Sunteți pe pagina 1din 25

Curs 4

Moartea violenta si moartea neviolenta


Cauzele medicale ale mortii, mecanismele mortii.
Trauma, socul traumatic si cauze ale mortii violente.
Moartea subita si moartea suspecta
Diagnostic necroptic si investigatiile de laborator in
medicina legala
1. FELUL MORTII
• Felul mortii poate fi juridic:
-violent (nenatural, traumatica sau de cauze
traumatice-mecanice, fizice, chimice, biologice,
psihice-):
-neviolent (netraumatic, patologic, de boala,
natural)
• Exemple;
Moartea violenta
Moartea violenta este un deces care juridic poate fi accident, sinucidere sau
omucidere si in care o agresiune intrerupe brutal, cu violenta, firul natural al
vietii unei persoane (sanatoasa sau bolnava) ca urmare a producerii unui
traumatism care sub actiunea unor agenti traumatici (vulneranti) induc leziuni
traumatice (vatamari) ce vor evolua letal si vor determina moartea fie ca
urmare directa a actiunii lor fie indirect prin complicatiile ce le vor produce.

Agenti traumatici (vulneranti) din mediul inconjurator

1) mecanici (ex. lovire)


2) fizici (ex. electrocutare)
3) chimici (ex. intoxicatie)
4) biologici (ex. intoxicatie cu bacterii alimentare)
Procedura penala prevede AML in art. 185 CP: (1) Autopsia medico-legală se dispune de către
organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată, în caz de
1. Moarte violenta: decesul care survine prin actiunea unor factori traumatici (mecanici, fizici,
chimici, biologici) si in imprejurari traumatice
a) Exista si imprejurari traumatice cunoscute precum si leziuni traumatice care
impreuna pot explica decesul
2. Moarte suspecta de a fi violenta:
1.Exista imprejurari traumatice cunoscute dar nu sunt prezente leziuni traumatice
a) Imprejurari traumatice ce pot explica decesul (agresiune, accident rutier, etc.)
b) Imprejurari traumatice ce nu pot explica decesul (ex. lovituri in zone reflexogene, in
timpul unor activitati sportive, cadere in casa, etc.)
2.Exista prezente leziuni traumatice dar nu se reconstituie imprejurari traumatice cunoscute
a) Leziuni traumatice ce pot explica decesul (traumatism craniocerebral, traumatism
toracic deschis, etc.)
b) Leziuni traumatice ce nu pot explica decesul: echimoze, hematoame, excoriatii, etc.
3. Când nu se cunoaște cauza morții (cauza mortii necunoscuta): medicul curant nu cunoaste
cauzele medicale ale decesului.
a) Pot fi atat cauze non-violenta cat si cauze violente precum intoxicatia, etc.
4. Suspiciune rezonabilă că decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infracţiune ori în
legătură cu comiterea unei infracţiuni (aspecte judiciare)
Moartea violenta face obligatoriu obiectul investigatiei judiciare (ca parte constitutiva
a cercetarii judiciare) intrucat este obligatoriu a determina:
1.daca vatamarea este reala (leziuni traumatice)
2. daca persoana era in viata la momentul traumatismului
3. care sunt mecanismele de producere ale vatamarii/leziunilor traumatice
(pot coexista mai multe actiuni traumatice/vatamatoare -ex. lovire si impuscare-,
prin actiunea unor agenti traumatici diferiti - mecanici, fizici, chimici, biologici- sub
actiunea aceleiasi persoane ori a unor persoane diferite (comorienti)
4.care sunt caracteristicile agentului/agentilor traumatici (vulneranti) ce au
putut determina leziuni traumatice/vatamarea
5.care a fost gravitatea vatamarii apreciata in:
-zile de ingrjjire medicala daca vatamarea nu a determinat decesul
-cauzele decesului violent daca vatamarea a determinat decesul
6.daca vatamarea a determinat decesul si ce tip de cauzalitate s-a
manifestat in producerea decesului (cauzalitate directa neconditionata, directa
conditionata, indirecta)
7.imprejurarile de producere a vatamarii (heteroagresiune, autoagresiune,
accident rutier, etc.)
8.cauzele medicale ale decesului: Din ce cauze a decedat?
9.identificarea cadavrului (daca este neidentificat): Cine este decedatul?
10.data decesului: Cand a decedat?
11.alte obiective specifice (ex. in impuscare directia de tragere, orificiul de
intrare si de iesire, unghiul de tragere, etc.)
LEGATURA DE CAUZALITATE IN MOARTEA VIOLENTA (TRAUMATICA)

1.cu boli preexistente


-legatura de cauzalitate directa neconditionata (atunci cand
vatamarea a fost grava si a determinat prin ea insasi decesul)
-legatura de cauzalitate directa conditionata (atunci cand
vatamarea desi grava nu a putut determina prin ea insasi decesul care a survenit
ca urmare a interconditionarii leziunilor traumatice cu bolile preexistente)

2.fara boli preexistente


-legatura de cauzalitate directa neconditionata
Trauma, socul traumatic si cauze ale mortii violente
Cauze ale mortii violente (sindroame violente):
1) Raniri (zdrobiri, dilacerari) incompatibile cu viata ale unor organe importante (cauzalitate directa neconditionata)
a) Zdrobirea unui organ vital cu hemoragie externa/interna
b) Leziuni traumatice ale unui organ vital determinand complicatii acute letale: imediate, la scurt timp sau in
evolutie apropiata
c) Asocieri traumatice (trauma) determinand complicatii acute letale : ex. socul traumatic (reactia vitala este un
ansamblu de semne locale si generale al supravietuirii organismului dupa producerea unui traumatism
(hemoragie, coagulare, embolie, etc.) ceea ce in contextul leziunilor traumatice poate sustiine supravietuirea un
timp a persoanei
2) Raniri (zdrobiri, dilacerari) compatibile cu viata ale unor organe importante ce nu sunt letale prin ele insele sau
raspund la tratamentul acordat prin stabilizare initiala dar care decompenseaza boli preexistente impreuna cu care
determina o stare agravata ce conduce ulterior la moarte (cauzalitate directa conditionata)
a) Traumatisme cranio-cerebrale si boli renale, cardiace, hepatice; O tumora hepatica care lovita cu ocazia unei
agresiuni se rupe si determina moartea: sdoar tumora nu ar fi determinat decesul, doar traumatismul de
asemenea nu ar fi determinat traumatismul. Asocierea insa devine letala.
3) Raniri (zdrobiri, dilacerari) compatibile cu viata ale unor organe importante ce nu sunt letale prin ele insele sau
raspund la tratamentul acordat prin stabilizare initiala si care determina in evolutie complicatii ce ce conduc ulterior la
moarte (cauzalitate indirecta)
a) Un accident rutier in care victima sufera o fractura a gambei pentru care este internat in spital:este stabilizat si
are evolutie buna sub tratament local al fracturii precum si tratament cu medicamente ce au ca scop fluidificarea
sangelui (obez). In zilele urmatoare sufera la nivelul gambelor o coagulare venoasa profunda (flebotromboza
profunda) de la nivelul careia se desprinde un fragment care va constitui un embolus ce va determina o embolie
pulmonara fatala.
§ Punerea in primejdie a vietii: pericolul de a-si pierde viata in care se afla o persoana victima a unui traumatism, pericol
ce nu se materializeaza datorita interventiei medicale ori reactivitatii particulare

§ Leziunea cauzatoare de moarte (intentia depasita): este cu precadere o incadrare juridica iar nu una medicala Medical
sunt leziuni traumatice letale (legatura de cauzalitate este directa)-vezi 1, 2 sau 3)
2. Moartea NEVIOLENTA
(netraumatica, patologica, de boala).
Cauzele neviolente sunt cele naturale, patologice (de boala) si pot
determina decesul ca urmare a evolutiei bolilor letale (afectiuni
patologice):
-cu simptome
-cu simptome lent instalate constituind simtpome
ale unor boli cronice evolutive (ex. ciroza,
cancer)
-cu simptome acut instalate ale unor boli acute sau
complicatii acute.
-fara simptome
-simptome absente total (moartea subita fara
simptome, ex. moartea subita cardiaca)
-simptome absente in prima ora (ex. moartea subita
prin accident vascular cerebral)
Legatura de cauzalitate in moartea neviolenta (patologica, de boala)
-fara leziuni traumatice
-legatura de cauzalitate medical-biologica (prin cauze medicale)
-cu leziuni traumatice
-legatura de cauzalitate medical-biologica (prin cauze medicale) care coexista cu
leziuni traumatice dar fara legatura de cauzalitate cu decesul
-mecanisme lezional-traumatice active (heteroagresiune): se acorda
numar de zile de ingrijire medicala
-mecanisme lezional-traumatice pasive (cadere): se acorda numar de zile
de ingrijire medicala
2. CAUZELE MORTII

• Cauzele mortii se impart in:


– imediate (mecanismul mortii in lit. anglosaxona),
– intermediare (antecedente)
– initiale (cauzele propriu-zise ale mortii in lit.
anglosaxona).
CAUZELE MORTII
Cauzele mortii se impart in imediate (directe), antecedente (intermediare) si initiale (de unde a inceput lantul decesului –
tanatogenzei-)
Exemplu: dislipidemia (congentiala, erori de alimentatie, lipsa efort fizic, etc.) a determinat dupa 20 de ani de manifestare
ateroscleroza care dupa circa 10 ani de evolutie a determinat o obstructie coronariana prin tromboza unei artere coronare
care in circa 2 ore de la momentul aparitiei (oprirea completa a circulatiei in teritoriul vasuli obstruat) a indus infarctul
miocardic acut care a determinat decesul prin fibrilatia ventriculara.

Cauze medicale ale decesului


(exemplu)

I Cauze medicale ale decesului De cand se manifesta


Cauze propriu-zise ale decesului

Ia
Cauza imediata (directa) Infarct miocardic acut 30 minute

Ib
Cauza antecedenta Tromboza coronariana 2 ore
Ic
Cauza initiala Ateroscleroza coronariana 10 ani
Id
Cauza initiala Hipercolesterolemie 30 ani
II
Alte cauze care nu constituie Infarct miocardic sechelar in antecedente 7 ani
cauze ale decesului dar au
contribuit la deces (stari morbide
preexistente)
3. MECANISMUL MORTII

• Se determina:
– Cu ocazia autopsiei medico-legale de catre expertul medic legist
(pentru decesele care au loc sub incidenta art. 185 CPP privind
AML)
– Cu ocazia autopsiei anatomo-patologice de catre medicul
anatomo-patolog (pentru decesele care au loc sub incidenta
legii 104, privind “manipularea cadavrelor” art. 10. al. 1)

• Se inscrie in raportul de necropsie la cauzele medicale ale


decesului la Ia (cauza directa a mortii) si este reprezentata
de cauza i-mediata (cea care determina direct moartea si
survine in lantul cauzal al producerii decesului cel mai
aproape de momentul decesului)
4. MODALITATE DE PRODUCERE A DECESULUI
Modalitatea de producere a decesului permite clasificarea
juridica a imprejurarilor de producere a decesului in:
– Accident
– Sinucidere
– Omucidere
Corpul defunctului
Felul mortii (ex. violent) >>
Modalitatea de producere a decesului (accident) >>
Imprejurarile decesului (accident rutier cu victima pieton) >>
Cauza medicala a decesului (hematom extradural operat prin
fractura craniana si traumatism cranio-cerebral) >>
Mecanismul decesului (edem cerebral)
Mecanism logic abductiv Mecanism logic inductiv
Moartea suspecta
Imprejurari in care se poate lua in considerare o moarte suspecta:
1. Moartea suspecta de a fi violenta
2. Moartea suspecta atunci cand exista suspiciuni judiciare
rezonabile că decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o
infracţiune ori în legătură cu comiterea unei infracţiuni).
3. Moartea suspecta prin cauza necunoscuta (când nu se cunoaşte
cauza morţii si se poate suspecta un deces violent)
4. Moartea suspecta prin modul brusc, rapid si neasteptat in care se
desfasoara decesul si fara o cauza cunoscuta: moartea subita
5. Moartea suspecta a unei persoane neidentificate
Aspecte legale care impun autopsierea cadavrului
CPP (AUTOPSIE MEDICO-LEGALA CU ORDONANTARE DE CATRE ORAGANUL DE ANCHETA
CA PARTE PROCEDURALA A CERCETARII JUDICIARE)

• “Art. 185 - Autopsia medico-legală

(1) Autopsia medico-legală se dispune de către organul de urmărire penală sau de către
instanţa de judecată, în caz de moarte violentă ori când aceasta este suspectă de a fi
violentă sau când nu se cunoaşte cauza morţii ori există o suspiciune rezonabilă că
decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infracţiune ori în legătură cu
comiterea unei infracţiuni. În cazul în care corpul victimei a fost înhumat, este dispusă
exhumarea pentru examinarea cadavrului prin autopsie.

•(2) Procurorul dispune de îndată efectuarea unei autopsii medico-legale dacă decesul s-
a produs în perioada în care persoana se află în custodia poliţiei, a Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor, în timpul internării medicale nevoluntare sau în cazul oricărui
deces care ridică suspiciunea nerespectării drepturilor omului, a aplicării torturii sau a
oricărui tratament inuman.

•(3) Pentru a constata dacă există motive pentru a efectua autopsia medico-legală,
organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate solicita opinia medicului
legist.

•(4) Autopsia se efectuează în cadrul instituţiei medico-legale, potrivit legii speciale.


• (5) La efectuarea autopsiei medico-legale pot fi cooptaţi şi specialişti din alte
domenii medicale, în vederea stabilirii cauzei decesului, la solicitarea
medicului legist, cu excepţia medicului care a tratat persoana decedată.

• (6) Cu ocazia efectuării autopsiei medico-legale pot fi utilizate orice metode


legale pentru stabilirea identităţii, inclusiv prelevarea de probe biologice în
vederea stabilirii profilului genetic judiciar.

• (7) Organul de urmărire penală trebuie să încunoştinţeze un membru de


familie despre data autopsiei şi despre dreptul de a desemna un expert
independent autorizat care să asiste la efectuarea autopsiei.

• (8) Medicul legist care a efectuat autopsia întocmeşte un raport de expertiză,


care cuprinde constatările şi concluziile sale cu privire la:
a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dacă
identitatea nu este cunoscută;
b) felul morţii;
c) cauza medicală a morţii;
d) existenţa leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora,
natura agentului vulnerant şi legătura de cauzalitate dintre leziunile
traumatice şi deces;
e) rezultatele investigaţiilor de laborator efectuate pe probele biologice
prelevate de la cadavru şi substanţele suspecte descoperite;
f) urmele biologice găsite pe corpul persoanei decedate;
g) data probabilă a morţii;
h) orice alte elemente care pot contribui la lămurirea împrejurărilor
producerii morţii”
• CAPITOLUL VII
Expertiza şi constatarea
Art. 186
• Exhumarea
• (1) Exhumarea poate fi dispusă de către procuror sau de
către instanţa de judecată în vederea stabilirii felului şi
cauzei morţii, a identificării cadavrului sau pentru
stabilirea oricăror elemente necesare soluţionării cauzei.
• (2) Exhumarea se face în prezenţa organului de urmărire
penală.
• (3) Dispoziţiile art. 185 alin. (4)-(8) se aplică în mod
corespunzător.

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-
ncpp/art-186
• CAPITOLUL VII
Expertiza şi constatarea
Art. 187
• Autopsia medico-legală a fetusului sau a nou-născutului
• (1) Autopsia medico-legală a unui fetus se dispune pentru a se
stabili vârsta intrauterină, capacitatea de supravieţuire
extrauterină, felul şi cauza morţii, precum şi pentru stabilirea
filiaţiei, când este cazul.
• (2) Autopsia medico-legală a unui nou-născut se dispune
pentru a se stabili dacă copilul a fost născut viu, viabilitatea,
durata supravieţuirii extrauterine, felul şi cauza medicală a
morţii, data morţii, dacă i s-au acordat îngrijiri medicale după
naştere, precum şi pentru stabilirea filiaţiei, când este cazul.

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-
187
• CAPITOLUL VIII
Cercetarea locului faptei şi reconstituirea
Art. 192
• Cercetarea la faţa locului
• (1) Cercetarea la faţa locului se dispune de către organul de
urmărire penală, iar în cursul judecăţii de către instanţa de
judecată, atunci când este necesară constatarea directă în
scopul determinării sau clarificării unor împrejurări de fapt ce
prezintă importanţă pentru stabilirea adevărului, precum şi ori
de câte ori există suspiciuni cu privire la decesul unei
persoane.
• (2) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate
interzice persoanelor care se află ori care vin la locul unde se
efectuează cercetarea să comunice între ele sau cu alte
persoane.

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-
192
LEGEA 104/2002 (AUTOPSIE ANATOMO-PATOLOGICA FARA ORDONANTARE: IN AFARA
CERCETARII JUDICIARE)
• Art. 10
• (1) Autopsia anatomopatologică se efectuează obligatoriu în toate decesele
survenite în spital care nu sunt cazuri medico-legale şi unde este necesară
confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic, inclusiv decesul
copiilor sub un an, indiferent de locul decesului, precum şi decesele materne
care nu sunt cazuri medico-legale.
• (3) Pentru pacienţii cu afecţiuni cronice cunoscute, bine investigate, în
condiţiile în care aparţinătorii nu au nici o rezervă asupra bolii şi tratamentului
aplicat şi îşi asumă în scris responsabilitatea pentru aceasta, se poate dispune
neefectuarea autopsiei, sub semnătură, de către directorul spitalului, cu avizul
şefului de secţie unde a fost internat decedatul, al medicului curant şi şefului
serviciului de anatomie patologică.

• Art. 11. -
• În toate cazurile în care există suspiciunea unor implicaţii medico-legale
prevăzute de lege, şeful serviciului de anatomie patologică din cadrul spitalului
anunţă în scris, în termen de 24 de ore, organele de urmărire penală
competente, pentru îndrumarea cazului către instituţia de medicină legală,
potrivit competenţei teritoriale prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000
privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 459/2001, cu modificările ulterioare.
Aceeaşi procedură se realizează şi pentru decedaţii neidentificaţi şi pentru
cetăţenii străini decedaţi în spital.
MOARTEA SUBITA. Felul mortii in moarte subita:
moarte neviolenta
Decesul survine brusc, rapid si neasteptat in plina sanatate aparenta fara boli
cunoscute sau cu boli cunoscute dar care nu lasa sa se intrevada decesul apropiat.
Producerea decesului in mod brusc si aparent neexplicat ridica suspiciuni cu privire
la producerea sa violenta sau suspecta de a fi violenta.
Moartea subita este o moarte neviolenta.
Decesul subit survine ca urmare a unei boli in evolutie fie necunoscuta fie
cunoscuta dar neglijata de bolnav si/sau de apartinatorii lui.
In 90% moartea subita are o cauza de moarte ce poate fi determinata.
In circa 75% din cauzele decesului sunt cardiace.
In moartea subita se realizeaza o cercetare necroptica largita pentru a putea
determina cauza/cauzele mortii.
INVESTIGATIA MEDICO-LEGALA IN MOARTEA SUBITA

-Cercetarea la fata locului (droguri, etc.)


-AML
• istoric (date de istoric, date relatate de catre
apartinatori, etc.)
• aspecte necroptice (examen extern/examen
intern)
-examene complementare adesea complexe:
histopatologie, toxicologie, microbiologie, genetica

In 10% cauza mortii ramane necunoscuta


(nedeterminata).
Imprejurari de producere ale mortii subite:

a) in 49% din cazuri în activitatea zilnică, curentă


b) în 23% în somn
c) în 6% după un stress emoţional intens
d) 3 % în timpul efortului fizic sau la scurt timp după acesta.
Cauze ale mortii neviolente (moartea subita)

1. Cauze cardiace 73-75%


2. Cauze respiratorii 8%
3. Cauze digestive
4. Cauze meningoencefalice 5%
5. Cauze renoureterale
6. Cauze metabolice
7. Cauze endocrinologice 15%
8. Cauze infectioase
9. Cauze ginecologice si obstetricale
10. Cauze imunoalergice
11. Cauze multiple (ex. insuficienta pluriviscerala,
şocul, dezechilibre hidroelectrolitice, etc.)
1. Decesele subite la sportivi
2. Neidentificabile 10-12%

[x] Y. Drory şi al., Am J Cardiol. 1991, efectuează un studiu între anii 1976 -1985 pe 162 subiecţi sub 40 ani (cu vârste
cuprinse între 9-39 ani)
ASPECTE NECROPTICE (MORFOPATOLOGICE) ALE MORTII SUBITE

A. leziuni organice incompatibile cu viata (in raport cu evolutia naturala a


afectiunii) ce constituie CAUZA DIRECTA A DECESULUI
- ex. infarct miocardic acut, ruptura cardiaca, ruptura de anevrism de
aorta
B. leziuni organice cronice
1. Cu potential letal ce constituie CAUZA INITIALA A DECESULUI
- ex.ciroza hepatica, ateroscleroza generalizata sau localizata, etc.
2. Fara potential letal ce pot constitui CAUZE ANTECEDENTE ALE DECESULUI
SAU STARI MORBIDE CE AU CONTRIBUIT LA DECES DARA NU CONSTITUIE
CAUZE ALE DECESULUI
C. leziuni organice nespecifice
- staza sangvina viscerala, sufuziuni sanguine subseroase
D. absenta oricaror leziuni organice ("autopsie alba")
-colaps cardio-circulator, intoxicatie, lovitura in zona reflexogena, etc.

S-ar putea să vă placă și