MINISTERUL EDUCATIEI $1 CERCETARIL LUMINITA VLADESCU CORNELIU TARABASANU-MIHATLA LUMINITA TRINEL DOICIN: Chimie Manual pentru clasa a X-a ART ‘orup editorialCapitolul 1 INTRODUCERE IN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE © Scurt istoric insemnarie despre atelierele de tabsct piel gi de fabricare a beri in Egiptul antic (vezi fig. 1.1), despre folosirea unor produse minerale, vegetale si animale inca de acum cnc mi de ani consemnate in prima farmacopee chinezé, precum si despre folosirea de cétre fenicieni a purpuri exrasa din moluste marine (vezi fig. 1.2) pentru vopsirea panzei si a stofelor, reprezinta repere jn evolutia speciei umane si unele dintre primele informati ‘efertoare la preocupi legate de chimia organic La sférgitul secoluli al XVilldea au aparut primele clasifiari ‘le substanfolor cele provenite din regnul vegetal si animal au fost numite substanfe organice (prin analogie cu faptul c& sunt produse de organisme vii), iar cele din regnul mineral au fost ‘rumite substanfe minerale sau anorganice (fra Viat8), Termenul de chimie organicé a fost introdus in anul 1808 de Jd, Berzelus care tl asocia cu faptul of toate substantole ‘rganice sunt produse de organisme viii au larandul lor o forts vitala. Teoria forfei vitale avea s& fie infirmat& in 1828 de F. Wohler, cel care a obtinut pentru prima cara In laborator, prin sintez8, un compus organic: ureea. F_Wohior a observat c& prin actiunea clorurii de amoniu, NH,Cl asupra cianatului de argint, AgNCO se formeaza cianat de amoniu, NH,*NCO” $i cloruré de argint, AgC: AgNCO. + NH,Cl—* NH,NCO + AgCl; NH4NCO ~"&+ (NHp},CO ; Analiza reziduului alb crstalin format prin transformarea la cald a cianatului de amoniu a ardtat c& substanta obtinuté in laborator este ureea, compusul organic existent in urind si stuiat intens la acea vreme. Chimia organic este chimia hidrocarburilor (compusi formati doar din carbon si hidrogen) si a derivatilor acestora. Aparitia si dezvoltarea chimiei organice in Romania este legata de lucrarile ui Petru Poni (1841-1928) referitoare la studiul petrolului romanesc, ale lui Constantin Istrati (1850-1918) gi L. Edeleanu despre chimia compusilor aromatici, ale lui Costin D. Nenitescu (1902-1970), intemeietorul Scoli ramanesti de Chimie organica, care a avut contributii remarcabile in domeniui hidrocarburilor, al compusilar heterociclci, al compusilor natural, precum gi in elucidarea unor mecanisme de reactie, Frese din piramidi din Egiptul Antic Fig. 1. 2, Meleul de purpurd din care se extrage purpura F Wohler (1800 - 1882).© = fluor < © e- © @ « © « Fig, 1.3, Reprezentarea prin sfere a prineipalelor elemente organogene, ig, 14, Lanturi sau catene de atomi de carbo: 2 lan; b catend @ OpiectuL cHimiel ORGANICE Chimia organicd are ca obiect: sinteze de compusi organici, stabiirea structuri acestora, studierea proprietor lor fzice gi chimice gi elucidarea mecanismolor prin care se produc reacfile chimice a care participa compusit organic. @ ELEMENTE ORGANOGENE ‘Compusii organici pot avea in molecula lor nu numai atom de carbon si hidrogen, care sunt elementele principale, ct si atomi de cxigen, 0, az0l, N, halogen’ FCB), suf 8, fosfor Pi in tnele cazuri atom $i ioni metalic. Toate aceste clementa, care se regasesc In compusii ‘organici, sunt numite elemente organogene, adica cele care formeaza compusi organic Taig. 1.3. sunt reprezentafiatomil elementelor organogene prin sfere diferit colorate, aga cum apar in figure prin care arétim (prin modele deschise si compacte) imaginiie moleculelor compusilor ‘organici despre care vei inva in clasa a X-a la chimie. BE LEGATURI CHIMICE. CATENE DE ATOM! DE CARBON In compozitia oricdrui compus organic exist cel putin un atom de carbon. In anul 1858 Kekuilé a stabi c& atomul de carbon sto fetravalont, adic are in tof compusi sé valenfa 4 (except ‘monoxidul de carbon, CO) 5 formeaz’ lagatur covalonte, Carbonul, gC are configurajia electronica: 1s? 2s? 2p? Structura electronicd carbonuiui se scte, flosind simbolur Lewis: -C- fecare punct simbolizand un electron de valent Pentru 9 stabil confguraiastabié de octet, se poate considera 4 un atom de carbon, C pune in comun ce! 4 electron de valent ais, cu electron din util strata ator atomi de carbon sau ai ator elemente; se formeaza perechi de electron! care aparin ambilor atom, inte care se stabiesc aste egétur covalente. in anul 1858 Couper a arétat ca afomii de carbon au capacitatea de a se fega uni cu afi, asemeni zalelor unui lar § dd 2 forma lanjuri de atomi de carbon. numite eatene (vez! fg 414), Pentru a sere formulele catenelor de atomi de carbon s-a marcat o valonfa prin trasarea cate uni niu inte simbolurile atomior de carbon De exempiu: = un atom de carbon igi formeaza octetul prin punerea in comun a fecarui electron de valonf, cu céte un olectron de la 4 atom de hidrogen, H (care Is! asiguré astelcontiguratia stabi de duble); se formeaza molecula de metan, CHy 4 Hsu H-G-H sau CHa: A formal Lewis formu cu tne formula (Ode valena resins= dol atomi de carbon isi pun tn comun cate un electron de valenja, formandu-se 0 legaturd C-C. iar cellali electroni de valenja ramasi, fi pun in comun cu electron aparfinand unor atomi de hidrogen: formula Lewis formula culiniyje formula (©) de valent restrans’ se formeaz’ molecula de etan, care se poste serie in forma restransd: HC-CHy sau CHy-CH,, Exercifiu WScrie catena care se —_atomi de H. Scrie formulote: formeaza prin legarea a 4 Lewis, cu liniufe de valent atomi de C intre el prin gi restrans& pentru legaturi ¢. Leagé valenfele — compusul organi libere ale atomilor de C de 4 Rezultatele studilor experimentale au arétat c& legdturile ‘covalete simple dintre un atom de carbon $i 4 atomi de hidrogen ‘sunt identice si sunt orientate in spafiu dupa varfurile unui tetraedru regulat (fig. 1.5). Unghiul dintre doua legaturi C-H este de 109°28" (muchile unui tetraedru regulat fac intre ele un unghi de 109"). Aceeasi valoare are si unghiul dintre valenfele a doi atomi de carbon legati prin legaturd simpla. Imaginlle formulelor moleculelor cate contin catene de atomi de C (i atomi de H) pot fi reprezentate in spatiu figurand tetraedre imaginare (vezi fig. 1 6. a.) sau mult mai simplu folosind bile pentru atomi si tie pentru legaturte dintre ei, in ‘modele care respects valorile unghiurilor dintre valente (vez fig. 1.6.b). jn mod similar se pot scrie fegaturi cavalente simple intre atomul de carbon si ati atomi sau grupe de atomi care pot pune jn comiun un electron. De exemplu - formarea de legaturi covalente simple, « intre carbon C si ‘lor, Ci: 0 H-C-Gl } CHy-Cl 4H + formarea de legituri covalente simple, « intre atomi de C, O sik Fiecare electron singur (neimperecheat) se figureaza printr-o liniujd care arata c& atomul are o valenfa liber’. Perechea de electroni pe care 0 mai are un atom, dupa ce sia stabilit octetul, se numeste pereche de electroni Fig. 1. §. Orientarea in spatiu a ccelor 4 Valenje ale atomulut de carbon, Fig. 1. 6. Imaginea unor ‘molecule de: 1 = metan; 2+ compus cu eaten de 3 atomi de C; eu tetraedre; b.cubbile gi tieFormatea uel legarurt ‘ovatente inte doi atomt poate privitt cao intrepdirundere a lunor orbital al acestra, Legitura se formeazi prin inirepitrunderea_(suprapunetea) total a doi orbtalt-coaxiali fiecare apartigind unui atom Legitura x se formeaa prin inirepatrunderea.(suprapanerea) partials a doi orbital paralel {omenta in aceeas divechie, dupa aceeasi axd de coordonate). Ea ‘nu poate exista decat alituri de legitura x Legdmra dubla dinre dot ‘atont contine dows legaturi chimice: fo legiturk esi © legiturd. = format prin suprapuneres partial a2 oxbiali P. orienta dupa 0 axa Perpendiculara pe cea a ‘orbialilor implica in epaturao: fura x este stat int-un plan perpendicular pe planul in ‘are se stucaza legatura Legatura triple dintre dot ‘atom! este formata dintr-o legiturdo st dou legitun x Fig. 1.7. Clasificarea catenelor dupa tipul de legatura C-C. neparticipanti gi nu se mai noteazd in scrierea formulei ‘compusului Un atom de C poate participa sila formarea de /egaturi musipe: = legaturi duble, de exemplu: >C=CX , >C=O >C=S : HH sau So=cX; Domcy 4H. H-Cad-H sau CHy=CH,, id ° GG sau >c=G; to=0 774 H-Ceo sau HCO - logatur triple, de exemplu: -C=C- , -C=N “CHC: sau -C=C-; -CuN sau -C=N , ~cac- 224. -H_ sau HC=CH In tabelul 1. 1. sunt prezentate principalele modalitati de scriere a formulelor compusilor organici. ‘Tabelul 1]. Modalititi de seriere a formulelor compusilor organici JFormute cu tiniute de] Formula de proiectie Formula Lewis | aienta (de projec restransé 7 Heo-C-H Cly-CHy ia TH bh bb ol oh om-om-okne ha ror W 4 @ Tipuri DE CATENE DE ATOM! DE CARBON Unil atom de carbon nu folosesc toate cele 4 valentele ale lor pentru a forma catene. Valentele care nu fac parte dintr-o catend sunt folosite pentru a se combina cu hidrogenul (se formeaza hidrocarbun) sau cu alte elemente organogene (se formeaza alte clase de compusi orgenici) © Clasificarea catenelor dupa tipul de legaturi care exista intre atomii de carbon Dupa modul in care se leagé atomii de carbon intre ei catenele de atomi de carbon sau catenele hidrocarbonate pot fi de tipurile urmatoarele (vezi fig. 1.7.) = catene saturate inte atomii de C sunt numai legaturi covalente simple. a, C-C; ele se gésesc in compusi organic! saturati - catene nesaturate: In catend exista cel putin o legatura x Intre doi atomi de C; ele se gasesc in compusi organici nesaturai - catene aromatice: catenele de atom de C formeaza (cel mai adesea) ciciuri (denumite nuclee) de 6 atomi si contin atat legaturi cat gi electron’ x corespunzatori legatunlor duble; ele ‘se gsesc in compusi aromaticClasificarea catenelor saturate si nesaturate Ingo catena atom de carbon se pot ageza (vezi fig. 1.8) ~ la rand, Inline (care este dreapta doar pe hart, pentru a nu complica scrierea, in cealtate find vorba de olinie in zig-zag) se formeaza catene liniare: ~ de 0 parte si de alta @ cateneilniare; se formeaza catene ramificate (asemeni famurlor unui copac); — intr-o forma geometricd inchisd: de exemplu patrat, pentagon, sau haxagon; se formeaza catene ciclice; acestea pot avea gi ele ramificatil, Tipuri de atomi de carbon din catene Intr-o catend, atomil de carbon pot f clasiicat dupa numérel legaturtor prin care se leagé de ati atomi de carbon; astfel exist ~ atomi de carbon primari ~ sunt legal covalent de un singur atom de carbon (vezi fig. 1. 8.); ~ atomi de carbon secundari - sunt legati cu doud covalente 6 un at sau de aif atomi de carbon (ver fig. 1. 9); ~ atomi de carbon terfari ~ sunt legati cu trei covalente de alt ‘sau de alti atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.c); = atomi de carbon cuaternari ~ atomi de carbon legati cu patru covalente de ali atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.4) Exercifiu Precizeaza, completand rubricle tabelului 1.2, tipul flecdruia dintre atomii de carbon (primari, secundar,tertian, cuatemari) din urmatoarele catene hidrocarbonate: x ‘cH ‘cH sou, it oh ay ctr vomtH, al de bn, bt, CH Rezolvare: vezi tabelul 1.2. E STRUCTURA COMPUSILOR ORGANICI Notiunea de structurd chimied (introdusa pentru prima data de Butlerov in 1881) se refera la natura, numarul gi fell in care sunt legati atomi dint-o molecul®. Propretaiefizice si chimice ale unui compus organic depind de structura sa. Stabiirea structuri unui compus organic se face parcurgand urmatoarele etape: = stablirea naturi si a numaruiui de atom dintr-0 molecula se face in urma unor analize caltative (arata care sunt atom) si respect cantitaive (araté numarul de atomi din fiecare tip de atomi) la care sunt supusi compusii chimici pur ~ stablltea compozite! substantei cu ajutorul datelor obtinute. Pe baza compozitie! (de obicei exprimata in procente, %) se educe formula moleculard = modul in care atomil sunt aranjati In moleculé este redat de formutele de structura. wiare (CH= CHy-cHy CH.=CH-CHy Fig. 18, ‘dupii modul de agezare a tatomilor de C “lasificarea eatenclor Fig. 1. 9. Tipuri de atomi de C din catene: a. primari;b, secundari; . cuatemari Tabelul 1.2. Tipu fiecdrui atom deC din catenele din exerci Fe Catena ee a) b) |e) ina [E*| a7 [sar feante] 3 | s [aa wear [fa mena} 2 [2s [1@ ANALIZA ELEMENTALA A UNE! SUBSTANTE ORGANICE © Natura atomilor din molecula Pentru a stabili natura atomilor dntr-un compus organic se aplicd metoda arderii descoperté in anul 1784 de Lavoisier, urmaté de analiza gazelor rezultate din ardere, prin efectuarea unor reachii speciice. In acest fel se realizeazé analiza elementals calitativa a substanfe Arderea substantei organice se face intr-o instalatie simpla, de pul clei din fg. 7.10. (de cole mer mule orn prezenfa de cotaizaton isa de substanfe care sa reaconeze cu elementele din compozifia moleculei). In vasul de prindere se introduce apa ‘sau o solutie care sd reactioneze cu produsii de reactie. © Compozitia in procente de masa a substanfei organice In anul 1830 Justus von Liebig a pus la punct metoda analizei Fig. 1.10, Insialajc simplé_elementale cantitativefolosind, altri de ardere, o serie de alte pentru efectuarea react specifice prin care elementelor organogene din compusi analizeiclemontale. organic sunt transformate In compugi care pot fi determina cantiativ (se determina masa si/sau concentraia). In acest fel se poate stabili concentrajia procentualé a fiecdrui element din molecula unui compus organic (cu exceptia oxigenuiui care se calculeaza ca diferenta pand la o suta), Exercitiu upun analizei elementale 0,30 g de substanta organic’ A, prin ardere (combustie) in exces de oxigen. In urma reactiel rezulté 0,224 L de CO, $i 0.17 g de apa. Stabileste compozi- Jia in procente de masa a substanjei A Rezolvare: Stl: Maps = 18 51 Moos 44. Ea ey © Se calculeaza ‘© Se calculeaz’ continutul masa de C,mc din mco,’ _—_-%eal lecdrui element Ppa creeet | te, = eo In cantitatea de substan 002 V5 Mop 0,309A.....002gH ee 0224x4444 1009 z “ane moo, = "79.4 weg 2 = 0,02-100/0,30 = 6,66 % H 1 Reprezentarea 449C0,...129C 0309A.....0,129¢ schematic’ a ealculArii Tato ewe son a compoziie in pocente uns! pez qaa-12/44=0,129C y=012 TO0R,30=40,00% ¢ substane A simasa deH, m,din myo: 100~(6,66 + 40,00) = 53,33%0. 29H <4@ DETERMINAREA FORMULE! BRUTE Formula bruté araté natura atomilor $i raportul in care se .gasesc In molecul8, exprimat prin numere Intregi Formula bruta se poate: stabili cunoscand compozitia in procente de masa a substantei organice si masele atomice ale ‘elementelor care o compun, Exercitiu {Un compus organic confine 85,71% C si 14,29% H. Stabileste formula bruta a acestuia, Rezolvare: ‘Se impart fiecare valoare procentualé la masa atomica a ‘elementului corespunzator: Co 85,71 /12=7,14 Ho 1429 /1= 14,29, Se Imparte flecare rezultat la numarul cel mai mic: HC = 14,29 /7,14= 2 C:C= 714 /7,14=1. Raportul de combinare al atomilor se exprima prin numere intregi: CH= 1:2. Formula bruta este: CH, laa @ DETERMINAREA FORMULE! MOLECULARE Formula molecular precizeazé felul atomilor din molecul $i ‘numérul exact al acestora. Formula moleculara este un muttiplu intreg al formulei brute. Unel formule brute fi pot corespunde mai multe formule moleculare. Exercitiu ‘Stabileste care este formula molecular a compusului organic A Siiind c& are formula bruta CH, si masa molard 28 g/mol. Rezolvare: Masa molard, M a compusilor cu formula molecular (CH;), este: M= (12 +2) n= 14 n, M= 28 => n= 2; formula moleculard a lui Aeste (CH,),, adica: CH. @ DeTERMINAREA FORMULE! STRUCTURALE Formulele structurale precizeaza (ca element nou In raport ‘cu cele moleculare), modul de legare a atomilor in molecula. Formul |. Formula structurala a unel substanfe chimice se poate scrie in pian Tn mai multe moduri Reprezentarea grafic a formulelor structurale este posibili utiizand: formule Lewis, formule in care se traseaza o linie pentru a marca legaitura chimicd (numite formule de proiectie) gi formule de proiectie restranse (vezi tabelul 1.1) i gs LY: AR Galitativd Cantiativa Bu ae 1 up ” tu RR Formula a al Formula — molecular’ Fig. 1. 12, Etapee stabiliii structurit compusilor organic "Fig. 1. 13. Modole spatiale ale ‘moleculet de etan: fotografi ale modelelor; 1. model deschis ’ model compact - € Fig, 1.14, Modele spatiale ale ‘moleculei de etan; model: 1. deschis;b. compact. Fig. 1.15, Serierea structuri ‘moleculelor simple, in spatiu, prin formule de configura: 4. pent un atom de carbon; ». pentru catens eu 4 atom de C Jegati numa prin legituri simple, 3. 2 Exorcitiu Completeaza urmatorul tabel [Formule de proiectie| Formule Lewis Formule de proiectie] restranse HHHHH acne ol lH-c=c-G-c=c<}| Ha ICH C-cH,-C=CH HHHH c2C:C:C:C:Can} H OHH ——_4 In scrierea formulelor moleculelor compugllor organici se folosesc frecvent formule de proiectie restranse; ele se vor numi in capitolale urmatoare: formule de structurd plana Formula spafiala prezints modul de orientare tn spatiu a legaturior chimico. Poti construi modele spatiale ale moloculelor compusilor organici folosind bile colorate si tie, din trusd (vezi fig. 1 13). Imaginile moleculelor compusilor organici despre care vel invafa, sunt prezentate in acest menual, in cuprinsul a rnumeroase figuri, prin modele doschiso gi compact (vezi fi. 1.14). ‘Dupa goometria lor moleculole pot avea formule de structur tniar,ramificata sau clic’, flecare dintre ele putand f saturate, nesaturate sau aromatice Formulele moleculare plane se pot serie mn moo simpllicat pan formule condensate simpiifcate (formule graf!) care sunt realizale prin lini frénte sau modele, in care nu se mai scr simbolurile pentru C gi H; de exemplu CH,— CHy HyC — CH, ~ CH, ~ CH, ~ CH é Pentru structuri de molecule simple, in spatiu, se poate recurge la formulari ce sugereazé modelul tetraedric al atomulul de carbon (formule de configurajie) unde linia continu (—) reprezinta lanjul atomilor de carbon aflat in planul hartiei, coa ppunctat& (- - -) reprezintd atomil aflati in spatele acestuia, respectiv legaturile ingrogate ( ¢ ) aralé atomil alla tn fafa planului hartiei; de exemplu, (ved! fig. 1. 1). Tari grat, pe bees tonne condensate splficale pari calcu nor parmmani meee dtanje ntortomen ung de valor, energy de lepiur oe@ Izomer Unei formule moleculare fi pot corespunde mai multe formule structurale, Compusii organici care au in moleculd acolag! tip si acolap! numér de ator, dar in care acestia nu sunt legafi $i in acelasi fel, se numesc izomeri (izo-acelasi, mer-parte, in mba greaca). (0 clasificare a izomerilor este data in fig. 1.16. E CLASIFICAREA COMPUSILOR ORGANICI Compusil organic includ in structuré un numér mic de grupain de etomi, care le determina reactivitatea, fapt ce permite clasificarea 51 caracterizarea lor mai usoard. Acestea sunt numite grupe funcfionale. Identicarea grupelor functionale intr-un ompus chimic permite s& se prevada proprietaie lu chimice. Grupa funcfionald este un atom sau 0 grupa de atom! care prin prezenfa sa intro molecule, fi conferd acesteia propretifi fzive si chimice specifica. Grupele funcfionale pot f ~ omogene: legaturi duble: C=C gi legaturi triple: + eterogene: atomi spect (de exemplu: Cl, -B, -)), grupe de atomi (de exemplu: -OH, COOH) sau ioni organict Clasificarea compusior organici se face tn functe de grupele functionale pe care le confin in molecula, Din punet de vedere al ‘compozitici lor, compusii organici se Tmpart in hidrocarburi gi drivaf functional ai acestora In fig. 1.17 sunt date cateva dintre grupele funcfionale pe care le vei intr in compusi organici ce vor fi studaf in clasa a X-o. R-SO3H aie Fig. 1. 16, omer 1 Clasificarea izomerilor; . Exemple de izomeri de functiune:formulei moleculare CC3H1,0 ii corespund 2 izomeri de funcjiune: I-aleool; 2-eter aldehide compisi carbonilici ‘a Roy Fig. 1. 17, Clasficarea compusilor organi si citeva exemple de grupe functionale (R- radical de hidrocarbura. nFig. 1. 18, Dependenja distant dintre dot atomi de C de tipul de legiturd diate ei “ errr Legiturile chimice pot fi fnelese ugor dad te bazezi pe cunostinjele despre forte pe care lea di stil fii Legatura chimica este 0 forfa — un vector ~ care se stabileste intre atom sau grupuri de atomi pe care ti mentine impreund si determin si functioneze cao unitate cu stabititare mare, astfelincat si fie ‘cansderatd 0 specie independents ~ 0 molecula Inacceptia cea mai simpld a uneilegituri ie doi atom A $B, cet oi lectroni de valeata sunt atrasi cu o fort Fide aucleul atom si. 0 fort F2 de nuclea! atomalui B Daca, A este cv mult mai electronegativ decit B atunci \Filp>| | 9 B cedeazd un electron li A devenind ion pot (B°) iar Aun ion negativ (A°), Legatura A:° B*a fost denumitielecrovatenta Daca Fi este comparabil ca marime cu [Fs | legatura formats este legiiturd covalema (se pun electroni in comun). Atunei cand | Fil=| | legitura gse nepolard (reevent in cazullegiturilor omogene) ia cind [Fil *|F2), legatura covalenta este polard (frecvent in cazul legiturilor exerogene), molec se comport ea un dipol Legitura chimed covalent, find 0 fort, posed toate atibutele unui yectr: actioneara peo dreaptd suport, moti. pentru care legaturite chimice sunt orienta in spatiu (vezi formulele spatiale si modelul tetraedric al atomului de carbon). Valentele fac intre ele unghiuri: ~ logaturile chimice difra ca intensitate (prin modulul vectoruu). ‘Astle! Tegitura simpla, ¢ este mal stabila deci legitura dubla (ox) ate este mai slab decitlegituratripl (6422), Forte de aractie mari determing dstanje mii itr aor iar forte de saractie mic determin diane mai mar. Asfl,lungimes lepaturi sade fn ig lager tril < egturd dbl < legit simp (yea fig. 18). © Concluzii 1 Elemente organogone, cele care formeaza compusil organici ssunt:C, H, 0, N, halogeni, S,P sin proporie mica metale. Atomu! de carbon este tetravalent si formeaz’ legaturi covalente: simple, duble stipe. i Atomii de carbon au capactatea de a so loga uni cu ati de a forma lanturi de atomi de carbon, numite catene. Catenele de atomi de carbon sau catenole hidrocarbonate pot fi saturate, nesaturate sau aromatice, precum §i liniare, ramifcate sau ciclice 1 Intro catend, atomi de carbon pot fi: primari, secundari terfiar sau cuaternari Gi Notiunea de structura chimicd se refera la natura, ‘numeral § fell In care sunt legaf atomit dito molecu Q Stabilirea structurii unui compus organic se face pparcurgand urmatoarele etape: analiza elementalé, deducerea formulei brute si apol a formulei moleculare; modul in care atom sunt aranjat| in molecula este redat de formulele de structura Clasiicarea compusiior organici se face in funciie de srupele functionale pe care le contin in molecula. Din punct de vedere al compozitiel lor, compusii organic! se Impart In hidrocarbur §\ deivati functional al acestora,E PROBLEME REZOLVATE 1. © cantitate de 2,1 g de substanté organic’ A s-a supus anaiizei elementale, objinandu-se 4,4 g de CO, 0,9 g de H.0. Determina formulele procentualé, bruté gi molecular’ ale substanfei necunoscute A stiind c& substanfa A are masa molard egala cu 84 g/mol Rezolvare: Calculeaza masele de: carbon din dioxidul de carbon si hidrogen din apa, objinute in urma analizei elementale. 449 CO,, 12gC 18g HO. 2aH 4.4.9 CO,. xgC_ _0,9gH.0. yaH oC y=0.1 9H, acd in urma analizei elementale s-au obfinut doar CO, si H.0 iar suma maselor de carbon $i hidrogen nu este egalé cu masa substanfei supusd analizei, diferenfa se atribuie prin onvenfie oxigenului existent in substanja analizaté: 21-(12+0.1)=080. Calculeaza formula procentuala a substantei A: 2.1 g substanta 400 g substan 7.14% C: Ponty determinarea formulei brute: se imparte fiecare valoare rocentuala obfinuta a masa atomicd a elementulul corespunzator 51 apoi se impart rezultatele la cel mai mic dinte ele, Aceste ultime rezuitate sunt indict formule’ brute, 2 ako~aa1 AT eazal- 2m, ome nat sain 38.10 este: CH,0. 3 = 2,38] Formula molecularé. @ substanfei A este (C:H.0),. Determinarea valor lui nse realizeaza folsind valoarea masei molare a substantel A. M=42 nn, 42 = 84; n= 2; Aare formula moleculara C.H.O,. 2. © substanfa organic necunoscutd are raportul masic CIHIN = 6:2:7 si masa molard egald cu 60. Determina formula molara a substanfe! necunoscute. Rezolvare: Calculeaz masa fiecdrui element organogen confinut Int-un mol de substanf necunoscuta: 15 q substanfa.......6 9 C. DHT GN 60 g substa agC. boH. cgN a= 240C; b= 89H, 26 aN, Stabilegte numarul atomilor din flecare element organogen Coninutint-o molecu de subtanta necunoscuta Fe = 2atomi C; —— = 8 atomiH; Formula molecular a substanfei este: C,} 2atomi N, Ns 6Bh EXERCITII $1 PROBLEME 1. Dotermina formulole brute ale substanfolor care au rapoartole de masa a) CHO= 18:38; b) CHN = 18:5:14 o) CH= 6:1 2. Prin arderea a 9,12 g de substan{a organica avand masa molard 104 gil se obfin 3,36 dm? CO; gi 3240 mg H;0. Determind formula moleculard a substanjel organice. $tind c& In structura substanfei se gasesc numai legatur simple, serie 0 formula de structuraposibilé pentru aceasta substanta 5. Prin arderea a 1,68 g de hidrocarburé se objin 2,688 dm? CO>, Stind c& densitatea vaporor séi fajS de aer este 2,91 determina formula moleculard a hidrocarburi. "La analiza a 1,18 g de substant® organicd s-au obfinut: 1,344 dm? COp, 2,016 L H,0 gi 228 cm Np (toate volumele au fost masurate in condii normale). Determind formula molecular substanjei organice, sind 4 densitatea vepotior si fata de azot este 2.1 85°. Osubstanté organicé format din C,H si Cleu masa molar 127 gimol este supusd analize. Din 127 g de substanta s-au objinut 2,87 g de AgCI 911,76 g de CO. Datermin’ formula moteculara 2 substantei si serio 0 formulé de structré posibila gtind c& nu confine in moleculé decdt gaturo. 6°. Tn ura. descompunetiitermice a 4,38 g de substanfé organic& cu masa molar& 146. gimol se objin 2,016 dm? CO, 3,38 dm? CO, gi 4.86 g 1,0. Determina formule molecularé a substanfel 7°. in condi normale 1 dm? dintr- hidrocarbura gazoasa cantareste 2,5 g. In urma arderi a 0,2 ‘moli din aceeasi hidrocarbura se degaié 35.2 9 CO,. Determind formula molaculard a hidrocarburi gi sere 0 formuld de structurd, sind cea confine 0 legaturd 8. Se da urmatoarea formula de structurd a unei hidrocarbut Precizeaza tipul catenei (saturata sau nesa- turat8) gi tipul atomilor de carbon (primari, secundari terfiari sau cuaternari) 6 Bf rest |. Scrio cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirma- file date: 4. Sinteza........ a fost prima sintez’ organica, {(Ureei/ metanutui) 2. Elementele care intré In compozif ‘compusilor organici se numesc olemente (organogene / organometalice) 3. Orice compus organic confine in molecula lui ‘biigatoriu (carbon / axigen) 4, Clot... participa la 0 legaturd x. (poate / ru poate) 1 punet 1, PrecizeazA tipul catenei si natura alomilor de carbon din urmétoaree catene de atomi de carbon: “02 w -O-0- puncte Ml, Determina formula molecularé a unei substanje organice care are raportul de mas C:H.0 = 6:1:8 gi masa molaré 60 g/mol 2 puncte IV. Se ard 1,44 g de substania organic (are densitatea vaporilor faté de aer egala cu 2,49). ‘tind c& se objin 1,792 dm? CO, gi 1,44 g de H,0 se core: a) determina formulele procentuala, brutd gi moleculara ale substantei organice supusd arderi 3x1 punct = 3 puncte b) Scrie 0 formula de structurd posibilé pentru substanja organic determinata la punctul a), slind 4 atomul de oxigen participa la singura legaturd x din moleculd 1 punet Timp de lucru: 50 minute. 4 punet din ofciu,Capitolul 2 HIDROCARBURI { Hidrocarburile sunt compusi organic! care contin in molecula Jor numai atoms de carbon $i hidrogen. Formula molecular generalé a unei hidrocarburi poate fi exprimata astfel: C,H. unde x reprezinté num@rul de atomi de carbon din molecula, iar y numarul de atom de hidrogen. CLASIFICAREA HIDROCARBURILOR Ciasificarea hidrocarburior se poate face in functie de modul de dispunere a atomilor de carbon in catend si de natura legé- turlor chimice (fg. 2.1.) Dupa natura legaturilor chimice exist O hidrocarburi saturate — alcani ~ contin In molecula lor doar legaturi simple; de exemplu: cH, CHs-CHs CHs—CH»—CHy rmetan ean propan O hidrocarburi nesaturate — contin in molecula lor cel putin 6 legaturd dubia sau tipla intre doi atom de carbon. Ele se clasifica in ‘*alchene: CH2=CHe CH=CH-CHy propeni sdieadione: CH, CHy=CH—CH=CH, propadiens 1.3-butadiend + alchine, | CH=CH CH) tina propin’ hidrocarburi aromatice — contin in molecula lor cel putin un ciclu benzenic; de exemplu, vezi fig. 2. 2. Dupé tipul catonei exists: 1 hidrocarburi cu catend aciclic’ ~ contin In molecula lor 0 structura liniard sau ramificatd (aciclic’); 1 hidrocarburi cu calena ciclica ~ contin in molecula lor unul ‘sau mai multe cicluri de atomi de C; de exemplu vezi fig. 2. 2. Exercitii 1. Serie 0 formull de struc- de carbon in molecula. Una turd @ unei hidrocarburi ne dintre aveste hidrocarburi are saturate cu catend acicica si formula de structura plan care confine in molecula 4 CHy~CH=CH~CHy atom de carbon. 2. Sctie 0 formula de structuras Rezolvare: Exist mai multe“ " nei hidrocarburi saturate hidrocarburi nesaturate cu Gy catend aciclcd si cu 5 atend aciclicd sicu4 ator atom de carbon in molecula, ———4 Fig. 2.1. Clasifiearea hidrocarburilor ig. 2.2, Hidrocarburi cu structur cielic: 4, saturate (cicloaleani), », nesaturate; ¢, aromatice. 7Tabelul 2.1). Formulele rmoleculare si denumirile aleanilor Cs-C);, Coy roma Tenumire| 5 [Coz | Peman 6 | CeHi4 | Hexan 7 | GrFie | Heptan 8 | CeHie | Octan 8 | SoHo | Nonan 10 | CroHze | Decan 11 [Cros [Undecan 0 | CacHa2 | Eicosan H 2 HGH B i a HeC-H 4H = Fig. 2. 3. Modelarea structurii metanului 1. formula Lewis b. formula de proiectie; ©. imagines molecule 1. model deschis; 2. model compact. 2.1, ALCANI IB DEFINITIE, SERIE OMOLOAGA, DENUMIRE Alcan sunt hidrocarbur aciclice saturate. Formula general a alcanilor este C, Hans. {In molecuiele alcanilor se gasesc numai legaturi simple, de tip o, carbon-carbon 5 carbon-hidrogen Seria omoloagé a alcanilor se objine pornind de la formula gonerala 8 acestora, CjHanea. in care 1 Se alribuie lui n valor Intragi $i succesive (n= 1, 2, 3,....). © Denumirea alcanilor Primi patru termeni din seria omoloaga a alcaniior au denumiri specifice, uzuale (tabelul 2.1.2), care contin sufixul an, Tabelul 2.1.4, Formnulele i denamirea primilor patra alcani o sz eam sec mae at | en : i 7 2) Coty HHo-6-H CH3~CHs, Etan fe afew | wfbb| cu-ciran fsa ak 4 , i (CHs~CH2~CH2—CHs| 4] Caio |H—c—C—C—C—H sau Butan | eutonyon ‘La denumirea compusilor organic se aplica regulle stabiite de Unt nea Internationala de Chimie Pura si Aplicata (IUPAC). Tncepand cu cel de-al cincilea termen din seria omoloaga a alcanilor, denumirea se realizeaza prin adéugarea sufvului an, ia cuvantul grecesc care exprima numérul de atomi de carbon din molecula: de exemplu: vezi tabelul 2.1.b. Fecare substanta din seria omoloaga a alcanilr aifera de cea pre- cedenta sau de urmatoarea printr-o grupere, ~CH2~, numit ferent de omologie (ratie de omolog). Primul termen este metanul (vez fig. 2. 3). Exercifiu ‘Serie formulele moleculara gi de structuré plana pentru omologul ‘superior al pentanului precum si numele acestuia, animalE IZOMERIA ALCANILOR Substantele care au aceeasi formula molecular, dar aifera prin structura lor ($i drept consecin{& i prin proprietiile for), se numesc izomer De exemplu, alcanii cu formula moleculard C4Hyq sunt ssubstanfe izomere: CH,-CH,—CH,-CH. Se rer Hy CH2— CH,~ CH buy (catena tiniars) (catena ramificata) -butan iobutan (-utan) Alcanii cu catene liniare se numesc uzual normal alcani (ovalean, ar c8 cu catene ramifcateleoalcan! (-alca) Substanjteicomere care se deosebesc doar prin modu! de aranjare a atomior de carbon in catene (iniar sau ramifea!) s2 numesc izomeri de catena. Cele doua substanle care au acceas formula molecular ry) 22. Numi de zo C4Hyo! m-butan gi izobutan, sunt izomen de catena, a cama aemmaen In eota alan, odaté cu crestorea murat de atom do sjemitoreu Ge 'Cral Co carbon, cesta $i numirul izomenior de catena care corespund aceleiasi formule moleculare (vezi tabelul 2.2). Poomaia ‘Wr. de moleculara | ‘Zomeri de ¢@ DENUMIREA IZOALCANILOR: catena Pentru a denumi coreet alcanii care au catena ramifcata | Cato 2 (izoalcani), trebuie sa respecti cateva reguli generale (impuse de [—CgHi,y 3 IUPAC) $i $8 cunogti_ numele catenelor care constituie ramifcatile legate de catena de bazé Cathe 6 Ramifcafile catene! de baz’ au numele radicallor hidrocar- | —C7Fig 2 bonati corespunzatori en 75 |n mod formal, prin indepéitarea unuie sau @ mei mutor atomi L_Cxohen de hidrogen, H dint-o hidrocarburd se objine un radical hidro- carbonat, sau pe scutt: radical de hidrocarbura. Denumirea radicalilor provenifi de la alcani se face prin Inlocuirea sufixului an din numele alcanului cu sufxul care cores- unde numérului de atomi de H Indepértati de la atomul de C (vezi fig. 2.4). De exemplu: aon ‘ daca s-a Indepartat un atom de hidrogen, se Inlocuieste sufixul an din denumirea alcanului cu suffxul i, Acesti radical ‘monovalenti se mai numesc radicalialchil, ‘daca s-au Indepartat doi atomi de hidrogen se inlocuieste ssufixul an cu iliden sau ilen (radicali divalent! alchiliden sau atc ne ‘dace -2u Indeptitet tel atom de hicrogen se Ilocueste f Sufsul an cu dkin sou in (radial irvalen!sichiian sau asin alchin. Fg. 2.4. bjineea De exempiu, radical proveit de la metan sunt sane saesree! i ane “ode an! deme metan —metil ~— melden metlidin (inetilen) —_ (metin) 1”Exercitil Denameste urmatoi raicali 8) CHy-CH.— ¢) CHy-CHp=CHa— \ by cH Rezolvare: uot! 2) tb) ete) op ——4 © Denumirea alcanilor cu catena ramificata se face respectind urmitoarele regull: 1. Se stabilegte cea mai lunga catena de atomi de carbon. Aceasta se considera catend de bazd; de exemplu: CH ly GHy=GH=CHy=CHy—CHy=GHy b Gt ls CH lege corel deoaece ctena cea mai alegere incon deorce cana cea lung are 7 tom de erbon: ‘mai Tung are 6 atom de carbon. Dacé exist doua catene cu acelagi numér de atomi de carbon, se considera catena de baza aceea care confine cele mai muiteramificati CH=CH-CH,-CH, CH3—CH)=CH=CH=CH)=CHs (CHs CH=CH, (CH CH=CH b CH alegere coe dooarce catena cu 6 alegee inert deoree citera cu 6 atomi de carbon are trei ramificatii; ‘atom de carbon are dou ramificati 2. Se numeroteaza atomii de carbon din catana de baza, prin cite arabe. Aceste cifte reprezinta indicii de poziti ale ramificailr. Numerotarea se face de la o extremitate sau alta a catenei, find corecta acea variant de numaratoare In care suma indicilor de Pozitie a tuturor ramificatilor este minima: 3 CH=CH-CH,-CH ° 1H=CH, (CH CH=CH CHSCH=CHs bs ls alegere corectd deoarece suma indi-alegere incorectd deoarece suma cilor de pozitie a ramificatillor este: indicilor de pozitie a ramificaitor 2+3+4=9; este: 344+ S= 12 3. La numele alcanului corespunzator catenei de bazd se adauga ‘denumirile ramificafilor (radicallor) in ordine alfabetic’, indicand: = prin cifte arabe pozitile acestora, - prin prefiele: dt, tera, penta,.., mutipictatea lor pe catend, Prefixele nu modificd ordinea alfabeticd a ramificailor: 6 4. =CH»=CHs CH= CH-CH,-CH, Hs CH=CH, i 3-et-24-dimetthexan denumire corectd; ‘denumire incorvctRezolvare: (CH;~CH—CH,—CH»-CHs pentan; (Hy~CH~CHa-CHy i (CHy~ CHa GH-GH-G~CHs t Gy Ch Cy bn CHy active 2-metilbutan; 4et-2,2;-timetihexan Hs 2, Sorie formulele de struc- Stare cis turd $i denumeste izomeri CHy alcanului cu formula molecu- lara CoH 2.2dimetilro aH lpropan Pentru unele hidrocarburi, pe lang denumirile conform IUPAC se folosesc gi denumini uzuale, De exemplu (vezi fig. 2. 5.) * aleanii cu 0 grup metil fa atomul al dollea de carbon se denumesc folosind prefxul izo adaugat la numele n-alcanului tzomer, In ocul Wm! CH, —CHCHy- CH, CH 2-metilbutan sau izopentan; * pentru alcanii cu doua grupe metil la al doilea atom de carbon al catenei de baz’ se foloseste prefixul neo adaugat la numele n-alcanului izomer, fn locul lu Hs (Hy-G~CHy CH; 2,2-dimetilpropan sau neopentan, Exercitiu Serie izomeri alcanului cu 6 atomi de carbon si denumeste-1 ‘conform IUPAC. Scrie denumirile uzuale izohexan respectiv eohexan sub izoalcanil corespunzatort ‘ [IE STRUCTURA ALCANILOR Atomul de carbon este un element stat in tabelul period in grape 14 QV-A) $i perionda a 2a, Confgurapia lu eletronich este rezenatt in fig 2.6 Observed are pe wlio strat 4 «= dt dine el sun sit- at ork dip «ea St pum det wasn Sota da tp ‘sau spin paralel Dac atom de carbon ar participa la formaree de Tegtr chimice numa cu cei doi orbital de tip p carbon ar avea in compusi i valenia 2. fn realitate into) compu si organic, atom de carbon are valenja 4, De ce? Pent a rispunde Ia accastsintrebare famine yale este um mumar inte caracterizeazd capact- tatea de combinare a uni atom cu alt atom. CHy 1 @ CHy-C-R CHy b. CHs-CH-R. CH. Fig. 2.5. Structura grupelor de atomi cdrora le corespund pre- fixe folosite in denumirea aleaniloreare le contin: a, n00; bs zo, nFig. 2.6. Reprezentarea schematic’ a formar rmoleculei de metan «saa fandemenali a toma de Cs ' sare de vale a stomului de C; « geometria omni de carbon in sar de valent 4 goorenria tradi a stornlui de carbon in sare de valet: geometia meta pan Tee © “ eas Fig, 2.7, Imaginea smoleculei de metan: a. model deschis; b. model compact. “e & eve i Eeieaden moleculei pentanului 2 Peniru a forma legituri chimice stabile atomul de carbon trece din starea fundamemald in starea de valenté. Aceasth trecere ae loe prin combinarea orbitalilor de tip s $i p din stratul 2 al stirit fundamentale si formarea unor noi orbital. Acestia au tofi aceeasi geometric si ‘energie, care sunt complet diferite att de cele ale orbtallors cit gi de cele ale orbitalilr p. acl se combinl 1 orbital de tip s eu 3 orbital de tip p se formeazi 4 orbital eu aceeasi geometrie si energie (v fig. 2. 6b) $i care se numese orbitall sp}. Fiecare dinare acesti orbit sp5 (orientat dupa una dintre cele tei axe de coordonate) este ocupat cu cite un electron. Atomul de carbon aflat in aceasta stare de valenja are geometria ‘ctraedricd (fi. 2 {6c si d) si formeazi cu hidrogenul un compus cu formula CH,, in care fiecare atom de hidrogen este legat de atomul de carbon print-o legiturd ipl sigma, a (¥, fig. 2. 6.2). Geometria metanului,alcanul cu formula CH, este reprezen- tata in fig. 1. 6. Observ ca este imaginea unui tetraedru regulat ‘Un model al metanului, CH, in care sunt indicate unghiurile dint legatun, precum si lungimea acestora este prezentat in fig. 2. 7, iar modelul compact al moleculei de metan in fig. 2. 7.b. Metanul, CH, primul termen din seria alcanilor este format dintr-un singur atom de carbon gi patru atomi de hidrogen legati prin legatur covalente simple, Valentele atomului de C sunt orientate in spatiu dupa varturle ‘nui tetraedru regulat; unghiu dintre doua valente este de 09°28: oti celal alcani contin deasemenea numai legaturile simple, «,Intre dol atom de carbon gi legaturi simple, o,Intre atom de carbon §] hidrogen. Lungimea legdturi simple C.-C este 1,54 iar rofafia tn jurul acestei legatun este posibilg; vez fig. 2.8: eee Ned Fig 2. 8. Lungimea legaturit o C-C in aleant Catenele aicanilor cu mai mult de trei ator de carbon In ‘molecula, datorité orientari tetraedrice a valentelor atomilor de carbon, au o structura in forma de zig - 2ag (vezi fig. 2. 9.) Bl PROPRIETATI FizicE © Starea de agregare In condi standard (25°C 11 atm), primi patra termeni gi neopentanul sunt gaze. Alcani, ineepand cu termenit miloci inclusiv Cyy sunt Ichi, iar ci superior sunt sol © Punctele de fierbere si de topire In figura 2.10. este reprezentata variatia valorilor punctelor de fierbere si a celor de topire ale normal alcanilor in functie de humdi de atomi de carbon din molecula (sau de valoarea masei molare). Observi ca punctele de fierbere gi de topire cresc 0 data cu cresterea numarulul de atomi de carbon din molecula Cresterea punctelor de topire cu cresterea numarului de atom! de carbon din moleculé este mai putin uniforma decat cresterea punctelor de fierbere,Izoalcanii au puncte de fierbere mai scazute decat normal- alcanii cu acelagi numar de atomi de carbon. In cazul alcanilor cu acelasi numar de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificata are punctul de fierbere cel mai scazut; de exemplu: 9 ‘sade punctl de ferbore Exerciti 20 Le VAcaniizomer:n-octanul gi2.23,3-etrametibutanul au fiecere un LL. caracterisc. Se dau valorle pi: 125,7°C si 106 3°C. Se cere: a) scrie formulele de structura ale celor doi izomer ') scrie sub fiecare formula valoarea pf. pe care 0 consideri Fig. 2. 10, Varitia tempe turilor de flerbere (~) sia celor de topire (~) in functie de rani to de carton past : 6) argumeteazarispunsul de la punt) ai a er Resolver: a), b) CHy~CHp—CH,—CH,~CH,-CH)—CH,—CHs n- octanul are p.f, 127,79C; grote Gra=G: a ‘CH bast, 2,2,3,3-tetrametilbutanul are pf 106,3°C; ¢) izomerul cu catena ramificata are p.f. mai mic decat cel cu catena liniard, © Solubilitate. Densitate ACTIVITATE EXPERIMENTAL Mod de Iucru. in trei eprubete pune cite ~3 cm? de vaselind (amestec de aleani superior). Toarnd in fiecare eprubeti cite unul din lurmatoarele lichide: apa, benzini, tetraclorura de carbon. Ce abservi? Observati. Vaselina nu se dizolva in apé si pluteste deasupra ei; ea ‘Fig. 2. 1, Rezultatele se dizolva isa ati in benzind ct sin tetraclorura de carbon (fig.2. 11). __activittii experimentae: Dece? a. vaselina gi apa; Alcanii au molecule nepolare si se dizalva in solventi nepolari ». vaselin gi benz; . vaselind i tetraclorura de (care au molecule nepolare), de exemplu: benzina, tetraciorura “tion. e carbon Alcanil nu se dizolva tn apa, care este un solvent polar. en = Aicanii salzi plutesc pe apa, iar cei lichizi stau la suprafata “* *™) a apei, deoarece densitatea lor este mai mic decal a apei (vezi fig 2.12) © Miros ‘Atcanil inferiori sunt inodor, iar cei superiori au miros carat teristic, Pentru a depista scurgerile de gaz din conducte sau din butelii se adauga amestecului gazos format din alcani, compusi | / Corganici care contin in molecula suff. Acegtia se numesc mer- Fits 2 12. Variaia densitti Captani, au miros neplacut si pot fi depistati ugor tn cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare aleanilor de atomi de carbon de molecul functie de numdrul 2IE. PROPRIETATI CHIMICE Alcanil se mai numesc gi parafine, Aceasté denumire (parum affnis = ips de afritate) exprima nereactvtatea alcanilor a temperatur scazute. Aleanii au 0 mare stabitate chimicd, deoarece moleculele lor contin doar legaturi covalente simple: C -C gi C -H. Pentru ca un alcan sa reactioneze este nevole de condi energice, care s& provoace ruperea legaturilor 0, C—C sau C—H. Propritatle chimice ale alcanilor,tipul reactilor chimice la care acestia partici, pot fi grupate In uncte de tipul de legaturd care se scindeaza in timpul reactei chimice (vezi ig. 2. 13) = reac care au loc cu scindarea legaturiiC ~ C, de exemplu cracarea, izomerizarea i arderea: ~ reach care au loc cu scindarea de legaturi C—H, de exempu: substtutia, dehiorogenarea gi oxidarea. @ Reactia DE sussTITUTIE 7 Reactia caracteristica substantelor organice care contin In ig. 2.13, Propriidtilemolecula legaturi simple, c este reactia de substitute. chmice ale aleanito, In reactile de substtutie unul sau mai multi atom’ de hidrogen sunt Inlocuil cu unul sau mai multi atomi sau grupe de atom 4 4 | ero I R-GAHEATB —+ H—E—B + HA © Reactia de halogenare In reactile de halagenare a alcanilor, atom de hidragen din molecula unui alean’ sunt inlocuiti cu. atom de halogen, ‘ Xp 0 Cl Br, ) Din reacte se formeaza deriva halogenaf i & aOR Be Hoc ox +H01 ho 4 alean halogen ——_derivathalogenat . React ae loc n condi cert, in uncle de natura halogen. Alcanii reactioneazs direct cu clorul si eu bromut a lumina e& & (fotochimic) sau prin incalzire (termic la 300 ~ 400°C). React de clorurare fotochimicd are loc sub actunea raciatil Fig.2.14. Modelarea _luminoase, ho si se formeazé Tntotdeauna un amestec de reaclei de monoclorurare "mano si pol cloroalcani metanulu Clorurarea fotochimicd a metanului (vez fig. 2.14) conduce la formarea unui amestec de derivati clorurat Fa% 4 - i woot c-cl Be H—d—c1Ha A 4 ctoomsanlra de met) 4 Votes creo a 4 dicoromcan (loa de meilen) a a nie iy ll ongaweera Ms odo Ha 4 4 tieorometan (ctor de tin bir) a a & i oE-He G-c1-Ms cdo +h & & teraclorometan (‘eracloruri de carbon) Exercitiu Serie ecuatile reactilor chi- Rezolvare: mice de monbromurare §\ ns dibromurare a metanului gi CHs +Brp —~* CHsBr + HBr c denumeste deriva bromurat Sima, ‘bint. Construieste modelul Cys. 96, bo . Fig. 2.15. Modelul spatial Spotaldescis a cervataui CH«* 2B'a ™* CH + 2Her Ti 4 Senet et CH,Br (vez! fig. 2.15). dibromometan Aibromometan, CHBr, as ae Fluorurarea gi iodurarea alcanilor nu au loc in mod dec, 6 prin procedee indirecte Monohalogenarea aicanilor cu numar mai mare de doi etomi de carbon duce la abjinerea de amestecuri de compusi mono- halogenali care sunt zomeri de poziie. De exempl, la mono- clorurarea fotochimicd a propanului, se obtine un amestec de izomeri monociorurat eee ens, (CHy-CH»-CH=Cl & 1-cloropropan (clorurd de propil) _2-cloropropan (cloruri de izopropil Exercitit 1. Scrie formulele de struc- 2. Scrie formulele de structuré turd ale derivatilor diclorurati ale derivatilor monobromurati ‘care se pot obtine prin care se pot obtine ta monobro- diclorurarea propanului ‘murarea 2-metibbutanulul, —_4 —_—_—_—_—_——___atime ¥v CD. Neniescu (1902-1970) Fig. 2. 16, Modelarea reactiei de izomerizare a butanulu. Fig. 2.17. Static de alimentare cu benzin’, é REACTIA DE IZOMERIZARE Reacfile prin care n-alcanii se transform’ mn izoalcani $i jnvers, obfindndu-se un amestec de hidrocarburi izomere, $2 numesc reactil de fzomerizare. Reagfile de zomerizare au loc in prezenté de catalizatori clorura de aluminiu, AICI, sau bromura de aluminiu, AIBrs (umede) a temperaturi relativ joase, (50 - 100°C) gi silicati de aluminiu (naturali sau sintetici), numitt zeoit, a temperaturi ceva ‘mai rdicate (250-300°C) Reactia de izomerizare Alcan ~ Izoalcan este reversibil. In cazul izomerizarii butanului reactia are loc in ambele sensur. La sférsitul procesului, se obtine un amestec care contine 80% lzobutan gi 20% n-butan: CHy-CH,~CHy-CHy ASE SIOS CH, cH-CHy CH; butan (-butan) 2-metilpropan (izobutan). Reactia de izomerizare a butanulul a fost studiata de catre savantul roman C.D. Nenifescu $1 poarté numele acestuia, in semn de recunoastere a contributiei sale esentiale aduse la studierea acestui echilibru de reactee. Dintre aplicatile practice ale reactilor de izomerizare, cea mai Importanta este objinerea benzinelor de caltate superioara, care contin izoalcani Calitatea benzinei se apreciaza prin cifra octanicd, C.O. (vezi fig. 2. 17). Stabiirea C.O. se face cu ajutorul unei scari conventio- nale. C.O. este un parametru prin care se caracterizeaza rezis- tenfa la detonatie a benzinelor. Astfl, izooctanul, 2,2,4-trimetilpen- tan, deosebit de rezistent la detonare, are cifra octanica €.0, = 100, intimp ce n-heptanul, puternic detonant, are C.0. = 0, C.0. reprezinté procentul masic de izooctan dintr-un amestec ‘cu n-heptan, care are aceeasi rezistenta la detonatie ca benzina ‘examinat @ Reactia DE DESCOMPUNERE TERMICA Descompunerea termica a alcanilor se produce numai la tem- peraturi relativ mar, Se formeaza un amestec de alcani gi alchene ‘care contin in molecule un num&r mai mic de atomi de carbon. Descompunerea termicé a alcanilor a temperaturi de pand la 650°C este numita conventional eracare (din limba engleza: to crack = a sparge); are loc ruperea de legaturi CC $i formarea tunui amestec de alcani si alchene inferioare Descompunerea termica a alcanilor la peste 650°C, se rumeste piroliza (din limba greaca, piros = foc, lisis = scindare); ‘au loc reacti de dehidrogenare (pe langai reactile de cracare) ‘Moleculele alcanilor se descompun termic la tomperaturi cu ‘atét mai joase, cu cat dimensiunile lor sunt mai mari ~ metanul este stabil pnd la ~ 900°C;- alcanil superiori se descompun la temperaturi mai scézute (400 - 600°C); au loc atat reactii de cracare, cat si reactii de dehidrogenare ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lucru. Into eprubets mare (1) confectionaté din stilt rezistent termi, introdu clteva buedfele de parfind (o sursi de pa- Taf poate fo lumdnare de la care al indepdrtt fii, Consruieste ‘montajul experimental din ig. 2.18. In vasul 2) toa soute de brom in CCl, Incdlzeste epreta (1). Noteaz& observatile in eat. Observatii. in urma incilzirii eprubetei (1) se observa c@ in vasul (2) Ticd a alcanilor (alchenele barboteazi un gaz eae decoloreai sole de brom in CCl, Dece? geht ateaio, ice La descompunerea termicé @ n-butanului la 600°C au loc trom in CCL). urmatoarele react chimice: = reagfi de cracare: Fig. 2. 18. Descompunerea ter- ,CHy+CH,—CH,-CHy——* CH, + CHy=CH-CHs (CHy~CHy~CHy— CH ‘metan ———propenit ** CHy-CH»~CH,—CH; ——* CH3—CHs + CHy=CH; tan tend nebutan - reactii de dehidrogenare: 1+ Gtlz-CH-CHy- CH, —* CHp=CH~CH,-CHy+ Hp CHy~CHy-CHy- cH, < HH I-huten shee ~ Gi-GH-GH~CH, —* GHy~CH=CH-CHs+ Hy ww 2-butend caret ai tiated termicé @ propanuld ll © Piroliza metanului Pac) La temperaturi mai mari de 1200°C are loc reactia de piroliza ‘a metanului (vezi fig. 2. 19): 20H, 12 1200°C, CECH + SH, Echilibrul se stablleste Intr-o stare favorablla formaril acetilenei la temperaturi de peste 1200°C, cand insa acetilena este instabild. Pentru a impiedica descompunerea acetilenei for- mate, temperatura trebuie sczuta rapid sub 100°C. Ca produs secundar la piroliza metanului se obtine carbon my249. elemental, sub forma de praf foarte fin, numit negru de fur oat Reprerentire formal 3 eet ert cH, 0 + 2H, _ sepra fia a2 Rens Fig. 2. 20. Untialeani sunt folosti drept combustibili: « aragaz; b. automobil; Lemn Fig. 2.21. Puterea caloried 2 cltorva combustibil, @ REactia DE OXIDARE ‘Oxidarea compusilor organici poate fi In functie de produsi de oidare care rezulta din react oxidare complet, num de obicei ardere. Indiferent de natura ‘compusilor organic, din reacte rezuita CO2 si H,0 si se degaja o ‘mare cantitate de energie, sub forma de caldura gi lumina: ~ oxidare incompleté sau partiald, numita de obicei oxidare; din reactie rezuité compusi organici cu grupe functionale care Contin oxigen. In functie de agent de oxidare folositi $i de Conditile de reactie, oxidarea poate fi: bldnda sau energicd. © Arderea alcanilor Arderea este un proces de transformare oxidativa caracteristic tuturor substanfelor chimice. Arderea substantelor organice este insofité de degajarea unei ccantitati mari de energie: cBldurd si lumina. Prin ardere in oxigen sau aer, orice alcan se transforma in CO; $i HO. Ecuatia generala a reactiei de ardere a alcanilor este: CrHone2 +0, nCOp +(n+4)H:0+0 Th care Q este cantitatea de caldura degajata din reactie. Degajarea mare de cAldura la arderea In aer a alcanilor a determinat utiizarea acestora drept combustibili (vezi fig. 2. 20). De exemplu: gazul metan, aragazul (amestec de propan $i butan), butanul sunt folosite pentru Incalzirea locuintelor, gazul natural gi aragazul pentru pregatirea hranei, iar benzinele pentru punerea tn migcare a vehiculelor echipate cu motoare cu com- bustie interna. Lampile cu gaz lampant au inlocuit flacarile lumandiior i opaitelor folosite ia iluminatul incaperiior, inainte de descoperirea curentului electric. Gazul metan a fost folosit la ‘nceputul secolului trecut pentru iluminatul public. Bucurestiul fost printre primele orage din lume ale caror strazi au fost ilumi- nate de felinare stradale cu gaz. © Caldura de ardere Céldura de ardere, Q reprezinta caldura degajaté la arderea unui mol de substanté gi se mAsoard in kd sau kcal. Puterea calorica a combustibillor este diferité (vezi fig. 2. 21). Puterea calorica a unui combustibi este cantitatea de caldur’ degajaté la arderea completa a unei mase de kg de combustibil Solid sau lichid, sau a unui volum de 1m’ de combustiil gazos. Exercitiu |. Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a metanulul. Stind co la arderea unui mol de CH, se degaja 212 kcal, calculeaza puterea calorica a metanululRezolvare: CH, +20, —+ CO,+2H,0+Q Puterea caloricd @ metanulul reprezinta canttatea de caldura degajata la arderea unui volum de 1m? (c.n.) de metan. 1 m3 = 1000 L 1/mol CH, 212 kcal n= nr. de mol 44,64 mol x keal 1000 = r= 44,64 moli CH, r 68 kcal. atm moll CH,. x = 44,64-212 = 946368 kcal (= 9463,68 kcal / m. 2. Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere 2 butanului Calculeaza puterea calorica a butanului stiind c& la arderea unui mol de butan se degaja 2877 ki 4 De regula, arderea nu se produce In mod spontan; combustibilu! ‘rebuie mai inal incalzit (de exemplu se aprinde cu flacara unui chi- brit sau cu o scanteie electrical) © Oxidarea incompleta (Oxidare) EIN In clasa a Xa a invtat cn reactle de oxido-reducere are loc modifcarea numérulu de oxidare, N.O. al unor elemente din compusii care reactioneazé: in roactile de oxidere N.O. al ele- mentuli chimic creste iar In reactile de reducere N.O scade. ‘Acelag lucru se intampa $n reactile de oxidare gi de reducere la care participa compu organic: Tn chimia organica se foloseste, In plus, ca un criteriu practic de sistematizare a reactilor de oxido-teducere, variatia coninu- tului de oxigen sau de hidrogen al compuglor organic, in urma reactie chimice Reactile de oxidare cuprind reactile care conduc: la cresterea Continutuil de oxigen al unei molecule, la cresterea numarului de legaturi chimice prin care oxigenul se leaga de carbon, sau la scéderea contnutului de hdrogen al molecuet Dupa acest cniteriu, compusii organici se aranjeaza in ordinea: creste gradul de oxidare al compusulul organic Ne reamintim! teal = 4,18) 2 R—CHy — R—CH—OH RC So=o \, / bya hidrocarburi < compusihidroxiici < —compusi carbonic ‘reste numbrul de oxidare al atomului de carbon Alcan sunt stabil la actiunea ageniilor oxidant. In prezenta unor catalizator,alcanii superior (parafina) se oxideaza (cu sau {rd ruperea moleculei) formandu-se acizi carboxilici superior {cu numar mare de atomi de carbon, acizi grag) folosit la fabr- carea sépunurilor; de exemplu: R#CH»}CHs —* R+CH;COOH alcan superior acid earboxilic superior fo iv, : < acizi carboxilici© Chimizarea metanului prin oxidare Metanul, CHg, denumit de Volta (1770), descopertorul su 922 de bata, se formeaza in natura prin acilunea anaeroba 2 Unor bacteril asupra restulor animale gi vegetale de pe fundul lacurior. Acest proces natural de putrezre este folostastlz, in cconditi contolate, pentru a descompune in produse netoxice degeurile organice din apele reziduale ale manlor orage. “Metanui este componentul principal dn gazele naturale. Tara Fig. 2.22, Metanul este un N088t’3 are zAcdminte de gaz metan cu purtate riicala component majoral ttnosferei (98-99%). Astfel, zAcdmantul dela Sarmagel confine gaz metan lanetelor Jupiter, Satur, #9 proportie de 99,18% ‘Uranus si Neptun. A fost Metanul este component al gazelor de sonda aléturi de etan, detect chiar i jn spatial Propan, n-butan gi izo-butan, precum $i al gazului de cocserie ‘nterstelar. (25%). Metan exista gi In minele de cérbuni; in concentratie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv denumit gaz grizu, Metanul este folosit in cantitati mari drept combustibil gazos ‘cu mare putere caloricd (vezi reactia de ardere). in metan in urma unor reacti chimice se pot obtine alte sub- stanje cu importanta practicd. Reactile de oxidare blanda a ‘metanului, in conditi diferite de lucru, constituie o directie de cchimizare a metanului (vezi fig. 2. 25). ACTIVITATE EXPERIMENTALA, Mod de tueru: Aprinde un bec de gaz (vez fig. 2.23) si regeazd aadmisia serlus astfel inet Macira fie colorah in galben, ceca ce emonsteazi o ardereincompletd a gaaului metan, Cu ajutorul unui clegle de meal ine deasupa cri o plac alba de ein Rept expe- riena, dar in loc de plac ine deasupa lid un pahar cu gura in jos [NoteazA observa in cae. Obserap lad de flan s copert de un sat subgre de cise (eat fig. 2. 24) Pe peretele si pe fundul paharului spar picéituri de api. De ce?” Prin arderea metanuiui in ger, in atmostera séracd in oxigen, Sere se formeazi carbon fn dvizat (vez fig. 2.24) numit negru de fum Fig.2.23. Bee de gazcu $1 ap CHy+ 0, —+ C+ 2H20 reglareeadmisici de er near de fom Negri de fam este fla ifobrearea vopaceor si a envelope de automcble Pin acres income a means ote gol de sin tora (un amestec de mono Go carbon 9 hrogen,n apo molar de 4 : 2): CHie+ $0160 He gaz de sintezd Gazul de sinteza este folosit in sinteza alcanilor superior si ‘metanolului (alcool metic). Hidrogenul obtinut poate fi folosit in sinteza amoniaculul gi pentru alte scopuri Q Metanul trecut Impround cu vapori de apa peste un catali- zator de niche! la circa 800°C suferd o reactie de oxidare incom- pleté formand un amesctec de monoxid de carbon si hidrogen: Fig. 2.24. Ardere incomplett a metanului 30CH,+H,0 gir CO+3H, ssuz de api Prin incdlziea la 400°C sub o presiune de 60 atm a raze sitezt amestecului de metan gi oxigen se obtine metanolul (alcoolul metic) ic mas tte Cle + 902 ieee CHLOH naa meta! (aloo! metic) Saeed AD Prin inazirea Ia 400-6005C, dar in prezenta catalzatorior eo oxizi de azot, metanul se oxideazé la metanal (aldehida formica): seam rs mes “posters wal (aldehida formic) Fig. 2. 25. € ae retana Metanul se foloseste la fabricarea acidulu clanhidn, HCN, utiliza in special in industria polimerior (pentru abjinerea brelor Sintetice). Reactia de oxidere a metanului in prezenté. de amoniac, se numeste reactie de amonoxidare (are loc Ia tem peraturi ridicate, 1000°C si este catalizata de platina, Pt): (CHy+NHy+ 3.0, Pr HON + 3H,0 met E ACTIUNEA ALCANILOR ASUPRA MEDIULUI $i ASUPRA OAMENILOR Aicanii sunt compusi organic! nepolari si sunt practic insolubili In ap, dar sunt buni solventi pentru alte substante organice cu molecule nepolare. Cunoasterea acestor proprietati face posibila, tat utiizarea alcaniior ca materit prime sau auxiiare In fabri- ‘area unor produse utile, cét $i evaluarea si reducerea riscurilor In cazul dezastrelor ecologice. Alcanii superior in stare solid, vaselind sau parafina, care au un grad mare de puritate, se folosesc ca substante auxiiare la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice comercia- lizate sub forma de crema, Vaselina are efect emolient gi ajuta la mentinerea umiditai piel (vezi fig. 2. 26.a) Benzina este un bun solvent pentru grasimi. In contact direct ‘cu pielea sau prin inhalarea vaporilor, benzina dizolva grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinand efecte fiziolo- ice grave: irtati, inflamafi sau chiar arsuri chimice. Din acest motiv se recomanda folosirea manuslior de cauciuc chiar gi In ‘cazul alimentérii autovehiculelor cu benzina; acest fapt -ati putut ‘observa in stalile de benzina care pun la dispozitia clientior manugi de cauciue de unica folosnta (ve2! fig. 2.26.5). Fig. 2.26. Este interzis si se curete vopseaua de pe maini direct cu ben- a Creme care contin vaselins ind. In acest scop se folosesc diuanti speciali care nub. Mmus de caucive ‘afecteazé membrana celulelor. Atunci cand materiale textile Imbibate cu benzina sunt folosite la curatarea vopselei de pe suprafejele murdare se recomandé purtarea manugior de cauciuc. uDeversarile de petrol sau de benzina in apele marior, ‘oceanelor si in cele curgatoare provoaca dezastre ecologice (vezi fig. 2. 27). Petrolul si benzinele plutesc la suprafata apei si Impiedica schimbul de oxigen intre apa gi aer ceea ce duce la ‘moartea faunel gi a vegetatiel subacvatice. La fel de daundtoare Sunt deversarile la suprafata solului, deoarece patrunderea lor in pamant Impiedica circulatia normala a aerului si a apei si distruge structura chimicd $i fizica a acestuia afectand dramatic echilibrul ecosistemelor. © Aplicatii practice Metanul are numeroase aplicai practice (vez! fig. 2. 28). b Fig. 2. 27. Deversarea de petrol 4. strat de petrol pe supeafata apeis b animal afectat de accident Fig. 2. 28, Cateva directit de aplicait practice ale metanului © Conelu: aia tat prot Hicrocarbunle sunt compus ai carbonului cu hidrogenul: incase, inans ox 2-3, @le pot fr saturate, nesaturate gi aromatice calvgh a ielert cu tema, G2 Alcanii sunt hidrocarbur saturate cu formula moleculard Directii de valorificare a General CpHons2 mmetanului- de fa combustibil ia Qi Primii patru termeni din seria omoloaga a alcanilor au de- produsi de chimizare” ‘numir speciice; Incepand cu cel de al cincilea termen denumirea Pentru documentare se face prin adéugarea sufiului an la cuvantul grecesc cores- Ip: wows.enerece go.ra’ pungétor numarului de atomi de carbon din molecula biogaz html Molecule metanului are geometrie de tetraedru regulat, iar hngp// wwwch4comau/ —_gatenele alcaniior au o structura In forma de zig-zag, tp! www. ch org! In funcie de masa lor molar alcani pot gazogi, ich sau sol Atcanii nu sunt solubli in apa, dar sunt solubil In solvent nepolati Di Alcanii dau reacti!chimice numai in condifi energice cand au loc: rupere de legaituri C-C (reactile de cracare, izomerizare, ardere) gi rupere de legaturi C-H (reactile de substitute, dehidro- genare $i oxidare) E EXERCITII $1 PROBLEME 4. Sore formutele de structura ale urmatorilor 2. Scrie formulele de stuctura si aranjeaza in lzoalcani ordinea cresterii punctului de fierbere urmatori a) 22-dimetibutan; alcani $i izoalcani: etan, izobutan, butan $1 'b) 3-eti-2-metipentan rmetan, ©) 2.2,3+trimetithexan, 23. a) Denumeste conform IUPAC urmatoril izoalcani: A CH)~CHy-CH—CHp-CHs ge cc Ors em Bh b) Precizeaza care dintre izoalcanii denu- mij la. punetul a) sunt omologi si care sunt 4, 2.2 q substanta organica necunoscuta, X, cu masa molara 44 formeaza prin ardere(anslza elemental) 6 g CO, $138.9 H,0. Se core: 8) determina formule procentuala, bruta si molecular’ ale substanteiX; 1b) sore formula de sructurd a substanei X ¢) scrie ecuatia reactiel chimice de ardere a substanteX 5. Un alcen gazos este supus combustie! Determina formula moleculard a alcanului 192208 lind cf prin combustia a 1,45 g din alcanul necunoscut s-au degajat 2,24 L CO, (mésurat in conditii normale). 6. Stablegte formuiele moleculare gi denu- meste alcani care contin int-o moleculé a) 8 atomi de hidrogen; b) 14 atom’ (carbon §ihidrogen); ¢) 5 legaituri C— C. 7. Serie formulee de strucura gi denumeste: ') un izomer al hexanulu care contine un atom de carbon custerar 'b) un izomer al pentanului care contine un ‘atom de carbon tet ‘¢) un izomer al pentanului care la mono- clorurare fotochimica formeaza un singur compus. 8, Se ard 44,8 em? C,H, Caleuleaza: ‘a) Volumul de aer (cu 20% O; In volume), rmasurat in conditi normale, cosumat; ) numérul de moli de CO, degajat: ¢) masa de apé obtinuta in urma reactiei de ardere 9. Se consideré schema de react Cots “x A (alcan) +B (alchend) 20m c+Hcl ‘ Ley +E+Q Se core 2) scte si egaleazd ecuatie reactor chim- ce din schema, identiicd si denumeste substan- {ele necunoscite: AE: by) scrie ecuata real chimice de cracare 2 unui alcan din care sa se obtina propan; €) caleuleaza compozitia procentuala a pro- peanut 410". Prin clorurarea fotochimicd a metanuiui s-au obtint patru compu organic B,C, D. ‘Stind ¢& cei patra compusi au un continut crescator de clor AcBH, In care sunt indicate unghiurile dintre legaturi precum si lungimea acestora este prezentat In fig. 2. 32.2 Legatura dubia este formata dint legatura gio legaturd x ‘Atomul de carbon implicat intr-o dubla legatura formeaza trei legaturi « coplanare cu unghiuri de 120° intre ele (ig. 2. 32.2). Legatura = se gaseste intr-un plan situat perpendicular pe planul in care este situata legatura o, cea ce produce o impied- cate a rotatiei libere in jurul dublei legaturi (fig. 2. 32.b), spre eosebire de cazul legatui simple C-C in jurul céruia rotaia este libera Lungimea unei legaturi duble intre doi atomi de carbon este de 1,334 Legatura x este mai slaba decat legatura o, cea ce explica reactivitatea mare a alchenelor. ‘Alchenele participa la reacti chimice in care legatura x se scindeaza si cei 2 atomi de carbon, ramagi flecare cu cate 0 valenta liberd, particina la formarea unor noi legaturi o, mai sta- bile (vezi proprietatiie chimice ale alchenelor. Fig. 2.31. Reprezentarea schematic’ a formérii legituriiduble: 4. structura inveligului de electron’ al atomului de C; > formarea celor3 orbital «©. geometria orbitalilor sp", dd. formarea legiturilor« si = intre 2 atomi de C; ¢. legiturile chimice in mole- cola de CaHy logit o| Fig. 2. 32. Structura alchenelor: ‘8, model structural spatial deschis a etenei; ». orientarea in spatiu a pla nurilorlegiturilorc si in alchene, FaE IZOMERIA ALCHENELOR ‘Aichenele cu cel putin patru atom de carbon in molecula dau Uurmatoarele tipuni de izomer © Izomeri de catena; de exemplu: butena, C,H, se giseste sub forma a doi izomeri de catena CHy=CH-CH-CHy i © z 1-butena 2-metiipropena sau zobutena (catena lniara) (catena ramificata) & © tzomeri de pozitie. Substantele care au aceeasi 4, formuld moleculara, dar se deosebesc prin pozitia unei unitat structurale sau a unei grupe functionale sunt izomeri de pozite. Izomerii de pozitie ai alchenelor se deosebesc intre ei prin pozitia duble! legétur. De exemplu, alchena cu formula molecu- lard C4H, are 2 izomeri de pozitie (vezi fig. 2. 33) € (CH;=CH-CH,—CH, (CH3-CH=CH-CH; 1-butena 2-butena Fig. 2.33. Imaginea izomerilor de pozitie ai Sree butenei (model deschis) Scie formulele de structura ale izomerilor de pozite si de . 1-butena; b. 2-butena. catena ai hidrocarburii cu formula moleculara CH o. © tzomeri geometrici KRM getiSS Orientarea perpendiculard a planului legaturi x pe planul in & care evte shuctl logatura o produca tmpledicarea rota lbere In jurul dublei legaturi si aparitia izomerie/ geometrice. ‘Oalchend cu substituent dfeni fa fecare dint cei doi atomi . de carbon participanti la dubla legatura are izomeri geometric. «© Cand /a cei doi atomi de carbon participanti la dubla legétura exist aceeasi pereche de doi substituent, fet inte, alchena are doi izomer geometric care se numesc cis si respectv trans, De exemplu, in cazul 2-butenei, CH:=CH~CH>—CHs , fie care atom de carbon participant la dubla legaturd are cate doi substtuenti dient un atom de hidrogen i un radical met (fig. 2. 34). 2-butena este o alchena cisubstiuta simetnic gi are ¢ 2 izomeri geometric Ci doi izomeri se denumesc in functie de orientarea sub- stituentor identi: cis cand sunt de aceeasi parte si trans cand Fig. 2. 34. Imaginile se gasesc de parti opuse ale planului dublet legatur (fig. 2. 34) ‘moleculelor izomerilor H, H H CH, ‘geometrci ai 2-batenei: Nome’ Noa a. cis-24 2 \ 2-butena: tu? Ne Ho” 7 by inae-2-boens, cis-2-butena trans-2-butena, Exercitil J. Precizeaza care dintre alchenele urmatoare prezinta izomerie ‘geometrica: a) 1-butena; b) S-hexenaRezolvare a) t-butena, CH)=CH—CH,—CHs , are la unul dintre atomii de carbon participant la dubla legaiturd cei doi substituent! identi- Gi, si anume doi atomi de hidrogen: H, CH; Ne re ‘-butena nu are izomeri geometric b) 3-hexena, CH)CH,— CH=CH —CH,—CH, are cate doi substituent dfetl a fiacare din cei doi atomi de carbon par- Seiant lg dbl lepatura \, ‘CH)—CHs Noe one er [E PROPRIETATI FIZICE Aichenele nu se deosebesc prea mult de alcani in privinta proprietatiior fizice. Fig. 2.38, Dependenta stint de agregare a alchenei de numirul © Stare de agregare de atomi de carbon din moleculd Primii termeni C2 — Cy (elena, propena si cele 4 bulene izomere) sunt gaze, urmatori (pana la Cg) sunt lchide, iar alche- Tabeful 24. Punctele de rele superioare sunt solide (vezi fig. 2. 36). ferbere ide tpi ale aleheneler C, Cy © Puncte de fierbere (p-f.) si de topire (p.t.) - Analizeazé datele din tabelul 2.4. si apoi comparé-le cu cele | Alchena | plc | pc din fg, 2. 10. Ce concluzitragi? aca | tae |s058" Temperature sau punctele de fierbere si de topire cresc odata ‘cu cresterea masei molare a alchenei si sunt putin mai coborate | propena | -47.7 |-185.2 decat ale alcanilor care au acelagi numar de atom de carbon. butena | 65 | 190 © Densitate ae | Alchenele au densitatile mai mari decat ale alcanilor | butena aT |-128.8) ccorespunzator Trans-2- +098 |-105,8 © solubilitate — ‘Aichenele sunt insolubile in apa, dar se dizolva in solventi ['Z0butena] -6.6_| -140,7 organic! (cioroform, benzen, alcani) Tpentenal 30,1 |-165.2 Tn general, izomerii trans au puncte de topire mai inalte si solubiltiti mai scdzute dec&t izomerii cis. Punctul de fierbere gi densitatea sunt mai inalte la izomerul cis decat la trans (vezi tabelul 2.4. [E PROPRIETATI CHIMICE Ai Invatat c& legatura dubia este format dintr-o legatura a gi o legaturd 2. Legatura x este mai slaba decat legatura c cea ce explica reactivitatea mare a alchenelor gi tendinta lor de a parti- Cipa la reactii care au loc, fie cu scindarea legaturi x, fle cu ruperea totala a dublel legatur. Fig. 2. 36, Proprietai chimice Proprietajile chimice ale alchenelor sunt rezumate in fig. 2. 36 ale alchenelor.oe Fig. 2. 37. Modelarea reactici de adit a hidrogerulu la tena. Fig, 2. 38. Modelarea cataizei cterogne de adie a hidrogenului Ia eteni: modelarea moleculei de tend in structura catalizatorului de Ni, priviti la microscopul clectronic. @ REAcTIA DE ADITIE Reacfle caracteristice alchenelor sunt reactile de adit la legatura dubla, >C=C¢ . In aceste reacti se scindeaza numai legatura x si se formeaza cate 0 noua legatura a, la fiecare atom de carbon participant Ia legatura dubla, Au loc reacti de tipul ik ROCHE GHAR Key — Rena in care cu R gi R's-au notat radical ahi (R poate f identic sau difert do R’). Tn urma reactie! de adije se obtine o molecula cu structurd spatial in care valentele iecarui atom de carbon sunt orientate ‘dupa vérfurle unui tetraedru regulat OAditia hidrogenului Reagtia de aditie a hidrogenului ta alchene (reactia de hidro- _genare) are loc in prezenta de catalzator metal fin dvizate: Ni, Py, Pd (la temperatun cuprinse Inre 80 ~ 180°C g} presiuni de pana ia 200 atm). Tin urma reactiei de hidrogenare a elchenelor se obtin alcanii ‘corespunzato: R—cHecH—R + HHS RCH cH—R oF orn a Wow De exemplu, prin reactia de ade @ hidrogenul la etena se formeaza etan (fig. 2. 37): CHs=CH, * Ha~—> CHs—CHy Reaclia de hidrogenare a alchenelor are loc In sistem hetero- ‘gen deoarece in concitile de lucru: hidrogenul este in stare {gazoasa, alchenele pot f gaze sau sub forma de solute, produsi de reacfe (alcani sunt in stare fuid, iar cataizatoru este solid (vezi fig. 2.38) Exercitii 1. Scrie ectatia reactiei de aditje a hidrogenului la propena Denumeste produsul de reactie obtinut RezoWvare: a CH= CH-CHs+ HH pte CHs-CH,—CHs propan 2. Scrie ecuaile reactor de adie ahicrogenul fa: a) bute; a) 2-butena. Denumesteprodusi de reache objnuL.—_—— ad © Aditia halogenilor Prin aditia halogenilor, Xp (Xp = Cl, Bra, l) la legdtura dubla (reactia de halogenare) se obtin compusi dihalogenati in care ei doi atom de halogen sunt Invecinal (compu dinalogenat! vicinal): R—GHECH—R' + Kx —rR—CHE CHR’ deriva dihlogenat viDe exemplu, ecuaia reactiel de aditie a clorului la etend este (vezi fig. 2. 38) CH=CH, + Cy—* CH He aoa ten’ 1,2-dicloroetan. Numele de olefine, care a fost dat alchenelor, se datoreaza proprietatii lor de a se transforma prin halogenare in compusi salurati cu aspect uleios. Exercitiu ‘Sere ecuafia reactiei de aditie a Cl; la propena. Denumeste produsul de reactie obtinut, Cel mai ugor se aditioneaza clorul, apoi bromul si cel mai greu fodul (vez! fig. 2. 40.) Reactia de halogenare a alchenelor are loc, de regula, Intr-un solvent inert (tetraciorura de carbon, CCl, diciorometan, CHCl, sulfura de carbon, CS,). Aditia de clor gi de brom este instanta- nee $i canttativa §i se foloseste pentru recuncasterea (identif- carea) alchenelor si pentru determinarea lor canttativa, ACTIVITATE EXPERIMENTALA Expertenta se executd sub nisa, de eatre profesor! Mod de lueru Se prepari cteni prin deshidratarea etanolului (alcootuluietilic)folosind montajul din fig. 2.41. Se introduc in balon ‘5 mL alcool elie si cateva bucati de porfelan (se poate folosi un balon Wurtz). Cu sjutorul panic: picuritoare se adaugd, in picdturi mic, 1S rm de acid sulfurie concentrat. inedlzirea balonulul se face cu atenie 1 cat mai uniform. La temperatura de aproximativ 170°C incepe dega- jiatea etenei si se opresteincazirea, Eiena este barbotatl into solutie de Br in CCl, de culoare brun- rogcatd. Ce observi? Observatie: in solujia din vasul de prindere barboteaza wn gaz care de- colorea7i solutia de brom in tetracloruri de carbon (vezi fig. 2.41.) De ce? Etena reactioneazai cu bromul conform ecuatiel reactiel chimice: (CH=CH, + By —* CH CH Br Br 1.2-dibromoetan, Bromul din solutia de brom se consuma Tn urma reactiel cu etena $i solutia devine incalora. Exercitiu ‘Serie ecuatia reactiei de aditie a Br; la propend, Der ide fc mnumeste produsul de reacte obfinut Be Fig. 2. 39, Modelara reatiei de dite a clorulu la een’, D sae ncn e sana a cece te halogenilor in reacile de adie lw alehene, Fig. 2.41, Decolorarea de cite tend a solutiel de Bry / CCl, a inaintea de producereareaciei '. dupa producerea reacici “@Aditia hidracizilor Hidracizii, HX (HX = HCI, HBr, HI) se aditioneaza la alchene formandu-se derivati monohalogenati saturati. zi @ @ & © Aditia hidracizilor la alchenele simetrice a Her HC 1 Fig. 2.42. Reacvitates hidra- RT CHEGHTR + HX ——*R—GH CHR clio in reaped adi a aed alchene: HP>HBeHCL alchend simetrica derivat Monohalogenat De exemplu (CH=CH, + HCI—+ CHy- CH, cl tend |-cloroetan (elorur de etl) Clorura de etil, cunoscuta sub numele de kelen, este unul = at —> —¢cH.—cH— "th CH, CH ropent polipropend (polipropilend). 2. Scrie ecuatia reactiei chimice de polimerizare a cloroetenei, numita uzual clorura de vin Rezolvare: nc =cH —+ —tcH,— a a cl Problema —4 Prin polmerizarea a 2 kg de etena se obtine polietena cu ‘masa molara 42000 g / mol. Stiind ca doar 60% din etena introdusa polimerizeaza se cere: a) scrie ecuaia reactie! chimice care are loc; 'b) calculeaza gradul de polimerizare al polietenei; ©) calculeaza masa de polietena obtinuta. Rezolvare: a) Verifica raspunsul cu reactia scrisa mai sus M, by n= Minima 6) Intr-o reactie de polimerizare ce are loc cu un randament de 100%, se poate considera c& masa de monomer este egala ‘cu masa de polimer objinuta Moorone = Meier $7952 = 16 kg etena polmerzeazs si se obtin 1,6 kg polietena. —— | @ React DE oxiDaRE Lae ‘Avchenele se oxideaza mai usor decat alcani: reacti de oxi- dare a alohenelor au loc sub actiunea agentior oxidant Reactle de oxidare a alchenelor decurg in mod difert si con- duc la compusi diferij, In functe de agentul oxidant folost si de conditjile de lueru© Oxidarea blanda Reactia de oxidare a alchenelor cu solutie apoasa neutra sau slab bazicd de permanganat de potasiv (reactiv Bayer) este rumité oxidare bands. ‘Sub actiunea agentului oxidant se ripe numai legatura x din legatura dubla si se formeaza dioli compusi care contin doua ‘grup hidroxi, OH la cei doi atom de carbon vecin (dl vicinal). In aceasta reactie are loc ruperea legaturi , ca gi in cazul unei react de adite si se obfine un compus satura stabil 1 Ecuatia goneralé a reactiei chimice de oxidere binds a alchenelor poate fi scrisa in mod simpifficat punand in evident doar reactvi si produsi de reactie compusi organic: R—cHE CHRO HO. HO, RoHS CHR OH OH alchen’ diol vicinal Rai Rotel ltl Went sau dot cemplu, prin oxidarea blanda a etenei se obtine etandio!: KMnOs, HO", HzO, CHa= CH, OH He OH OH tend |.2-etandiol (gli), ACTIVITATE EXPERIMENTALA. Experienta se executd sub nisa, de edtre profesor! ‘Mod de Iueru. Se prepari eteni ca in experimentului descris la pag. 41. Btena se barboteazaintr-un vas in care se ala 20 mL. solutie violet de KMnO, 0,5% gi S mL solutie de Na,CO, 5%. Ce observi? Observaft: se observa decolorarea solutiei de KMaO, si aparigia ‘unui preeipiat brun (ig. 2.46), De ce? Etena reactioneazé cu solutia de KMnO, conform ecuatiel reactiei chimice: 3CH_=CHy + 2KMnO, + 4H,0—> SCHy—GHa+ 2MnOp + 2KOH OH OH 1 Ecuotile reactilor chimice de oxidare a alchenelor se pot sorie gi complet, cu evidentierea tuturor reactivlor si a produglor de reacte $i precizarea coeficientilor stoechiometric. Pentru a calcula coeficionti in ecuatile reactilor chimice de oxidare a compusilor organici se foloseste procedeul Invatat In clasa a IX-a la capitolul echilibre cu transfer de electron Pentru stabilirea numerelor de oxidare ale atomilor de car- bon din compusii organici se foloseste urmatoarea regula empiricd: Fiecare atom de carbon dintr-un compus organic, impreund cu substituenti ivi (exclusiv aif atom de carbon) este considerat © entitate in care suma algebricé a numerefor de oxidare ale tuturor elementelor componente este 0. Fig. 2, 46, ReactiacteneiFig, 2.47, Caleularea N.O, al atomului de C. ‘Sau se poate proceda astfel = pentru fiecare legaturaé C-H, i se atribuie carbonului NO. =-1; ~ pentru fecare legaturé C ~C i se atrbuie carbonuluiN. 0. = 0; - pentru fiecare leg&turd C — heteroatom i se atribuie carbo- ului N.O.= +1 f, “ee Calculeazi N.O. pentru flecare din atomil de C din molecuia elanolui vezi fi. 2.47) Rezolvare: C legat numai de ator de H si de at atom de C are NO. = -3, Celalat atom de C, legat in plus de un atom de O din grupa SoH are NO=-t Perr enti coelenlstochiometic ve parca umes toate oape 1 Ser ecu react redox rd cosfint 0h, + KURO, + HO» GH GHC Andy» KOK OH OH 2. Stables N.O. pent fecare stom dn fecare comput (roatet peu c Fone roan) BH. + find, + Hoo —+ Bh Bc thas kom a 4. lant atom caret modi N.. sr proceso par tiale (semireactii) de oxidare si de reducere care au loc: r— 7 24 an wera iy by +42 CH,=CH-CH, + Kind, + Hz — GH,—CH—CHy+ MnOz+ KOH ag ve 73g Mn—32—+ in 4. Echilibrezi semireactile scrise in etapa 3 tinand seama de: = legea conservarii masei si a sarcini electrice si de faptul ca numarul electronilor cedati in procesul de oxidare trebuie s& fle ‘egal cu cel al electronilor acceptat! in procesul de reducere: 2 4e 4 c——c 4 te 0. [8 $—1e§ 7 i Mo + in [x2 5, Scril coeficientii astfel determinati pentru cele doua semireactii drept coeficient! ai specilor oxidante si reducatoare participante la reactia redox