CAPITOLUL IV METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR ASPECTE GENERALE

Cheltuielile de calculatie constituie un ansablu de procedee, instrumente structurate pe etape in functie de specificul activitatii astfel incat sa dea posibilitatea determinarii costului pe unitatea de produs.
Clasificarea metodelor:

1. Dupa momentul efectuarii calculatiei raportat la momentul desfasurarii procesului de fabricatie , avem: - metode utilizate in antecalcul ( metoda standard-cost); - metode utilizate un postcalcul ( metoda globala pe faxe, metoda globala pe comenzi); - metode utilizate atat in antecalcul cat si in postcalcul (metoda direct- costing, metoda tarif ora/masina si metoda standard cost dupa inregistrarea costurilor efective da posibilitatea calculului analizei si urmaririi abaterilor de la costul prestabilit.
2. Dupa categoria cheltuielilor luate in considerare la determinarea costului: - metode de tip absorbant sau integral pentru determinarea costului se iau in considerare toate cheltuielile imputabile in mod rational pe purtatorul de cost. Acestea cuprind: * metoda globala * metoda pe faze, pe comenzi; * metoda standatrd cost * metoda tarif ora / masina - metode de tip partial - pentru determinarea costului se iau in considerare numai anumite cheltuieli, respectiv acele cheltuieli care au o anumita legatura ori dependenta de purtotarul de cost. Acestea cuprind: * metoda direct costind - presupune separarea cheltuielilor in variabile si fixe si determinarea costului unitar numai pe baza cheltuielilor variabile ; * metoda costurilor directe presupune separarea cheltuielilor in directe si indirecte si determinarea costului unitar pe baza cheltuielilor directe. 3. Dupa obiectivele urmarite: - metode care au ca singur obiectiv calculul costurilor. Acestea cuprind: * metoda globala pe faze, pe comenzi

- metode care pe langa calculul costurilor urmaresc si alte obiective, indeosebi de analiza. Acestea cuprind: * metoda standard cost; * metoda direct costing; * metoda tarif ora masina.
Trasaturi si etape privind metodele de calcul Trasaturi comune: - fiecare metoda de calcul este caracterizata prin etape succesive de efectuare a lucrarilor de calculatie; - in cadrul fiecarei etape se folosesc o serie ori categorie de procedee de calculatie si modalitati concrete de lucru. Etape de calcul

Pornind de la structurarea metodelor in metode de tip abserbant si metode de tip partial, se vor determina si etapele , si implicit, metodele de calcul pe cele doua categorii de metode.
1. Etape specifice metodelor de tip absorbant:

I. II. III. IV.

Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare (colectarea cheltuielilor) Repartizarea cheltuielilor indirecte folosind procedeul suplimentarii Separarea cheltuielilor productiei terminate de cele aferente productiei neterminate separarea se face in functie de gradul de finisare a produselor. Determinarea costului unitar si a abaterilor dintre costul efectiv si costul prestabilit.

2. Etape specifice metodelor de tip partial:

I. II. III. IV. V.

Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare colectarea cheltuielilor pe articole de calculatie . Separarea cheltuielilor in raport cu gradul de finisare separarea cheltuielilor aferente productiei terminate de cele aferente productiei neterminate. Determinarea costului unitar pe baza cheltuielilor imputabile se iau in considerare numai acele cheltuieli care au o anumita dependenta ori legatura cu volumul productiei. Trecerea cheltuielilor de structura cheltuieli fixe direct pe contul de rezultate. Calculul indicatorilor specifici metodei.

Asemanari si deosebiri Metode de tip ABSORBANT Cheltuieli : - directe - indirecte Metode de tip PARTIAL Cheltuieli : - variabile - fixe ETAPE 1. Colectarea cheltuielilor 1. Colectarea cheltuielilor Ch directe + Ch indirecte Ch variabile + Ch fixe (purtator de cost) (sector de (produs) activ.) (structura/sector) 2. Repartizarea cheltuielilor indirecte Ch indirecte (procedeul suplimentarii ) ( sector ) Produs (costul produsului ) Ch directe + Ch indirecte 3. Separarea cheltuielilor dupa 2. Separarea cheltuielilor dupa gradul de finisare productia gradul de finisare al produselor terminata/neterminata pentru separarea se face dupa cheltuielile cheltuieli totale ( Ch directe + Ch partiale (Ch variabile) indirecte) 4. Determinarea costului unitar se 3. Separarea cheltuielilor prin aplica procedeele specifice, iar procedeul specific de determinare costul unitar are la baza cheltuielile a costului unitar. Costul unitar totale ( Ch directe si ch indirecte) este de tip partial (are la baza numai cheltuieli variabile). 4. Trecerea cheltuielilor de structura (cheltuielilor fixe) in costul perioadei si implicit in contul de rezultate.

Cheltuieli fixe Cost perioada Cont rezultate Cost perioada = Cheltuieli fixe 2. Calcul de indicatori specifici Direct costing: - punct de echilibru - factor de acoperire - coeficient de siguranta dinamic - intervalul de siguranta

2. Prezentarea metodelor de calculatie a. Metode de tip absorbant : - clasice : metoda globala, moetoda pe comenzi, metoda pe faze; - evoluate: metoda standard cost b. Metode de tip partial: - metoda direct costing

1. Metoda globala se utilizeaza in intreprinderile cu productie de masa, atunci cand din procesul de fabricatie se obtine intr-un centru de responsabilitate un singur produs. Productia este considerata omogena (fabrici de ciment, var, energie electrica, energie termica). Determinarea costului unitar se face prin procedeul diviziunii simple:
n

Ch
Ct u !
i !1

unde : i articole de calculatie specifice Cheltuielile se urmaresc intotdeauna pe centre de responsabilitate, pe purtator de cost si pe articole d ecalculatie. Repartizarea cheltuielilor indirecte are loc si in acest caz, chiar daca este o simpla imputare a

acestora (avand productie omogena sau de masa si implicit un singur produs).

Exemplu: Structura unei fabrici de ciment se prezinta astfel: - o sectie de baza in care se obtine produsul ciment ; - un sector auxiliar care efectueaza reparatii pentru sectia de baza ; - un sector administrativ . Cheltuielile ocazionate de procesul de fabricatie sunt: - materiale si materii prime 10.000.000 um - salarii directe 10.000.000 um - materiale indirecte (pentru intretineree, reparare sectia de baza 2.000.000 um - materiale sector administrativ 1.000.000 um - personal indirect productiv sectia de baza 3.000.000 um - materiale sector auxiliar 1.000.000 um - salarii sector auxiliar 2.000.000 um - salarii sector administrativ 3.000.000 um - productia fabricata 20 tone de ciment - cost prestabilit 2.000.000 um/tona Sectorul auxiliar a efectuat repartizarea numai pentru activitatea de baza. Se cere sa se efectueze inregistrarile contabile si implicit sa se determine efectiv si abaterile dintre costul final si costul prestabilit.

Rezolvare: 1. Colectarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare .

% = 901 921 Ch.activ.de baza/sectia de baza/

32.000.000 20.000.000

produsul ciment/articol de calculatie: - materiale directe 10.000.000 - salarii directe 10.000.000 922 ch.activ.aux./sector aux/art.de.calc: 3.000.000 (Activ.aux= ChD+ChI) - materiale auxiliare 1.000.000 salarii aux 2.000.000 923 ch.indirecte de productie/sectia de baza/ 5.000.000 art.de.calculatie: materiale indirecte 2.000.000 - salarii indirecte 3.000.000 924 ch.generale si de administratie/art.de.calc: 4.000.000 materiale 1.000.000 - salarii 3.000.000 ACTIVITATEA DE BAZA = 921+922 = CH DIRECTE + CH INDIRECTE
2. Decontarea prestatiilor sectorului auxiliar catre sectorul beneficiar ( sectia de baza )

923/sectia de baza/art.de calc.(din auxiliare) = 922/ sectia aux 3.000.000

3. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra costului produsului (o simpla imputare pentru ca avem un singur produs)
921/sec.baza/prod.ciment/art.de.calc(ChI) 5.000.000 = 923/sec.baza/art.de calc.

4. Repartizarea cheltuielilor generale in costul produsului (imputarea acestora)

921/sec.baza/prod.ciment/art.de 4.000.000

calc.(ChGen.)

924/Ch

gen.

5. Inregistrarea costului prestabilit

931/sec.baza/prod.ciment 40.000.000

902

decontari

interne

privind prod.obtinuta 20 tone * 2.000.000 um/tona = 40.000.000 um

6. Determinarea si inregistrarea costului efectiv ( nu exista productie neterminata )

I cheltuieli directe 20.000.000 II cheltuieli indirecte de productie 5.000.000 + 3.000.000 III = I+II costul productiei total = 28.000.000 Costul produsului unitar = 28.000.000 : 20 = 1.400.000 um/tona IV- cheltuieli generale si de administratie 4.000.000 V = III+IV- costul complet total = 32.000.000 Costul complet unitar = 32.000.000 : 20 = 1.600.000 um/tona

Costul unitar efectiv = 1.600.000 um/tona Costul unitar prestabilit = 2.000.000 um/tona
400.000 um/tona

F rezulta o abatere favorabila de

Inregistrarea costului efectiv (decontarea costului efectiv ) 902 32.000.000 = 921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.

7. Inregistrarea abaterilor dintre costul prestabilit si costul efectiv :

903/sec.baza/prod.ciment/cauze = 902 20 * 400.000 = - 8.000.000 - este abatere favorabila, se inregistreaza cu minus.

- 8.000.000

8. Inchiderea conturilor privind productia si abaterile (interfata cost-productie si cheltuieli ocazionate):

901 32.000.000 40.000.000

% 931/sec.baza/prod.ciment 903/sec.baza/prod.ciment/art.calc. -

8.000.000

2. METODA PE COMENZI

Metoda pe comenzi se utilizeaza in intreprinderile cu produse de serie sau unicat, purtatorul de cost fiind reprezentat de produs, comanda, lucrare sau serviciu. Se aplica indeosebi in industria c-tiilor de masini dar si in industria de confectii, textile, incaltaminte. Costul se obtine prin insumarea cheltuielilor directe cu cheltuielile indirecte, structurate pe articole de calculatie.
K d !1 l

Ct ! ChDd  ChIi
i !1

unde:

d este articolul de calculatie pentru cheltuielile directe i - este articolul de calculatie pentru cheltuielile indirecte
Metoda se aplica in doua variante: - varianta cu semifabricate - varianta fara semifabricate Indiferent de varianta aplicata, semifabricatele sau subansamblele circula fizic intre sectoarele de activilate in acelasi fel, in functei de specificul tehnologic.

Varianta cu semifabricate Costul produselor sau semifabricatelor din cadrul unui centru de responsabilitate ( sectie, sector) se determina pe baza cheltuielilor directe si indirecte in cadrul centrului respectiv, la care se adauga costul semifabricatelor primite de la centrele precedente. In acest caz, costul se determina potrivit relatiei:

CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR CR 1 = CR anterior Atunci cand comanda se formeaza din mai multe produse, costurile determinate mai sus vor fi raportate la numarul de produse ( Q ) din cadrul comenzii respective.
Varianta fara semifabricate Costul comenzii in cadrul unui centreu de responsabilitate va fi determinat prin insumarea cheltuielilor directe di indirecte din centrul respectiv:

CtCR = ( ChD + ChI )CR In acest caz, costul produselor finite se obtine prin insumarea costurilor partiale stabilite in cadrul fiecarui centru de responsabilitate. De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiind specificul unei activitati, exista atat productie terminata cat si productie neterminata. Pentru inregistrari corecte se impune determinarea si evaluarea productiei terminate si a productiei neterminate.

Determinarea productiei neterminate si separarea cheltuielilor aferente productiei terminate de cele aferente productiei neterminate

Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la cost efectiv. Productia neterminata se poate stabilii prin urmatoarele metode: - metoda directa - metoda indirecta
1.1. Metoda directa presupune in mod obligatoriu efectuarea inventarierii, care se realizeaza in raport cu particularitatile procesului de fabricatie astfel: - pe piese si operatiuni; - pe stadii succesive de transformare de materii prime in produse finite.

Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de productie neterminata inscrisa in listele de inventar, se face prin urmatoarele procedee: 1. Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. In acest procedeu se stabileste procentual care este gradul de realizare a productiei neterminate, respectiv cat s-a realizat din produs, procent care se pondereaza fie cu costul prestabilit, fie cu costul efectiv al perioadei respective. 2. Evaluarea de piese si operatii. In acest procedeu este necesara indentificarea tuturor consumurilor efective. Este cel mai exact mod de evaluare. 3. Evaluarea productiei neterminate pe baza unui consum mediu om-ora normata. Se aplica atunci cand toate partile componente ale unui produs prezinta aproximativ aceasi structura a costuriloe de productie neterminata in ore normate. Se stabilesc costurile medii ale unei ore normate si de pondereaza orele normate pentru productia neterminata cu costul mediu al unei ore normate. Cunoscand costul productiei neterminate atat la inceputul perioadei de gestiune ( productia neterminata de la sfarsitul perioadei precedente), cat si costul productiei neterminate la sarsitul perioadei de gestiune si implicit cheltuielile curente ocazionate in cursul lunii, se poate stabilii costul productiei terminate potrivit relatiei: CtpT = CtpN0 + ChC - CtpN1 CtpN0 la inceputul lunii ChC - curente CtpN1 la sfarsitul lunii
unde:

1.2. Metoda indirecta presupune determinarea cheltuielilor aferente productiei neterminate pe baza datelor din contabilutate, respectiv pe baza documentelor justificative. Este un calcul aproximativ, dar oricum, cel putin o data pe an este obligatoriu inventarierea totala atat a productiei terminate cat si productiei terminate.

Exemplu: Structura organizatorica a unei intreprinderi se prezinta astfel:

- 2 centre de responsabilitate cu activitate de baza, respectiv CR1 si CR2 in care se fabrica produsele: * in CR1 produsele A, B, C * in CR2 produsele B, C ( este o continuare a activitatii din CR1 ) - 2 centre auxiliare CA1 si CA2 Cheltuielile centrlor auxiliare sunt efectuate atat in cadrul prestatiilor reciproce (activitatea dintre cele doua centre auxiliare) dar si pentru cele doua centre cu activitate de bza si implicit pentru sectorul administrativ (administratie intreprinderi). - 1 centru administrativ . Productia neterminata la inceputul lunii este: - CR1 produsul A 2.000.000 ( CR1/A ) - CR2 produsul B 1.000.000 ( CR2/B ) Costul prestabilit al productiei fabricate (terminate), determinat prin metoda standard, de prezinta astfel: A = 100.000 um B = 120.000 um C = 110.000 um Productia neterminata la sfarsitul lunii este : CR1/A = 5.000 CR2/C = 4.000 Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face luand drept baza cheltuielile directe totale. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie se face avand drept baza costul de productie. Se aplica varianta fara semifabricate. Cheltuielile curente din cursul lunii, imputabile in costuri ( corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune pe baza cheltuielilor incorporabile in costuri ) se prezinta astfel:
Simb ol Cont CF

Fel cheltuieli CF/Destina tie cheltuieli CG Materii prime si materiale directe Materiale consumabil e Obiecte de inventar Energie electrica Reparatii efectuate de terti Cheltuieli postale Cheltuieli

921/CR1 B

921/CR2 B C

923 CR1 CR2 CA1

922 CA2

924 CA adm

Total

40.00 0

10.00 0

10.00 0

20.00 0

20.00 0

100.00 0

5.000

1.000

4.000

2.000

6.000

10.00 0 1.000 10.00 0 10.00 0 -

5.000

3.000

3.000

1.000

40.000

2.000 5.000 -

1.000 6.000 -

1.000 8.000 -

1.000 -

5.000 30.000 10.000

1.000 1.000

1.000 1.000

cu serviici bancare Cheltuieli cu salariile si protectia sociala Cheltuieli cu amortizarile TOTAL

28.00 0

28.00 0

14.00 0

7.000

14.00 0

7.000

11.20 0

8.400

8.400

14.00 0

140.00 0

2.000

3.000

1.000

2.000

2.000

10.000

73.00 0

39.00 0

28.00 0

29.00 0

40.00 0

40.00 0

26.20 0

19.40 0

22.40 0

20.00 0

337.00 0

Evidenta productiei se tine la cost complet. Productia auxiliara este decontata astfel: - CA1 deconteaza catre : * CA2 2.000 * CR1 10.000 * CR2 5.000 * C admin 2.400 - CA2 deconteaza catre : * CR1 15.000 * CR2 7.000 C admin 2.400 Se cere sa se efectueze inregistrarile ocazionate de filiera logica a inregistrarilor si in cadrul fiecarei etape, dupa caz, sa se aplice procedeele si sa se efectueze calculatiile necesare. Inregitrarile vor fi efectuate atat in cadrul contabilitatii de gestiune cat si in paralel, dupa caz, in cadrul contabilitatii financiare. Se va urmari structura analitica se evidenta pe centre de responsabilitate si pe produse si se vor deschide conturi (sau pot fi deschise conturi ) pe structura destinatiei cheltuielilor.
Rezolvare:

1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul lunii ( repunea se cheltueili a productiei neterminate) cunoscuta sub denumirea de destocaj in contabilitatea financiara ( datele se iau din enunt). % = 921/CR1/A 921/CR2/B 901 3.000 2.000 1.000

Inregistrarea din contabilitatea financiara este: 711 = 331 3.000

921 cheltuielile activitatii de baza 933 costul productiei in curs de executie 2. Colectarea cheltuielilor ocazionate in cursul lunii (criteriul de colectare este destinatia cheltuieilor) - in contabilitatea de gestiune inregistrarea se face pe destinatii % = 901 921/CR1/A 921/CR1/B 921/CR1/C 921/CR2/B 921/CR2/C 923/CR1 923/CR2 922/CA1 922/CA2 924/C admin 925 337.000 73.000 39.000 28.000 29.000 40.000 40.000 26.200 19.400 22.400 20.000

Inregistrarea din contabilitatea financiara dupa natura, pe feluri de cheltuieli, este: Materii prime Obiecte de inventar Energie electrica 601 = 603 = 605 = 301 303 401 140.000 5.000 30.000

- energie electrica se trece pe cheltuieli deoarece nu se stocheaza ........................ 3. Decontarea prestatiilor reciproce intre sectoarele auxiliare. Secontarea se face pe baza de documente justificative in functie de prestatiile reciproce: 922/CA2 = 922/CA1 2.000

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

4. Decontarea cheltuielilor auxiliare catre sectoarele beneficiare sau produsele beneficiare.

sectiile

sau

- pentru CA1

% = 922/CA1 923/CR1 923/CR2 923/C admin - pentru CA2 % = 922/CA2 923/CR1 923/CR2 923/C admin

17.400 10.000 5.000 2.400 24.400 15.000 7.000 2.400

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta. Dupa aceasta operatiune contul 922/CA1 si 922/CA2 s-au inchis. Din tabel CA1 = 19.400 si CA2 = 22.400
5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie (ct. 923) se face pentru fiecare centru de responsabilitate, cu ajutorul procedeului suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta cheltuielile totale directe.

923/CR1

923 / CR1

ChI CR1 65.000.(ct.923) ! ! 0,46 Baza.de.repartizare( A  B  C ) CR1 73.000( A)  39.000( B)  28000(C )

: Rj = bj * K RA = 73.000 * 0,46 = 34.000 RB = 39.000 * 0,46 = 18.000 RC = 28.000 * 0,46 = 13.000 TOTAL 65.000 Inregistrarea din contabilitatea de gestiune :

- pentru CR1 40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel ) Determinarea cheltuielilor indirecte de repartizat pe fiecare produs

% = 923/CR1 921/CR1/A 921/CR1/B 921/CR1/C 923/CR2

!

65.000 34.000 18.000 13.000

923 / CR 2

ChI CR 2 38.200.(ct.923) ! ! 0,55 Baza.de.repartizare( B  C ) CR 2 29.000( B )  4.000(C )

- pentru CR2 40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )

Determinarea cheltuielilor indirecte de repartizat pe fiecare produs : Rj = bj * K

RB = 29.000 * 0,55 = 16.000 RC = 40.000 * 0,55 = 22.200 TOTAL 38.200 Inregistrarea din contabilitatea de gestiune : % = 923/CR2 921/CR2/B 921/CR2/C 38.200 16.000 22.200

Dupa aceasta operatiune conturile 923 CR si 923 CR2 s-au inchis. Dupa acesta operatiune se obtine costul de productie. In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.
6. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie avand la baza costul de productie format din cheltuielile lunii curente,

respectiv debitul contului 921 pe structura de mai sus, dar numai pentru cheltuieli curente. Costul de productie ca baza de reprezentare pe produse si centre de responsabilitate pe baza cheltuielilor curente, se prezinta astfel: 921/CR1/A 921/CR1/B 57.000=39.000+18.000 921/CR1/C 41.000=28.000+13.000 921/CR2/B 921/CR2/C total Calculul coeficientului :
! Ch generale Baza.de.repartizare(cos tul. prod .) ! 24.800 ! 0,08 312.200

107.000

45.000 62.200 312.200

337.000 = 312.200 +24.800 2.400 ( CA1 a primit) + 2.400 ( CA2 a primit) +20.000( din tabel ) = 24.800 Admin Repartizarea cheltuielilor generale pe purtator de cost ( cota de cheltuieli generala): - pentru CR1 RA = 107.000 * 0,08 = 8.500 RB = 57.000 * 0,08 = 4.500 RC = 41.000 * 0,08 = 3.300 - pentru CR2 RB = 45.000 * 0,08 = 3.500 RC = 62.200 * 0,08 = 5.000 Total 312.000 24.800 Costul complet / A = 107.000 (cost prod.)+ 8.500(ch.generale) = 115.500 CR1 CR2 B= C= B= C= 57.000 41.000 45.000 62.200 +4.500 = 61.500 +3.300 = 44.300 + 3.500 = 48.500 + 5.000 = 67.200

924Cad min

Total

337.000

Situatia cheltuielilor aferente productiei terminate si neterminate a costului prestabilit si a diferentelor dintre costul prestabilit si costul efectiv

Produs

PN0

Chcurent
e

PN1

Ctpt (efectiv)

Ctpres (prestabili t) 100.000 60.000 6.000 120.000 50.000 60.000 110.000 330.000

Abateri(diferent e) Ct.efectivct.prestabilit + -

921/CR1/ A 921/CR1/ B 921/CR1/ B Total B 921/CR1/ C 921/CR1/ C Total C TOTAL

2.00 0 1.00 0 1.00 0 3.00 0

115.50 0 61.500 48.500 110.00 0 44.300 67.200 111.50 0 337.00 0

5.00 0 4.00 0 4.00 0 9.00 0

112.50 0 61.500 49.500 111.00 0 44.300 63.200 107.50 0 331.00 0

12.50 0 1.500 3.200 1.000

10.50 0 9.000 5.700 2.500 -

3.000 + 337.000 9.000 = 331.000 CtPT = CtPN0 + Chcurente CtPN1

Nota : Costul prestabilit atat pe produs cat si pe componente este cunoscut inainte de lansare in fabricatie a productiei, potrivit metodei standard cost.

Abateri = 112.500 -100.000 = 12.500 1500 10.500 = - 9.000 ( este abatere favorabile, deci este cu minus) 12.500 9.000 -2.500 = 1.000 921 = 924

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

Dupa aceasta operatiune se realizeaza: - se obtine costul complet; - se inchide contul 924.

7. Inregistrarea costului prestabilit ( standard) a productiei fabricate % = 931/A 931/B 931/C 902 330.000 100.000 120.000 110.000

In contabilitatea financiara: 345 = 711 330.000

8. Inregistrarea la cost efectivt a productiei neterminate. 933 = CR1/A CR2/C 921 CR1/A CR2/C 9.000 5.000 4.000

In contabilitatea financiara se inregistreaza : 331 = 711 9.000

9. Inregistrarea la cost efectiv a productiei (decontarea costului efectiv a productiei terminate). 902 = % 921/CR1/A 921/CR1/B 921/CR1/C 921/CR2/B 921/CR1/C

terminate

331.000 112.500 61.500 44.300 49.500 63.200

Dupa acesta operatiune contul 921 se inchide. In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

10. Inregistrarea diferentelor dintre costul prestabilit si cel efectiv.

- cu plus se inregistreaza diferentele nefavorabile - cu minus se inregistreaza diferentele favorabile % 903/CR1/A 903/CR1/B 903/CR1/C 903/CR2/B 903/CR1/C = 902 1.000 12.500 1.500 -5.700 -10.500 3.200

In contabilitatea financiara se inregistreaza : 348 348 diferente de pret = 711 1.000

11. Interfata dintre costul productiei si cheltueilile efectuatese realizeaza o comparatie dar si o legatura intre o masa de cheltuieli si aceasi masa de cheltuieli repartizate pe produse, dar la nivel de cost prestabilt si la nivel de diferente. Se face referire la productia terminata sau obtinuta.

901

% 931/A 931/B 931/C

330.000 100.000 120.000 110.000

Dupa aceasta operatiune se inchide contul 931.

12. Inchiderea conturilor de diferente contul 903

901

% 903/CR1/A 903/CR1/B 903/CR1/C 903/CR2/B 903/CR1/C

1.000 12.500 1.500 -5.700 -10.500 3.200

Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid. 13. Inchiderea contului 933 ( daca se merge pe aceasta varianta). 901 = % 933/CR1/A 933/CR2/C 9.000 5.000 4.000

METODA PE FAZE

Se aplica in cadrul intreprinderilor cu productie de masa caracterizata prin stabilitate dar si prin parcurgerea succesiva a unor etape (faze) de fabricatie in functie de procesul tehnologic specific. Se regaseste in cadrul rafinariilor de petrol, fabricilor de ulei, zahar, bere, etc. Metoda presupune solutionarea urmatoarelor aspecte: 1. Stabilirea fazelor de calculatie; 2. Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atunci cand in cadrul unei faze de fabricatie de obtine, de regula, un singur semifabricat. 3. Stabilirea, determinarea costurilor semifabricatelor si produselor atunci cand dintr-o faza se obtin doua sau mai multe produse.
1. Stabilirea fazelor de calculatie In stabilirea fazelor de calculatie se iau in considerare urmatoarele: - o faza de fabricatie poate constitui o faza de calculatie; - momentele in care se obtin semifabricate sau produse reziduale destinate valorificarii, pot constitui puncte de separare intre doua faze de calculatie; - pentru activitatile desfasurate in anumite spatii de productie ori in aer liber, se pot constitui faze de calculatie distincte; - un proces complex de fabricatie poate fi considerat drept faza de caculatie sau poate fi divizat in mai multe faze de calculatie; - se are in vedere constituirea, stabilirea unui numar optim de faze de calculatie.

2. Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atunci cand in cadrul unei faze de fabricatie de obtine, de regula, un singur semifabricat. Intr-o anumita faza de calculatie se pleaca de la specificul activitatii, respectiv de la faptul ca materia prima parcurge mai multe faze de prelucrare, astfel incat in final se obtine produsul finit. In intreprinderile cu productie de masa si in care se aplica metoda de calculatie pe faze, este specifica o structura organizatorica pe centre de responsabilitate de tip centru de cost CC si, implicit, centru de centre auxiliare CCA ( centre de venituri ).

Costurile semifabricatelor se determina in doua variante: - varianta fara semifabricate - varianata cu semifabricate Indiferent de varianta folosita, materia prima si semifabricatele circula si de stransfera de la o faza la alta in acelasi fel. 1. Varianta fara semifabricate Costul semifabricatelor din faza respectiva se obtine numai prin insumarea cheltuielilor directe si indirecte ocazionate in cadrul fazei respective, toate costurile devin astfel costuri controlabile. Prin acealasi mod de calcul se determina in fiecare faza un cost partial. Costul produsului finit sau al semifabricatului destinat vanzarii se obtine prin insumarea costurilor partiale determinate in fiecare faza de calculatie. 2. Varianta cu semifabricate Presupune determinarea costului semifabricatelor intr-o anumita faza de calculatie, atat prin insumarea cheltuililor directe si indirecte din cadrul fazei respective, cat si pe baza costului semifabricatelor primit din faza precedenta. In acesta varianta costurile nu mai sunt in totalitate controlabile. In ultima faza se obtine costul produsului finit sau al semifabricatului destinat vanzarii.

Indiferent de varianta, fiind vorba de obtinerea unui singur semifabricat sau produs finit, deci implicit a unei productii omogene, se aplica pentru determinarea costului unitar procedeul diviziunii simple.

METODA STANDARD COST

1. Prezentarea metodei 2. Calculatiile standard pe produs 3. Abaterile de la costurile standard

1. Prezentarea metodei Metoda standard cost este o metoda de tip integral sau absorbant de determinare a costurilor prestabilite.

Structurarea cheltuielilor in cadrul metodei se face dupa doua critetii: a. Dupa separarea cheltuielilor in directe si indirecte b. Dupa separarea cheltuielilor in variabile si fixe Acesta dubla clasificare a cheltuielilor da posibilitatea atat a stabilirii legaturii intre cheltuieli si purtatorul de cost /sectorul de activitate, respectiv intre cheltuieli si evolutia volumului fizic al productiei. Cheltuielile indirecte de impart in : - cheltuieli variabile pe produs - cheltueili fixe pe centru Acesta structurare va determina si articolele de calculatie specifice metodei, respectiv: * materii prime si materiale directe * manopera directa * regie ( cheltuieli indirecte de productie si cheltuieli generale si de administratie)
Definitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de studii, analize sau pornind de la unele masuratori precedente si corijate pe parcurs. Standardele pot fi cantitative si valorice . In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera standardele pot fi : - ideale - normale - reale. Elaborarea calculatiei costurilor standard pe produs

Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura articolelor de calculatie specifice metodei respective: - calculul costurilor standard pentru materiale

- calculul costurilor standard pentru manopera - calculul costurilor de regie standard.

a. Calculul (directe) costurilor standard pentru materiale

Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot fi identificate pe produs si implicit au o legatura directa cu realizarea produsului. Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie cunoscute doua elemente : - norma de consum ( consumul standard ) - pretul standard.
Norma de consum este determinata prin studii, devize, masuratori, proiecte, etc. Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate cu furnizorii pentru acele materiale.

Relatia de calcul este:

Chst .mat ! Cs * Ps

unde : Cs consumul standard

si Ps - pretul standard

Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs indiferent care este cantitatea previzionata ce se va fabrica. Cheltuielile standard pentru materiale se determina pentru fiecare material care intra in componenta unui produs. Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3 materii prime si materiale directe. Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de jos: Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul A Fel material UM Cs Ps Valoare (standard valoric) cost standard pt materiale Material X Kg 10 1.000 10.000 Y Buc 5 20.000 100.000 Z ml 2 80.000 160.000 Total 270.000

b. Calculul directa )

costurilor

standard

pentru

monopera (

Se stabilesc pentru manopera directa identificabila pe purtatorul de cost in momentul identificarii. Pentru aceasta calculatie se impune a se cunoaste: - timpul standard ( norma de timp) acesta se stabileste prin devize, antemasuratori pentru fiecare categorie de operatie care trebuie efectuata, intru-cat pentru o anumita operatie este necesara o anumita calificare sau specializare; - tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in contractul colectiv de munca, unde tarifele sunt stabilite pe specializari sau categorii. Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs pentru fiecare operatie in parte.

Relatia de calcul este:

Chst .man ! ts * Tss unde: ts - timpul standard ( norma de timp) Tss tariful de salarizare standard

Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza trei operatiuni, Tss si ts regasindu-se in tabelul de mai jos. Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul A Fel material UM Cs Ps Valoare (standard valoric) cost standard pt materiale Material X Ore 1,5 20.000 30.000 Y Ore 2 30.000 60.000 Z ore 5 35.000 175.000 Total 265.000 Calculul costurilor de regie standard Costurile de regie se refera la : - regia centrului de responsabilitate ( cheltuieli indirecte de productie ); - regia intreprinderii ( cheltuieli generale si de administratie). Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca de la : * cheltuieli de regie standard din ultimul an sunt realiste pentru ca sunt din perioada cea mai apropriata, dar fiind pe o singura perioada (1 an) nu dau posibilitatea stabiliarii comportamentului

cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei in evolutia acestora, inconvenient regasit in principal pentru cheltuielile cu caracter mixt, respectiv au o componenta variabila si una fixa. * evolutia cheltuielilor de regie pe ultimii 5-10 ani, caz in care se pot stabilii stat cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli si productie in evolutie. Totusi, aceste cheltuieli trebuie sa fie comparabile si reprezentative in timp, atat dpvd al cuantificarii dar si dpdv al capacitatii de productie la care se refera. Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calculul costurilor de regie standard se folosesc doua procedee: - procedeul analitic - procedeul global

PROCEDEUL GLOBAL

Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anul precedent, fie o medie a cheltuielilor de regie pe mai multi ani. Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de comportamentul acestora ( variabil, fix sau mixt). Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din anii precedenti, cheltuieli care sunt corectate ( corijate ) cu cresterea sau micsorarea volumului de activitate standard fata de volumul de activitate din perioada precedenta.
Vhs Vh Vhs volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul cheltuielilor de regie Vh - volumul mediu de activitate din perioada precedenta Chreg . st ! Chreg . per. prec *

Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de volumul de activitate, dar in realitae numai cheltuielile variabile sunt dependenta de volumul de activitate. Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat atunci cand in cadrul cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile variabile.
Exemplu: Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um Vhs = 40.000 h Vh = 600.000 h Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura : - 30% - cheltuieli variabile

- 70% cheltuieli fixe.

Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa comportament, dar acestea sunt prezentate numai pentru a prezenta inexactitatea procedeului.
40.000 ! 333,333.u 60.000 Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea aplicarea formulei de mai sus numai pentru cheltuielile variabile intru-cat cele fixe fiind cheltuieli de structura sau de capacitate raman nemodificate Chreg . st ! 500.000 * Chreg . st ! Chreg . st (var)  Chreg .st ( fixe )

Ch = 500.000

Ch var = 30% = 150.000 um Ch fixe = 70% = 350.000 um

Chreg . st ! 150.000 * Chreg .st ( fixe )

Chreg . st ! 100.000  350.000 ! 450.000.u

PROCEDEUL ANALITIC

Ia in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta. Presupune tratamentul cheltuielilor in functie de caracterul acestora, respectiv varaiabil, fix sau mixt. In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru de responsabilitate (cheltuieli indirecte de productie) intalnim cheltuieli care au comportament variabil, fix sau mixt. In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie cheltuieli generale, toate cheltuielile au caracter fix . Prezentarea procedeului se va face prin exemplificare pentru prima categorie de cheltuieli de regie.
Cheltuielile de regie se impart in : - cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate ( variabile, fixe, mixte) - cheltuieli de regie generale (fixe). Exemplu: Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de responsabilitate pe ultimii 5 ani se prezinta astfel:

40.000 ! 100.000.u 60.000 = 350.000 um

Evolutia cheltuielilor de regie pe o perioada de 5 ani si calculul cheltuielilor de regie standard

Produs/fel cheltuiala Volumul de activitate ore/om Cheltuieli fixe amortizari salarii TESA Cheltuieli variabile - reparatii utilaje - energie electrica Cheltuieli mixte - salarii personal - energie electrica in scopuri gospodares ti Total N-5 47.000 Perioada precedenta N-4 N-3 N-2 47.000 48.000 50.000 Media N-1 50.000 48.000 Ch.regie st.pt.ex.N 51.000

12.100.00 0

12.100.00 0

12.100.00 0

12.100.00 0

12.100.00 0

12.100.00 0

12.100.00 0

3.000.00 0 6.400.00 0
46.500.00 0

3.000.000

3.000.00 0 6.780.00 0
48.500.00 0

3.000.00 0 6.800.00 0
49.000.00 0

3.000.00 0 7.100.00 0
49.000.00 0

3.000.00 0 6.720.00 0
48.000.00 0

3.000.000

6.520.000
47.000.00 00

7.140.000
51.000.00 0

400.000

400.000

406.000

406.000

415.000

405.400

420.000

300.000

300.000

304.000

305.000

309.000

303.600

312.000 73.972.00 0

Pentru exercitiul N se cunosc: - volumul fizic al productiei Q = 6.000 buc. Produsul A Pentru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare 8,5 ore/om (a se vedea standardul pentru monopera)

Volumul de activitate standard ( capacitatea de productie) este: Vhs = 6.000 buc * 8,5 h = 51.000 ore/om Se cere sa se determine cheltuielile de regie standard pentru ecercitiul N (bugetul cheltuielilor de regie).

I. Cheltuielile fixe:

Cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura, nefiind influentate de volumul de activitate. In consecinta, cheltuielile fixe medii ale perioaei precedente devin cheltuieli standard.
ChF . st ! ChF ChF .amort ! 12.100.000

II. Cheltuielile variabile: Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fizic al productiei si in consecinta vor fi influentate de acesta. Etape: 1. Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei: Chvar. u ! Chvt Vh

2. Determinarea cheltuielilor variabile standard potrivit relatiei:

Chv.st ! Vhst * Ch vu

a. Cheltuieli variabile cu reparatii utilaje :

1. Chvar. u !

Chvt 6.720.000 ! ! 140 48.000 Vh

2. Chv.st ! Vhst * Chvu = 51.000 * 140 = 7.140.000

b. Cheltuieli variabile cu energia electrica :

1. Chvar. u !

Chvt 48.000.000 ! ! 1.000 48.000 Vh

2. Chv.st ! Vhst * Chvu = 51.000 * 1.000 = 51.000.000

III. Cheltuielile mixte

Pentru cheltuielile mixte nu poate fi luata in considerare media acestora. Se impune separarea partii variabile de partea fixa utilizand procedeul punctelor de maxim si de minim. Dupa separarea partii variabile si fixe, cele doua categorii de cheltuieli vor fi tratate dupa regula de mai sus.
Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim presupune : - determinarea cheltuielilor variabile unitare Chvu ! Chmax  Chmin Qmax  Qmin Vhmax - Vhmin

- determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada de gestiune

Chvt ! Chvu * Vht

- determinarea cheltuielilor perioada de gestiune

ChF .T (t ) ! ChT(t )  ChvT (t )

fixe

totale

dintr-o

anumita

Cheltuiala mixta standard se determina dupa relatia :

Chmixt . st ! Chv.st  ChFst

Cheltuielile variabile standard se determina pornind de la cheltuiala variabila unitara determinata prin procedeul punctului de maxim si de minim ponderata cu volumul de activitate standard.
Chv. st ! Chvu * Vhs ChFst ! ChF(t )

a. Cheltuielile mixte cu salariile personalului

1. Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim

Chvu ! 415.000  400.000 ! 5.um 50000  47000

2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada t(t=N-1)

ChVT ( N 1) ! 5*50.000 ! 250.000.um

ChF( N 1) ! 415.000  250.000 ! 165.000.um ChFst ! ChF( n1) ! 165.000.um ChVst ! ChVu * Vhs ! 5*51.0000 ! 255.000.um Chmixta.st ! 255.000  165.000 ! 420.000.um

b.. Cheltuieli mixte cu energia electrica 309.000  300.000 9000 ! ! 3.um 1. Chvu ! 50.000  47.000 3000
ChVT ( n 1) ! 309.000  150.000 ! 159.000 ChFst ! ChF( n 1) ! 159.000 ChVst ! ChVu * Vhs ! 3*51.000 ! 153.000 2. Ch mixta .st ! 159.000  153.000 ! 312.000.um Chreg . st / produs ! Nr.ore / produs * Chreg . st / ora Chreg . st / produsul. A ! 8,5*1.450, 40 ! 12.328, 60.um / produs

Observatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele si manopera se determina pe unitatea de produs, in timp ce cheltueilile de regie standard se determina pentru intregul volum de activitate standard care la randul lui este determinat de productia fizica tandard.

Cunoscand cheltuielile stabdard pe cele trei articole de calculatie specifice metodei ( materiale, manopera, regie), se determina in sinteza cheltuielile standard pe produs, pe baza fisei cheltuielilor standard pe produs.
Fisa cheltuielilor standard pe produs Produsul A Articol de UM Norma de calculatie consum Cs (ts) I. Materiale directe - mat. X Kg 10 -

Ps ( TSS)

Valoare (standard) 270.000

1.000

10.000

- mat. Y Buc - mat. Z ML II. Manopera directa - operatia K Ore - operatia L Ore - operatia M Ore III. Regie 12.328,60 IV. Cost standard productie 547.328,60

5 2

20.000 8.000

100.000 160.000

1,5 2 5

20.000 3.000 35.000 productie

30.000 60.000 175.000 *

* cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de activitate si, in mod implicit, pe produs, in functie de numarul de ore pe produs, fie prin aplicarea unui procent la cheltuielile directe [ ( materiale directe + manopera directa) * aplicarea de procent numai la o anumita categorie de cheltuieli directe ]. In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in functie de productia standard.
III. CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD

Abaterile se determin pe structura articolelor de calculatie specifica metodei. Astfel, vom avea : - abateri de la cheltuielile standard cu materialele - abateri de la cheltuielile standard cu manopera - abateri de regie standard. In cadrul acestora, abaterile vor fi determinate pe cauzele care leau generat.
1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele se determin pe cele dou cauze care le-au generat :

a) norma de consum b) pre ul de aprovizionare In cadrul acestor cauze, abaterile pot fi calculate att pentru o unitate de produs ct i pentru ntreaga cantitate fabricat (produc ie efectiv i nu produc ie standard).
Rela ii de calcul :

- abateri de la norma de consum pentru materiale * pe produs

cm  p

! Ce  Cs * Ps

Ce- consum efectiv Cs- consum standard Ps- pre standard * pe total produc ie fabricat
Acm tp / Q ! Ce  Cs * s * Q

tp- total produc ie Q- produc ia efectiv realizat - abateri de pre pentru materiale * pe produs
pm  p

! Ce * Pe  Ps

Pe- pre efectiv * pe total produc ie

pm tp

! Ce * Pe  Ps * Q

Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambele cauze, se determin la rndul ei, att pe produs ct i pentru ntreaga cantitate de produs. - abaterea de la cheltuielile standard cu materiale # pe produs
A.ch.st.mat prod ! Ce * Pe  Cs * Ps sau A.ch.st.mat prod . ! Acm  p  A pm  p

* total produc ie

A.ch.st.mat.tp ! Ce * Pe  Cs * Ps * Q sau A.ch.st.mat .tp ! Acmtp  A pm ,tp

tp total productie

pe produs Norma de consum (Abaterea de la consumul standard ) pe total produse A.ch.st.mat. pe produs Pr et de aprovizionare (Abaterea de la pretul standard pe total produse

APLICA IE

O unitate fabric un produs A ob inut din trei feluri de materiale : x, y i z. Cantitatea fabricat este de 5000 buc. Consumurile standard, pre urile standard, datele efective i modul de calcul al abaterilor se prezint mai jos :
Fel material X Y Z Total UM Consum Cs 10 5 2 Ce 9 6 2 Ps 1000 20000 80000 Pre Pe 1200 20000 75000 Prod. -1000 20000 0 19000 Ac Q -5000000 100000000 0 95000000 Prod. 1800 0 -10000 -8200 Ap Q 9000000 0 -50000000 -41000000 Prod 800 20000 -10000 10800 A totala Q 4000000 100000000 -50000000 54000000

Kg Buc ML

Q =5.000 buc pentru produsul A

Acm  p ! Ce  Cs * Ps

x= (9-10)*1.000=-1.000 y=(6-5)*20.000= 20.000 z=(2-2)*80.000= 0

Acm tp Ce  Cs * Ps * Q

x=(9-10)*01.000*5.000=-5.000.000 y=(6-5)*20.000*5000=100.000.000 z= (2-2)*80.000*5.000=0

A pm  p ! Ce * Pe  Ps

x=9*(1.200-1.000)=1.800 y =6*(20.000-20.000)=0 z=2*(75.000-80.000)=-10.000

A pm tp ! Ce * Pe  Ps * Q

x=9*(1.200-1.000)*5.000 =9.000.000 y=6*(20.000-20.000)*5.000=0 z=2*(75.000-80.000)*5.000=-50.000.000

2) Abaterea de la cheltuielile standard cu manopera se determin pe cele dou cauze care le-au generat : a) abateri de la norma de timp (timpul standard) b) abateri de la tariful de salarizare standard Se calculeaz at t pe produs ct i pe total produs, dar i pe fiecare opera iune n parte, efectuat pentru realizarea unui produs.
pe produs

Abaterea de la timpul standard

pe intreaga productie A.ch.st.man. pe produs

Abaterea de la tariful de salarizare standard

intreaga

Rela ii de calcul : a) Abateri de la timpul standard cu manopera Ats

* pe produs
Ats .man  p ! t e  t s * Tss t e - timpul efectiv t s - timpul standard Tss- tariful de salarizare standard

* pe ntreaga produc ie
Ats .man tp / Q t e  t s * Tss * Q

b) Abaterea de la tariful de salarizare standard cu manopera ATss * pe produs A Tss . man

p

! t e * Tse  Tss

Tse- tarif de salarizare efectiv * pe ntreaga produc ie

ATss. man tp / Q ! t e * Tse  Tss * Q

Dup calculul abaterilor pe cele dou cauze, se determin i abaterea cumulat pe cele dou cauze (abaterea total de la cheltuielile standard cu manopera). * pe produs

Ach. st .man  p ! t s * Tse  t s * Tss sau Ach. st .man tp / Q ! Ats .man  p  ATss. man  p

* pe inteaga productie
! te * Tse  ts * Tss * Q

ch. st .man t tp Q

sau A
ch. st .man tp Q

!A

Tss .man tp Q

A

ts .man tp Q

Exemplu: se calculeaz similar cu abaterile pentru materiale.

3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard- se determin pe urm toarele cauze:

a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de volum) b) abateri de capacitate c) abateri de randament
a) Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat y de la bugetul nerecalculat Pe structura bugetului cheltuieli, se compar cheltuielile efective cu cheltuielile din bugetul ini ial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai pu in relevante ntruct volumul de activitate standard nu este comparabil ntotdeauna cu cu volumul de ac tivitate efectiv. Desigur c pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora r mne constant, dar cheltuielile variabile sunt influien ate de volumul de ac tivitate. y de la bugetul recalculat Presupun recalcularea bugetului (construc ia unui nou buget) n func ie de volumul efectiv de activitate.n acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt relevante. Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite i abateri de volum.

b) Abateri de capacitate sunt determinate n func ie de gradul de utilizare a capacit i de produc ie. c) Abaterile de randament pe lng gradul de utilizare al capacit i, se ine seama i de rentabilitatea realizat (volumul fizic de produse realizat.

Volumul activitatii exprimat in ore : - standard 4.000 nu avem abatere de capacitate - efectiv 4.000 Q (buc) 1 bucata la 2 ore : - standard 2.000 abateri nefavorabile - efectiv 1.500

METODA DIRECT-COSTING

1. Prezentarea general 2. Analiza rela iei pre -cost-volum 3. Calcule de optimiz ri

1. Prezentarea general
Este o metod de calcul de tip par ial. Are la baz separarea costurilor n variabile i fixe i luarea n considerare la determinarea costului unitar numai a cheltuielilor variabile . Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structur sau cheltuieli de capacitate i sunt raportate pertotal activitate, f r a fecta fiecare produsn n parte. Fiecare produs va genera un pre de vnzare unitar, o cheltuial variabil unitar i o contribu ie brut unitar . Ch. V F

dependente de produs capacitate se urm resc pe produs total

dependente de se urm resc pe

Un produs genereaz : - un pre de vnzare unitar Pvu - un cost unitar ctu determinat n func ie de cheltuielile variabile unitare - o contribu ie brut unitar Cbu

Ctu = Chvu costul unitar = cheltuiala variabil unitar Cbu=Pvu-ctu Contribu ia brut unitar (marja de participare la profit) este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor fixe i pentru ob inerea unui anumit profit. Cheltuielile fixe i profitul se urm resc i se determin numai pe total ntreprindere. - pe total ntreprindere

pe produs devin: total intrep. (Q)

Ch.totale ! ChVT  ChFT

Pvu

ctu

Cbu

CA

ChV T

Cbt

ChVT - cheltuieli variabile totale ChFT - cheltuieli fixe totale Cbt - contribu ia brut total

Profitul(P)=Venituri totale(CA)-cheltuieli totale

P ! Cbt  ChFT Cb t ! CA  ChV T P ! CA  ChV T  ChFT

Metoda ia n considerare o produc ie fabricat , vndut i ncasat . Potrivit rela iilor de calcul de mai sus, schema de anasamblu utilizat pentru calcula ie n metoda direct-costing, se prezint astfel:
Nr.crt 1. 2. 3. Explica ie Cifra de afaceri Cheltuieli variabile totale Contribu ia brut la profit (1-2) Cheltuieli fixe Rezultatul (Profit/Pierdere) (3-4) Simbol

CA ChVT Cbt
ChFT P/P

4. 5. La nivel -

de produs se reg sesc primele trei elemente: pre vnzare unitar Pvu cheltuiala variabil unitar ctu contribu ia brut unitar la profit Cbu
2. ANALIZA RELA IEI PRE -COST-VOLUM SPECIFICI METODEI I INDICATORI

n cadrul unei ntreprinderi, se afl ntr-o corela ie deplin volumul de activitate cu pretul i cheltuielile variabile, iar pe de alt parte, volumul de activitate cu capacitatea de produc ie i implicit cheltuielile fixe. Acestea sunt n corela ie cu purt torul de cost (produsul) care pe de o parte genereaz cheltuieli dependente de acestea, iar pe de alt parte necesitatea existen ei unei anumite capacit i de produc ie.
Aceast corela ie se exprim cu ajutorul urm torilor indicatori:

1. 2. 3. 4.

Punctul de echilibru Pe Factorul de acoperire Ta Coeficientul de siguran dinamic Ks Intervalul de siguran Is

1. PUNCTUL DE ECHILIBRU SAU PUNCTUL CRITIC SAU PUNCTUL MORT este reprezentat de acel acel nivel de activitate la care cheltuielile sunt egale cu veniturile iar rezultatul este 0, adic nu avem nici profit nici pierdere. Cheltuielile fixe se acoper din contribu iile brute unitare. Orice unitate de produs ob inut sau realizat peste nivelul punctului de echilibru va genera un profit egal cu contribu ia brut unitar n schimb, oprice produs nerealizat pna la nivelul punctului de echilibru va genera o pierdere egal cu contribu ia brut unitar . Rela ii de calcul: - cnd unitatea fabric
Pe ! Cheltuieli . fixe.totale Cbu

i vinde un produs

cnd unitatea fabric

Cheltuieli.totale. fixe Cbu

i vinde mai multe produse

Pe !

Cbu !

Cbt Qvi

Q vi - cantitatea de produse vndut

i ncasat

Punctul de echilibru poate fi exprimat: - cantitativ respectiv cantitatea de produse ce trebuie fabricat i vndut pentru ca cheltuielile s fie egale cu veniturile (pentru acoperirea tuturor cheltuielilor). Este exprimarea, rela ia principal a punctului de echilibru. - valoric, respectiv CA la nivelul punctului de echilibru
Pe ! CA Cheltuieli . fixe.totale Cbu ! Q Pe * Pvu

- cantitativ - valoric

Pe

Pvu - pre ul de vnzare unitar

Q Pe este Pe exprimat cantitativ.

procentual arat de cte procente din ntreaga produc ie fabricat de ntreprindere este nevoie, astfel nct se ajung la nivelul punctului de echilibru.
Pe ! Q Pe Q vi *100

Cunoscnd punctul de echilibru se poate stabili i ce cantitate de produse trebuie fabricat i vndut pentru a ob ine un anumit profit.
Rela ia de calcul va fi:
Q fvi / Pr ofit .dorit ! Cheltuieli . fixe.totale Cbu

Q fvi / Pr ofit .dorit - cantitatea fabricat , vndut

i ncasat

pentru profitul

dorit
Exemplu:

O unitate produce i vinde un singur produs. Se cunosc urm toarele: - cost unitar ctu = 7 lei - pre vnzare unitar Pvu = 10 lei - Q =100.000 buc - cheltuieli fixe totale 120.000 Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3
Pe ! ChFT 120 .000 ! ! 40.000buc Cbu 3

CA

Pe

! 40.000 * 10 ! 400 .000lei

Pe !

40.000 * 100 ! 40 0 0 100 .000

Ce cantitate trebuie fabricat s ob in un profit de 6000 lei ?

Q / Pr ofit .dorit !

i vndut astfel nct ntreprinderea

ChFT  Pr ofitul .dorit 120 .000  6000 ! ! 42.000buc Cbu 3

Care este cheltuiala total pentru 42.000 buc ? CA=Q*Pv=42.000*10= 420.000 lei ChT ! ChVT  ChFT ! Chvu * Q  ChFT ! 7.000 * 42.000  120.000 ! 414.000 lei

! CA  ChT ! 420 .000  414 .000 ! 6000 lei

Cheltuiala fix r mne aceea i, corel m produc ia cu cheltuielile variabile.

Exemplu:

n cazul n care ntreprinderea produce i vinde mai multe produse: - se fabric 3 produse A, B, C n urm toarele cantit i: * produs A 30.000 buc * produs B 20.000 buc * produs C 10.000 buc - contribu ia brut unitar 180.000 - cheltuieli fixe totale 120.000 lei S se determine punctul de echilibru.

Cbu !

180.000 Cbt ! ! 3 lei Q A  Q B  QC 30.000  20.000  10.000 ! 120.000 ! 40.000 buc 3

Pe !

ChFT Cbu

2. FACTORUL DE ACOPERIRE- Fa- exprim poten ial i se calculeaz procentual

rentabilitatea

Cu ct factorul de acoperire este mai mare, cu att contribu ia produsului respectiv la realizarea de profit este mai mare.
Rela ia de calcul: a) Pe baza contribu iei brute i a cA - calculul pe produs
Fa ! Cbu *100 Pvu

pe total produse
Cbt *100 CA Pe

Fa !

b) Pe baza cheltuielilor fixe i a CA la nivelul Pe Fa ! ChFT *100 CA Pe

Cunoscnd factorul de actualizare se poate determina CA la nivelul Pe.

CA ! ChFT Fa

Pe

Din rela ia de calcul pe produs se mai poate determina i Pvu Chvu Pvu ! 1  Fa
Exemplu:

O ntreprindere produce i vinde o cantitate de Q vi ! 100.000 buc Pvu=10 lei/buc ctu= 7 lei/buc ChF T =12.000 lei S se determine factorul de actualizare. - pe produs Cbu=Pvu-ctu=10-7=3 lei

Fa !

3 Cbu *100 ! *100 ! 30 0 0 10 Pvu

- pe total produse CA=Pvu*Q=10*100.000=1.000.000 lei

Fa ! 300 .000 *100 ! 30 0 0 1.000 .000

Cb t =100.000*3=300.000 lei
Pe ! ChFT 120 .000 ! ! 40.000 n Q Pe Cbu 3 120 .000 *100 ! 30 0 0 400 .000

Fa !

Pvu !

chvu 7 7 ! ! ! 10 1  Fa 1  0,3 0,7

Factorul de acoperire st la baza fundament rideciziei privind lansarea n fabrica ie a unor produse, men inerea n fabrica ie sau scoaterea dinfabrica ie a unor produse. Se vor men ine sau lansa n fabrica ie produse cun Fa cel mai ridicat i implicit vor fi scoase din fabrica ie produse cu Fa cel mai sc zut sau negativ.

3. COEFICIENTUL DE SIGURAN DINAMIC Ks exprim n cifre relative cu ct pot s scad vnz rile astfwel nct unitatea s ajung la nivalul Pe (s nu intre n zona pierderilor)

Se calculeaz n mai multe variante:

1. Ks !

CA  CA CA

Pe *100

2.

G reprezint n procente vnz rile totale (100) G reprezint punctul de echilibru exprimat % 3. Ks !
Exemplu:
P *100 Cbt

Pe baza exemplului de la factorul de actualizare s se calculeze Ks.

Ks ! 1.000 .000  400 .000 *100 ! 60 0 0 100 .000

Ks=100-40=60%
Ks ! 180 .000 * 100 ! 60% 300 .000 40.000 * 100 ! 40% 100 .000

%P !

CA=1.000.000=Pvu*Q
P ! Cbt  ChFT ! 300.000  120.000 ! 180.000 4. Intervalul de siguran Is exprim n valori absolute cu ct pot s scad vnz rile astfel nct ntreprinderea s ajung la nivelul Pe.
Is ! CA  CA Pe ! 1.000 .000  400 .000 ! 600 .000

- primi doi factori sunt cei mai importan i Pe i Fa

s !Gg