
x ***Planurile-cadru, programele şcolare în vigoare;
x ***(2016), Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național.
Document de politici educaționale, Institutul de Științe ale Educației;
x ***(2014), Metodologia privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar -
planuri-cadru de învățământ și programe școlare, anexă la O.M. nr.
3593/18.06.2014;
Grupul de lucru
Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei

Adrian Romeo COZMA, coordonator Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Cozma Romeo Adrian Inspectoratul Școlar al Municipiului București
Mozer-Schonborn Lucian Școala Gimnazială Specială Nr. 7 București
Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”
Vasile Marinela
București
Perșinaru Sorina Marinela Școala Gimnazială Specială Nr. 2 București
Ionescu Corina Școala Gimnazială Specială Nr. 2 București
Meran Mariana Școala Gimnazială Specială ”Sf. Nicolae” București

Programa şcolară

INTEGRATĂ
Disciplina SOCIALIZARE
București, 2021
Programa şcolară TECI – SOCIALIZARE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 1
Notă de prezentare
- Conţinuturi,
x Socializare,
x Ludoterapie.
terapeutice.

viaţă normală.
de conţinut.
terapeutice.

Socializarea presupune achiziţia unor cunoştinţe despre sine şi despre mediul

înconjurător, însuşirea unor norme de conduită socială, care vor permite integrarea
persoanei cu dizabilităţi în societate.
Copilul stabileşte relaţii interpersonale încă din frageda copilărie, iniţial la nivelul
grupului familial, apoi în grupul şcolar şi, odată cu amplificarea procesului de
socializare, la nivelul unor grupuri sociale extinse, la nivelul comunităţii. Relaţiile
copilului cu grupurile sociale în care se va integra de-a lungul existenţei sale vor
exercita o influenţă deosebită atât asupra evoluţiei sale, cât şi asupra activităţilor
desfăşurate.
Îndeplinirea unor sarcini sau activităţi comune determină între membrii grupului
respectiv relaţii de interdependenţă, în vederea atingerii scopului comun propus. Pe de
altă parte, pe lângă relaţiile legate strict de natura obligaţiilor sau a activităţilor, viaţa în
grup comportă întotdeauna şi aspecte emoţional-afective, precum şi momente de
tensiune şi conflict.
Integrarea socială a elevilor cu dizabilităţi impune găsirea de soluţii educaţionale
bazate pe curriculumul deschis, centrat pe copil şi respectând principiile educaţiei
integrate. În acest context, activităţile de Socializare vizează consolidarea
responsabilităţii şi a interacţiunii sociale adecvate, în comunităţi variate: familie, şcoală,
grup de prieteni, comunitate locală, alte contexte familiare.
Programa şcolară de Socializare este centrată pe competenţe şi îşi propune să
aducă în prim plan activitatea didactică orientată spre elev. Proiectarea curriculară
centrată pe competenţe răspunde cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora
prin competenţă se realizează transferul cunoştinţelor şi a abilităţilor în situaţii şi
contexte noi.
În cadrul activităţilor de Socializare sunt avute în vedere următoarele aspecte:
- stabilirea de relaţii interpersonale pozitive;
- comunicarea eficientă la nivelul diferitelor grupuri;
- cooperarea cu cei din jur şi asumarea răspunerii faţă de propriile acţiuni;
- prevenirea şi gestionarea conflictelor;
- aplicarea regulilor de comportament acceptate social;
1. Relaţionarea interpersonală armonioasă în contexte variate
2. Adoptarea unui comportament proactiv în cadrul grupului,

manifestând abilităţi de muncă în echipă
3. Practicarea de comportamente morale adecvate grupurilor

din care face parte
CLASELE a V-a – a VIII-a

1. Relaţionarea interpersonală armonioasă în contexte variate
1.1. Aplicarea regulilor de interrelaţionare pozitivă în contexte şcolare şi
extraşcolare
- exerciţii de identificare în imagini a diferitelor comportamente manifestate într-un grup;
- exerciţii de identificare a unor reguli de comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza
discutării unor situaţii concrete din experienţa elevilor;
- exerciţii de evidenţiere a regulilor de interrelaţionare pozitivă din poveşti, povestiri,
poezii, fabule, etc.;
- exerciţii de selectare a unor interese comune ca premiză a stabilirii unor relaţii pozitive
în cadrul grupului;
- exerciţii-joc de diferenţiere a comportamentelor care contribuie la iniţierea şi păstrarea
unei relaţii pozitive într-un grup;
- elaborarea unor lucrări individuale sau în echipă despre relaţiile existente în cadrul
grupului;
- jocuri de rol pe teme privind raporturile între oameni;
- realizarea unor postere pentru a pune în valoare calităţile şi comportamentele pozitive
identificate la ceilalţi membri ai grupului.
1.2. Aplicarea de tehnici de comunicare eficientă în interacţiuni familiale, şcolare şi
comunitare
- exerciţii de identificare a regulilor de comunicare în texte, imagini, conţinuturi video, etc.;
- exprimarea prin desen a regulilor de comunicare la şcoală şi afişarea acestora pentru a
fi vizualizate de elevi;
- jocuri de rol ilustrând modalităţi pozitive/negative de interacţiune verbală;
- exerciţii practice de comunicare civilizată cu tematică diversă;
- identificarea modalităţilor de comunicare ale persoanelor pasive, asertive şi agresive
utilizând suporturi diverse: poveşti, versuri ale unor cântece cunoscute, secvenţe de
film;
- exerciţii de adaptare a comunicării la diferite situaţii, contexte, parteneri de dialog, etc.;
- vizionări de filme şi soft-uri educative cu tematică privind comunicarea eficientă.
2. Adoptarea unui comportament proactiv în cadrul grupului, manifestând

abilităţi de muncă în echipă
2.1. Asumarea răspunderii faţă de acţiunile proprii şi faţă de cele ale grupurilor din
care face parte
- exerciţii de identificare a comportamentelor adecvate în cadrul unui joc şi a celor
specifice muncii în echipă;
- analizarea unor cazuri de nerespectare a regulilor de relaţionare într-un grup;
- exerciţii de apreciere a consecinţelor unor manifestări caracteriale neadecvate;
- organizarea unor expoziţii cu desene, postere, texte despre beneficiile cooperării în
cadrul grupului;
- jocuri de rol cu privire la diferite situaţii de comunicare şi relaţionare socială;
- exerciţii de imaginare a unor situaţii deosebite care solicită diferite tipuri de răspunsuri;
- exerciţii de identificare a consecinţelor propriilor acţiuni;
- povestirea unor situaţii concrete din viaţa copilului, însoţită de analiza semnificaţiilor şi a
concluziilor şi lecţiilor învăţate.
2.3. Implicarea activă în cadrul grupului în realizarea de sarcini comune, cu
respectarea regulilor muncii în echipă
- exerciţii de stabilire a modalităţilor de realizare în grup a unei sarcini de lucru:
împărţirea sarcinilor, respectarea cerinţelor, încadrarea în timp etc.

- rezolvarea unor sarcini simple, în cadrul clasei, manifestând comportamente bazate pe
respect, încredere, sinceritate, toleranţă, grijă faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
- exersarea cooperării în rezolvarea unor sarcini simple de lucru în grup, identificând
posibilităţile de realizare a sarcinii prin valorificarea calităţilor fiecărui membru al
grupului;
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite contexte ale vieţii
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, la şcoală, în comunitate);
- exersarea modalităţilor de exprimare adecvată a trăirilor în raport cu membrii grupului
cu care interacţionează, precum şi cu membrii altor grupuri;
- jocuri de rol privind modul în care trebuie să se comporte membrii unui grup în situaţii
date.
2.4. Utilizarea adecvată a strategiilor şi tehnicilor de evitare şi gestionare a
conflictului prin aplicarea negocierii, ca modalitate de soluţionare a divergenţelor
- exerciţii de identificare a diferitelor tipuri de conflicte, a cauzelor care le generează şi a
modalităţilor de prevenire şi rezolvare a acestora;
- analizarea unor situaţii conflictuale din viaţa elevilor, filme şi texte scrise pentru
identificarea surselor conflictului şi a tehnicilor de comunicare utilizate;
- discutarea unor cazuri generatoare de conflicte în grupul de apartenenţă şi modalităţi
de soluţionare a acestora;
- dialoguri tematice pentru identificarea stilurilor de negociere şi a strategiilor de
gestionare a conflictelor;
- exerciţii de schimbare a finalului unei situaţii conflictuale din poveşti, filme;
- jocuri de rol pentru aplicarea tehnicilor simple de comunicare şi negociere a
conflictelor;
3. Practicarea de comportamente morale adecvate grupurilor din care face

parte
3.1. Diferenţierea modelelor comportamentale adecvate şi neadecvate în diferite
contexte sociale
- exerciţii de identificare a unor comportamente adecvate şi neadecvate în cadrul
diferitelor grupuri de apartenenţă;
- vizionarea unor filme inspirate din poveşti care ilustrează comportamente adecvate şi
neadecvate;
- construirea unor poveşti cu început dat, care să pună în evidenţă comportamente
bazate pe corectitudine şi cooperare;
- jocuri de rol, pornind de la personaje cunoscute sau de la întâmplări din experienţa
proprie care să pună în evidenţă comportamente adecvate în diferite contexte;
- exemplificarea unor acţiuni personale în care elevii au făcut dovada unor
comportamente adecvate şi neadecvate;
- exerciţii-joc de exprimare a propriilor opinii legate de persoane, întâmplări, evenimente,
situaţii date, etc.;
- exerciţii-joc de luare a unor decizii în situaţii problemă.
3.2. Aplicarea regulilor de comportare în diferite contexte, în acord cu modele de
conduită, acceptate social
- exerciţii de recunoaştere a unor situaţii care evidenţiază respectarea sau încălcarea
regulilor de comportare;
- jocuri de rol care valorizează respectarea regulilor de comportare în diferite contexte;
- exerciţii de apreciere a propriei conduite, în raport cu regulile de conduită stabilite;
- discuţii individuale şi în grup pentru identificarea măsurilor de corectare a unor
comportamente neadecvate;
- exerciţii de identificare a unor reguli de comportament acceptate social, pornind de la
povestiri, desene animate familiare şi de la situaţii observate în contexte de viaţă;

- exemplificarea unor acţiuni personale în care elevii au făcut dovada aplicării regulilor de
comportare acceptate social;
- exersarea aplicării regulilor de comportare acceptate social în situaţii reale de viaţă.
3.3. Manifestarea cooperării în condiţiile acceptării pluralismului şi valorizării
pozitive a diferenţelor interumane
- exerciţii de identificare, pe suport imagistic, a persoanelor aparţinând unor culturi
diferite;
- exerciţii de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor între persoane aparţinând unor
culturi diferite;
- jocuri de rol pe teme privind raporturile între oameni;
- imaginarea unor situaţii faţă de care să precizeze cum ar acţiona dacă ar face parte
din diferite grupuri;
- exerciţii de compunere, povestire, dramatizare pentru evidenţierea specificului relaţiilor
sociale din cadrul diferitelor grupuri;
- exerciţii de asociere a ritualurilor, datinilor, obiceiurilor cu evenimente religioase,
sociale;
- jocuri de socializare cu prilejul sărbătorilor oficiale şi religioase;
- exerciţii de valorizare a relaţionării pozitive cu copiii care provin din grupuri etnice,
culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale;
- jocuri de rol pentru exersarea sentimentului de respect faţă de diferenţele interumane.
Conţinuturi
Relaţionare Tipuri de comportamente
interpersonală Reguli de comportament în relaţia cu ceilalţi
Comunicarea eficientă
Reguli de comunicare în mediul familial
Reguli de comunicare în mediul şcolar
Reguli de comunicare în mediul social
Grupul social Relaţionare în cadrul grupului
Relaţii în familie
Relaţii în grupul şcolar
Relaţii în comunitate
Norme şi Comportamente în grupurile de apartenenţă:
comportamente moral- Comportamente bazate pe respect, sinceritate, cinste,
civice grijă faţă de sine şi faţă de ceilalţi
Comportamente bazate pe lipsă de respect, minciună,
necinste, lipsă de grijă faţă de sine şi faţă de ceilalţi

programelor şcolare de Terapie Educaţională Complexă şi Integrată pentru proiectarea
şi derularea activităţilor specifice: Formare a autonomiei personale, Socializare,
Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie.
acest lucru;
dizabilităţi.

Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor
etape:
programa şcolară;



învăţare).





aspecte:
elevi;
Evaluarea


moral-civice;
compensator.
compensator.
Bibliografie
x Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri şi
examene de obţinere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iaşi;
București;
x Popovici, D.V., Matei, R., (2005), Terapie ocupațională pentru persoane cu deficiențe,
Editura Muntenia, Constanța;
x Vlad, E., (1999), Evaluarea în actul educational-terapeutic, Editura Pro Humanitate,
Bucureşti;
3593/18.06.2014.
Grupul de lucru


Vasile Marinela Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”
București

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Programa şcolară

INTEGRATĂ
Disciplina STIMULARE COGNITIVĂ
București, 2021
Programa şcolară TECI – STIMULARE COGNITIVĂ - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 1
Notă de prezentare
- Conţinuturi,
x Socializare,
x Ludoterapie.
terapeutice.

viaţă normală.
de conţinut.
terapeutice.

Terapia prin stimulare cognitivă a copilului cu dizabilităţi intelectuale are o notă

de specificitate, cu un parcurs diferit faţă de dezvoltarea cognitivă şi instrumentală a
copilului obişnuit, presupunând un proces complex de ”echilibrare mintală”, prin
organizare specifică atât la nivelul cunoaşterii teoretice (învăţarea conceptelor), cât şi la
nivelul cunoaşterii psihosociale, care determină modificări semnificative în
personalitatea copilului. Elevul cu dizabilităţi intelectuale nu beneficiază de avantajele
învăţării spontane, experienţele sale deşi au aceeaşi încărcătură formativ-
informaţională, acesta nu structurează mecanismele integrării, adaptării şi dezvoltării.
Activităţile propuse în programa de Stimulare cognitivă vizează în principal,
consolidarea, sistematizarea, completarea, prin metode, tehnici şi strategii didactice şi
terapeutice specifice, a informaţiilor, abilităţilor, deprinderilor, competenţelor
corespunzătoare unor domenii largi de conţinut:
x comunicare
x matematică şi ştiinţe
x TIC
Rolul determinant al acestor activităţi constă în restructurarea învăţării iniţiale
prin acţiuni şi programe compensatorii, care facilitează întelegerea lucrurilor,
fenomenelor, oamenilor, situaţiilor în dimensiunea lor instrumental-integratoare.
Programa şcolară de Stimulare cognitivă este centrată pe competenţe şi îşi
propune să aducă în prim plan activitatea didactică orientată spre elev. Proiectarea
curriculară centrată pe competenţe răspunde cercetărilor din psihologia cognitivă,
conform cărora prin competenţă se realizează transferul cunoştinţelor şi a abilităţilor în
situaţii şi contexte noi.
Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite proiectarea
activităţilor în funcţie de caracterul terapeutic al acestora, cu accent pe latura
pragmatică a învăţării, în scopul dezvoltării şi stimulării abilităţilor instrumentale ale
elevilor cu dizabilităţi intelectuale.
În programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care vor
stimula acele laturi şi componente valide ale proceselor psihice ale copiilor. Este
necesar ca aceste activităţi să aibă un pronunţat caracter ludic, jocul fiind cea mai
eficientă cale de stimulare cognitivă în cazul copilului cu dizabilităţi intelectuale. Cadrul
didactic are la dispozitie un cadru larg de selectare atât a conţinutului, cât şi a
perspectivelor de abordare, în funcţie de competenţele vizate.
1. Participarea activă la comunicare în contexte sociale şi

culturale diverse
2. Utilizarea mecanismelor de operare acţională şi de rezolvare

de probleme
3. Investigarea mediului înconjurător, folosind instrumente şi

procedee simple
4. Utilizarea în siguranţă a tehnologiilor comunicaţionale şi

informaţionale

1. Participarea activă la comunicare în contexte sociale şi culturale diverse
1.1. Operarea cu mesaje orale şi/sau prin metode alternative şi augmentative de
comunicare în diverse contexte socio-culturale
- exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale
(gesturi-mimică);
- exerciţii de formulare de enunţuri concordante cu diferite expresii mimico-gestuale,
exprimate în imagini;
- jocuri didactice de expresie mimico-facială;
- exerciţii-joc de dezvoltare a auzului fonematic;
- jocuri de rol pe teme cunoscute;
- vizionare de filme, cu selectarea personajelor principale şi precizarea trăsăturilor
acestora;
- exerciţii-joc în vederea iniţierii şi desfăşurării unor dialoguri situaţionale;
- exersarea vocabularului după criterii semantice şi morfologice (verbe, substantive,
adjective, pronume, numerale)
- jocuri lexicale de utilizare a sinonimiei - antonimiei
- exerciţii-joc de integrare propoziţională (cu/fără suport imagistic):
x completare de propoziţii lacunare;
x formulare de propoziţii cu început dat;
x formulare de propoziţii simple/ dezvoltate;
x formulare de propoziţii pe baza unui set de cuvinte/şir de întrebări;
x dezvoltarea propoziţiilor simple;
x construcţie de propoziţii enunţiative, interogative şi exclamative;
x ordonarea cuvintelor în propoziţie;
- exerciţii-joc de alcătuire a unor mesaje orale adresate unor persoane apropiate;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii în legătură cu fapte şi întâmplări cunoscute;
- exerciţii de adresare corectă în diverse situaţii;
- exerciţii de redare a conţinutului unui text cunoscut, cu respectarea succesiunii
logice;
- exerciţii de memorare şi de reproducere a conţinutului unor poezii şi cântece.
1.2. Elaborarea de mesaje scrise în diferite situaţii de comunicare, adecvate
contextelor sociale
- exerciţii de integrare a unor cuvinte noi în comunicări scrise;
- exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare;
- folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă, cu alineat, aşezarea în
pagină, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie)
- exerciţii de copiere şi transcriere a unui text;
- exerciţii de alcătuire în scris a unor propoziţii simple cu suport intuitiv;
- formulări de răspunsuri la întrebări pe marginea unui text;
- exerciţii de ordonare corectă a unor propoziţii în vederea alcătuirii unui text logic;
- completare de rebusuri;
- exerciţii de dictare;
- exerciţii-joc de redactare a unor texte cu utilitate practică:
x de completare corectă a unor formulare tipizate;
x de redactare corectă a unor bilete de mulţumire, de informare, de solicitare,
etc.
x de redactare a unei felicitări/cărţi poştale ilustrate;
x de redactare a unei scurte scrisori;
x de redactare a unei cereri.

- confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale necesare în activitatea zilnică;
- realizarea unor postere/afişe, pe diferite teme, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii;
- compunerea unor texte pe teme din sfera de interes a elevilor;
- exerciţii de tehnoredactare a unor texte scurte pe calculator.
2. Utilizarea mecanismelor de operare acţională şi de rezolvare de probleme

2.1. Operarea cu structuri logice prin antrenarea proceselor psihice
Exerciţii de sortare, seriere, clasificare, asociere:
- exerciţii de sortare şi grupare obiectuală şi/sau imagistică, după 1-2 criterii;
- exerciţii de seriere obiectuală/ imagistică, după un criteriu;
- exerciţii de modificare a relaţiilor spaţiale dintre obiecte, după anumite criterii;
- exerciţii de selectare, după similaritate, a unei anume categorii de obiecte dintr-o
diversitate de categorii de obiecte;
- exerciţii de clasificare, după similaritate;
- exerciţii de clasificare, după caracteristici simple;
- exerciţii de clasificare, după material;
- exerciţii de asociere: acţiuni specifice momentelor zilei- imagine; anotimp – imagine;
- exerciţii-joc de ordonare temporală;
Exerciţii de analiză şi sinteză perceptuală şi în plan mental (incastrare, lego, puzzle);
Exerciţii de comparaţie şi clasificare:
- exerciţii de comparare şi clasificare, după caracteristici simple (mare-mic; aspru-
neted, tare-moale, gros-subţire, cald-rece; inalt - scund);
- exerciţii de comparare a două mulţimi diferite cantitativ;
- exerciţii de modificare cantitativă a mulţimilor de obiecte, prin adăugare/luare,
scădere de obiecte; mărire/ micşorare;
- exerciţii de suprapunere şi asociere de imagini reprezentând culori,forme, fiinţe etc.
- exerciţii de identificare a diferenţelor între obiecte şi imagini ale obiectelor
- exerciţii de clasificare, după mai multe criterii (formă, culoare, mărime, utilitate etc.);
Exerciţii de realizare a corespondenţei mulţime obiectuală-imagine-simbol (număr-cifră)
- exerciţii de asociere mulţime – număr de obiecte
- exerciţii de punere în corespondenţă mulţime-număr de elemente–simbol:
- exerciţii de operare în plan obiectual/ imagistic, cu sprijin;
Jocuri cu elemente de abstractizare şi generalizare:
- jocul omisiunilor (excluderea elementelor nepotrivite dintr-un ansamblu/ sesizarea
elementelor lipsă dintr-un ansamblu);
- jocuri associative;
Exerciţii de memorie vizuală şi auditivă:
- exerciţiu-joc de extragere a unui element dintr-o serie de obiecte/imagini percepute
anterior;
- exerciţiu-joc de formare a unor perechi de obiecte/ imagini;
- jocuri de memorie vizuală în cadrul software-ului educativ;
- memorarea de poezii şi cântece;
- reproducerea, în desen, a unor elemente grafice/geometrice/fenomene ale naturii
după indicaţie verbală;
Exerciţii de antrenare a atenţiei:
- identificare unui elemnt dintr-o serie;
- exerciţii de reproducere a unui model;
- exerciţii de construire a unui obiect identic cu cel dat ca model;
Exerciţii-joc pentru dezvoltarea imaginaţiei:
- jocuri de construcţie sau de asamblare în plan obiectual;
- desene libere sau cu temă dată;
- completare de desene lacunare;

- exerciţiu-joc de realizare de colaje;
- exerciţii de completare verbală a propoziţiilor;
- povestiri şi compuneri;
- exerciţii de construire a unei machete;
- joc de rol/dramatizări;
Exerciţii pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului
- exerciţii-joc de executare a unor mişcări la comandă dată pentru controlarea
reacţiilor motrice;
- exerciţii-joc de control vocal prin exersarea vorbirii în şoaptă sau în tonalităţi diferite;
- exerciţii-joc de relaxare.
2.2. Utilizarea unor algoritmi de calcul matematic în plan concret-obiectual şi
imagistic
- exerciţii de stabilire a relaţiilor numerice între obiecte;
- exerciţii de compunere şi descompunere a numerelor naturale;
- exerciţii de măsurare a timpului cu identificarea orei şi minutului;
- exerciţii de identificare a momentelor unei zile/ a zilelor săptămânii/ anotimpurilor;
- exerciţii cu unităţi de măsură: leu/ban, kilogram/gram, metru/centimetru, kilometru,
ora/zi/an, litru etc.
- exerciţii de identificare a unităţilor monetare;
- efectuarea de operaţii matematice utilizând algoritmi de calcul şi proprietăţile
operaţiilor;
- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere;
- estimarea rezultatului unui calcul matematic prin folosirea unor tehnici de calcul
rapid.
2.3. Valorificarea disponibilităţilor psiho-individuale existente pentru rezolvarea de
probleme
- exerciţii de descompunere şi compunere a etapelor unei activităţi;
- însuşirea algoritmului unei activităţi practice cu conţinut matematic elementar;
- aplicarea de operaţii de adunare şi scădere în rezolvarea problemelor pe model
acţional, imagistic, grafic;
- exerciţii de rezolvare de probleme cu utilizarea adecvată a noţiunilor matematice
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea,
sutimea etc.”;
- identificarea unor fracţii, utilizând suport concret sau desene;
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau a
întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei
întrebări etc.
- transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere, a problemelor de
înmulţire în probleme de împărţire şi invers;
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii
matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele;
- identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în limbaj matematic;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii;
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o reprezentare grafică in
scopul compunerii sau rezolvării de probleme;
- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme.
3. Investigarea mediului înconjurător, folosind instrumente şi procedee simple

3.1. Observarea transformărilor care au loc în mediul înconjurător
- exerciţii de recunoaştere a fenomenelor naturii: lumina şi căldura;
- exerciţii de recunoaştere a efectelor soarelui asupra naturii;
- înregistrarea datelor referitoare la starea vremii, temperatură, etc. în calendarul naturii;
- exerciţii de identificare şi recunoaştere a factorilor de mediu (apa, aerul, solul);
- exerciţii de observare dirijată şi de identificare a stărilor corpurilor solide, lichide şi
gazoase;
- exerciţii de observare dirijată a transformării apei dintr-o stare în alta;
- exerciţii de observare a circuitului apei în natură;
- exerciţii de dizolvare a unor corpuri şi formarea de soluţii;
- jocuri didactice de identificare a transformărilor din natură;
- exerciţii de identificare a unor schimbări din viaţa plantelor, animalelor şi a omului, în
funcţie de diferite aspecte (ciclul zi-noapte, cele 4 anotimpuri);
- exerciţii de observare directă privind creşterea şi dezvoltarea unor animale;
- activităţi practice de sădire şi îngrijire a plantelor;
- prezentarea unor filme, soft-uri educative despre transformările din mediul înconjurător.
3.2. Utilizarea de experimente simple pentru a descoperi însuşirile corpurilor,
interacţiunile dintre ele şi transformările care au loc în mediul înconjurător
- activităţi practice de îngrijire a plantelor şi animalelor;
- exerciţii de mânuire a diferitelor instrumente în activităţile practice;
- experienţe simple pe diferite teme: germinaţia seminţelor, relaţia dintre vreme şi viaţa
plantelor şi animalelor;
- exerciţii de efectuare a unor măsurători:
o ale temperaturii aerului, a apei;
o ale unor fenomene naturale;
- efectuarea unor experienţe simple pentru punerea în evidenţă a caracteristicilor apei
(culoare, gust, miros, stare de agregare), aerului (culoare, gust, miros, stare de
agregare), solului (culoare, stare de agregare, permeabilitate);
- efectuarea unor experienţe simple pentru punerea în evidenţă a aerului (umflarea unui
balon, ventilaţia cu un evantai etc.);
- efectuarea unor experienţe pentru evidenţierea modificării stărilor de agregare ale
corpurilor;
- efectuarea unor experienţe simple referitoare la corpurile vii (creştere şi dezvoltare,
înmulţire, hrănire).
3.3. Exersarea unor modalităţi simple de protejare a mediului înconjurător
- activităţi practice de utilizare a unor unelte şi materiale de îngrijire a mediului (greblă,
stropitoare, mănuşi de protecţie);
- activităţi practice de amenajare şi întreţinere a spaţiului verde al şcolii;
- exerciţii de recunoaştere a modalităţilor de prevenire şi combatere a unor acţiuni ce pot
dăuna mediului (focul, poluarea, despădurirea, exploatarea neraţională a resurselor);
- discuţii tematice despre necesitatea utilizării raţionale a resurselor;
- exerciţii de observare a modalităţilor de descompunere a unor materiale diferite (hârtie,
material plastic etc.) pentru a evidenţia reciclarea materialelor în natură;
- colectarea de diferite materiale din natură/materiale reciclabile, sortarea acestora după
diferite criterii;
- activităţi practice şi concursuri de colectare selectivă a deşeurilor;
- exerciţii de confecţionare a unor obiecte cu utilitate practică/jucării, din materiale refolosibile;
- expoziţii cu lucrări/jucării realizate din deşeuri;
- jocuri de rol, concursuri pe teme cu conţinut ecologic;
- realizarea de afişe şi materiale privind unele efecte nocive ale acţiunii omului şi
modalităţile de protejare a mediului.
4. Utilizarea în siguranţă a tehnologiilor comunicaţionale şi informaţionale

4.1. Utilizarea independentă a meniurilor specifice unui sistem de operare în
contexte specifice de învăţare
- exerciţii de adoptare a poziţiei corporale corecte în condiţiile utilizării computerului;
- exerciţii de identificare şi grupare a principalelor componente ale unui computer;
- exerciţii de explorare a simbolurilor grafice de pe ecranul unui dispozitiv digital
(computer, telefon mobil, tabletă, telecomandă, aparat de fotografiat digital, cameră
video etc.) pentru descoperirea principalelor comenzi: închidere, deschidere, meniu
principal, lansarea şi închiderea unor programe de bază;
- jocuri educative în format digital de tip puzzle, colorare a unor figuri, deplasarea unor
obiecte, comparare, asociere, reasamblare, potrivire cu ajutorul principalelor comenzi
(deschide, rulează, pauză, înapoi, săgeţi, închide, salvează, ieşire etc.);
- exerciţii de recunoaştere a poziţiei şi utilizare a tastelor speciale (pentru literele mari,
Backspace, Enter, Delete, Shift etc.);
- exerciţii de memorare a unor comenzi fundamentale (Save, Open, Cancel s.a.);
- exerciţii de redare orală a paşilor urmaţi pentru realizarea unor comenzi;
- discuţii tematice privind utilizarea în siguranţă a diferitelor dispozitive digitale şi ale
efectelor nocive în condiţiile utilizării în exces a acestora.
4.2. Crearea unor conţinuturi digitale simple în format vizual şi audio
- realizarea unor înregistrări simple de tip imagine, video sau audio, cu sprijinul profesorului;
- realizarea unor etichete pentru diferite produse ale activităţilor de învăţare;
- realizarea unor anunţuri sau mesaje simple care urmează a fi afişate în clasă;
- realizarea de felicitări în format electronic pre-editat cu ocazia diferitelor evenimente;
- crearea unor desene in accesoriul Paint;
- realizarea unor fotografii şi videoclipuri cu ocazia unor evenimente (serbări, vizite,
concursuri);
- crearea unui colaj, în format electronic, din fotografiile sau videoclipurile realizate;
- salvarea diferitelor conţinuturi digitale pe dispozitive de stocare;
- crearea unui portofoliu virtual individual cu documentele realizate pe parcursul unei
perioade de timp date/anului şcolar.
4.3. Editarea unui document Word, PowerPoint şi stocarea fişierelor pe dispozitive
de memorie
- exerciţii de identificare a instrumentelor din bara de lucru (mărime caractere, aliniere
stânga-dreapta-centru, culoarea caracterelor, orientarea paginii, etc.);
- exerciţii de utilizare corectă a barei de instrumente de lucru Standard şi a barei cu
instrumente de lucru pentru formatare;
- exerciţii de tehnoredactare şi modificare a unor enunţuri şi texte scurte utilizând editorul
Word;
- exerciţii de realizare a unor prezentări utilizând programul PowerPoint;
- exerciţii de creare şi ştergere a unor fişiere personale, respectând paşii necesari pentru
salvarea, denumirea, modificarea numelui şi ştergerea fişierului;
- crearea de afişe pe diferite teme prin utilizarea barei de instrumente specifice din
programul Word şi prin importarea imaginilor din ClipArt;
- exerciţii de inserare a unor imagini şi videoclipuri de pe internet;
- exerciţii de realizare şi completare a unor tabele în programul Word;
- exerciţii de printare a unui text fără/cu modificarea opţiunilor de tipărire;
- exerciţii de salvare a fişierelor pe diferite medii de stocare.
4.4. Elaborarea de proiecte tematice prin utilizarea resurselor informaţionale oferite
de internet
- utilizarea filtrelor de căutare pe internet pentru selectarea de informaţii, imagini şi
videoclipuri pornind de la un cuvânt cheie;
- descărcarea unor imagini şi fişiere video de pe internet şi organizarea acestora în fişiere
tematice, specifice diferitelor discipline şcolare;

- crearea de texte (compuneri pe o temă dată) utilizând informaţii oferite de internet;
- realizarea unor prezentări digitale simple pe bază de imagini, texte, videoclipuri;
- utilizarea unor softuri de prezentare pentru alcătuirea unor proiecte tematice digitale pe
o temă dată;
- crearea unui fişier în calculatorul clasei cu cele mai reuşite proiecte tematice/produse ale
activităţii în format digital (fotografii, filmuleţe, înregistrări audio);
- identificarea unor reguli de comportament atunci când utilizăm în comun un dispozitiv
digital;
- discuţii despre rolul şi importanţa programelor antivirus in condiţiile navigării pe internet.
Conţinuturi
Comunicarea orală şi Comunicarea orală (verbală) şi nonverbalǎ
scrisă Limbajul corporal şi expresiile faciale
Semnificaţia globală a unui mesaj audiat/ transmis
- Dialoguri situaţionale
Lexic şi semantică:
- Propoziţia simplă şi dezvoltată (vorbire reflectată/
independentă)
- Exersarea vocabularului după criterii semantice şi
morfologice
Actul lexic
- Cartea, conceptul şi utilitatea acesteia
- Propoziţii simple/dezvoltate
- Texte care prezintă teme legate de şcoală, familie,
locuinţă, alimentaţie, sănătate, animale, mijloace
de transport
Comunicarea scrisă
Actul grafic
- Organizarea textului scris
- Propoziţii simple şi dezvoltate
- Ortografie şi punctuaţie
- Scrierea funcţională
Omul şi mediul Pământul – mediu de viaţă:
înconjurător Fenomene ale naturii.
Circuitul apei în natură.
Transformări ale naturii în cele patru anotimpuri.
Transformări ale mediului sub influenţa unor factori
decisivi (apa, aerul, solul, poluarea).
Lumea vie:
Caracteristici ale vieţuitoarelor (nevoi de bază - apă, aer,
hrană; creştere; reacţii la schimbările mediului; înmulţire):
Plantele;
Animalele şi păsările;
Flora şi fauna specifice anumitor zone geografice.
Reacţii ale vieţuitoarelor la diferite schimbări ale mediului.
Măsuri de protejare a mediului
Acţiuni de protejare a mediului
Tehnologii Aplicaţii şi softuri digitale simple:
comunicaţionale şi Funcţii ale instrumentelor de comandă pentru rularea
informaţionale unor aplicaţii şi softuri simple.
Procedee de creare a conţinuturilor în format audio şi/sau
video.
Procedee de utilizare a funcţiilor de bază ale
dispozitivelor de captare a imaginilor, de înregistrare
audio şi video
Selectarea informaţiilor în format imagine sau video
Procedee de creare de conţinuturi în fomat audio şi video
Editarea de dcumente şi stocarea acestora
Editarea unor documente în diferite programe: Word,
PowerPoint, Paint
Corelarea funcţiilor diferitelor programe
Salvarea documentelor pe diferite medii de stocare

Utilizarea resurselor informaţionale oferite de internet
Filtre de căutare pe internet
Descărcarea diferitelor fişiere/formate de pe internet
Softuri pentru realizarea de prezentări digitale
Reguli de siguranţă în utilizarea tehnologiilor de informare şi
comunicare
Reguli de siguranţă în utilizarea computerului şi/sau a
altor dispozitive digitale
Reguli simple de utilizare şi protecţie a informaţiilor
digitale
Reguli de igienă şi sănătate în utilizarea tehnologiilor de
informare şi comunicare
acest lucru;
dizabilităţi.

etape:
programa şcolară;


învăţare).





aspecte:
elevi;
Evaluarea



moral-civice;
compensator.
compensator.
Bibliografie
x Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri
şi examene de obţinere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iaşi;
București;
x Popovici, D.V., Matei, R., (2005), Terapie ocupațională pentru persoane cu
deficiențe, Editura Muntenia, Constanța;
x Vlad, E., (1999), Evaluarea în actul educational-terapeutic, Editura Pro
3593/18.06.2014.
Grupul de lucru


Vasile Marinela
București

Programa şcolară

INTEGRATĂ
Disciplina LUDOTERAPIE
București, 2021
Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 1
Notă de prezentare
- Conţinuturi,
x Socializare,
x Ludoterapie.
terapeutice.

viaţă normală.
de conţinut.
terapeutice.

Activităţile de Ludoterapie au o contribuţie majoră în planul dezvoltării personalităţii

elevului cu dizabilităţi intelectuale moderate şi uşoare ca urmare a valenţelor multiple pe
care le are jocul. Prin activităţile de ludoterapie, elevul cu dizabilităţi intelectuale învaţă
să se joace, jocul având rolul de a-i stimula interesul de cunoaştere şi autocunoaştere.
Cadrul didactic are rolul de a asigura trecerea treptată de la jocul simplu de manipulare
sau de imitaţie spre acea formă de joc mai complex: jocul simbolic, urmărind să
determine, într-un sens pozitiv, comportamenul copilului.
Prin joc se iniţiază acţiuni de formare şi dezvoltare a calităţilor perceptive-motrice,
vizuale, auditive, kinestezice, de analiză şi sinteză perceptivă, precum şi ale proceselor
cognitive superioare.
Prin activităţi ludice, cadrul didactic poate valoriza potenţialul formativ al copilului,
într-o modalitate unitară cu implicaţii la nivel afectiv-motivaţional, valoric, al autonomiei
personale, precum şi al proceselor de comunicare.
Programa şcolară de Ludoterapie este centrată pe competenţe şi îşi propune să
aducă în prim plan activitatea didactică orientată spre elev. Orientarea demersului
didactic pornind de la competenţe permite proiectarea activităţilor în funcţie de
caracterul terapeutic al acestora, cu accent pe latura ludică a învăţării, a dezvoltării
abilităţilor socio-emoţionale care sa-i permită interrelaţionarea pozitivă şi asumarea de
roluri în cadrul grupurilor de apartenenţă.
competenţelor.
Programa propusă are un caracter orientativ, oferind cadrului didactic libertatea
de a alege activităţi şi jocuri cu caracter terapeutic corespunzătoare nivelului de
dezvoltare psihofizică al elevilor cu dizabilități intelectuale şi, respectiv, zonei proximei
dezvoltări a fiecărui caz în parte.
În cadrul activităţilor de Ludoterapie, sunt avute în vedere următoarele aspecte:
¾ utilizarea deprinderilor motrice pentru realizarea unor activităţi ludice;
¾ participarea activă şi asumarea de roluri individuale în cadrul jocurilor;
¾ exprimarea adecvată a emoţiilor şi implicarea în soluţionarea conflictelor;
¾ manifestarea de comportamente sociale adecvate;
¾ aplicarea unor strategii de prevenire a eşecului.
1. Manifestarea calităţilor, priceperilor şi deprinderilor motrice prin

participarea activă la jocuri organizate
2. Manifestarea unor comportamente adecvate în cadrul diferitelor

tipuri de jocuri
2. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în cadrul jocului

1. Manifestarea calităţilor, priceperilor şi deprinderilor motrice prin participarea
activă la jocuri organizate
1.1. Utilizarea obiectelor pentru rezolvarea unor sarcini diverse în cadrul jocurilor
- jocuri de manipulare a unor jucării şi obiecte şcolare;
- exerciţiu-joc de completare a unor suporturi lacunare;
- exerciţiu-joc de asociere a momentelor zilei cu activităţile corespunzătoare;
- jocuri de sinteză perceptuală în cadrul software-ului educativ;
- jocuri de asamblare;
- jocuri sincretice;
- jocuri de comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare, analiză şi sinteză.
1.2. Utilizarea deprinderilor motrice combinate, pentru realizarea unor activităţi
ludice, cu eforturi diferite
- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale şi a lateralităţii;
- jocuri perceptiv-motrice în plan obiectual şi imagistic;
- jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare spaţio-temporală;
- jocuri motrice simbolice;
- jocuri de contrucţie;
- jocuri de expresie corporală;
- jocuri de imitare gestuală;
- jocuri simbolic-reprezentative;
- jocuri pentru dezvoltarea vocabularului.
2. Manifestarea unor comportamente adecvate în cadrul diferitelor tipuri de

jocuri
2.1. Îndeplinirea rolurilor individuale în diferite jocuri
- jocuri de imitare a unor conduite;
- jocuri de rol/ dramatizări;
- jocuri de socializare;
- exerciţii de asumare a unor roluri în cadrul jocului;
- jocuri de identificare cu un model;
- jocuri de mimare a unor stări afective.
2.2. Participarea activă la diferite tipuri de jocuri în acord cu spiritul regulilor de joc
- jocuri cu reguli;
- jocuri de stimulare şi corectare a unor comportamente;
- exerciţii de alegere a jocului în funcţie de preferinţe, interese;
- jocuri de rol care valorizează respectarea regulilor.
2.3. Cooperarea în cadrul grupului pentru realizarea sarcinilor de joc, manifestând
respect faţă de parteneri
- jocuri-competiţii pe diverse teme;
- dramatizare;
- exerciţii de asumare a unor sarcini în cadrul jocului;
- activităţi de formare a spiritului de fairplay în joc
- exrciţii de selectare a partenerilor de joc.
2.4. Implicarea activă în soluţionarea conflictelor în situaţii diverse de viaţă
- jocuri simbolic-reprezentative;
- rezolvarea unor situaţii – problemă;
- jocuri de alternare şi răsturnare de rol;
- exerciţii de identificare a tipurilor de conflicte şi a cauzelor generatoare;

- exerciţii de gestionare a unor conflicte;
- activităţi de exersare a diferitelor tehnici de negociere în cadrul jocului;
- exerciţii de autocontrol comportamental;
- jocuri de rol pentru aplicarea tehnicilor simple de comunicare şi negociere
- jocuri de acţiune cu subiecte din viaţa cotidiana.
3. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în cadrul jocului

3.1. Gestionarea adecvată a propriilor emoţii în relaţiile cu ceilalţi în cadrul jocurilor
colective
- jocuri afective (jocuri de expresie afectivă);
- jocuri de mimare a unor stări afective;
- jocuri de identificare cu un model;
- exerciţii de identificare a principalelor tipuri de emoţii;
- activităţi de exprimare adecvată a emoţiilor în raport cu ceilalţi;
- jocul în oglindă
3.2. Manifestarea de comportamente sociale adecvate în diferite contexte
- jocuri de mimare a unor stări afective
- jocuri de rol/ dramatizări;
- exerciţii de identificare a comportamentelor acceptate/neacceptate;
- activităţi de socializare cu prilejul diferitelor sărbători.
3.3. Aplicarea de strategii personalizate de prevenire a eşecului
- exerciţii pentru identificarea particularităţilor sentimentelor de eşec, de pierdere, de
frustrare
- exerciţii de identificare a surselor unui posibil eşec;
- jocuri de rol;
- jocuri de stimulare, corectare a unor comportamente.
Conţinuturi
Deprinderi motrice Jocuri funcţionale
- jocuri perceptive (vizual/ auditiv)
- jocuri senzorio-motorii
- jocuri verbale
- jocuri de imitaţie
Jocuri de construcţie
- jocuri de construcţie fără model
- jocuri de construcţie cu model
Jocuri pentru dezvoltarea conduitelor motrice generale
- jocuri de mişcare variate
- jocuri de echilibru
- jocuri de expresie corporală
- jocuri de imitare gestuală
Jocuri pentru dezvoltarea abilităţii manuale
- jocuri de manipulare şi prehensiune
- jocuri de îndemânare
- jocuri de exersare a coordonării oculo-manuale
- jocuri de incastre
- jocuri de construcţie şi asamblare
- jocuri de expresie grafico-plastică
Dezvoltare personală Jocuri pentru dezvoltarea proceselor psihice
- jocuri de dezvoltare a reprezentărilor vizuale, auditive,
tactile
- jocuri de stimulare a gândirii, memoriei, imaginaţiei,
atenţiei, limbajului: jocuri sincretice (de analiză şi sinteză
perceptuală şi în plan mental);
- jocuri analitico-sintetice (de comparaţie, cu unele
elemente de abstractizare şi generalizare, tip “rezolvare
de probleme”);
- jocuri de memorie vizuală şi auditivă şi de atenţie;
- jocuri funcţionale (senzorio-motorii, perceptive, verbale,
imitative);
- jocuri de exersare a diferitelor tipuri de comunicare
Jocuri pentru valorificarea structurilor psiho-individuale
- jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor
trebuinţe, necesităţi proprii/ jocuri cu subiecte din viaţa
cotidiană
- jocuri de acţiune concretă cu elementele mediului
Relaţionare Jocuri cu reguli
interpersonală - jocuri cognitive
- jocuri sociale
Jocuri pentru comunicare şi relaţionare în plan social
- jocuri de stimulare, dezvoltare a diferiterilor tipuri de
comunicare (mimico-gestuală, verbală)
- jocuri de expresie corporală - mişcare şi ritm
- jocuri simbolice
Jocuri pentru integrare socio-culturală
- jocuri de socializare cu prilejul sărbătorilor oficiale şi
religioase
- jocuri şi cântece legate de obiceiuri şi tradiţii populare
- jocuri-competiţii

- jocuri distractive
- jocuri de imitare
Gestionarea emoţiilor Jocuri de expresie
- jocuri plastice
- jocuri verbale
- jocuri muzicale
Jocuri simbolice
- jocuri afective
- jocuri de identificare cu un model
- jocuri de socializare
acest lucru;
dizabilităţi.

etape:
programa şcolară;


învăţare).





aspecte:
elevi;
Evaluarea



moral-civice;
compensator.
compensator.
Bibliografie
București;
3593/18.06.2014.
Grupul de lucru


Vasile Marinela
București

Programa şcolară

INTEGRATĂ
Disciplina TERAPIE OCUPAȚIONALĂ
București, 2021
Programa şcolară TECI – TERAPIE OCUPAȚIONALĂ - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 1
Notă de prezentare
- Conţinuturi,
x Socializare,
x Ludoterapie.
terapeutice.

viaţă normală.
de conţinut.
terapeutice.

Activitatea de Terapie ocupaţională se centrează în jurul a trei mari domenii:

- dezvoltarea şi exersarea abilităţilor practice în vederea realizării de produse utile
şi estetice
- cultivarea capacităţilor şi aptitudinilor pentru muncă;
- educarea capacităţii de cooperare şi interrelaţionare pozitivă în cadrul unui grup.
Prin specificul ei, programa de Terapie ocupaţională include metode şi procedee
specifice şi contribuie la realizarea unor obiective care se referă la adaptarea şi
integrarea şcolară şi socio-profesională a elevilor cu dizabilităţi intelectuale.
Pentru realizarea integrării optime şi dezvoltarea de comportamente sociale
acceptate, cadrul didactic proiectează activităţi practice în scopul formării şi dezvoltării
la elevul cu dizabilităţi intelectuale de competenţe în sfera senzorio-motorie, cognitivă şi
psihosocială.
Prin activităţile şi conţinuturile propuse în cadrul programei de Terapie
ocupaţională, cadrul didactic poate urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate activităţile specifice disciplinei Terapie educaţională complexă şi integrată, creând
contexte semnificative pentru dezvoltarea personalităţii elevilor, fapt care conduce la o
creştere a capacităţii de adaptare şi funcţionare a acestora în relaţie cu mediul în care
trăiesc precum şi la optimizarea relaţiilor interpersonale care reprezintă un factor
important al activităţii de terapie ocupaţională.
În cadrul activitatilor de Terapie ocupaţională, sunt avute în vedere următoarele
aspecte:
¾ selectarea şi utilizarea adecvată a materialelor şi instrumentelor de lucru;
¾ respectarea etapelor de realizare a produselor finite;
¾ aplicarea de tehnici de lucru adecvate tipului de produs propus spre realizare;
¾ evaluarea produselor obţinute în conformitate cu standardele de calitate;
¾ expunerea şi valorificarea produselor realizate;
¾ modalităţi de relaţionare şi colaborare pentru realizarea unor produse colective;
¾ respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă.
Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la
particularităţile psihoindividuale ale elevilor cu dizabilităţi intelectuale moderate şi
uşoare din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui cadru didactic.
De asemenea, acest tip de abordare permite cadrului didactic să propună teme
şi subiecte interesante, dorite de elevi la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un
tot unitar, închegat.
Se recomandă realizarea de secvenţe didactice în care elevii să-şi poată
manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte instrumentele, cât şi în ceea ce
priveşte produsele realizate.
1. Realizarea de produse utile şi/sau estetice prin aplicarea

independentă a tehnicilor de lucru specifice terapiei
ocupaţionale
2. Valorificarea produselor realizate în diverse contexte şcolare

şi extraşcolare

1. Realizarea de produse utile şi/sau estetice prin aplicarea independentă a
tehnicilor de lucru specifice terapiei ocupaţionale
1.1. Selectarea materiilor prime, materialelor şi principalelor unelte, instrumente şi
echipamente specifice utilizate în obţinerea produselor
- activităţi de recunoaştere a diverselor instrumente de lucru;
- exerciţii practice de recunoaştere şi individualizare a materialelor de lucru;
- exerciţii de grupare a materialelor după criterii date;
- exerciţii de descriere a materialelor folosind drept criteriu proprietăţile lor;
- exerciţii practice de grupare a produselor în funcţie de materialele din care au fost
confecţionate;
- exerciţii practice de enumerare a unor caracteristici observabile ale materialelor şi
instrumentelor întâlnite în mediul familiar;
- activităţi de sortare a materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de proprietăţi;
- activităţi de selectare a materialelor de lucru, în funcţie de scopul propus.
1.2. Utilizarea adecvată a materiilor prime, materialelor şi principalelor unelte,
instrumente şi echipamente specifice cu respectarea normelor de securitate şi
sănătate în muncă şi protecţie a mediului
- activităţi de exersare a utilizării corecte a instrumentelor de lucru;
- activităţi de exersare a modului de întreţinere/ păstrare a instrumentelor şi a materialelor
de lucru;
- activităţi de identificare a materialelor din care au fost confecţionate diferite produse;
- exerciţii elementare de rupere/ lipire/ îndoire/ colaj/ origami/ modelare/ bobinare/
răsucire/ mulare/ înşirare şnuruire/ tăiere/ înnodare/ îmbinare/ împletire/ ţesut/ cusut/
vopsire/ asamblare;
- activităţi practice de realizare a unor obiecte după model;
- activităţi de comparare a diferitelor tehnici de lucru;
- activităţi de realizare a unor construcţii libere, spontane, utilizând materiale şi
instrumente diverse;
1.3. Planificarea şi executarea în mod independent a etapelor de realizare a unor
produse finite
- exerciţii de ordonare a operaţiilor pentru obţinerea unui produs finit;
- exerciţii de confecţionare a unor produse simple;
- exerciţii de confecţionare a unor machete;
- exerciţii de confecţionare a unor produse individuale;
- exerciţii practice de rupere/ lipire/ îndoire/ colaj/ origami/ modelare/ bobinare/ răsucire/
mulare/ înşirare/ şnuruire/ tăiere/ înnodare/ îmbinare/ împletire/ ţesut/ cusut/ vopsire/
asamblare;
- activităţi de realizare colaje pe teme date;
- activităţi de confecţionare de jocuri şi jucării simple;
1.4. Manifestarea disponibilităţii de relaţionare şi colaborare pentru realizarea unor
produse colective
- exerciţii de împărţire a sarcinilor cu respectarea cerinţelor şi a timpului de lucru;
- exerciţii de confecţionare a unor produse în grup
- activităţi de realizare a unor compoziţii în perechi/ în grup, folosind tehnici variate
- exersarea cooperării în rezolvarea unor sarcini simple de lucru în grup, identificând
posibilităţile de realizare a sarcinii prin valorificarea calităţilor fiecărui membru al grupului;
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite contexte ale vieţii
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, la şcoală, în comunitate);.
2. Valorificarea produselor realizate în diverse contexte şcolare şi extraşcolare

2.1. Manifestarea capacităţii de analiză, descriere şi evaluare a produsului finit cu
respectarea normelor de calitate
- exerciţii de descriere a produsului activităţii personale;
- exerciţii de descriere a produsului activităţii colegilor;
- exerciţii de comparare a produsului personal cu modelul sau cu altele similare;
- exerciţii de analiză şi apreciere a produselor activităţii, după criterii date (respectarea
succesiunii etapelor de lucru, utilizarea corectă a instrumentelor şi materialelor,
respectarea ordinii şi a normelor igienice în timpul lucrului, oglindirea trăsăturilor
obiectelor/ fiinţelor înfăţişate, respectarea proporţiei şi a temei de lucru)
2.2. Participarea activă la organizarea de evenimente destinate valorificării
produselor realizate
- exerciţii pentru identificarea semnificaţiei şi utilităţii produselor realizate;
- activităţi de realizare a unor produse pentru evenimente speciale şi explicarea alegerilor
făcute;
- activităţi de realizare de jucării sau obiecte utile;
- participarea cu produsele realizate la expoziţii şi diverse evenimente organizate în
şcoală şi în comunitate cu diferite ocazii;
- activităţi de amenajare a unui stand de prezentare a produselor realizate;
- activităţi de expunere a produselor în scopul valorificării;
- activităţi de promovare a produselor realizate şi a evenimentelor de prezentare.
Conţinuturi
Tehnici de lucru Instrumente specifice prelucrării materialelor
specifice terapiei Materiale de lucru utilizate în activitatea practică
ocupaţionale Tehnici de lucru:
- Ruperea
- Lipirea
- Îndoirea/ plierea
- Trasarea după şablon
- Colajul
- Modelarea
- Bobinarea
- Răsucirea
- Înşirarea
- Şnuruirea
- Tăierea
- Decuparea după conturul trasat
- Înnodarea
- Împletirea
- Ţesutul
- Cusutul
- Asamblarea
- Vopsirea
Produse utile şi estice - etape/operaţii de realizare a unor produse realizate
individual sau în grup
- produse utile, jucării, obiecte decorative, machete
- lucrări tematice realizate din diferite materiale
- semnificaţia produsului activităţii
- expoziţii de produse, standuri de prezentare
acest lucru;
dizabilităţi.

Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:
programa şcolară;


învăţare).





aspecte:
elevi;
Evaluarea



moral-civice;
compensator.
compensator.
Bibliografie

București;
3593/18.06.2014.
Grupul de lucru:

Adrian Romeo COZMA,coordonator Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

Vasile Marinela Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”
București

Programe TECI gimnaziu-DMU

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programe TECI gimnaziu-DMU

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

620 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.

Anexa nr. II la Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3702/21.04.2021

TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI

Programa şcolară de Terapia educaţională complexă şi integrată propune o

Activitatea se desfăşoară preponderent individualizat, personalizat, iar formarea

Autonomia personală este o trăsătură a personalităţii care constă în abilitatea

1. Manifestarea unui comportament dezirabil pentru un mod de

2. Utilizarea tehnicilor de autocontrol, ascultare activă şi

3. Valorificarea disponibilităţilor psiho-individuale existente

2. Utilizarea tehnicilor de autocontrol, ascultare activă şi exprimare adecvată

3. Valorificarea disponibilităţilor psiho-individuale existente pentru integrarea

Clasele a V-a – a VIII-a

Domenii de conţinut Clasele a V-a – a VIII-a

Planificarea şi proiectarea didactică:

Planificarea anuală poate fi realizată potrivit tabelului de mai jos:

Planificarea anuală presupune:

Planificarea semestrială poate fi elaborată astfel:

Planificarea semestrială presupune parcurgerea următoarelor etape:

Având în vedere specificul activităţilor de Terapie Educaţională Complexă şi

Un posibil model de planificare săpămânală, este prezentat mai jos:

Subiectul Obiective Strategii

În realizarea planificărilor sâptămânale, se vor avea în vedere următoarele

puternic ameliorativă, întreg procesul didactic şi terapeutic adaptându-se permanent în

Contexte, factori şi medii de instruire

În funcţie de domeniul tematic abordat, activităţile de Socializare pot impune

Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Anexa nr. II la Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3702/21.04.2021

TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI

Programa şcolară de Terapia educaţională complexă şi integrată propune o

Activitatea se desfăşoară preponderent individualizat, personalizat, iar formarea

Socializarea presupune achiziţia unor cunoştinţe despre sine şi despre mediul

1. Relaţionarea interpersonală armonioasă în contexte variate

2. Adoptarea unui comportament proactiv în cadrul grupului,

3. Practicarea de comportamente morale adecvate grupurilor

CLASELE a V-a – a VIII-a

2. Adoptarea unui comportament proactiv în cadrul grupului, manifestând

Clasele a V-a – a VIII-a

3. Practicarea de comportamente morale adecvate grupurilor din care face

Clasele a V-a – a VIII-a

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea

Planificarea şi proiectarea didactică:

t stabilirea succesiunii parcurgerii unităţilor de învăţare;

Planificarea anuală poate fi realizată potrivit tabelului de mai jos:

Planificarea anuală presupune:

Planificarea semestrială poate fi elaborată astfel:

Planificarea semestrială presupune parcurgerea următoarelor etape:

Având în vedere specificul activităţilor de Terapie Educaţională Complexă şi

Un posibil model de planificare săpămânală, este prezentat mai jos:

Subiectul Obiective Strategii

În realizarea planificărilor sâptămânale, se vor avea în vedere următoarele

Contexte, factori şi medii de instruire

În funcţie de domeniul tematic abordat, activităţile de Socializare pot impune

Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Anexa nr. II la Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3702/21.04.2021

TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI

Programa şcolară de Terapia educaţională complexă şi integrată propune o

Activitatea se desfăşoară preponderent individualizat, personalizat, iar formarea

Terapia prin stimulare cognitivă a copilului cu dizabilităţi intelectuale are o notă

1. Participarea activă la comunicare în contexte sociale şi

2. Utilizarea mecanismelor de operare acţională şi de rezolvare

3. Investigarea mediului înconjurător, folosind instrumente şi

4. Utilizarea în siguranţă a tehnologiilor comunicaţionale şi