Teoria propulsorului.

Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

CAPITOLUL 3

PROIECTAREA ELICELOR NAVALE CU AJUTORUL DIAGRAMELOR

SERIE. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE

Tema de proiectare. Utilizând diagramele seriei de elice B [4], [6] să se proiecteze pentru
o navă dată, elicea care să consume complet puterea disponibilă .

Date de proiectare

A. Caracteristici geometrice ale navei:

 Lungime la plutire LWL [m]
 Lăţime B [m]
 Pescajul d [m]
 Volumul carenei  [m3]
 Viteza navei v [Nd]

B. Caracteristici de performanţă ale carenei:

No Denumirea Simbol U.M. Viteza navei [Nd]

v1=v-1 v2 =v v3=v+1
1. Viteza navei V m/s
2. Rezistenţa la înaintare Rt kN
3. Coeficientul de sucţiune t -
4. Coeficientul de siaj efectiv w -
5. Randamentul corpului ηH -
6. Randamentul relativ de rotaţie ηR -

C. Caracteristicile maşinii principale de propulsie alese din catalogul

producătorului:
 Puterea la flanşa motorului PB [kW]
 Turaţia motorului n0 [rpm]
 Numărul de cilindri nc

29
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

CONŢINUTUL PROIECTULUI

3.1. Proiectarea elicei optime

3.2. Verificarea elicei la cavitaţie
3.3. Geometria palei elicei
3.4. Verificarea rezistenţei palei
3.5. Desenul elicei

3.1. PROIECTAREA ELICEI OPTIME

Se va proiecta elicea optimă care să consume întreaga putere disponibilă, realizând

randamentul maxim la viteza cerută.
Puterea disponibilă la elice PD va fi:

PD  PB  ηax  η red  c u kW  (3.1)

unde:
 ηax –randamentul liniei de axe; ηax = 0.98 pentru nave cu CM amplasat in pupa,
ηax = 0.96 pentru nave cu CM amplasat la ( 1/3..1/2)L
 ηR – randamentul reductorului; dacă există reductor ηR = 0.97, în caz contrar se
consideră ηR = 1
 cu - coeficient de utilizare a puterii - se adoptă funcţie punctul de proiectare ales.

Observaţie
Determinarea performanţelor de propulsie ale navei se face în condiţii de plină
încărcare, iar proiectarea propulsorului trebuie să se facă astfel încât în condiţii de probe
standard, cu nava nouă, carenă curată, elicea navei şi consumatorii adiţionali să încarce
parţial motorul de propulsie asigurându-se astfel la turaţia nominală o rezervă de putere din
puterea maximă continuă, recomandată şi acceptată prin contract.
De aceea în proiectarea elicei un pas important este alegerea punctului de proiectare al
elicei, definit în diagrama putere turaţie (fig.3.1), care trebuie să ţină cont de cerinţa
armatorilor de a realiza o anumită viteză în condiţii de serviciu la o putere mai mică decât
puterea maximă continuă MCR, diferenţa constituind marja de siguranţă a motorului
"EM – engine margin". În acelaşi timp, trebuie ţinut cont şi de aşa numita marjă de
navigaţie “SM - sea margin” dată de diferenţa între puterea cerută în condiţii de navigaţie
reale şi puterea în condiţii de probe.

30
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Fig. 3.1 Alegerea punctului de funcţionare al elicei [13]

Recomandări
Funcţie de punctul de proiectare ales, coeficientul de utilizare al puterii se poate adopta
astfel:
 cu = 0.85 - pentru punctul de proiectare PD’ (include SM=15%); n  n o
 cu = 0.75 - pentru punctul de proiectare PD (include SM=15% şi EM=10%)
100  EM
n  n0 3 ( pentru EM =10% rezulta n  0.9655  n o )
100
unde n este turaţia elicei.
Pentru proiectarea elicei se vor folosi diagramele seriei de elice B.
Se adoptă numărul de pale z: O regulă simplă, utilizată în practică, cu privire la
alegerea numărului de pale se referă la numărul de cilindri ai motorului, care nu trebuie să
fie multiplu al numărului de pale, pentru a evita suprapunerea armonicilor excitatoare de
natură hidrodinamică cu cele date de motor.
Se adoptă preliminar raportul de disc minim necesar AE /A0 . Valoarea raportului
de disc AE /A0 poate fi determinată într-o primă aproximaţie din condiţia evitării unei
cavitaţii dezvoltate, după relaţia propusă de Keller:

A E 1.3  0.3z   T
 k (3.2)
A 0 p 0  p V   D 2

unde T – împingerea elicei va fi:

31
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

R
T [ N] (3.3)
1 t

-R [N] - rezistenta la înaintare la viteza de proiectare

- p0 [N/m2] - presiunea statică măsurată la nivelul arborelui port-elice, p0= 105 N/m2
- pV [N/m2] - presiunea de vaporizare a apei, pV = 2300 N/m2 la aprox. 20oC
-D [m] -diametrul elicei adoptat in primă etapă funcţie de pescajul navei d,
(D=0.7d)
-k - coeficient empiric, k=0 pentru nave de mare viteză, k=0.1 pentru nave
cu 2 elice, k=0.2 pentru nave cu o elice.

Se aleg diagramele KT–J, KQ-J (seria B) corespunzătoare numărului de pale

adoptat, în condiţiile asigurării unui raport de disc minim necesar evitării
fenomenului de cavitaţie. (AE /A0)diagramă >(AE /A0)din relaţia 3.2
Se notează diagrama adoptată, respectiv numărul de pale z şi raportul de disc
AE /A0 (sau ) corespunzător.
Se determină diametrul optim la elice. Alegerea diametrului elicei se face din
considerente energetice şi constructive (legate de formele extremităţii pupa, pescaj, etc.).
Din punct de vedere al eficienţei, se preferă un diametru cât mai mare. Diagramele de elice
sunt concepute astfel încât să permită stabilirea diametrului optim a cărui valoare
corespunde randamentului maxim pentru punctul de funcţionare dat.
Observaţie. Acest calcul se va face pentru viteza navei v = v2.
Se determină diametrul optim la elice calculând coeficientul k’’n (vezi cazul VI):

vA vA (3.4)
k' ' n  0.565  4 ρ
n PD

unde:
- vA [m/s] – viteza de avans în discul elicei:
- PD [CP] – puterea disponibilă la elice,
-n [rps] – turaţia elicei,
- [kg/m3] – densitatea apei, pentru apa de mare =1025[kg/m3]

v A  v  1  w  [m/s] (3.5)

Din diagrama KQ – J a elicei B adoptate se obţine pentru valoarea lui k’’n calculată, pe
curba de optim, valoarea avansului relativ optim Jopt. Cu aceasta valoare se calculează

32
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

diametrului optim a elicei cu formula:

VA
D opt  m (3.6)
n  J opt

Observaţii. Se verifică dacă diametrul optim obţinut poate fi amplasat în pupa navei
din considerente de spaţiu.
 În proiectarea preliminară diametrul optim al elicei trebuie să verifice relaţia:
D  0.7d , unde d este pescajul navei.
 Alte recomandări utile în proiectarea preliminară sunt: D  0.65d pentru vrachiere şi
tancuri; D  0.74d pentru portcontainere.
 În literatura de specialitate există o serie de recomandări privind reducerea
diametrului optim al elicei cu până la 5% pentru a ţine cont de efectul siajului.

Observaţie. Din analiza seriilor de elice B, diametrul optim se mai poate determina cu
relaţia:

0.2
100  B3p 
 v  1 - w     
D opt
n  0.5

 155.3  75.11  B p  36.76  B p 
 1.49  2.101  A 
2 (3.7)
 0.9365    0.1478   e   0.3048 [m]
 z  z  A 0 

unde:
–v [Nd] – viteza navei
–n [rpm] – turaţia elicei;
–w – coeficientul mediu de siaj,
–z – numărul de pale
– Ae/A0 – raportul de disc,
– Bp – coeficientul de încărcare calculat cu relaţia (3.8)

n  PD0.5
Bp  (3.8)
v  1  w 2.5

unde PD este puterea disponibilă la elice [HP];

Se adoptă diametrul elicei D [m].

33
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Se va proiecta elicea care să consume complet puterea disponibilă. In acest scop se

va calcula coeficientul adimensional al momentului KQ:

PD (3.9)
KQ 
2  π  ρ  n 3  D5
unde:
– PD [kW] - puterea disponibila la elice,
–n [rps] - turaţia elicei,
–ρ [t/m3] - densitatea apei,
–D [m] - diametrul elicei

Observaţie. Următoarele calcule se realizează tabelar [6] pentru o gamă de viteze după
cum urmează (tabelul 3.1).
Tabelul 3.1 Determinarea caracteristicilor elicei optime [6]
Denumirea Relaţia de calc. U.M. v1 v2 v3
0. Viteza navei v [Nd]

1. Viteza navei v [m/s]

2. Viteza de avans v A  v 1  w  [m/s]

3. vA
Avansul relativ J -
nD
5. Raportul de pas P/D-din diagr. KQ-J -

5. Randamentul elicei 0 -

6. Coeficientul de împingere KT-din diagr.KT-J -

7. Împingerea elicei T  KT  ρ  n 2  D4 [kN]

Coeficientul de influenţă al 1 t
8. ηH  -
corpului 1 w
9 Randamentul relativ de rotaţie R -

10. Randamentul cvasipropulsiv D=0·H·R -

11. Puterea efectivă de remorcare PE =R v [kW]

12. PE
Puterea disponibilă necesară PD  [kW]
ηD

34
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

 (0). Cele 3 viteze [Nd] pentru care se face calculul sunt: v1  v 2  1Nd , v 2  v ,
v 3  v 2  1Nd
 (1). Viteza navei [m/s].
 (2). Viteza de avans in discul elicei VA  v 1  w 

VA
 (3). Avansul relativ J 
nD
 (4) Raportul de pas P/D se determina din diagrama KQ-J a elicei adoptate in funcţie de
valoarea coeficientului adimensional al momentului KQ calculat anterior şi valorile
avansului relativ J.
 (5) Randamentul elicei în apă liberă se determina din diagrama KQ-J a elicei adoptate
in funcţie de valoarea coeficientului adimensional al momentului KQ calculat anterior
şi valorile avansului relativ.
 (6). Coeficientul adimensional al momentului se determina din diagrama KT-J a elicei
adoptate in funcţie de J şi P/D determinat la (4)
 (7) Împingerea elicei se va calcula cu relaţia: T  K T  ρ  n 2  D 4
 (8), (9), (11) sunt date de intrare
 (10). Se calculează randamentul cvasipropulsiv cu relaţia D=0·H·R
 (11). Se calculează puterea efectivă
 (12). Se calculează puterea disponibila la elice

Cu ajutorul datelor din Tabelul 3.1. se construiesc graficele funcţiilor: PD=f(v);

P/D=f(v) , Fig. 3.2.

Introducând în graficele construite puterea disponibilă la elice PD calculată cu formula

(3.1) funcţie de puterea la flanşa motorului, se vor determina:
 v - valoarea vitezei realizată de navă cu elicea optimă
 P/D - valoarea raportului de pas al elicei optime

35
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

PD [kW] P/D
10000 0.93

PD [kW]
9000
P/D 0.91

8000
0.89

7000
PD 0.87
6000
P/D
0.85
5000

0.83
4000

3000 0.81
13 14 15 16 17 v[Nd]
viteza
navei

Fig. 3.2 Diagrama de performanţă a elicei (exemplu)

3.2 VERIFICAREA ELICEI LA CAVTAŢIE

În etapa anterioară s-au determinat următorii parametrii:

 Diametrul elicei D
 Turaţia elicei n
 Numărul de pale z
 Raportul de disc AE/A0
 Raportul de pas P/D – din diagrama 3.2
 Viteza navei – din diagrama 3.2
Observaţie
În continuare calculul se va realiza pentru viteza navei v obţinută din diagrama 3.2 din
etapa anterioară.
Pentru verificarea elicei la cavitaţie sunt prezentate două metode de calcul.

36
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Verificarea la cavitaţie după criteriul Schoenherr [4]

După Schoenherr, condiţia ca o elice să nu caviteze este ca raportul de disc al acesteia

să satisfacă relaţia:

KC
 nD  =aE
2
A E /A 0  1.27  ρ  f  (3.10)
PS
unde:
- [Kg/m3] - densitatea apei
-f - coeficient empiric, f = 1.3-1.6
- KC - caracteristica cavitaţională determinată din diagramele Schoenherr
(Fig. 3.3, 3.4) funcţie de numărul de pale, avansul relativ J, raportul
de pas al elicei P/D
-D [m] - diametrul elicei
-n [rps] - turaţia elicei
- PS [N/m2] - presiunea hidrostatică absolută la vârful superior al palei deter-
minată cu următoarea relaţie:

 D (3.11)
PS  p o  p v  10.13  10 4    g   h a    p v
 2
unde:

- po [N/m2] - presiunea atmosferică, po = 10.13·104 [N/m2]

- pv [N/m2] - presiunea de vaporizare a apei funcţie de temperatură (Tabelul 3.2)
-g [m/s] - acceleraţia gravitaţională, g = 9.81 [m/s]
- ha [m] - imersiunea axului port-elice care poate fi aproximată în proiectarea
preliminară cu relaţia ha = d-(D/2+0.2) unde d este pescajul navei

Tabelul 3.2 Presiunea de vaporizare a apei funcţie de temperatură

o
t 5 10 15 20 25
Pv [N/m2] 834 1226 1707 2335 4248

37
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Fig. 3.3 Caracteristici cavitaţionale ale lui Schoenherr pentru z = 4 pale [4]

Fig. 3.4 Caracteristici cavitaţionale ale lui Schoenherr pentru z = 5 pale [4]

38
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Verificarea elicei la cavitaţie după diagramele lui Burill [6]

În continuare este prezentată metoda de verificare la cavitaţie pentru o elice cu 4 pale,

folosind diagrama de cavitaţie Burrill pentru elice moderat încărcată cu 4 pale (Fig. 3.5). Se
calculează cifra de cavitaţie cu relaţia:

p0  pv p at  γ  h  p v (3.12)
σA  
0,5  ρ  V 2
A 0,5  ρ  v1  w 2

unde:  = 10052 N/m3 este greutatea specifică a apei de mare, h – imersiunea axului port-
elice şi:

2
σ  δ  101.3 (3.13)
σR  A , γ7  1   , δ
γ7  46,1  J

Se calculează coeficientul de încărcare:

T
kv  (3.14)
ρ  D  V 2 0,7
2

unde:

V0.7  VA2  0.7  π  n  D 

2
(3.15)

In practică se aplică o rezervă de 20% la cifra de cavitaţie şi se intră în diagrama de

cavitaţie Burill cu valorile : kv , σR, P/D obţinându-se aria de disc desfăşurată aD după
Burill. Diagramele seriei B sunt grupate după raportul de disc expandat, deci:

 a  (3.16)
a E  0.34  a D   2.75  D 
 z 

Observaţie
In cazul in care elicea cavitează, respectiv dacă raportul de disc adoptat AE/Ao este
mai mic decât valoarea minim necesară determinată din diagrama lui Burill sau din
relaţia lui Schoenherr, se vor relua calculele privind performanţele elicei optime după cum
urmează:

39
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Fig. 3.5. Diagrama de cavitaţie Burrill pentru elice moderat încărcate cu 4 pale

Se alege o diagramă cu un raport de disc AE/A0 mai mare decât raportul de disc minim
necesar calculat aE, se scot din noua diagramă valorile randamentului o şi raportului de pas
P/D. Se obţin prin interpolare valorile randamentului şi raportului de pas pentru raportul de
disc minim necesar calculat şi se recalculează puterea disponibilă:
Se reprezintă grafic funcţiile: PD=f(v); P/D=f(v) si se determină viteza navei v şi
raportul de pas P/D pentru noua elice proiectată cu raportul de disc minim necesar pentru a
evita fenomenul de cavitaţie (vezi diagrama din Fig. 3.2).

40
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Tabelul 3.3 Determinarea caracteristicilor elicei pentru AE/A0 necesar [6]

Nr. Denumire Relaţia de calcul U.M v1[Nd] v2[Nd] v3 [Nd]
1 Avansul relativ J=VA/nD -
2 Raportul de pas P/D Din diagr. pentru. -
1. (AE/A0)initial
2. (AE/A0 )(> aE)
Interpolare pentru
(AE/A0)(=aE )
3 Randamentul elicei Din diagr. pentru. -
η0 1. (AE/A0)initial
2. (AE/A0 )(> aE)
Interpolare pentru
(AE/A0)(=aE )
4 Randamentul ηD=η0ηHηR -
cvasipropulsiv
5 Puterea efectiva de PE kW
remorcare
6 Puterea disponibila PE kW
PD=
necesara D

Se centralizează caracteristicile finale ale elicei proiectate:

 D [m] – diametrul elicei
 n [rpm] – turaţia elicei
 z – numărul de pale
 AE/A0 – raportul de disc (după calculul de cavitaţie)
 P/D – raportul de pas (după calculul de cavitaţie)
 v [Nd] – viteza navei (după calculul de cavitaţie)

3.3. GEOMETRIA PALEI ELICEI

Pentru construirea conturului expandat al palei (Fig. 3.7) este necesară determinarea
unor mărimi geometrice caracteristice elicei pentru fiecare rază relativă r/R:
- lăţimea palei -br
- distanţa de la muchia de intrare (bordul de atac) la axa (generatoarea) palei – bri
- distanţa de la muchia de ieşire (bordul de fugă) la axa palei – bre
- distanţa de la muchia de intrare (bordul de atac) la linia grosimilor maxime – cr
- grosimea maximă a secţiunii palei -er

41
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Observaţie S-au folosit notaţiile din lucrarea [4].

Dimensiunile conturului palei, pentru seria de elice B sunt date sub forma unor
rapoarte între dimensiuni pentru fiecare rază relativă (Tabelul3.4).

Tabelul 3.4 Coeficienţi pentru calculul caracteristicilor geometrice

b z b c e
x1  r  x 2  ri x3  r x4  r
r/R D AE / A0 br br D
0.2 1.662 0.617 0.350 0.0366
0.3 1.882 0.613 0.350 0.0324
0.4 2,050 0.601 0.350 0.0282
0.5 2,152 0.586 0.350 0.0240
0.6 2.187 0.561 0.389 0.0198
0.7 2.144 0.524 0.443 0.0156
0.8 1.980 0.463 0.479 0.0114
0.9 1.582 0.351 0.500 0.0072
1.0 - 0 - 0.0030

Folosind aceste rapoarte se pot calcula următoarele mărimi geometrice caracteristice

pentru fiecare rază relativă dată:
- lăţimea palei - br
AE / A0 (3.17)
br  D   x1
z
- distanţa de la muchia de intrare (bordul de atac) la axa (generatoarea) palei – bri
b ri  b r  x 2 (3.18)
- distanţa de la muchia de ieşire (bordul de fugă) la axa palei – bre
b re  b r  b r i (3.19)
- distanţa de la muchia de intrare (bordul de atac) la linia grosimilor maxime – cr
cr  br  x 3 (3.20)
- grosimea maximă a secţiunii palei -er
er  D  x 4 (3.21)

Înainte de a trece la reprezentarea conturului palei este necesară verificarea rezistenţei

palei conform normelor Societăţilor de Clasificare.

42
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

3.4. VERIFICAREA REZISTENŢEI PALEI ELICEI

Verificarea rezistenţei palei elicei se va face conform normelor DNV GL SE [14]. La

razele 0.25 R şi 0.6R, grosimile minim necesare ale palei elicei se calculează cu formula:

t  K o  k  K1  C G  C Dyn (3.22)

unde:

e  cos  n (3.23)
Ko 1 
H 15000

e  R  tan  (3.24)

-e [mm] - rake-ul palei, respectiv distanţa dintre linia care uneşte vârful palei cu
rădăcina acesteia şi verticala care trece prin axa palei.
-ε [o] - unghiul de rake, ε = 15˚ pentru elice B.
- [o] - unghiul de pas la raza considerată

1.27  H
 0, 25  arctan (3.25a)
D

0.91  H (3.25b)
 0,35  arctan
D

0.53  H (3.25c)
 0,6  arctan
D

- H sau P [mm] - pasul la raza considerată

-D [mm] - diametrul elicei
-n [rpm] - turaţia elicei în rotaţii pe minut
-k - coeficient care se adoptă din Tabelul 3.5 (conform DNV GL)
funcţie de forma profilului palei.

43
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Tabelul 3.5 Valorile coeficientului k pentru diferite forme ale profilului palei
Forma profilului Valorile lui k
Palei 0.25R 0.35R 0.6R
Profil segment cu extrados arc de cerc 73 62 44
Profil segment cu extrados parabolic 77 66 47
Profil pentru elice B Wageningen 80 66 44

Observaţii
- Pasul elicelor B este constant de la butuc la vârf, exceptând elicele cu 4 pale la care
pasul variază între razele relative 0.2 şi 0.6 ( Tab 3.6).
- În cazul elicelor B cu 5 pale, pasul va avea aceeaşi valoare la fiecare rază relativă şi se
va calcula pornind de la valoarea raportului de pas P/D cunoscută:

P (3.26)
P  H   D
D

- În cazul elicelor B cu 4 pale, pasul corespunzător fiecărei raze relative se va calcula

procentual (Tabelul3.6) din valoarea pasului calculat cu relaţia (3.26).

Tabelul 3.6 Distribuţia de pas pentru elicele B cu 4 pale

r/R 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
%P 82.2% 88.7% 95% 99.2% 100% 100% 100% 100% 100%

Coeficientul K1 se calculează cu relaţia:

 D 
P  105   2   cosα  sinα  (3.27)
w  H 
K   m 
1
n  B  z  C  cos 2ε
w

unde:
- Pw [kW] - puterea maşinii principale de propulsie
-B [mm] - lăţimea palei (B=br) la raza analizată
- Hm [mm] - pasul mediu al elicei calculat cu relaţia:

44
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

 R  B  H 
Hm  (3.28)
 R  B

unde R, B, H vor fi înlocuite cu valorile corespunzătoare fiecărei raze R în parte.

Observaţie.
Pentru calculul pasului mediu în cazul elicelor cu 4 pale se poate folosi tabelul 3.7.

Tabelul 3.7 Calculul pasului mediu pentru elicea B cu 4 pale

r/R R B=br %H H R  B  H  R  B
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
0.2 =(1)xD/2 Formula 0.822 =(4)xH =(2)x(3)x(5) =l(2)x(3)
(3.17)
0.3 0.887
0.4 0.95
0.5 0.992
0.6 1
0.7 1
0.8 1
0.9 1
1 1
 R  B  H   R  B

CW este coeficient care ţine cont de materialul elicei (Tabelul 3.8)

Tabelul 3.8 Valorile coeficientului CW funcţie de materialul elicei

Material Descriere CW
Cu 1 Alamă cu mangan 440
Cu 2 Alamă cu mangan şi nichel 440
Cu 3 Bronz cu nichel şi aluminiu 590
Cu 4 Bronz cu mangan şi aluminiu 630
Fe 1 Oţel turnat nealiat 380
Fe 2 Oţel turnat slab aliat 380
Fe 3 Oţel crom martensitic 600
Fe 4 Oţel martensitic austenitic 600
Fe 5 Oţel feritic-austenitic 600
Fe 6 Oţel austenitic 500
Fe 7 Fontă cenuşie 200

45
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

CG - factor de mărime calculat cu relaţia:

f1  D (3.29)
1,1   0,85
12,2

D [m] - diametru elicei (atenţie diametrul se introduce în formulă în metri)

f1 = 7.2 - pentru elice monobloc
f1 = 6.2 - pentru elice cu pas reglabil
CDyn - factor dinamic calculat cu relaţia:

 σ max 
  1  f 3 (3.30)
σ
C Dyn   m   1,0
0,5  f 3

σ max
pentru  1,5 se consideră C Dyn  1
σm
max / max poate fi calculat cu ajutorul factorului de simulare a împingerii ET cu ajutorul
formulei:

 max (3.31)
 f2  ET  1
m
Vs  n  1  w   D 3 (3.32)
E T  4,3  10 9
T

unde f2=0.4 – 0.6 -pentru nave cu o singură linie de arbori

f2=0.2 -pentru nave cu 2 linii de arbori
f3=0.2
T [N] -împingerea elicei
Vs [Nd] - viteza navei

Observaţie
Verificarea rezistenţei palei se face la razele impuse de registru.
Grosimea maximă a profilului calculată cu relaţia (3.21) trebuie să fie mai mare sau cel
puţin egală cu grosimea minimă impusă de normele de registru .

46
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

3.5.DESENUL ELICEI

Desenul clasic al elicei navale este constituit dintr-o serie de construcţii grafice:
conturul expandat al palei cu forma secţiunilor prin pală, conturul proiectat, vederea
laterală, distribuţia de pas a elicei şi un tabel care conţine cotele conturului expandat şi ale
profilelor hidrodinamice construite (Fig. 3.6).

Fig. 3.6 Pală elice B [1]

Construcţia desenului palei se bazează pe metodele prezentate în lucrarea [6].

Construcţia conturului expandat al palei [6]

Conturul expandat al palei este definit de linia care delimitează faţa activă a palei
(intradosul) adusă la o formă plană. Arcele de cerc corespunzătoare secţiunilor cilindrice
prin pală se întind reprezentându-se paralel cu axa orizontală.
Cunoscând pentru fiecare rază relativă r/R = (0.2,0.3,...,0.9,1) lăţimea palei -br,
distanţa de la bordul de atac la axa palei – bri, distanţa de la bordul de fugă la axa palei –
bre, distanţa de la bordul de atac la linia grosimilor maxime – cr, grosimea maximă a
secţiunii palei -er se poate trece la construirea conturului expandat al palei (figura 3.7).

47
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Se trasează o dreaptă orizontală de bază şi perpendicular pe aceasta o linie verticală

care va materializa axa (generatoarea palei). Pe această axă se marchează punctele
corespunzătoare razelor r = (0.2, 0.3, ....0.9,1.0)R şi prin aceste puncte se trasează drepte
orizontale, paralele cu linia de bază.
Pentru o rază oarecare, pe orizontala corespunzătoare, se aşează segmentele CA’= bri
în dreapta axei palei, respectiv CB’= bre în stânga axei palei. Punctul A’ va aparţine
bordului de atac iar punctul B’ bordului de fugă.
Se repetă construcţia pentru fiecare rază dată obţinându-se mai multe puncte A’ şi B’.
Se unesc aceste puncte şi curba rezultată va reprezenta conturul expandat al palei.

Fig. 3.7 Construcţia conturului expandat al palei

Observaţie La elicele din seria B, vârful palei este deplasat în raport cu axa palei, spre
bordul de fugă (în sens contrar sensului de rotaţie al elicei), cu distanţa 0.2014 br 0.6R pentru
elicele cu 4 pale şi cu 0.1487 br 0.6R pentru elicele cu 3 pale. br 0.6R reprezintă lăţimea palei la
raza relativă r/R=0.6.

48
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Pe această proiecţie se reprezintă şi linia grosimilor maxime care uneşte punctele

corespunzătoare grosimilor maxime ale profilelor. Aceste puncte sunt situate la distanţa cr
faţă de bordul de atac.
Pe conturul expandat se reprezintă forma secţiunilor prin pală realizate cu cilindri
concentrici cu elicea, secţiuni expandate (întinse) după linii de pas paralele cu axa
orizontală. Coordonatele punctelor care descriu profilul secţiunilor prin pala elicelor B pot
fi calculate utilizând datele din Tabelul 3.9. Ordonatele extradosul şi intradosul sunt
procente din grosimea maximă.

Construcţia conturului proiectat al palei şi a vederii laterale [6]

Pentru construcţia conturului proiectat se porneşte de la conturul expandat şi distribuţia
radială de pas H(r) (Fig. 3.8). Se consideră lăţimea palei AB = br la raza r. Punctele A şi B
aparţin conturului expandat. Punctul C aparţine axei palei şi CA= bri iar CB= bre. Pe
orizontala ce trece prin punctul O se fixează punctul P astfel încât OP=H/(2). Unghiul
PCO va fi unghiul de pas la raza considerată.

Fig. 3.8 Construcţia conturul proiectat şi a vederii laterale [6]

49
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Se unesc punctele P şi C prelungindu-se dreapta obţinută dincolo de punctul C. Pe

această dreaptă se măsoară segmentele: CA’=CA=bri, CB’=CB=bre luate din conturul
expandat. Se proiectează punctele A’ şi B’ pe axa palei. Proiecţia transversală a profilului
corespunde punctelor B"CA". Se trasează un arc de cerc cu centrul în O şi rază OC. Se
măsoară arcele CA1 şi CB1 astfel încât arc(CA1) = CA" şi arc(CB1) = CB". Punctele A1 şi
B1 aparţin conturului proiectat.
Se repetă operaţia pentru celelalte raze şi unind punctele de tip A1 şi B1 se obţine
conturul proiectat al palei în secţiune transversală.
Pentru construcţia proiecţiei laterale a palei se porneşte de la conturul proiectat. În
stânga acestuia se construieşte generatoarea palei O’V’ înclinată faţă de verticală cu
unghiul de rake (în general  = 6o -15o). La elicele B,  = 15o. Din punctul C se duce o
orizontală care intersectează dreapta O’V’ în punctul c. Se reprezintă grosimea maximă a
palei er. În raport cu punctul c se măsoară segmentele ca = A'A"= k şi cb = B'B"= n. Se
coboară verticale din punctele a şi b. Acestea vor intersecta orizontalele din A1 şi B1 în a1
respectiv b1. Punctele a1 şi b1 vor aparţine conturului proiecţiei laterale.

50
 Tabelul 3.9 Coeficienţi pentru construcţia profilului palei elicei B
Poziţia ordonatei măsurată în procente
r/R De la grosimea maximă la bordul de De la grosimea maximă la bordul de atac
100 80 60 40 20 20 40 60 80 90 95 100
0.2 53.3 72.6 86.9 96.4 98.6 94.5 87.0 74.4 64.3 56.9
0.3 50.9 71.6 86.8 96.8 98.4 94.0 85.8 72.5 62.6 54.9
0.4 47.7 70.2 86.5 97.0 98.2 93.2 84.3 70.4 60.1 52.2
Ordonata
extra- 0.5 43.4 68.4 86.1 96.9 98.1 92.4 82.3 67.7 56.8 48.6
dosului 0.6 40.2 67.1 85.4 96.8 98.1 91.2 79.3 63.6 52.2 43.3
0.7 39.4 66.9 84.9 96.6 97.6 88.8 74.9 57.0 44.2 35.0

51
0.8 40.9 67.8 85.3 96.7 97.0 85.3 68.7 48.2 34.5 25.4
0.9 45.1 70.0 87.0 97.0 97.0 87.0 70.0 45.1 30.1 22.0
0.2 30.0 18.2 10.9 5.45 1.55 0.45 2.30 5.90 13.4 20.3 26.2 40.0
0.3 25.3 12.2 5.89 1.70 0.05 1.30 4.60 10.8 16.5 22.2 37.5
0.4 17.8 6.20 1.50 0.30 2.65 7.80 12.5 17.9 34.5
Teoria propulsorului. Aplicaţii practice

Ordonata 0.5 9.70 1.75 0.70 4.30 8,45 13.3 30.4

intra- 0.6 5.10 0.80 4.45 8.40 24.5
dosului 0.7 0.40 2.45 16.0
0.8 0.70
0.9
_________________________________________________________________________
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

52
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

4 BIBLIOGRAFIE

[1]. Amoraritei, M., "Complemente de hidrodinamica elicelor navale în curent

neuniform", Galati University Press, 2008
[2]. Basin, A., M., "Hodkoski I upravleaemosti sudna", Ed. Transport Moskva, 1964
[3]. Bertram, V., "Practical Ship Hydrodynamics", British Library, 2000
[4]. Bidoae, I., Sârbu, N., Chirică, I., Ionaş, O., "Îndrumar de proiectare pentru teoria
navei", Universitatea din Galaţi, 1986
[5]. Carlton, J., S., "Marine Propellers and Propulsion", Elsevier, 2007
[6]. Dumitrescu, H., Ceangă, V., Popovici, J.,S., "Calculul Elicei", Editura Academiei
Române, 1990
[7]. Dubrovii, O., V., Jucienko, M., M., "Diagrami dlia rascieta grevnih vintob",
Leningrad 1965
[8]. Ghose, J.,P., Gorkarn, R.,P., "Basic ship propulsion", Indian Institute of
Technology, Kharagpur, 2004
[9]. Van Lammeren, W., P., Oosterveld, M.,W.C., "The Wageningen B Screw Series",
publication No. 8 of the N.S.M.B., 1969
[10]. Lewis, E., V., Editor, "Principles of naval architecture", 1988
[11]. Oosterveld, M.,W.C.,Van Oossanen, P., "Further Computer Analysed Data of The
Wageningen B Screw Series", publication No. 479 of the N.S.M.B., 1975
[12]. Maier, V., "Mecanica şi construcţia navei", vol. II, Dinamica Navei, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1987
[13]. *** MAN B&W Diesel, "Basic Principles of Ship Propulsion", 1996
[14]. *** DNV GL SE 2015, Rules I, Part –1, Chapter 2, Section 6 - Propeller

53