Sunteți pe pagina 1din 5

Mandragora

Mandragora este planta cu cea mai mare incarcatura magica deosebit de bogat despre puterile ei. S-au scris peste douaze proprietatilor sale. Mandragora este o planta care apartine familiei Solanacee, a matraguna. Genul Mandragora contine cel putin sase specii, mandragora (Mandragora officinarum). Denumirea botanica arata ca i se atribuiau proprietati asemanatoare cu ale plante confundata cu mandragora americana (Podophyllum peltatum creste pana la inaltimea de aproape un metru. Are frunze ma atingand o lungime de pana la un metru. Forma bifurcata a r culturi au considerat asemanarea ei cu silueta umana drept ales in Europa, era considerata panaceu, un leac universal, c tonic cu numeroase intrebuintari, nu are efectele psihoactive au o culoare care variaza de la alb sau galben-verzui pana la

Subiectivismul simtului mirosului nu este nicaieri mai bine ilu Turner (1508 - 1568), vicar de Wells si autor al unei carti de mandragorei "era frumos mirositor", iar cel masculin "mirose farmacist de la sfarsitul secolului al XVII-lea, descria mirosul ametitor decat cel al fructului masculin. Renumitul egiptolog oarecum gretos". Unii cercetatori din prezent ai mandragore "Mirosul mandragorei este unic. Nu este perceput ca aroma iasomia. In el exista o unda subtila de pericol. Provocandinto memoriei, evocand imaginile salbaticiei neatinse, ale vantulu Acesti cercetatori (Fleisher si Fleisher) considera ca credinta ale mandragorei are la baza mirosul cu incarcatura erotica si de laborator. Cercetarile moderne de laborator nu au reusit p aiba efecte afrodiziace semnificative, dar credinta in aceste e Apropiat. Mirosului fructului i-au fost atribuite insa puteri sop pacientului pentru a-i provoca somnul, remediu amintit si de

Maselarita

Exista aproximaticincisprezece specii de Hyoscyamus care se Centrala si China. Cea mai noila, atat pentru utilizarea tradit medicinala, este maselarita (Hyoscyamus niger). Maselarita cinci de centimetri si are frunze verzi-cenusii intunecate. Flor semintele sunt cenusiu inchis. Planta are un miros neplacut, infloreste in iulie sau august, iar semintele se coc in octombr si a habitatelor umane abandonate sau, cum spunea un bota psihoactivi se gasesc in toate partile tei, dar mai concentrati otravitoare. Contine alcaloizi parasimpati-co-mimetici, princi (principalul agent halucinogen) si atropina.

Maselarita are o actiune soporifica, induce stupor, comportam iritarea". Printre alte efecte se numara: halucinatii vizuale, a consumatorul este in stare de veghe sau doarme cat timp se (consumatorii declara ca au dificultati in a-si aminti amanunt abundenta si disconfort fizic, uneori implicand senzatia ca tru cutia craniana, macroscopie (adica perceperea obiectelor ma lipsa constiintei lumii exterioare si senzatia de zbor. Folcloru maselarita, moare. Aceasta credinta se aseamana cu o alta, provoaca un somn profund ( Mandragora). Aceste doua cred ambele te au efecte soporifice si toxice. Grecii cunosteau ta sub mai multe nume, intre care Pythonio Adamas si Atomon. Maselarita mai era cunoscuta si ca "ta lu profetii sub forma verbala sau de vise. lata ce spune Pliniu d "Toate [soiurile de Hyoscyamus] tulbura creierul si-i scot pe maselarita este aidoma vinului si, prin urmare, tulbura intele seminte in sine [], cat si pentru uleiul sau seva extrase din e nu trebuie folosit decat cu mare atentie si prudenta. Pentru c frunze, ajungi sa nu mai stii de tine." Printre numeroasele utilizari medicale ale maselaritei in Grec Evul Mediu (cum s-a intamplat si cu mandragora; Mandrago

Scopolamina

Scopolamina este un alcaloid parasimpatico-mimetic ( Alcalo maselarita, mandragora, Datura si in alte te, in cantitati capa cu 1902, scopolamina a fost administrata impreuna cu morfi larga, a fost abandonata ulterior, intrucat constituia un facto Scopolamina a fost administrata ca sedativpersoanelor cu tu scopolamina a fost folosita ca "drog al aderului" in anumite c experimente in care au administrat scopolamina pentru facili dezluie secretele, dar nu reuseste sa si le aminteasca. Adese amestecate iremediabil". Exista unele cercetari stiintifice car oameni. Substanta mai este cunoscuta in literatura de specia

Surse: Burroughs 1959, Heiser 1969, Ott 1993, Schenk 195

ololiuqui( sau volbura diavolului); ayahuasca(sau planta

unele secte arabe; cohoba(tutunul magic) din Caraibe; precu

magic

O alta plant folosit pentru a expedia spiritul ntr-o alt lume sau ntr

moartea-mutelor. amanii siberieni beau o fiertur de Amanita musc

rezistena. Unii cltori au relatat c au vazut un aman drogat care a de 180 de centimetri. Dup istorisirile nordicilor, brbaii care au but

n btlie. Din cauza extraordinarei lor puteri fizice, a nflcrrii lor fr pricin c erau mbrcai doar cu piei de urs numite bersark ace

limba englez, i care nseamn nebun de legat. Intoxicaia datorat acestei ciuperci produce o excitaie intens, dar f

modificat. n secolele XVIII i XIX, exploratorii siberieni au atras aten utilizarea ciupercii sacre, de ctre ranii siberieni. S-a spus c Lewis

ca baz pentru o scen n care o omid i spune lui Alice c, dac vre vrea s devina mic, din cealalt.

Efectele ciupercii sacre sunt atribuite unor periculoi alcaloizi, n num Muscarina este responsabil pentru creterea puterii i a rezistenei f

otrav care paralizeaz nervii. Paralizia este cauza deceselor care su Bufotenina mai exist i n glandele cutanate ale broatei rioase afri

legende asociaz anumite broate rioase cu diverse specii de ciupe recent bufotenina, otrava secretat de broatele rioase europene i

Peyotl otrava divin a aztecilor

Peyotl (Lophora williamsii), un mic cactus care are nite discuri uscat

considerat sacru de ctre o anumit religie din America, Native Amer indienilor. Unul dintre articolele cu privire la iniierea n aceast religie

absoarb Spiritul Divin, aa cum cretinii pot s-o fac, prin mprta

Datura

Utilizarea traditionala a speciilor Datura este cunoscuta din d Africii, Europei si Asiei, fiind una din cele mai larg raspandite cincisprezece-douazeci de specii, dintre care cea mai cunosc ciumafaie). Aceasta specie este o ta anuala, care creste de o de centimetri. Are frunze aspre si intreaga ta emana un miro fructul in forma de capsula este de obicei acoperit cu tepi. D ceea ce poate crea o oarecare confuzie. Datura este o ta ext seminte chi de patruzeci de ani a avut ca rezultat germinare (speciile Brugmansia) au fost clasificati pe vremuri de botani acceptat faptul ca ei constituie un gen distinct ( Brugmansia) Alcaloizii parasimpatico-mimetici existenti in mod tipic in alte hiosciamina si scopolamina - sunt prezenti si in diferitele spe alcaloizi se gaseste in radacina. Exista numeroase relatari de periculoase ale acestor te. O doza mare poate duce la o star exista relatari cum ca efectele au persistat timp de douazeci genului Datura pot fi periculoase, in special pentru copii; in A otraviri.

Denumirea generica Datura deriva din cuvantul indian dhatu unei otravuri preparate din aceasta ta, iar Dhatureas, numel acea otrava pentru a-si ameti victimele. Charles Heiser, bota Linaeus, cel care a acceptat denumirea, voia totusi sa-i gase astfel s-a hotarat pentru dare (a da), pe motiv ca ta se adm varianta din secolul al XVII-lea a cuvantului Datura. Printre d din cauza efectelor sale), buruiana de capul cainelui, matrag neplacut), mar ghimpos (din cauza fructelor cu tepi). Una di "Jimson weed" - o forma contrasa a cuvantului Jamestown; m denumiri chi fac referire la Lumea Noua: marul de Peru si Hy "maselarita de Peru". Aceasta ultima denumire dodeste ca p functie de cele deja cunoscute. Maselarita are proprietati me Maselarita), iar tutunul, atunci cand a denit cunoscut in Euro