Sunteți pe pagina 1din 39

ASIA CURS 1 Este continentul cel mai intins 44 milioane km si cea mai mare populatie 3,7 miliarde locuitori

ri ; China si India 2,3 miliarde locuitori. Tarmul Marii Moarte se afla la -400m sub nivelul oceanului.Maximul pluviometric este in statul Asam din India iar minimul termic la Verhoiansk.Cel mai mare lac al Terrei este Marea Caspica, cel mai adanc lac este Baikal 1620 m.Cel mai sarat lac este Toose din Turcia urmat de Marea Moarta.Cea mai lunga cale ferata este Transiberianul circa 10 000 km.Cea mai populata aglomeratie aria metropolitana Tokyo 30 000 000 loc. Cea mai inalta cladire Tai Pei 101. Limite : - N : Oceanul Arctic, Marea Kara, Marea Siberiei de E, - E : Oceanul Pacific, Marea Bering, Marea Japoniei, Ohotsk, Chinei de S; - V : Muntii Ural, fluvial Ural, Marea Caspica, Muntii Caucaz, Marea Neagra, stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Egee,Mediterana, Marea Rosie si Canalul Suez. - S : Oceanul Indian Asia se intinde de la S de Ecuator (11 laitudine S). Cel mai N punct : Peninsula Taimar.Acest punct N se afla dincolo de cercul polar- 80 latitudine N.De la N la S Asia are 76 000 km.Cel mai V punct este Capul Baba. STRUCTURA POLITICA ASIA DE EST China BEIJING Japonia TOKYO Coreea de N PHENIAN Coreea de S SEUL Mongolia ULAN BATOR ASIA DE S-E Vietnam HANOI Laos - VIANGCHAN Myanmar RANGOON Indonezia JAKARTA Thailanda BANGKOK Malaysia KUALA LUMPUR Cambodgia PHNOM PENH Brunei BANDAR SERI BEGAWAN Filipine MANILA Singapore SINGAPORE Timorul de E DILI ASIA DE S: India NEW DELHI Pakistan ISLAMABAD Bangladesh - DAKAR Sri Lanka COLOMBO

Nepal KATMANDU Bhutan - TIMPHU Insulele Maldive MALI Afganistan KABUL ASIA DE S-V : Azerbadjan BAKU Georgia TBILISI Armenia EREVAN Turcia ANKARA Iran TEHERAN Arabia Saudita AR RIYAD Oman MASCAT Emiratele Arabe Unite ABU DHABI Irak BAGDAD Kuwait AL KUWAYT Bahrain MANAMA Qatar DOHA Yemen SANAA Israel TEL AVIV Liban BEIRUT Siria DAMASC Iordania AMMAN ASIA CENTRALA Kazahstan ASTANA Uzbekistan TASKENT Tadjikistan DUSANBE Turkmenistan ASHABAD Kargastan BISKEK ETAPELE DE EVOLUTIE GEOLOGICA : - Precambrian platform siberiana, S Coreei, structura indiana, platforma araba; - Paleozoic cutarile caledonice Podisul Kazahstan, N Peninsulei Taimar, Muntii Saiani - Cutarile hercinice (Paleozoic superior) partea centrala a Asiei-Muntii Altai, Tian Shan; - Pe la jumatatea mezozoicului N-E siberian, Peninsula Indochina, regiunea Amurului inferior - Cutarile alpine de la sfarsitul mezozoicului, de la E la V Muntii Taurus, Zagros, Karakorum, Himalaya, Cordiliera Birmaneza, Insulele Sumatera, Java, pana in Insula Noua Guinee ; de la N la S : Peninsula Kamceatka, Insula Sacalin, Japonia, Taiwan, Filipine PLACILE TECTONICE : - Euroasiatica ; - Indoaustraliana ; - Pacifica ; - Medie Filipineza ; - Medie Araba.

CURS 2 RELIEFUL ASIEI 75% din relieful Asiei este format din podisuri si munti 2/3 din suprafata prezinta altitudini de peste 500 m si 20% din suprafata altitudini care depasesc 3000 m. REGIUNEA MONTANA Regiuni muntoase regasite in cadrul platformelor stabile: Gatii de E si Gatii de V s-au format prin inaltarea marginii scutului indian ; Muntii Libanului si Antilibanului munti de tip bloc, prezinta versanti abrupti, de falie. Muntii din regiunile de geosinclinal, formati prin incretirea scoartei : - in timpul cutarilor caledonice : Saianul de E si Saianul de V - in timpul cutarilor mezozoice : Verhoiansk. - munti de cutare alpina : Caucaz Altitudinea muntilor - regiuni muntoase cu altitudini de peste 7000 m : Himalaya (8848) Tian Shan (7500), Pamir, Karakorum - regiuni cu inaltimi de peste 5000 m : Caucaz (5600), Elburz ( N Iranului 5600 m), Ararat( Turcia) - regiuni de peste 3000 m : Taurus, Altai, Zargos (Iran),Muntii Peninsulei Kamceatka - regiuni sub 2000 m : Muntii Chinei de S, Gatii de V In functie de orintare si influenta in peisajul geografic : - Caucaz la S de Caucaz : Depresiunea Rion si Depresiunea Kuracaras ; - La N de Caucaz clima rece, temperata cu ierni reci iar la S in cele doua depresiuni este o clima subtropicala - Muntii Elburz in N Marea Caspica, in S Podisul Iran masele de aer care vin dinspre N, strabat Marea Caspica si se incarca cu umiditate descarcand-o in regiunea Muntilor Elburz. PODISURI - podisuri dezvoltate pe structura precambriana : Podisul Arabiei, Central siberian, Decan, - podisuri pe structura paleozoica : Podisul Kazahstan, Podisul Tibet pe regiunea cutarilor alpine Podisuri cu altitudini sub 500 m : Podisul Korat ( Thailanda ) Podisuri peste 5000m (Tibet). Podisuri cu caracter desertic : Podisul Arabiei, Podisul Gobi Podisuri cu carcter de taiga : Podisul Central siberian Podisuri cu caracter stepic : Podisul Anatoliei. CAMPIILE Campia Siberiei de V,Campia Indogangetica, Campia Chineza, Campia Turanului.Campii cu peisaje diverse : de tundra, taiga, cu grad mare de umanizare : Indogangetica ; campii cu caracter desertic :Campia Mesopotamiei, Thuranului. DEPRESIUNI

Depresiunea Tarin situata la peste 1000 m in V Chinei cu caracter desertic Depresiunea Tulfran China 154 m Depresiuni cu peisaj desertic : Tarin ocupata de Desertul Taklamakan Depresiuni umanizate : Fergana ( Perla Asiei Centrale), in Muntii Tian Shan Depresiune tectonica Sachiu An. TIPURI DE RELIEF Relief desertic: desserturi calde si reci - deserturi calde : Desertul Rub al Khali (Arabia), Nefud, Than ( India) ; - deserturi reci : Taklamakan, Gobi ( 30C in timpul iernii), Kazalkum (Uzbekistan), Karakum; Deserturi dupa morfologie : - nisipoase : Rub al Khali, Taklamakan, Thar; - pietroase : Gobi - deserturi cu cruste de sare : Kevir RELIEFUL GLACIAR In cuaternar suprafete intinse din Asia au fost cuprinse de ghetari.In N a fost un ghetar de calota care acoperea Campia Siberiei de V si Podisul Siberian, Tibet.Cel mai intins ghetar se gaseste in Pamir (peste 77 km Fercenko ). Tibet, Tian Shan, Caucaz, Altai, Verhoiank, Karakorum (ghetari mai lungi decat cei din Himalaya). RELIEFUL LITORAL - tarm cu fjorduri in N Siberiei, Peninsula Ciukotsk; - tarm cu riass in S-E Chinei, S-E Coreei; - tarm vulcanic in Japonia, Indonezia, Kamceatka; - tarm cu lagune Marea Caspica; - tarm cordigen Maldive, Golful Persic, Marea Rosie, Indonezia, Filipine; - tarm cu estuar Gobi, Enisei; - tarm cu delte Gange, Brahmaputra ( peste 80 000 km ), Mekong,Chang Jian; - tarm cu mangrove Sungabansk cea mai intinsa din lume. RELIEF VULCANIC - in zonele active Japonia, Indonezia, Filipine ; - relief vulcanic mai vechi din Podisul Decan acoperit cu o patura de roci vulcanice ; in N-V Podisului Central Siberian (triasic), in masivul Tutorana, Podisul Armeniei din E Turciei. RELIEF LITOLOGIC (PETROGRAFIC) - relief pe loess in Podisul de loess al Chinei pana la 300 m. - relief carstic Podisul Yunnan din sudul Chinei, Peninsula Malaca, Borneo ; - relief pe cenusa vulcanica Capadocia (Turcia). APELE Raurile care se varsa in Oceanul Arctic Obi, Enisei, Lena.Sunt fluvii care ingheata in timpul iernii, incep sa se dezghete din cursul superior si produc inundatii .In timpul verii sunt navigabile.Au potential hidroenergetic : hidrocentrala de la Brantk. Raurile care se varsa in Oceanul Pacific : Amurul, Huang He, Chang Jian. Strabat regiuni cu clima rece, in timpul iernii ingheata.Se evidentiaza Huang He prin cantitatea mare de aluviuni pe care o transporta in Marea Galbena. Strabate Podisul de loess al Chinei. Chang Jian si Mekong strabat regiuni afectate de musonul de vara care determina debite foarte mari vara.

Chang Jian cel mai lung din Asia 6 300 km este cel mai important din China, folosit in navigatie, irigatie.Puterea energetica 16 000 mega wati. Fluvii care se varsa in Oceanul Indian Tigrul, Eufrat, Indus, Gange, Brahmaputra.Primele trei fluvii strabat regiuni desertice, au rol vital in popularea si in activitatile economice ale acestor parti.Au izvoarele in regiunile glaciare.Gange si Brahamputra au izvoare in Himalaya si Tibet, au debit foarte mare in timpul verii datorita ploilor musonice. Raurile care se varsa in Marea Mediterana Orontes, Litani, Ceyhan Turcia, Rion- Georgia.Au debite mari in timpul iernii. Regiunile endoreice Asia Centrala raurile care se varsa in lacul Aral : Amudaria, Sardaria Grabenul Elahor El Araba Iordan care se varsa in Marea Moarta Depresiunea Tarin din V Chinei Tarin care se varsa in lacul Lopnur Regiunile areice Peninsula Araba; Sistemele lacustre ale Asiei: Marea Caspica 37 000 km, lacul Baikal cel mai adanc 1620 m, lacul Aral (tectonice);; Lacuri vulcanice: Toba (Insula Sumatera),are 100 km; Lacuri sarate : Tuz (Podisul Anatoliei), Marea Moarta ; Suprafete mlastinoase : Campia Siberiei de V. CURS 3 CLIMA ASIEI Factorii care genereaza clima : - marea extindere in latitudine ; - masivitatea continentului ; - relieful : Gatii de V bariera climatica, 2000 mm/an, zona cu paduri tropicale; Podisul Decan 500 mm/an, vegetatie de savana si paduri tropicale; - circulatia maselor de aer : circulatia musonilor este cea mai importanta ; - circulatia unor curenti oceanici ( KURO SHIVO, ONA SHAVO). TEMPERATURA Izoterma de 0C a lunii ianuarie : Japonia, S Coreei, China, N Peninsulei Indochina, poalele Himalayei, S Thuranului, N Podisului Iran,Marea Neagra, S Caucazului ; Temperaturi medii negative: Siberia ( -70 C la Verhoiansk) Temperaturi medii pozitive iarna : Arhipelagul Indonezian (31 C). Temperatura lunii iulie: - temperaturi aride : Peninsula Araba ( 40-50 C) iar cele mai mici temperaturi zona polara (5-10 C). Repartitia precipitatiilor Charrapunji, Mauseran (statul Asam din India) cele mai mari cantitati de precipitatii circa 14000 mm/an.Cea mai mare valoare a fost de 25 000 mm/an. Cele mai uscate regiuni : Peninsula Araba, Iran, Asia Centrala, V si N Chinei, Siberia de N (200 mm) ZONELE BIOPEDOCLIMATICE - zona polara : N Siberiei de N, Peninsula Taimar, Campia Siberiei de N. Iernile sunt lungi si foarte aspre (-30.........-50 C), verile sunt scurte si cu temperaturi intre 0 si 10 C, vanturile sunt foarte puternice.Ca tip de

vegetatie caracteristica este tundra ( arbusti, lichenul renului, muschi), animale : reni, ursi polari.Solul este de tip permafrost ( merzloter denumire ruseasca). - zona subpolara face legatura intre zona polara si zona temperata rece : Siberia, iarna, temperaturile sunt mai ridicate iar vara la fel.Vegetatie : tufisuri de mesteacan, salcie pitica. - zona temperata : S Siberiei, Asia Centrala, N Chinei, V Chinei, N Japoniei, N Coreei. In S Siberiei, Podisul Kazahstan, Mongolia clima temperata rece, temperaturi iarna intre -15 si - 20 C, vara temperaturi de 15-20 C, precipitatii de 400-500 mm; vegetatie : paduri de conifere, padurea continua de la Ural la Marea Ohotsk ( taigaua siberiana), padure de amestec : silvostepa : in S Siberiei, N Kazahstanului, Mongolia; padure de amestec in regiunea Amurului si Manciuriei.Solurile : podzolurile ( padurile de conifere), cernoziomuri (stepa).Fauna ; ursul brun, lupul, rasul, mistretul; in stepa rozatoare, pasari. In Mongolia camila bactiana, asini salbatici. - clima temperat excesiva Asia Centrala, V Chinei clima are caracter desertic, precipitatii reduse sub 250 mm, temperaturile sunt ridicate vara peste 30 C, iernile sunt reci -10..-15 C.Vegetatie caracteristica desertului : tufisuri de tamarix, specii adaptate conditiilor de saratura.In Podisul Anatoliei este clima temperat continentala cu vegetatie de stepa, temperaturi de circa -5 iarna. - clima temperat umeda : N Japoniei, N Chinei, la Beijing, iarna ( -5 C), S Manciuriei, N Coreei.Precipitatiile sunt sub 1000 mm /an, temperatura este de 0-6 C iarna (Japonia).Vegetatia : paduri de foioase, stejar, fag, pin, cedru, artar.Fauna : makakul japonez, tigrul siberian. - zona subtropicala : 30-40 latitudine : S Japoniei, S Coreei, S Chinei, N Peninsulei Indochina, poalele Himalayei, Iran, Campia Mesopotamiei, coasta Turciei V si S, Georgia, Azerbaidjan, vara uscata si foarte calda, iarna temperaturi intre 7 si 10 C, vara temperaturi de circa 30C, precipitatii de circa 600-700 mm.Vegetatia este mediteraneana: tufisuri de maquis, paduri mediteraneene cedrul de Liban, stejar, pin (Muntii Taurus).Solurile sunt terra rosa. - clima subtropicala oceanica (musonica): S Japoniei, S Coreei, S Chinei, precipitatii de 2000 mm.Vegetatie : paduri permanent verzi bambusi, gingko biloba, temperaturi pozitive tot timpul anului.Fauna : ursul panda. - zona subtropicala desertica (uscata), temperaturi pozitive, precipitatii scazute. - zona tropicala uscata : centrul si S Peninsulei Arabe, Iran, N-V Indiei, temperaturi ridicate iarna pana la 15-17 C, vara 40-60 C, fauna : dromaderul. - zona tropicala umeda : V, N-V Indiei, Indochina, S Chinei, Indonezia. Precipitatii de 2000 mm, temperaturi ridicate iarna (20C), vara peste 30C. Vegetatia : paduri tropicale umede ferigi, orhidee. Fauna : elefantul indian, rinocerul indian, tigrul bengalez, leopardul, maimute.In Indonezia se afla floarea cu cel mai mare diametru din lume numita RAFLESIA 11 kg. CURS 4 POPULATIA SI ASEZARILE ASIEI

Vechimea populatiei : - directia de populare Africa - resturi ale homonizilor Primul hominiz : SINANTHROPUS PEKINENSIS (China) PITECANTHROPUS ERECTUS (India) NIPPONANTHROPUS ACKASHIENSIS (Japonia). Primele civilizatii ale omenirii : civilizatia sumeriana aparuta in Mesopotamia (civilizatia mesopotamiana) cea mai veche din lume. - civilizatia feniciana ; - civilizatia persana ; In Turcia civilizatia hitiilor Perioada coloniala - portughezii au ajuns primii in spatiul asiatic (India) secolul XV sub conducerea lui Vasco da Gama - spaniolli (Madgelan) au ajuns in Filipine - britanicii (India, Birmania, Bangladesh) colonii britanice; Singapore, Malaysia, Hong Kong; - francezii au colonizat Indochina de V (Vietnam, Laos); - olandezii Indonezia; - rusii au colonizat Siberia. Repartitia populatiei in spatiul asiatic - 3,7 miliarde de locuitori - Asia este locul cu cele mai mari rate de crestere - China 1,2 miliarde loc. - India 1,1 miliarde loc. - Indonezia 230 milioane loc. - Japonia 126 milioane loc. - Bangladesh 140 milioane loc. - Pakistan 160 milioane loc. - Filipine 80 milioane loc. - Vietnam 80 milioane loc. - Turcia 70 milioane loc. - Iran 70 milioane loc. Densitatea populatiei - Singapore 5000 loc./km - Bangladesh 1000 loc./km - Coreea de Sud 370 loc./km - Japonia 340 loc./km. Cele mai slab populate : Mongolia, Kazahstan : 4 5 loc./km. Regiunile cele mai populate - in N in lungul Transiberianului (Novosibirsk) - Asia Centrala Depresiunea Fergana (300 loc./km; partea de N a Muntilor Tian Shan (orasele AL MATY, TASKENT) - S-V Asiei: Campia Mesopotamiei; zona Golfului Persic; N si N-V Iranului - Asia de S: Campia Indogangetica ; Coasta Malabar si Coasta Coromandel (India) - Asia de S-E: Insula Java din Indonezia cea ma populata insula a lumii ; 2/3 din populatia Indoneziei se afla aici ; Insula Luzon cea mai populata din Filipine ; in Indonezia : Campia Menan, zona de varsare a fluviului Mekong.

- Asia de E : Marea Campie Chineza, Campia Manciuriei, zona sudica a Chinei (Hong Kong) coasta pacifica a insulei Honshu (Japonia), Campia Kanto (capitala Tokyo), regiuni in jurul orasului Seul Dinamica populatiei : areale cu mare natalitate se suprapun spatiului islamic : Pakistan, Iran, cu o natalitate de 35, India, Indonezia. State cu natalitate mica : Israel, China, Japonia Migratiile - migratii extracontinentale : America, Australia, Europa ; - migratii intracontinentale de la o tara la alta : zona Golfului Persic - migratii la nivelul statelor dinspre regiuni sarace spre regiuni bogate India si China dinspre regiunile interioare spre regiunile de coasta. Structura populatiei Ca grad de urbanizare : Singapore - 100%, Israel, Japonia, Coreea - 80% ; state sub 30% ca grad de urbanizare: Mongolia, Nepal, Laos, Yemen, Vietnam, Cambodgia; India si China au 40% grad de urbanizare, Indonezia 30%. Structura lingvistica - familia indo-europeana: hindi (India), farsi (persana), armeana, tadjica; - familia sino-tibetana: chineza, tibetana, tai, birmana,chmera; - familia limbilor caucaziene: georgiana - familia limbilor altaice: turca, uzbeca, turcmena, cazaca, japoneza, coreana; - familia austro-meziana: Indonezia, Filipine, Malaysia; - familia afro-asiatica: araba, ebraica; - familia dravidiana in sudul Indiei. Ca grad de omogenitate: Japonia japoneza (99%), Coreea coreana, Armenia armeana, Mongolia mongola.State eterogee lingvistic : India 15 limbi oficiale si alte cateva mii de limbi si dialecte. Structura etnica : regiuni eterogene India, Pakistan, Myanmar. Structura religioasa : toate marile religii ale lumii au avut originea in Asia : - hinduismul una dintre cele mai vechi religii (80% din populatia Indiei sunt hindusi), se intalneste si in Indonezia, Malaysia, Sri Lanka ; - islamismul : Cambodgia, Peninsula Araba, Iran, Pakistan, statele Asiei Centrale, 10% din populatia Indiei, Indonezia (cea mai mare comunitate islamica din lume, Bangladesh, Filipine, China de N-E ; - crestinismul : Liban, Armenia, Georgia, Rusia asiatica, Kazahstan, 2% in China, Coreea de S, 10% din populatia Indoneziei; - budista: Mongolia, Indochina, Thailanda, Cambodgia, Sri Lanka; - religia sintoista: Japonia; - confucianismul: China; - zoroastrismul (vechea religie a persilor) Iran, India, Pakistan - ebraica Structura rasiala - rasa alba : Rusia, Armenia, N Indiei ; - rasa mongoloida : China,Japonia, Indochina ; - rasa neagra : India, Filipine ; - rasa dravidiana : S Indiei. CURS 5 ORASELE ASIEI

Cele mai vechi orase ale Asiei au aparut in Mesopotamia (mileniul III i. Hr)UR, URUK, NINIVE, ERIDU Orase ale civilizatiei indiene (harappa) MOHENJO-DARO China XIAN, LUOYANG IERIHON dupa unele ipoteze cel mai vechi oras din lume IERUSALIM, DAMASC Orase feniciene TYR, SIDON, BERYTOS (Beirut) Persia : SUSA, PERSEPOLIS DELHI pe valea Gangelui Perioada medievala -fie apar orase noi fie altele se dezvolta In Asia Centrala : BUHARA, SAMARKAND, (ambele in Uzbekistan) ANGKOR Cambodgia (capitala regatului chmerilor) TEHERAN, BAGDAD (secolul VII) AGRA in India se afla mausoleul TAJ MAHAL Cel mai vechi oras din Japonia NARA - prima capitala (secolul VIII), KYOTO. Perioada coloniala India BOMBEI, CALCUTA, MADRAS In Indonezia olandeza BATAVIA (JAKARTA) In Filipine - MANILA In Sri Lanka - COLOMBO In China SHANGHAI. Perioada moderna (sec. XX) ISLAMABAD (capitala Pakistanului) TEL AVIV - 1909 NEW DELHI - 1916 CHANDIGARH (India) Marimea oraselor Cea mai mare arie metropolitana este Tokyo (circa 30 mil. loc.) cu orasele KAWASAKY si YOKOHAMA. - aglomeratia Seul INCHON (15 mil. loc.) Coreea de sud - aglomeratia urbana SHANGHAI (13-14 mil. loc.) - aria metropolitana Manila peste 10 mil. loc. - aglomeratia urbana BOMBEY 14 mil. loc. - aglomeratia urbana JAKARTA 10 mil. loc. - aglomeratia urbana KARACI 10 mil. loc. - CALCUTA (10 mil. loc.), BEIJING (11 mil. loc.). Functiile oraselor - functie industriala: orase siderurgice ANSHAN in nord-estul Chinei; KARACI fabrici de textile : bumbac, lana - functie petrolifera ABADAN (Iran) rafinarii de petrol - functie portuara : SINGAPORE, SHANGHAI, KOBE (Japonia), ADEN (Yemen) - functie turistica DUBAI, AGRA (India), BENARES (pe Valea Gangelui), IERUSALIM, TEL AVIV, LHASA (faimosul palat Potala), BEIJING, KYOTO, NARA (monumente vechi japoneze) - cu functie religioasa BENARES, KERBALA (Irak). ECONOMIA ASIEI Factorii care favorizeaza dezvoltarea economica :

- resurse naturale: Golful Persic petrol, gaze naturale - factorii umani - factorul geopolitic - factorul politic (China din timpul lui DENG XIAOPIN) Resursele minerale - resurse de petrol si gaze naturale: Golful Persic, Marea Caspica, Campia Siberiei de vest, zona Marii Galbene, Campia Manciuriei ; India (nord-est : Assam, Bombey), Indonezia (Sumatera, Kalimantan), Malaysia, Brunei. - carbune : Siberia bazinul HUZBAS (HUSNETK), bazinul Lena ; China (primul producator mondial de carbune peste 1 miliard tone) ; India (bazinul DAMODAR langa Callcuta) ; Kazahstan (Galagav). - minereuri : Siberia, China, India (fier) ; staniu (Asia de sud-est, Thailanda, Malaysia, Indonezia) ; nichel (Sulawesi) ; fosfati (Iordania, Israel) ; pietre pretioase (Sri Lanka). Industria prelucratoare ; - siderurgica (Japonia, China, India) - industria constructiilor de masini (Japonia, Coreea de Sud, China) - industrai constructiilor de nave (Japonia lider mondial, India, China) - industria aeronautica (Israel, Rusia) - ramuri traditionale : textila, alimentara (Asia Centrala, India, Pakistan, Iran (covoare, carpete). Agricultura - agricultura de subzistenta : cereale, orez, grau, mei, sorb - agricultura comerciala (de piata) : plantatii ce ceai, cafea, palmier de ulei (Malaysia, Indonezia, Vietnam), plantatii de arbori de cauciuc (Indochina), cocos (Indonezia, Filipine), citrice (Israel, Iordania, Japonia (mandarine)) - agricultura itineranta : Indonezia, Filipine - agricultura moderna bazata pe tehnologie Japonia . Cresterea animalelor - cresterea camilelor, caprelor, oilor Peninsula Araba, Pakistan, vestul Chinei, nord-vestul Indiei -cresterea bubalinelor, vitelor Asia musonica - cresterea porcilor (China) - cresterea cailor (Mongolia) Pescuitul Japonia, China, Indonezia, Filipine Sericicultura Japonia, China Transporturi - Transiberianul (10 000 km) - Turksibul - calea erata transtibetana (cea mai inalta cale ferata din lume) - trenurile de mare viteza din Japonia - SHINKANSEN - transporturile maritime si fluviale : Chang Jian, Gange, Meckong.Porturi mari la : Singapore, Shanghai, Kobe, Yokohama - transporturile aeriene aeroporturile japoneze pe insule artificiale Kansai din Golful Osaka. CURS 6 CADRUL NATURAL AL INDIEI

10

Muntii Himalaya si Karakorum in nord, Gatii de vest si Gatii de est, Muntii Satpura si Vindhya in nord, Arawaly, Podisul Decan in centru, Cmpia GangeBrahmaputra in nord-est, Coasta Malabar si Coromandel. Localizare : in Asia de sud.Este un stat federal iar impartirea ei s-a facut pe criterii etnice si lingvistice.Mai detine cateva insule : Andaman si Nicobar, Insulele Laccadive. Din punct de vedere geologic sunt doua regiuni : scutul indian de varsta precambriana si regiunea alpina din nord :Himalaya, Karakorum.India se suprapune placii indiene sau macroplacii indoaustraliene.Placa indiana se afla in contact cu placa eurasiatica.In urma cu circa 90 milioane de ani(cretacic) India s-a rupt de Africa si in urma cu 50 milioane ani India a intrat in coliziune cu placa eurasiatica, care a dus la o puternica seismicitate. Sudul Indiei este un rest al vechiului continent Gondwana, fundament din sisturi cristaline .In cretacic in lungul unor puternice falii au aparut la zi efuziuni vulcanice astfel incat in cretacic s-au depus strate groase de de depozite bazaltice.Falierea acestei structuri precambriene a dus la jocuri pe verticala a unor compartimente care a dus la inaltarea acestora. RELIEFUL Himalaya - Karakorum Himalaya este situata intre Indus si Brahmaputra. Himalaya munti foarte tineri, foarte inalti (multe varfuri peste 8000 m Everest -8848 m, Karakorum-8611 m (varful K2)).Orientarea este de la est la vest, peste 2000 km lungime.Relieful predominant in Himalaya este cel glaciar ghetari de tip himalayan ; sunt mai lungi ghetarii din Karakorum (ghetarul Sia Ken peste 60 km lungime). Karakorum prezinta o fragmentare longitudinala, pe cand Himalaya prezinta o fragmentare transversala.Toti ghetarii sunt ghetari care sufera fenomene de topire de 10-20 m/an (Gangetrich ghetarul care alimenteaza Gangele).Topirea lor are efecte serioase. Himalaya poate fi divizata atat in sens transversal cat si longitudinal fiind separata o Himalaye inalta de 7000-8000 m Anapura ; Himalaya mijlocie 5000-6000 m ; Himalaya mica 3000 m ; sectorul de contact intre munte si Campia Indogangetica Dealurile Siwalic.Himalaya nu prezinta multe depresiuni : Depresiunea Katmandu, Valea Kasmir (in statul Kasmir). Diferente foarte mari bioclimatice intre versantii nordici si cei sudici ai Himalayei, versantii sudici prezinta o etajare a vegetatiei, sunt mai calzi si mai umezi paduri tropicale, subtropicale, paduri de foioase, de amestec, conifere.Himalaya estica este mai umeda si mai bogata in vegetatie decat Himalaya vestica. Campia Indogangetica prezinta sectorul Gange-Brahmaputra.Este o campie de acumulare foarte extinsa.Depozitele sedimentare au grosimi de mii de m.In tertiar aici exista un brat de mare care s-a colmatat si s-a transformat intr-o campie foarte joasa, sub 100 m, in sectorul deltaic sunt inaltimi de sub 10 m (Campia Bengaliei).Relieful predominant este cel fluviatil.O mare parte din populatia Indiei se gaseste aici.Sectorul mai inalt se gaseste intre bazinele Indusului si ale Gangelui, cu inaltimi de peste 200-300 m (Campia Punjab). Podisul Decan este localizat in partea sudica a Indiei.Podisul se suprapune scutului indian, este acoperit de roci bazaltice in mare aprte, care au rol important in agricultura.Este format din platouri cu altitudini medii de

11

circa 500 m, dar ele pot avea inspre Gatii de vest 1000 m.Vaile care-l strabat sunt foarte inguste.Intre sectoarele cu roci sedimentare apar si depresiuni de eroziune : Depresiunea Naypur Raypuur.Podisul Decan este inaltat marginal in sisteme muntoase.Este fragmentat de o serie rauri : Godavari, Krishna care se varsa prin delte.Podisul Decan are si un peisaj deosebit datorita inaltarii marginale.Precipitatiile sunt intre 500-1000 mm, iar vegetatia este de savana cu paduri cu frunze cazatoare. Muntii Gatii de Vest orientare nord-sud, un sistem montan continuu, nefragmentat, cu inaltimi care cresc spre sud (peste 2500 m in sud).Sunt doua masive in sud : Anai Mudi si Wilgir (peste 2500 m).Versantii vestici sunt foarte umezi (3000 mm) si foarte bogati in vegetatie paduri tropical umede, in est paduri tropical uscate. Muntii Gatii de Est au orientare nord-sud , sunt mult mai fragmentati si mai scunzi, altitudinea medie este sub 1000 m.Au un peisaj mai umed. Cmpiile marginale Malabar si Coromandel coasta Coromandel este mai lata pana la 150 km.Coasta Malabar este mai umeda si mai bogata in vegetatie.Ambele sunt insemnate arii de populare si insemnate regiuni agricole. Muntii Satpura si Muntii Vindhya se remarca prin orientare de la vest la est.Sunt munti de tip bloc, de inaltare in lungul unor linii de falie, au caracter asimetric avand versanti abrupti spre Valea Narmada, sunt munti relativ scunzi (pana in 1500 m). Podisul Malba intre Muntii Vindhya si Muntii Arawali ; este de natura vulcanica, este strabatut de o serie de afluenti ai Gangelui. Desertul Thar la granita cu Pakistanul, cu suprafete pietroase si nisipoase dar si saraturoase, cu dune de nisip care pot atinge 150 m inaltime.Clima este tropical uscata, cu precipitatii in sud sub 100 mm.Este in parte valorificat agricol, pt ca s-a construit canalul Rajastan de la afluentii Indusului. Insulele Andaman si Nicobar reprezinta o continuare a cordilierei birmaneze.Aici este singura regiune vulcanica a Indiei (vulcanul Barent).Au clima tropical calda, vegetatie bogata. Clima Indiei India este strabatuta de tropicul Racului, care face clima tropicala.Aici se impune circulatia musonica, are rol de bariera climatica.Printre reginile afectate de muson : Coasta Malabar la inceputul lunii iulie, fiind si ultima regiune pe unde se retrage musonul.In India sunt 4 anoptimpuri : vara, anotimpul musonic, anotimpul de retragere al musonului si anpotimpul de iarna.Vara martie-iunie clima este cea mai dificila, sunt cele mai mari temperaturi inregistrate, 30-40C.Musonul ajunge la inceputul lunii iunie si tine pana in august-septembrie.Perioada cea mai placuta este cand musonul incepe sa se retraga, temperaturile sunt mai coborate, umiditatea este mai redusa. In timpul iernii este o regiune care beneficiaza de umiditate musonul de iarna statul Tamil Nabu.Polul ploilor pe glob este pe valea Brahmaputrei la Cherrapunji.Temperaturile sunt pozitive tot timpul anului, iarna in nord sunt de 10-15C, in sud sunt de 20C.Cele mai uscate regiuni sunt Desertul Thar, Podisul Decan. Apele sunt doua fluvii mari : Gange si Brahmaputra care au izvoare in Tibet, Himalaya nordica.Brahmaputra are debit mai mare, iar Gangele are

12

bazinul mai mare.Se impune afluentul Gangelui Taguna care curge paralel cu Gangele circa 1000 km. Au importanta mare in agricultura, Gangele este navigabil ; au doua perioade de crestere a debitelor : primavara cand se topesc ghetarii si culmineaza in timpul musonului cand cresterea este foarte mare.Afluentii Gangelui au potential hidroenergetic. Vegetatia : paduri tropicale umede permanent verzi pe Coasta Malabar, in nordul Gatilor de est si in cursul inferior al Brahmaputrei si Gangelui, paduri de tropicale cu frunza cazatoare in Podisul Decan, savane sau neosavane, vegetatie de mangrove (Golful Bengal aici sunt cei mai multi tigri bengalezi) ; padurile etajate din Himalaya.Jim Gorbet este cea mai veche rezervatie (1936). Fauna : elefantul indian, rinocerul indian, tigrul bengalez, gaurul (bivolul asiatic), sanbal, gibonul, cobra regala, crocodilul, langurul, pantera neagra, leopardul zapezilor. CURS 8 CADRUL NATURAL AL CHINEI Podisul Tibet se suprapune regiunii autonome Tibet.Este localizat in sudvestul Chinei. Din punct de vedere al formarii se suparpune unei structuri foarte vechi Scutul Tibetan. RELIEFUL O asociere de platouri si lanturi muntoase foarte inalte care au orientare de la vest la est.Inaltimea medie este de 4500-5000 m insa lanturile muntoase depasesc 6000 m.Ca relief reprezentativ este relieful glaciar si periglaciar cu numerosi ghetari. Clima este impusa de altitudine si de pozitie, fiind marginit de lanturi muntoase foarte inalte : Himalaya in sud, Kunlun in nord.Precipitatiile sunt reduse : sub 200 mm (in partea de est si sud-est 500 mm) ; temperaturile vara sunt de 10-15, sunt si situatii cand coboara si sub 0C, iarna sunt de -15......-20C, iarna stratul de zapada este discontinuu. Solurile sunt inghetate (permafrost) chiar si vara.Din punct de vedere hidrografic aici isi au izvoarele Huanghe, Chang Jian, Mekong, exsta si lacuri glaciare si ghetari.Populatia este formata din chinezi han si tibetani. Sistemul montan Kunlun si Tian Shan Ambele sisteme muntoase au dispunere de la est la vest, peste 2000 km lungime.Sunt de varsta hercinica, ambele regiuni muntoase au inaltimi de peste 7000 m, sunt formate din mai multe culmi paralele separate de depresiuni sau culoare de vale : pentru Kunlun se remarca marea depresiune Qindam ; este o depresiune desertica, pe fundul sau sunt multe suprafete saraturoase. Muntii Qiuling au inaltimi de peste 4000 m, ptrund ca un pinten catre Marea Campie Chineza.Reprezinta o bariera climatica, la nord climatul este temperat iar in sudul lor climatul este subtropical.In Tian Shan sunt mai multe depresiuni : Hami si Turfan. Ambele regiuni muntoase se remaeca prin relief glaciar si periglaciar, ghetarii din Kunlun sunt mai mici decat cei din Tian Shan.Tian Shan este mai umed iar Kunlun este mai uscat.Intre cele doua regiuni muntoase se gaseste o depresiune tectonica : Tarin cu inaltimi intre 800-1200 m.Se remarca prin caracterul desertic.In cadrul depresiunii se gaseste Desertul Taklamakan un

13

desert nisipos cu dune care au peste 100 m inaltime.La contactul depresiunii cu muntele sunt formatiuni piemontane datorita climei continentale. Piemonturile acumuleaza cantitati de apa care sunt valorificate de populatie.Populatia principala este formata din uiguri.Clima este de tip continenetala (desertica) cu ierni foarte reci (-15C), veri fierbinti (30C), precipitatii de 250 mm anual la poalele muntilor, iar in interior sunt circa 200 mm anual. Depresiunea Jungaria este situata la nord de Tian Shan, se aseamana cu Depresiunea Tarin, acelasi caracter de ariditate (este mai putin arida decat Tarin precipitatii de 250-400 mm).Este o depresinue mai bogata in resurse si mai umanizata : orasul Urunji (peste 1 milion de loc.).Se gasesc resurse de petrol.Depresiunea este strabatuta de catre Irtas (afluentul lui Obi). Muntii Altai sunt munti vechi hercinici, ialtimea maxima este de 4000 m, exista relief glaciar si numerosi ghetari. Podisul Gobieste situat cu o buna parte pe teritoriul Mongoliei dar se continua si in nordul Chinei.Este in cea mai mare parte desert, are altitudini medii de circa 1000 m.In cadrul lui sunt niste munti pietrosi cu inaltimi de 2000 m.Caracterul desertic se datoreaza climatului care este temperat continental cu ierni reci -20C.....-30C, veri calde (25C-30C), precipitatii putine.In nordul Chinei in regiunile desertice vegetatia si fauna este redusa : tufisuri de tamarix, ursul gobian, muflonul, cai salbatici, camila bactiana, asini salbatici (culani). Podisul de loess al Chinei este separat de Podisul Orgos prin marele zid chinezesc, in sud vine pana in Muntii Qiuling.Prezenta stratelor groase de loess care ating grosimea de peste 300 m in apropierea localitatii Lanzhaou.Altitudinea este de peste 1000 m. RELIEFUL : sunt frecvente alunecaril e de teren, prabusirile, siroirile, tasarile.Regiunea este activa din punct de vedere seismic, iar seismele declanseaza alunecarile de teren.Clima este temperat continentala de tranzitie cu precipitatii de circa 300-400 mm, cu caracter torential.Regiunea este intens umanizata (peste 70 milioane loc.).Vegetatia este cea de stepa si silvostepa.Podisul de loess este locul de aparitie al civilizatiei chineze, este o regiune agicola importanta. Podisul Ordos se deosebeste prin ariditatea sa mai mare, are caracter desertic si semidesertic pe mari suprafete, aici apar suparafete saraturoase, vegetatia este de stepa arida si desertica, precipitatii putine, se cresc animale. Marea Campie Chineza s-a format prin scufundare, in tertiar aici existand un mare golf, fundamentul este precambrian apartinand Scutului Sinic.Fundamentul prezinta grade diferite de scufundare , unele fragmente au fost inaltate.Este o campie cu altitudini de sub 50 m in unele locuri.Un rol important in formarea campiei l-au avut Fluviul Galben si Fluviul Albastru.Cantitatile mari de aluviuni transportat de Huanghe sunt depuse pe fundul albiei, dar si in campie. Suprafata mare a campiei a facut ca clima sa fie diferita: in nord clima este temperata, iarna temperaturile ajung la Bijing la -4C-5C, precipitatiile sunt in jur de 600-700 mm ; in sud este un climat subtropical cu precipitatii de circa 1000 mm, temperaturile sunt pozitive iarna.Vegetatia este formata din paduri de foioase si de pin : stejarul mongolez, frasinul manciurian.Solurile sunt fertile, campia este bine utilizata agricol.Densitatea

14

populatiei se situeaza in jurul valorii de 500 loc. /km ; exista si o serie de rauri : Marele Canal Chinezesc, Huanghe. Campia Manciuriei (Lia He-Sungari) este o campie puternic umanizata si valorificata economic.Clima este temperat continentala cu temperaturi de circa -30C iarna la Harbin in nord ; in sud clima este mai blanda si mai umeda.Campia Manciuriei este marginita la nord de Muntii Hinganul Mare 2000 m de3 varsta hercinica, reprezinta una dintre cele mai insemnate regiuni forestirer ale Chinei, in nord este marginita de Muntii Hinganul Mic. Muntii Chinei de sud : la sud de fluviul Chang Jian sunt munti formati in paleozoicul inferior (cutari caledonice, puternic faliati si cutati in mezozoic), regiunea este puternic fragmentata, tarmul este de tip riass.Regiunea prezinta formatiuni muntoase cu inaltimi de circa 1500 m, cu numeroase precipitatii (2000 mm) cea mai umeda regiune a Chinei, clima subtropicalmusonica ; vegetatia este permanent verde : paduri , gingko biloba care a aparut in paleozoic ; ca aniamel : ursul panda. Podisul Yunnan se afla la granita cu Peninsula Indochina.Aici este foarte bine dezvoltat relieful carstic, altitudinile depasesc 1000 m ; precipiatiile sunt bogate.Aici se gaseste padurea de piatra.Sunt lacuri de natura tectonica,paduri bogate.Ca animale : tigtul chinezesc, jibonul, leopardul, elefanti. CURS 10 CADRUL NATURAL AL JAPONIEI

EVOLUTIA GEOLOGICA Multe dintre fenomenle geografice sunt strans legate de pozitia Japoniei la contactul cu unele placi tectonice : placa Euroasistica in vest, placa Pacifica

15

in est, placa Filipineza si placa americana.Placa Filipineza si placa americana se sunduc sub cea eurasiatica. Japonia este formata predominat din munti (85%) tineri de varsta alpina.Face parte din sistemul cutarilor alpine pacifice cu inaltimi in partea centrala a insulei Honshu care trec de 3000 m.Tarmurile Japoniei sunt destul de sinuase, cele dinspre Marea Japoniei sunt mai rectilinii iar cele de la Oceanul Pacific sunt mai fragmentate.Are ca golfuri : Golful Tokyo, Golful Osaka, Golful Suruga. Intre Tokyo si Osaka tarmurile sunt puternic antropizate.In partea de sud a tarmului apar multe formatiuni coraligene.Intensa cativitate tectonica a facut ca Japonia sa fie brazdata de multe falii .Grabenul Fosa Magna strabate partea centrala. RELIEFUL este predominant muntos.Altitudinea maxima este data de vulcanul FUJI (3776 m), este situat in partea centrala a insulei Honshu.In Joponia exista munti de cutare si munti vulcanici ; sunt peste 130 vulcani. Cea mai importanta masa muntoasa este Masivul Central Japonez in care sunt munti precum : Hida, Akaishi (Alpii japonezi).Spre nord si sud se desprind lanturi muntoase alungite.In sud sunt Muntii Ciubocu, Abukuma si Tutakani.In partea centrala este culmea Oku iar in vest culmea Deva Ekigo. Campiile sunt foarte inguste, se formeaza acolo unde raurile importante sunt iesite din munti : Ishikari, Akita, Niigata, Sendai aceasta din urma fiind considerata granarul Japoniei.Campiile sunt cele mai valorificate din punct de vedere economic. Ca depresiuni sunt : Nara, Maebashi. Clima Japoniei Ca factori : - pozitia geografica si distributia latitudinala (45 latitudine nordica) face ca Japonia sa aiba o clima cu parametri care se modifica de la nord la sud.Teperaturile cresc de la nord la sud ; - relieful prin inaltime si orientare - circulatia musonica : musonul de vara si musonul de iarna ; - curentii marini : Kuro Shivo si Oya Shivo. Regiunea de la nord de Tokyo clima este temperat musonica, precipitatiile sunt in jur de 800-1000 mm, multa zapada in timpul iernii, temperaturile sunt negative iarna : la Saporo valorile medii ajung pana la -10C, vara valorile sunt in jur de 20C ; regiunea de la sud se incadreaza in regiunea subtropicala. Sudul insulei Honshu prezinta un climatsubtropical musonic, temperaturile medii sunt pozitive iarna : la Nagasaki media este de 10C, precipitatiile sunt in jur de circa 1000-2000 mm.In timpul verii crculatia predominat este dinspre Oceanul Pacific, cad mai multe precipitatii pe versantii estici.Iarna masele de aer uscat, strabat Muntii Japoniei si descarca multe precipitatii pe versantii vestici. Regiunea Japoniei este frecvent afectata de taifunuri.Cand seismele su t puternice se produc valuri tsunami. Reteaua hidrografica raurile sunt scurte, repezi, cu potential hidroenergetic ridicat ; sunt importante in irigatii.Cel mai lung are 360 km : Shinano care se varsa in Marea Japoniei ; Tone-peste 300 km lungime. Debitele sunt constante.

16

Prezenat lacurilor: lacurile vulcanice Akan; lacuri tectonice Biva. Apele subterane sunt valorificate in cura balneara.Cea mai cunoscuta statiune este Beppu. Vegetatia si fauna Mare parte din teritoriul Japoniei este impadurit (peste 80% din suparafata Japoniei).In nord sunt paduri de foioase si conifere : molidul de Hokaido, molidul de Ohotk, frasinul ; in sud sunt paduri subtropicale : bambusi, magnolii, stejari. Fauna : makakul japonez, ursul negru, cocosul japonez, salamandra uriasa.

CURS NR 4 12.12.2006 ASIA GEOGRAFIA INDIEI INDIA este situata in S Asiei, fiind limitata la: - N: China - E: Nepal, Calcutta, Golful Bengal - S: Oceanul Indian - V: Marea Arabiei - NV: Pakistan Cuprinde o serie de insule: ANDAMAN, NICOBAR, LOCCADIVE Cea mai veche structura geologica se intalneste in Penisula Indiana (regiune situata la S de Valea Gangelui) Platforma indiana este de varsta precambriana Pe teritoriul Indiei se gaseste Placa Indiana care reprezinta o parte a marii Placi Indo-Australiene. Placa Indiana a fost desprinsa de Africa acum 90 mil ani si s-a indreptat spre N intrand in coliziune cu Placa Eurasiatica (acum 50 mil ani). Aceasta coliziune este responsabila de formarea si puternica inaltare a Muntilor Himalaya si regiunilor de la N (Tibet, Lacul Baikal). Ambele placi sunt continentale (nu s-a produs o subductie). In timpul cretacicului au avut loc puternice eruptii vulcanice in Podisul Deccan si la N de el, care au dus la formarea unor intinse platouri vulcanice bazaltice cunoscute sub numele de trappe bazaltice. In cuaternar, racirea puternica a climei a facut ca in Himalaya sa se instaleze ghetarii. RELIEFUL In N se dispune pe directie E-V sistemul Himalayan pe o lungiume de 2000 km. MUNTII HIMALAYA se intind si pe teritoriul statelor: China, Nepal, Buthan, Pakistan. Muntii tineri sunt formati in urma cutarilor alpine. Altitudinile cele mai mari din Asia se gasesc aici: Vf Everest (8848 m.) Unii geografi include Muntilor Himalaya si muntii Karakorun. Limita acceptata este valea Indusului-valea Brahmaputrei

17

Se impune prin larga dezvoltare relieful glaciar (vai, creste, ghetari) Ghetari numerosi de tip Himalayan (50-60 km lungime) Ghetarii din Karakorum mai lungi decat cei din Himalaya. Dispunerea Himalayei E-V si inaltimile fac ca acestia sa joace un rol important bioclimatic( bariera climatica). Astfel versantii sudici sunt bine umeziti si cu o vegetatie bogata, etajata, in timp ce versantii N sunt mult mai uscati si mai saraci in vegetatie. La poale cad precipitatii intre 2000-4000 mm/an iar in Tibet de 200 mm/an. Vegetatia este alcatuita din paduri tropicale, subtropicale la baza, pajisti alpine la altitudini mari. CAMPIA INDO-GANGETICA se impune pe teritoriul Indiei. - este o campie foarte joasa (in zona de varsare altitudinea este mai mica de 10 m), de acumulare. Relieful predominant de tip fluviatil. Este o campie neteda, cu lunci intinse, terase, despletire. Are un grad foarte ridicat de populare si un grad ridicat de valorificare agricola (preponderant agricola a Indiei) Gange asigura apa pentru irigatii. Delta cea mai intinsa din lume. PODISUL DECCAN - este situat in partea centrala a Indiei. Este delimitat de Gatii de V, Gatii de E si Muntii Satpura. Inaltimile variaza intre 500-1000 m. se prezinta sub forma unor platouri foarte intinse si erodate. La suprafata prezinta strate groase de roci bazaltice, iar in fundament roci bazaltice, iar in fundament roci cristaline sau granitice de varsta precambriana. Este fragmentat de o retea hidrografica cu izvoarele in Gatii de Vest in special ( Gondhawy, Krish). Este o depresiune de eroziune. GATII DE VEST - au un aspect continuu, sunt orientati pe directia N-S, cu inaltimi care culmineaza partea sudica la peste 2500 m (in Masivul Nilgiri). Sunt munti de tip bloc, sunt o inaltare a Platformei Indiene. Prezinta in zonele mai inalte roci de natura vulcanica. Prezinta un versant abrupt spre Mare Arabiei. Spre Podisul Deccan versantul este prelung. Functioneaza ca bariera clima in calea maselor musonice (musonul de vara) -> versantii de vest sunt mult mai bine umeziti (3000 mm/an), paduri tropicale umede; versantul E este mai uscat (600 mm/an), cu savane si paduri tropicale uscate. GATII DE EST: - limiteaza Podisul Deccan in E. sunt munti cu altitudini mai mici decat Gatii de V (1000 1500 m). sunt mult mai fragmentati de reteaua hidrografica. Muntii de tip bloc. Marginal : 2 campii: Coromandel si Malabar, campii inguste si alungite. Campia Coromandel este mai complexa si are caracter deltaic. Este o regiune de mare populare si intense dezvoltare agricola. In N Podisului Deccan exista o serie de siruri muntoase (munti cu altitudini reduse: 800 900 m, rar atingand 1200-1300 m. altitudine): Muntii Satpura (800-900 m alt) si Muntii Vindhya (1200-1300 m). Intre cele 2 siruri montane se gaseste grabenul traversat de raul Narmada. Aceste siruri au orientare de la E la V si sunt munti de tip bloc. PODISUL MALVA este situat la N de Muntii Vindhya. Este de natura vulcanica si drenat de afluentii Gangelui. Este despartit de desertul Thar prin muntii Arawali (care sunt munti foarte vechi si cu altitudini reduse).

18

DESERTUL THAR este situat in NV si V Indiei. Se continua pe teritoriul Pakistanului pana la Valea Indusului. Este un desert tropical, predominant nisipos (cu numeroase dune de nisip). In S, sunt intinse suprafete saraturoase. CLIMA Este determinate de 3 factori: a) pozitia geografica partea centrala si nordica a Indiei este strabatuta de Tropicul Racului -> clima tropicala (calda) b) circulatia musonica musonul de vara c) Muntii Himalaya au rol de bariera climatica in calea maselor de aer dinspre S si celor reci si uscate din N. Musonul vine anual la inceputul lunii iunie si loveste coasta Malabar, apoi se deplaseaza spre NE. sunt mai multe anotimpuri : - anotimpul de vara (aprilie-iunie) defavorabil agriculturii; temperaturi foarte ridicate, mai mult de 30 C; anotimp foarte uscat. - anotimp musonic (iunie-septembrie) ploi puternice si abundente (75-80 % din ploile din India cad in acest anotimp) - anotimpul retragerii musonului (octombrie-noiembrie)- cad ploi slabe - anotimpul de iarna temperaturi si precipitatii scazute; musonul de iarna (afecteaza coltul SE al Indiei, statul Tamil Nadu) HIDROGRAFIA Regimul de scurgere este direct influentat de circulatia musonica. Astfel cele mai mari debite vor fi inregistrate in perioada august-septembrie (inundatii). GANGE este cel mai important fluviu al Indiei. Isi are izvoarele in Himalaya. Este considerat fluviul sfant. BRAHMAPUTRA + GANGE au cea mai mare delta de pe Glob. La contactul cu Golful Bengal se gaseste cea mai intinsa padure de mangrove din lume (regiunea Sunderbans parc national care protejeaza si cele mai mari efective de tigru bengalez). Reteaua hidrografica este folosita pentru: irigatii (culturile de orez), navigatie (Gange) si hidroenergie (raurile himalayene si cele de pe versantul V al Gatilor de V). VEGETATIA SI FAUNA padurile tropicale-umede: Coasta Malabar si V. Gatilor de V, cursul inferior al Gangelui si Brahmaputrei, N Gatilor de E. padurile tropicale uscate si savanele: Podisul Deccan, Gatii de E, regiunea de la N de Podisul Deccan

19

padurile de mangrove zona deltei, Coasta Coromandel (deltele raurilor care se varsa in Golful Bengal) vegetatia desertica : desertul Thar tufisuri, plante de saratura vegetatie etajata in S Muntilor Himalaya (de la paduri tropicale si subtropicale la baza, pana la pasunile alpine, la peste 3000 de m.) carnivorele mari: tigrul bengalez, leul Asiatic (Parcul National Gir din statul Gujarat), leopardul zapezilor (Himalaya), pantera neagra (Gatii de V). alte animale: elefantul Indian, rinocerul Indian, specii de maimute (gibonii in padurea himalayana, langurii), reptile, serpi veninosi. II. ECONOMIA

INDIA este un stat cu o economie in dezvoltare, bazata pe agricultura si pe industria miniera si prelucratoare. Desi culturile ocupa jumatate din suprafata tarii, iar fertilitatea este in mare parte ridicata si in multe zone se realizeaza 2 culturi pe an, randamentul agriculturii indiene este redus din cauza lipsei sau slabei dotari tehnice si iregularitatilor climatice. Este al III-lea mare producator de cereale din lume. Se cultiva: orez, grau, mei, porumb, soia, leguminoase Plantatii: de ceai, iuta, hevea, trestie de zahar, bananieri, cocotieri, citrice, arbori de cafea. Resurse: minereuri de Fe, bauxita, carbuni, petrol, gaze naturale. Ramuri ale industriei: industria zaharului, industria textila, industria siderurgica, industria cimentului. III. principalele zone sau obiective: TURISMUL

1. orase bogate in monumente (palate, temple, moschei, cetati si constructii vechi, edificii coloniale si moderne: Delhi ( Coloana de Fier, Moscheea Jama Masjid), Mumbai, Agra (renumitul mausoleu Taj Mahal), Varanasi (multe temple hinduse: Templul de Aur), Madras Jaipur (Palatul Vanturilor) 2. statiuni climaterice: Simla si Darjeeling in Himalaya 3. statiuni balneoclimaterice: Puri (pe tarmul Golfului Bengal si mai ales al Marii Arabiei) si Ladakh (Micul Tibet)

JAPONIA Lect. dr.Vasile Popa (ianuarie 2008) Caractere ale populaiei

20

Originea japonezilor. Nu exist o explicaie tiinific clar asupra originii japonezilor. Lng Kobe a fost descoperit un schelet de om din paleolitic-Omul de Akashi (Nipponantropus akashiensis). Majoritatea oamenilor de tiin afirm c omul care a trit n paleolitic pe aceste insule a fost exterminat de cataclismele naturale. Cea mai rspndit teorie despre originea japonezilor este cea a unei culturi duble: curentul nordic (Siberia, Mongolia, Manciuria, Coreea) i curentul sudic (insulele indoneziene, Taiwan, Filipine, sudul Chinei). Populaiile curentului nordic s-au stabilit n secolul al IV-lea n Insula Honshu i au format statul Yamato (regiunea Kinki). Populaia AINU - a venit din Europa, prin Siberia-Sahalin n Hokkaido i nordul insulei Honshu. Numele nippon (nihon) - ara soarelui rsare, apare pentru prima dat ntr-o scrisoare din anul 607 adresat de prinul Shotoku mpratului Chinei. La sfritul neoliticului se dezvolt cultura Jomon-vase de lut ars cu suprafa mat i decoraiuni n relief. Cultura Jomon ia sfrit n secolul II .Hr. cnd se fac simite primele influene culturale chineze (dinastia Han)-cultura orezului, arta confecionrii uneltelor din bronz i fier. Comunitile tribale din cmpia Yamato au reuit s cucereasc, pn la sf. secolului al IV-lea, aproape ntreaga Japonie, cu excepia regiunii de sud a Insulei Kyushu i a nordului arhipelagului (populat de ctre ainu). n secolul al V-lea japonezii stabilesc relaii cu China, fapt care favorizeaz ptrunderea n Japonia a literaturii, astronomiei, medicinei i sericiculturii iar n secolul al VI-lea a confucianismului i budismului. Ele au funcionat n paralel cu religia local intoismul. Epoca Nara. Nara este un ora vechi, cu strzi nguste i ntortocheate, case vechi din lemn, cu numeroase monumente i parcuri situat n cmpia Yamato. Acest ora reprezint prima capital a statului centralizat japonez, fiind fondat n anul 710 (cel mai vechi ora al Japoniei). Reprezint i centrul budismului din Japonia. Aici se afl, n templul Todaiji, Daibutsu (Marele Budha-statuie din bronz de 16 m nlime) care dateaz din anul 752. Influena foarte mare exercitat de ctre preoi (existau numeroase temple) a determinat curtea imperial s mute capitala ntr-un alt ora Kyoto (794). Kyoto reprezint astzi capitala cultural a rii, fiind unul dintre puinele orae care nu au fost bombardate n al doilea rzboi mondial. Acest fapt a favorizat pstrarea multor vestigii ale istoriei nipone. Se ntlnesc numeroase temple budiste i intoiste (Nishi Hongaji, Higashi Hongaji), palate (castelul Nijo), grdini (grdina de piatr a templului Ryoanji). n secolele XI-XII se constat o sporire a influenei marilor seniori feudali, care dispuneau de fore armate (rzboinici devotai-spiritul bushido) puternice, cu care se mpotriveau puterii centrale de la Kyoto. Epoca ogunatului (1192-1868). n aceast perioad are loc limitarea autoritii mpratului (doar cu rol ceremonial) i asumarea puterii reale de ctre ogun (comandantul militar suprem). n secolul al XII-lea au avut loc dou tentative de cucerirea a Japoniei de ctre mongoli (1274, 1281) zdrnicite de forele naturii (taifunuri-vnturi divine-kamikaze).

21

n 1542 n Japonia ajung primii europeni, misionari i negustori portughezi din Macao. Acetia introduc armele de foc i cretinimul (interzis n 1587). Perioada dintre 1500-1603 este cunoscut ca perioada rzboaielor civile- dispute ntre feudali (daimio) pentru putere ceeea ce determin o puternic frmiare statal. n 1598 vine la putere Tokugawa Ieyasu care reunific ara. ncepnd cu anul 1603, cnd acesta este numit ogun, Japonia traverseaz ultima perioad de dictatur militar, care dureaz pn n 1868 (perioada Tokugawa). Se remarc prin autoizolarea de restul lumii (sunt nchise graniele circa dou secole i jumtate) i mutarea capitalei de Edo (actualul Tokyo-capitala de rsrit) n 1603. Doar chinezii i olandezii au avut permisiunea de a veni n insula Deshima din golful Nagasaki pentru comer. n 1853 i fac apariia americanii (Matthew C. Perry) care foreaz Japonia s deschid porile comerului exterior. Perioada 1858-1868 este marcat de dispute, cu consecine dramatice. Semnarea tratatului de comer i amiciie japono-american, urmat de alte tratate cu puterile occidentale, a divizat societatea japozez. Epoca (restauraia) Meiji (1868-1912) - restabilirea autoritii imperiale i dispariia ogunatului. Are loc modernizarea statului dup modelul european i nord-american i trecerea de la o societate feudal la una modern i industrial (capitalist). Japonia este statul care a realizat cea mai rapid tranziie de la un sistem socio-economic feudal la unul modern. n 1871 este abolit feudalismul, n 1872 este reformat sistemul de nvmnt, n 1873 sunt introduse serviciul militar obligatoriu i calendarul gregorian, iar n 1889 este adoptat Constituia dup modelul german, care proclam Japonia monarhie constituional. La nceputul secolului XX devine una dintre marile puteri economice i militare ale lumii, promotor al unei politici externe imperialiste. - 1894-1895 - expansiunea spre China i Taiwan; - 1904-1905 - conflict ruso-japonez: aduce Japoniei Pen. Lioadong, sudul insulei Sahalin, protectoratul asupra Coreei (colonie ntre 1910-1945); - 1914-1918 - particip la primul rzboi mondial de partea Antantei: anexarea posesiunilor germane din China i Pacific; - 1931- conflict chino-japonez: ocuparea Manciuriei (din 1932 statul independent Manciuko); - 1937 - se altur axei Berlin-Roma: ofensiv asupra Chinei (ocup o bun parte a rii); n 1941 are loc atacul asupra bazei americane Pearl Harbour; Politic i militar Japonia rmne, n perioada postbelic, legat de SUA, care pstreaz aici baze militare i care-i asigur securitatea. n prezent Japonia are o populaie de circa 127,6 mil.loc., cu o densitate de 341 loc/km2. Cele mai mari densiti de populaie se nregistreaz n megalipolisul japonez (Tokyo-Nagoya-Osaka-Kitakyushu) cu valori care depesc 1000 loc/km2 (chiar 4000 loc/km2). Valori mai mici se nregistreaz n nordul insulei Honshu, Insula Shikoku i Insula Hokkaido. Natalitatea este de 9,5 , mortalitatea de 8,7 , sperana de via la natere de peste 76 ani (77 ani masculin i 84 ani feminin; circa 1,02 milioane japonezi au peste 90 ani) i o popuaie urban de 78 %. Populaia este foarte omogen, fiind format, n proporie de 99%, din japonezi. n Japonia mai triesc circa 500 mii coreeni, 250 mii chinezi, 180 mii brazilieni i 90 mii filipinezi. n insula Hokkaido exist circa 20 000

22

ainu. intoismul (51%-strveche religie animist a Japoniei) i budismul (38%) sunt religiile cele mai rspndite. Tabel nr.1
anul natalitate a () mortalitate a () mortalitate a infantil () 60,1 creterea natural rata fertiliti i sperana de via masc fem 62,9 74,6 81,9 85,3

195 28,1 10,9 17,2 3,65 59,5 0 197 18,8 6.9 13,1 11,8 2,13 69,3 0 199 10 6,7 4,6 3,3 1,54 75,9 0 200 8,9 8 3 0,9 1,29 78,3 3 Sursa: Statistics Bureau, Ministry of Internal Affair and Communication, Japan.

n condiiile tendinelor actuale (tab.1, fig.1) populaia Japoniei este n declin demografic i mbtrnire. Se consider c n 2050 Japonia va avea 100 milioane locuitori din care 35,7 % va avea peste 65 ani. Fig. nr. 1. Tipuri de piramide ale vrstelor

Oraele Japoniei Oraele din Japonia sunt, n general, de vrst recet. Exceptnd vechile capitale Nara, Kyoto i Kamakura, oraele apar dup dup secolul XVI. n a doua jumtate a secolului al XVI-lea n jurul templelor influente i a castelelor seniorilor feudali ncep s apar orae. Majoritatea oraelor importante se dezvolt n jurul castelelor, multe localizate n lungul princialelor ci de comunicaie (Tokyo, Osaka, Nagoya, Himeji). Unele orae se dezvolt n jurul centrelor portuare (Kobe, Sakai).

23

Dezvoltarea centrelor urbane are loc de la sfritul secolului al XIX-lea (dup restauraia Meiji), cnd prosper centrele portuare (Kobe, Yokohama, Niigata, Hakodate, Nagasaki) i apar centrele industriale (Kawasaki, Amagasaki, Yawata). Multe oraecastel, n special cele din est, sunt prinse n procesul industrializrii. n Hokkaido i sudul insulei Kyushu resursele minerale au favorizat dezvoltarea industrial i urban (Muroran, Minamata). Oraele principale sunt: Tokyo (8,1 mil), Yokohama (3,4 mil), Osaka (2,6 mil), Nagoya (2,1 mil), Sapporo (1,8 mil), Kyoto (1,46 mil), Kobe (1,5 mil), Fukuoka (1,3 mil), Kawasaki (1,25 mil), Hiroshima (1,1 mil), Kitakyushu (1 mil), Sendai (1 mil). Oraul Tokyo este localizat n estul insulei Honshu, la Golful Tokyo. Originile oraului dateaz de la nceputul secolului al XVII-lea, cnd ogunul Jeyasu Tokugawa construiete, pe locul unui sat pescresc, un castel numit Edo, care s reprezinte reedina sa (reedina mpratului se afla la Kyoto). n 1869, dup abolirea ogunatului, capitala Japoniei moderne se stabilete la Edo, numit de acum Tokyo-capitala de rsrit. Oraul are mult de suferit de pe urma cutremurelor (n special cel din 1923) i a bombardamentelor celui de-al doilea rzboi mondial. Reprezint unul dintre cele mai importante centre urbane i industriale ale lumii fiind i primul centru comercial, financiar i de transport al rii (nod de comunicaii rutiere i feroviare, port i 2 aeroporturi internaionale la Narita i Haneda). Este de asemenea cel mai mare centru cultural-tiinific i de nvmnt al Japoniei (Academia Japonez-1879, Universitatea Nihon-1889, numeroase muzee i galerii de art-Muzeul Naional Tokyo-1871, teatre, amenajri sportive-Parcul sporturilor, monumente-Palatul imperial, temple-Asakusa). Yokohama este al doilea ora al Japoniei (3,4 mil.loc), parte a ariei metropolitane Tokyo (la 32 km sud-vest de acesta). n 1859 era un mic sat de pescari care avea s nfloreasc dup Restauraia Meiji odat cu intensificarea schimburilor comerciale. n 1889 este declarat ora devenind al doulea ora al Japoniei, mare port i centru industrial. Este distrus de cutremurul din 1923 i de bombardamentele din al doilea rzboi mondial dar se reface de fiecare dat. Multe din industriile ariei metropolitane sunt localizate aici: construcii de nave, produse chimice, combinate siderurgice i metalurgice, construcii de maini, prelucrarea petrolului, automobile, ind. uoar. Este i un nsemnat centru financiar-bancar, de transport (prima cale ferat din Japonia a fost construit ntre Tokyo i Yokohama n 1872) i comercial. n 1980 42,4 % din totalul populaiei Japoniei era concentrat n 3 arii metropolitane (aria metropolitan s-a considerat teritoriul ntins pe 50 km distan de centru) - Tokyo, Osaka i Nagoya. n anul 2000 procentul s-a ridicat la 44,2 % din total, adic 56,14 mil.loc. (pe o suprafa de 5,9 % din total). Densitatea populaiei n aceste arii metropolitane este foarte mare: 4028 loc/km2 n aria Tokyo, 2209 loc/km2 n aria Osaka i 1206 loc/km2 n aria Nagoya. Tabel nr.2
Aria metropolitan Aria metropolitan Tokyo Aria metropolitan Osaka Aria metropolitan Nagoya Totalul celor 3 arii metropolitane 1980 (mil.loc ) 26,3 15,4 7,8 49,59 1990 (mil.loc ) 29,2 16,2 8,4 53,84 2000 (mil.loc) 30,7 16,5 8,8 56,14

24

Procentul din populaia total Japonia-populaia total

42,4 117

43,6 123

44,2 126,9

Sursa: Statistics Bureau, MIC, Japan. Caracteristici economice Japonia este a doua putere economic a lumii, cu un PNB care depete 5200 md. dolari (73,3 % din servicii, 25,4% industrie, 1,3% agricultur). Miracolul economic japonez rezid din faptul c aceast ar, relativ mic ca suprafa (circa 378 mii km2), muntoas n cea mai mare parte, situat ntr-o zon seismic i vulcanic foarte activ dar i cu multe taifunuri, lipsit de resurse naturale, grav afectat de bombardamentele celui de-al doilea rzboi mondial (inclusiv bombele atomice de la Hiroshima i Nagasaki, 6-8 august 1945) a devenit n epoca postbelic o mare putere economic, cu realizri remarcabile din punct de vedere tehnologic. Explicaia este dat de poteialul uman remarcabil (putere de munc, onoare i disciplin - spiritul bushido din perioada samurailor), resursele financiare reduse care au fost alocate sectorului militar, stabilitatea politic, politicile economice i de dezvoltare guvernamentale. Prima etap a modernizrii Japoniei poate fi considerat perioada 1870-1905 cnd au fost puse bazele unei industrii naionale bazate pe meteugurile tradiionale dar i pe importul de tehnic. n 1901 apare prima oelrie (Yawata Iron and Stell Mill). ntre 1905-1940 economia Japoniei crete de 12 ori, nregistrnd un boom care a continuat pn la criza de supraproducie din 1929, dar care a continuat s se dezvolte datorit orientrii ctre producia de rzboi. n 1950 produsul naional brut era de 10 miliarde dolari. n perioada 1960-1970 are loc o cretere economic foarte mare (dup ce n 1950 Japonia era devastat de bombardamentele atomice din 1945, traumatizat de tragediile de la Hiroshima i Nagasaki, ca i de soarta celor circa 7 milioane japonezi care se repatriau din zona Pacificului). n 1970 Japonia era a treia putere industrial a lumii (puternic dezvoltare a industriei siderurgice). n anii 60 se dezvolt puternic industria siderurgic, prin construirea unor mari capaciti de-a lungul coastelor. Pn la criza petrolier a fost cea mai prosper i eficient industrie, dar i un mare consumator de energie. ocul petrolier (1973). Dac n 1955 resursa energetic principal a Japoniei era crbunele (75%), n 1970 raportul se inversase, crbunele contribuind cu doar 25% la necesarul energetic al rii. Un rol din ce n ce mai mare revenea petrolului. ocul petrolier a dat o nou i semnificativ dimensiune vulnerabilitii Japoniei, o ar cu resurse minerale foarte reduse. Astfel n 1974-1975 are loc o cdere economic important. Dac n perioada 1960-1970 creterea economic era de 11%/an n deceniul 1970-1980 s-a redus la 5,5%/an. Dup criza petrolului au avut loc preocupri pentru restructurarea economiei naionale: trecerea treptat de la import i consum de materii prime la import i consum de semifabricate. Restructurarea industrial a dus la promovarea ramurilor sofisticate de nalt tehnicitate, cu mare consum de inteligen i scderea ponderii ramurilor energofage. A progresat mult programul nuclear dar i tehnologiile de producerea a energiei pe baza potenialului solar i geotermal. 25

Industria de autovehicule este o industrie cheie deoarece antreneaz numeroase activitii (industria siderurgic i metalurgic-Al, Cu, Pb, ind. maselor plastice, anvelope, textile, produse chimice, reele de distribuie, comercializare, service). Producia de autovehicule a crescut constant, de la peste 100 mii buci n 1956 la peste 11 milioane n prezent. Aceast confruntare economic i comercial nu a fost singura: rzboiul textilelor (deceniul 6), rzboiul televizoarelor (deceniul 7) sau conflictul oelului. Un rol central n dinamismul economiei l prezint industria de vrf. De asemenea se remarc trecerea spre exportul de capital: investiii directe n strintate ale companiilor japoneze, achiziii de aciuni ale investitorilor japonezi; mprumuturi i credite acordate de bncile japoneze. Japonia este o ar dependent de comerul exterior, de importul de materii prime i exportul de bunuri. n aceste condiii meninerea unui comer internaional liber (fr practici protecioniste) este esenial pentru economia Japoniei. ncepnd cu anul 1980 are loc boom-ul roboticii (n prezent sunt peste 410 mii roboi industriali). Revoluia electronicii ncepe odat cu descoperirea tranzistorului (1947)-semiconductor folosit la fabricarea calculatorului electronic i continu cu dezvoltarea circuitelor integrate cu peste 100 mii tranzistori. Cheia industrializrii postbelice a Japoniei a fost dat de folosirea pe scar larg a tehnologiilor electronice n toate domeniile. Succesele deosebite obinute n diverse domenii ale industriei de vrf (electronic i electrotehnic, telecomunicaii, biotehnologie, robotic) nu se puteau realiza fr investiii masive n cercetare i nvmnt. n acest sens se evideniaz oraul tiinific Tsukuba, situat n partea central a insulei Honshu, care cuprinde Universitatea Tsukuba1973 i numeroase institute de cercetare i educaionale (una dintre cele mai mari concentrri tiinifice din lume orientat spre cercetare fundamental). n anul 1980 a fost locul Expoziiei tiinifice i Tehnologice Internaionale. Sfritul secolului al XX-lea este cunoscut ca deceniul negru fiind marcat de o ncetinire a creterii economice (1,5 % n perioada 1990-1997). Industria energiei electrice se bazeaz pe: petrol (49,4%), crbune (19,1%), gaze naturale lichefiate (13,3%), energie nuclear (12,6%), hidroenergie i energie geotermal (3,5%), alte surse (2,3%). Circa 80% din necesarul de energie se import (90% din importurile de petrol provin din Orientul Mijlociu). Japonia are o industrie complex (ramuri industriale reprezentative: industria siderurgic, naval-primul productor mondial, a automobilelor-8,6 milioane buci, primul productor mondial, motocicletelor, produselor electronice, chimice-inclusiv farmaceutic, textile), cu un nalt nivel tehnologic, care antreneaz 25% din populaia activ i contribuie cu 25% la crearea PIB (ponderi n scdere n defavoarea serviciilor). Lipsa acut a spaiului destinat construciilor (de unde dezvoltarea pe vertical) a fcut ca multe uniti industriale (i nu numai) s fie amenajate pe insule artificiale (poldere industriale). Agricultura este intensiv, cu randamente superioare, puternic mecanizat i chimizat, antreneaz 5% din populaia activ, particip cu 1,3% la PIB i este subvenionat de ctre stat. Se cultiv orez (jumtate din terenurile cultivate), ceai, trestie (n insula Kyushu) i sfecl de zahr, legume, fructe, arbore de camfor. Se mai remarc, prin activiti semnificatice, pescuitul (inclusiv vnatul de balene) i sericicultura.

26

Japonia se poate mpri, din punct de vedere agricol, n dou regiuni: Japonia de nord (limita este situat la nord de Tokyo) caracterizat printr-un climat temperat rece cu ierni aspre care nu este cultivabil dect vara. Furnizeaz cele mai mari cantiti de orez (limita culturii este n nordul insulei Hokkaido), dar i alte cereale (ovz) sau sfecl de zahr. Se cresc bovine pentru lapte. Japonia de sud (subtropical) se remarc prin dou recolte pe an: o recolt de orez vara i o recolt complementar (gru, soia, orz). Pe pantele munilor culturi de ceai, dud pentru creterea viermilor de mtase sau pomi fructiferi (meri, mandarini). Cile de comunicaii sunt moderne i diversificate (rutiere-1,16 mil.km, feroviare23705 km, navale, aeriene i speciale). Reeaua feroviar este deservit de trenuri de mare vitez (Hikari, peste 200 km/h) care leag insulele japoneze prin poduri i tunele (se remarc tunelul Seikan, lung de 54 km, ntre insulele Honshu i Hokkaido). Prima linie de mare vitez a fost construit ntre Tokyo i Osaka (515 km) i dat n folosin n 1964. Pn n 1975 linia se prelungete pn la Fukuoka. Alte linii au fost construite spre Niigata (la Marea Japoniei) i Morioka (n regiunea Tohoku). Porturile japoneze sunt printre cele mai mari din lume: Kobe, Chiba, Nagoya, Yokohama, Osaka, Kitakyushu, Kawasaki, fiecare cu peste 100 mil.tone/an. Turismul nu beneficiaz de un numr ridicat de turiti strini (4-5 milioane) fiind mai dezvoltat cel intern. Predomin turismul cultural-istoric i religios apoi cel balneoclimateric i pentru sporturile de iarn. Ca obiective reprezentative se remarc: oraul Tokyo i mprejurimile (P.N. Fuji-Hakone-Izu cu vulcanul Fuji San, staiunile pentru sporturi de iarn Karuizawa i Sugadaira, staiunea Nikko), Fujigoko (regiune lacustr-5 lacuri, la poalele Muntelui Fuji), Hakone (popular staiune balnear-loc faimos pentru izvoarele fierbini; lacul Ashi; muzeu n aer liber-sculptur), Nikko (ora turistic i parc naional-peisaje montane, lacuri, cascade, izvoare fierbini; lacul de baraj vulcanic Chuzenji-situat la poalele muntelui vulcanic, sacru, Nantai; importan religioas-templul budist Rinnoji; mausoleul lui Ieyasu Tokugawa), Kamakura (importan istoric-sec.1214, cu numeroase temple i monumente istorice; plaje populare n timpul verii), Osaka i mprejurimile (staiunea balnear Takarazuka), Nara (prima capital a Japoniei, cu numeroase temple i cldiri istorice, templul Todaiji), Kyoto (ora turistic i cultural cu numeroase temple), Muntele Koya (centrul budismului shingon-sect budist din secolul 9; numeroase temple), Nagano (staiune pentru sporturile de iarn; templul Zenkoji), Himeji (castel faimos), Hiroshima (Parcul Pcii i muzeul memorial, Domul bombei atomice, grdini i parcuri), staiunea termal Beppu (Insula Kyushu, cu peste 3000 izvoare fierbini), Kumamoto (castel faimos din secolul 16), Matsumoto (castel faimos; baz de excursi n Alpii Japonezi) Insula Hokkaido: Parcul Naional Akan (lacuri de crater, izvoare fierbini, muni vulcanici), Lacul Toya (este inclus Parcului Naional Shikotsu-Toya; cuprinde izvoare fierbini, muni vulcanici-Usu, vegetaie bogat), Sapporo (staiune a sporturilor de iarn, festival al gheii), Okinawa (recifi de corali cu abundent via marin). Diferenieri regionale Regiunea Kanto este situat la Golful Tokyo (insula Honshu) fiind cea mai important din punct de vedere urban i industrial din Japonia. Aici se evideniaz Zona industrial Keihin care cuprinde centrele industriale Tokyo, Yokohama, Kawasaki,

27

Yokosuka (activiti portuare, siderurgie, construcii de maini, petrochimie). Se mai remarc, prin activitile portuare i industriale (siderurgie, petrochimie) Zona industrial Keiyo (Chiba, Kisarazu, Funabashi). Regiunea Kinki este localizat ntre Golful Osaka i lacul tectonic Biwa i ocup locul al doilea ca potenial economic. Numele provine de la termenii kin-proximitate i ki-capital imperial (teritoriul din vecintatea capitalei imperiale Kyoto). Centrele Osaka (mare centru industrial-prelucrarea petrolului, siderurgie, automobile, electrotehnic, celuloz i hrtie; financiar-bancar i comercial), Kobe (activiti portuare, comerciale, construcii de nave) i Kyoto (funcii industriale-electrotehnic, materiale de construcie, ind. uoar; culturale i turistice) sunt cele mai nsemnate din cadrul Zonei industriale Keihanshin (sau Hanshin). Regiunea Chubu este situat n partea central a insulei Honshu i se divide n trei subregiuni: Hokuriku (n lungul Mrii Japoniei), Tosan i Tokai (la Golful Ise). Zona industrial Chukyo este monopolizat de centrul Nagoya i ocup un loc important n industria japonez (textile, ceramic, motoare vehicule). Centre reprezentative: Nagoya (centru metalurgic, prelucrarea petrolului, ind. textil, activiti portuare), Toyota (automobile), Yokkaichi (industrie chimic). Regiunea industrial Hokuriku se remarc prin activiti tradiionale (producerea mtsii naturale, industria lemnului) sau moderne (construcii de maini, industrie chimic, metalurgia aluminiului): Niigata (construcii nave, motoare diesel, prelucrarea petrolului), Toyama (metalurgie, siderurgie, prelucrarea petrolului, ngrminte chimice), Kanazawa (textile, ceramic, mtase natural), Fukui (construcii maini, mtase natural). Regiunea industrial Tokai este situat n lungul magistralei Tokaido ntre Tokyo i Nagoya. Centre industriale: Shizuoka (industrie alimentar, construcii de maini), Shimizu (prelucrarea petrolului, metalurgia aluminiului, siderurgie), Hamamatsu (motociclete, piane, textile, produse chimice). Regiunea Chugoku este cuprins ntre culoarul Biwa, Insula Kyushu, Marea Japoniei i Marea Interioar. Prezint un relief predominat muntos fragmentat de o reea dens de ruri dar i cmpii litorale favorabile agriculturii (cereale, ceai, sericicultur) i aezrilor. n aceast regiune se remarc Regiunea industrial Setouchi (care se extinde i n nordul insulei Shikoku): Hiroshima (siderurgie, nave, locomotive, sticl, ind. textil), Iwakuni (petrochimie), Kure (siderurgie), Tokuyama (petrochimie, siderurgie, textil), Okayama (materiale de construcie, ind. textil). Regiunea Tohoku cuprinde partea nordic a insulei Honshu. Cmpiile (Sendai, Akita), culoarele de vale (Kitakami, Abukuma) i depresiunile reprezint elemente de favorabilitate pentru agricultur i aezri. Deine resurse, nu foarte nsemnate, de petrol, gaze, minereuri de fier i neferoase, ns cu producii nsemnate n domeniul agricol (orez) i silvic. Principalul centru urban i industrial este Sendai (peste 1 mil.loc) localizat pe coasta Oceanului Pacific. Acest ora s-a dezvoltat n jurul unui castel din secolul al XVI-lea, fiind n prezent un important centru comercial, portuar i industrial (prelucrarea petrolului, ind. cauciucului, construcii maini, alimentar). Alte centre urbane i industriale: Aomori (centru al industriei uoare, port pescresc), Akita (prelucrarea petrolului, ind. metalurgic), Fukushima (industrie chimic, industria cauciucului, textile). Regiunea Hokkaido cuprinde insula cu acelai nume situat n nordul Japoniei. Prezint un relief muntos (vulcanul Tokachi, 2077 m) cu cmpii marginale (Kushiro, Ishikari) i o clim mai aspr comparativ cu restul rii. Prezint o serie de resurse

28

naturale (crbune, minereuri feroase, neferoase, aur, lemn) i terenuri favorabile culturilor agricole (cereale-orez, ovz, sfecl de zahr). Cel mai nsemnat ora al regiunii este Sapporo (1,8 mil loc) localizat n partea vestic a insulei, pe rul Ishikari. Este un centru industrial (construcii de maini, textil, alimentar, celuloz i hrtie), comercial, turistic (centru popular pentru sporturile de iarn, festival al gheii) i educaional (Universitatea Hokkaido-1876). Alte centre ale regiunii: Kushiro (industria celulozei i hrtiei), Hakodate (construcii de nave, celuloz i hrtie, ind. alimentar), Muroran (siderurgie, construcii de maini). Regiunea Shikoku corespunde insulei omonime din partea de sud a Japoniei. Are un relief montan cu nguste cmpii litorale i o clim blnd. Partea nordic a insulei se remarc printr-un grad superior de dezvoltare urban i industrial. Se evideniaz: Matsuyama (prelucrarea petrolului, ind.uoar), Tokushima (industrie chimic, construcii de maini, textil), Takamatsu. n partea sudic a insulei cel mai nsemnat centru industrial este Kochi (siderurgie, construcii de maini, ind. chimic, pescuit). Pe cmpiile litorale i poalele munilor se cultiv orez, pomi fructiferi, legume (n nord) i ceai (n sud). Regiunea Kyushu prezint o serie de resurse de subsol (crbune, cupru, aur), terenuri agricole fertile (orez, ceai, trestie zahr) i o serie de centre urbane, n special n nordul insulei, cu o industrie variat: Kytakyushu (siderurgie, materiale de construcie, ceramic, ind. chimic), Fukuoka (siderurgie, ind. textil, chimic, alimentar), Nagasaki (construcii de nave, siderurgie), Sasebo (construcii nave, prelucrarea petrolului, ind. textil), Kumamoto (ind. chimic), Omuta (metalurgie, chimie). Prin concentrarea aezrilor pe coasta Oceanului Pacific, strnsele legturi de producie i infrastructura de transport divers, dens i modern (autostrzi, trenuri de mare vitez) care interconecteaz aceste centre, s-a detaat, ntre Regiunea Kanto (Tokyo) i nordul insulei Kyushu (oraul Kytakyushu) o mare formaiune urban (cu o mare dezvoltare industrial, comercial i portuar) cunoscut sub numele de Megalopolisul Japonez.

India-caractere umane i economice


Lect.dr. Vasile Popa (noiembrie 2007) India este un stat federal compus din 28 state (Andhra Pradesh, Arunachal Pradesh, Assam, Bihar, Chhattisgarh, Goa, Gujarat, Haryana, Himachal Pradesh, Jammu and Kashmir, Jharkhand, Karnataka, Kerala, Madhya Pradesh, Maharashtra, Manipur, Meghalaya, Mizoram, Nagaland, Orissa, Punjab, Rajasthan, Sikkim, Tamil Nadu, Tripura, Uttaranchal, Uttar Pradesh, West Bengal i 7 teritorii unionale (Insulele Andaman i Nicobar, Chandigarh, Dadra i Nagar Haveli, Daman i Diu, Delhi, Lakshadweep, Pondicherry). POPULAIA

29

Cele mai vechi urme de locuire aparin oamenilor paleolitici care se ocupau cu vntoarea, culesul sau pescuitul. n timpul neoliticului (mileniul V .Hr) oamenii au nceput s cultive pmntul (cereale, pomi fructiferi) i s domesticeasc animale (boi i capre). Descendeni ai acestor oameni primitivi se ntlnesc i astzi n unele locuri ale Indiei: santalii (la vest de Calcutta), khonzii (Orissa) sau gonzii (India Central). Aici a aprut una dintre vechile civilizaii ale omenirii - Civilizaia Indusului (sau Harappa) dezvoltat n mileniul III .Hr., n valea fluviului Indus. Oraele Harappa, Mohenjo-Daro (astzi pe teritoriul Pakistanului), Lothal (cu activiti portuare) sau Kalibangan, aprute aici n mileniul III-II .Hr. erau printre cele mai nfloritoare centre urbane ale vremii. Aceast civilizaie, aproape necunoscut pn la nceputul secolului XX, cuprindea orae nfloritoare cu strzi largi i drepte, dotate cu sisteme de drenaj, bi publice i cldiri construite din crmid ars. n a doua jumtate a mileniului al II-lea .Hr ptrund din Asia Central populaii indo-europene (indo-arienii) care cuceresc, pn n secolul V .Hr., partea nordic a Indiei devenind elementul etnic principal. Acetia introduc sistemul castelor i religia brahmanic. n antichitate s-au remarcat dou formaiuni politice care au reuit s controleze cea mai mare partea a Indiei: Imperiul Maurya (sec.IV-III .Hr), care a impus budismul ca religie oficial i Imperiul Gupta (sec.IV-V) cnd se rspndete hinduismul. Invaziile continu n India i n secolele urmtoare, venind, n special din Asia Central, populaii diferite din punct de vedere etno-cultural (populaii turanice, afgani, arabi, mongoli) care rspndesc, printre altele, religia islamic. Primii auropeni care ajung n India sunt portughezii, care prin Vasco da Gama ating coasta Malabar n anul 1498 iar ulterior pun stpnire pe mare parte din aceast coast, monopoliznd comerul cu Europa i Africa. La nceputul secolului al XVI-lea se nfiineaz Imperiul Marilor Moguli (cu capitala la Agra i apoi Delhi), care unific mare parte din India i impune ca religie de stat islamismul. Dup mai multe confruntri ntre puterile coloniale europene, n special ntre Anglia i Frana, n a doua parte a secolului al XVIII-lea Anglia devine principala for de influen din India, devenit din 1858 coloniei britanic (Perla Coroanei britanice). Micarea de emancipare naional are ca principal lider pe Mahatma Gandhi (18691948), printele naiunii indiene care joac un rol marcat n independena Indiei (1947). ns, disensiunile dintre hindui i musulmani, soldate cu numeroase victime, face ca India s fie divizat pe criterii religioase n dou state distincte: Uniunea Indian (cu populaie hindus) i Pakistanul (cu populaie musulman). n prezent India are o populaie de peste 1,08 md. loc.(15% din populaia planetei), cu o densitate de peste 310 loc/km2. Cele mai mari densiti de populaie (peste 500 loc/km2) se ntlnesc n Cmpia Gange-Brahmaputra (statele Uttar Pradesh, Bihar, Bengalul de Vest, Assam i teritoriul naional Delhi dein aproape 40% din populaia statului). Alte regiuni bine populate sunt cmpiile Coromandel i Malabar precum i partea de sud a Indiei. Deertul Thar are cea mai redus densitatea a populaiei (sub 5 loc/km2).

30

La nceputul secolului XX (1911-1920) att natalitatea ct i mortalitatea aveau valori ridicate, de circa 48 . Valorile mari ale mortalitii se datorau epidemiilor, dezastrelor naturale i srciei. Progresele realizate n domeniul medical, social, educaional au dus la reducerea semnificatv a mortalitii (sub 9 ) ns natalitatea a rmas ridicat (23 ), fapt care favorizeaz creterea populaiei (n anul 1950 erau circa 360 mil.loc). Dac n intervalul 1901-1911 creterea populaiei a fost de 5%, iar ntre 1930 i 1940 de 14%, n prezent ea este de peste 23%. Populaia este tnr, circa 31% avnd sub 15 ani, iar rata de fertilitate este de 2,78 copii/femeie. Sperana de via la natere este de circa 64 ani, valoare nu prea ridicat (Japonia are peste 75 ani) datorit dificultilor socio-economice, fapt reflectat i de mortalitatea infantil care este foarte mare (56,2 ) (sunt nc foarte rspndite malaria, holera, pneumonia, tuberculoza etc.). Nici gradul de alfabetizare nu este foarte ridicat, aproximativ 60% din populaia de peste 15 ani tie s scrie i s citeasc, din care 70,2% masculin i 48,3% feminin. Structura populaiei. Indienii sunt divizai din punct de vedere etno-rasial n indoarieni (72%), dravidieni (25%), mongoloizi i alii (3%). Din punct de vedere religios cei mai muli sunt hindui (81,3%) urmai de musulmani (12%, peste 120 mil.), cretini (2,3%), sikhiti (1,9%, n Punjab) i buditi. Esena hinduismului se bazeaz pe 3 dogme fundamentale: nvtura despre inegalitatea social iniial a oamenilor; credina n metempsihoz i rencarnri succesive; Karma-nvtura despre datorie i rsplat, adic despre normele de comportare care asigur omului posibilitatea de a trece pe o treapt social superioar numai n procesul rencarnrilor de dup moarte. Budismul i jainismul au aprut n sec. VI-V .Hr ca protest mpotriva sistemului de caste prin promovarea egalitii oamenilor i plasarea acestora n societate n funcie de meritele personale. Sikhismul apare n sec. XVI-XVII ca o reformare a hinduismului sub influena islamismului i a altor religii. Printre credinele Indiei se mai adaug parsismul (form specific a zoroastrismului, religie a vechilor peri, aproape disprut din Iran) dar i numeroase credine animiste specifice unor popoare tribale. Limba cea mai vorbit este hindi (limb matern pentru circa 30% din populaie) dar mai sunt recunoscute de Constituie alte 14 limbi vorbite n statele federale: bengali, telugu, marathi, tamila, urdu, gujarati, malayalam, kannada, oriya, punjabi, assameza, kashmira, sindhi i sanscrita. Pe lng acestea se mai vorbesc peste 200 limbi i mii de dialecte. Engleza este nc important n comunicare. Cea mai mare parte a populaiei (73%) vorbesc limbi indo-europene (hindi, urdu, assameza, punjabi, rajasthani) n timp ce populaia din sudul Indiei vorbete limbi dravidiene (kannada, malayalam, tamila, telugu). O serie de limbi care aparin grupului munda, vorbite n partea central a rii, sunt considerate a aparine celor mai vechi populaii ale Indiei. Religia, castele i limba sunt factori majori n organizarea social i politic a Indiei de azi. Diferenele etno-culturale sunt foarte mari n India, singurul element de unitate poate fi considerat religia hindus mprtit de majoritatea populaiei. Sistemul castelor (tradiional sunt 4 categorii de caste-Brahmani, Katriya, Vaisya i Sudra, dar fiecare cuprinde mii de caste i subcaste), cu o vechime de 2000 ani, st la temelia civilizaiei indiene, chiar i n condiiile n care promoveaz discriminarea. Cea mai

31

defavorizat categorie social din India este PARIA, oamenii fr cast, cei aflai la periferia societii, care practic meseriile cele mai dispreuite. Casta (din latinescul castus - pur, curat, neamestecat) este o grupare nchis, format din persoane care au aceeai origine, aceleai ocupaii, un anumit tip de profesiuni, cu drepturi, ndatoriri i tradiii bine precizate, pe care le respect cu mare strictee. n ciuda modernizrii economiei i legilor care interzic discriminarea de cast, acest sistem rmne o important cale de identificare social pentru majoritatea hinduilor. Circa 8% din populaia Indiei, adic 86 milioane loc., au un nivel de organizare tribal. Cea mai mare concentrare a populaiei tribale se afl n regiunea himalayan. n state precum Arunchal Pradesh, Meghalaya, Mizoram i Nagaland peste 90% din populaie este tribal. Tamil Nadu i Kerala au o populaie tribal de circa 1%. Sunt i grupuri tribale primitive, care triesc n izolare, n locuri greu accesibile, care se caracterizeaz printr-o agricultur de subzisten i un grad redus de alfabetizare. ORAELE Cele mai vechi orae dateaz din perioada antic. Pe lng oraele Civilizaiei Indusului (Harappa, Mohenjo-Daro, Lothal, Amri, Rupar, Kalibangan etc.) mai pot fi amintite: Indraprastha (pe teritoriul actualului ora Delhi) este menionat n epopea indian Mahabharata ca ora din mineniul II .Hr (circa 1400 .Hr.), Ptaliputra (actualul Patna) era un ora important, capitala mpratului Chandragupta (sec.IV-III .Hr), creatorul unui mare stat n partea de nord a Indiei, Ujjayini (actualul ora Ujjain) din Madhya Pradesh, unul dintre cele 7 orae sacre ale hinduilor, a fost n secolul III .Hr reedina mpratului Aoka (ultimul domnitor Maurya), Varanasi este unul dintre cele mai vechi orae din lume, continuu locuit din mileniul II .Hr. Reprezint prima aezare a indo-arienilor pe cursul mijlociu al Gangelui, fiind n acea perioad un nsemnat centru cultural-religios dar i meteugresc (produse textile, parfumuri, prelucrarea fildeului) i comercial. Multe orae apar sau se dezvolt n perioada medieval (Agra, Delhi, Hyderabad, Bangalore) sau n cea colonial (Calcutta, Bombay, Madras, Nagpur, Bangalore) ca centre administrative, comerciale, portuare sau industriale. Chandigarh este unul dintre cele mai noi orae ale Indiei (ora planificat), fiind situat la poalele Colinelor Siwalik din nord-vestul rii. A fost ales pentru a nlocui oraul Lahore, cedat Pakistanului n 1947, drept capital a statului Punjab i a fost construit dup planurile arhitectului elveian Le Corbusier n colaborare cu arhiteci indieni. Coceput ca un simbol al modernitii, construcia oraului a nceput n anul 1950 fiind mprit n sectoare rectangulare. Oraul are peste 500 mii loc i mpreun cu regiunea nconjurtoare formeaz un teritoriu unional. Dup 1960 s-a constatat o urbanizare accelerat (Delhi, Madras, Bangalore, Hyderabad) bazat att pe creterea natural ct i pe migraiile din mediul rural. Oraele mari se caracterizeaz prin mari densiti de populaie (New Delhi-peste 6000 loc/km2), trafic aglomerat, zgomot, poluare i mari dispariti n dezvoltare (la periferia marilor orae sunt cartiere foarte srccioase-bidonviluri).

32

Populaia urban este de circ 28%, valoare forte redus n condiiile n care India are orae foarte populate: Bombay (9,9 mil.loc. i 16 mil.loc. aglomeraia urban), Delhi (7,3 mil. i 8,4 mil.agl.urb.), Calcutta (4,5 mil. i 11 mil. agl.urb.), Madras (3,8 mil. i 5,5 mil.agl.urb.), Bangalore (3,3 mil. i 4,2 mil.agl.urb.), Hyderabad (3,1 mil. i 4,3 mil.agl.urb.), Ahmedabad (3 mil loc.), Kanpur (2 mil.loc) etc. n ciuda progreselor socio-economice nregistrate n ultimii ani India rmne o ar cu un grad ridicat de ruralizare. Exist ns diferene vizibile ntre state, cele mai ridicate valori fiind ntlnite n statele Sikkim (91%), Himachal Pradesh (91%) sau Assam (88%). New Delhi, capitala Indiei, este un ora nou n partea de sud-vest a oraului Delhi, n partea de nord a statului (Cmpia Gangelui) pe malul drept al rului Yamuna (afluent al Gangelui). Ocup circa 20% din suprafaa oraului Delhi i are circa 500 mii loc. Din 1911 se ncepe construcia oraului New Delhi care n 1947 devine capitala Indiei independente. Nu este un mare centru industrial (ind. uoar, materiale de construcie, farmaceutic) ns se remarc prin activitile financiar-bancare, de transport, culturaltiinifice i politice. ECONOMIA Activitile economice se practic n India din cele mai vechi timpuri. n antichitate, dezvoltndu-se aici o mare civilizaie, activitile economice erau reprezentate de agricultur, comer i meteuguri. Agricultura se baza pe sisteme de irigaie (canale), ngrminte naturale, rotaia culturilor, iar cultura principal era orezul, alturi de care se mai cultivau: orzul, grul, meiul, trestia de zahr, cnepa i unele legume. Se creteau ovine, porcine, bovine (vacile erau animale sacre), bubaline i se practica pescuitul. Activitile meteugreti, organizate n bresle, erau reprezentate de prelucrarea unor produse agricole, confecionarea uneltelor, armelor, olritul, esutul pnzei de bumbac, prelucrarea lemnului, metalelor, pietrei, pieilor, fildeului, producerea de bijuterii etc. Comerul se fcea, att pe ap ct i pe uscat (drumuri de caravan), n ar sau cu alte regiuni dezvoltate ale Asiei i Africii n special cu Mesopotamia, Asia Central, Persia, Arabia, Indonezia sau Egipt. n perioada colonial economia Indiei este legat de nevoile de materii prime i produse agricole ale Coroanei britanice. Acum s-a dezvoltat industria extractiv, plantaiile agricole (ceai, iut, cafea, indigo ), transporturile feroviare i activitile portuare (pentru expedierea mai rapid a produselor spre metropol sau desfacerea celor britanice). n prima perioad a existenei sale principala activitate a Companiei britanice a Indilor Orientale a fost comerul cu mrfurile indiene n Europa. Apariia revoluiei industriale n Marea Britanie i extinderea cilor ferate n India a fcut ca multe produse industriale englezeti (mai ieftine dect cele indiene) s ptrund rapid pe pieele indiene, fapt ce a afectat profund economia local (a fost afectat n special industria textil, bine dezvoltat n India). n aceste condiii agricultura a devenit principala ocupaie a populaiei pn n preajma primului rzboi mondial). n aceast perioad ncep s fie exploatate zcmintele de crbuni din statele Bihar i Orissa pentru aprovizionarea cu crbuni a locomotivelor importate din Anglia. Dac n 1868 au fost extrase circa 500 mii tone de crbune n 1920 producia a ajuns la 20 mil.

33

tone, datorit utilizrii pe scar tot mai larg a crbunelui. Pe baza acestuia, n 1911, se lanseaz industria siderurgic n statul Bihar, de ctre Tata Iron and Steel Company, companie care crete rapid n timpul primului rzboi mondial iar dup cel de-al doilea rzboi mondial devine unul dintre cei mai importani productori de oel din lume. Industria iutei din Bengal se dezvolt semnificativ n timpul conflictului din Crimeea (1853-1856) atunci cnd Rusia stopeaz aprovizionarea cu cnep a uzinelor scoiene, fapt ce a stimulat exportul iutei de la Calcutta la Dundee. Dac n 1863 erau doar 2 fabrici de iut n Bengal n 1882 erau 20 cu peste 20 mii muncitori. Cele mai importante plantaii industriale din aceast perioad au fost cele de ceai, indigo i cafea. Plantaiile britanice de ceai au nceput s apar n regiunile deluroase din Assam n anul 1850 iar n sud, n regiunea dealurilor Nilgiri n 1870. n 1871 erau peste 300 plantaii de ceai ce acoperea o suprafa de peste 12 000 ha. Plantaiile de cafea au nflorit n sudul Indiei ntre 1860 -1879. Era Nehru (1947-1964) Jawaharlal Nehru (1889-1964) a fost unul dintre cei mai importani lideri politici ai Indiei n lupta pentru independen i reformatorul economiei indiene. Politica sa economic a constat n planificarea economiei. Primul plan cincinal a fost lansat n 1951 i cele mai multe resurse au fost alocate refacerii infrastructurii de transport feroviar i realizrii de sisteme de irigaie. Astfel producia de cereale a crescut de la 51 mil tone n 1951 la 82 mil tone n 1961, la sfritul celui de-al doilea plan cincinal (1956-1961). n aceast decad ns populaia Indiei a crescut de la 360 mil. la 440 mil. estompnd beneficiile reale ale creterii economice. Din punct de vedere politic J.Nehru a pstrat India ca ar nealiniat ideologic ceea ce a permis dezvoltarea economic cu ajutorul sprijinului primit din ambele tabere. Dezvoltarea industriei siderurgice este un exemplu internaional de coexisten, cu SUA construind o uzin, URSS o a doua, Marea Britanie a treia i Germania de Vest a patra. n prezent India este un stat cu o economie n curs de dezvoltare (peste 500 md. dolari) dar care se remarc nc printr-un procent foarte mare (circa 2/3) de populaie care este ocupat n agricultur. Industria minier i prelucrtoare au creteri importante n ultimul timp contribuind cu circa 1/3 la PIB. Agricultura. Dei culturile ocup jumtate din teritoriul rii (55% terenuri arabile), peste 590 mii km2 de terenuri agricole sunt irigate, fertilitatea solurilor este ridicat iar n multe zone se realizeaz dou culturi pe an, randamentul agriculturii este nc redus (slaba dotare tehnic, insuficiena ngrmintelor chimice, frmiarea terenurilor, calamiti naturale). Cu toate aceste dificulti India este un mare productor agricol, cu ponderi semnificative la multe produse: cereale (al treilea productor mondial), orez (locul 2 pe glob-hrana de baz pentru populaia din estul rii), gru (locul 3-hrana de baz pentru populaia din vestul rii), mei (locul 1, peste 1/3 din producia mondial), legume (tomate), leguminoase (locul 1), arahide (locul 1), soia. Circa 75% din terenurile agricole sunt cultivate cu cereale i leguminoase. India dispune i de mari plantaii: ceai (locul 1, 30% din producia mondial), iut (locul 1), bumbac (locul 4), trestie de zahr (locul 2), arbori de cauciuc, bananieri (locul 1), citrice (lmi), cocotieri (locul 3), mslini, tutun, arbori de cafea, ananas, mango (locul 1).

34

Cu toate c deine un eptel semnificativ (locul 1 mondial la bovine, bubaline, caprine, locul 3 a cmile) creterea animalelor nu deine un loc marcant n agricultur. Se mai remarc pescuitul, silvicultura i producia (legal) de opiu pentru industria farmaceutic. Tipurile de agricultur cele mai rspndite sunt cea de subzisten i cea comercial (de pia, bazat pe numeroase plantaii), iar principalele regiuni agricole: Cmpia Gange-Brahmaputra (orez, trestie de zahr, iut), Cmpia Punjab (gru), Cmpiile Malabar (orez, mirodenii) i Coromandel (orez, trestie de zahr) sau Podiul Decan (bumbac, mei, arahide, tutun). Industria. Variatele i bogatele resurse de subsol au un rol important n economie, susinnd numeroase ramuri industriele. India deine minereuri de fier, bauxit, crbuni (al 3-lea productor mondial), petrol (care acoper doar o parte din necesar), gaze naturale, uraniu, zinc. Industria este foarte diversificat, absoarbe 20% din populaia activ, contribuie cu circa 30% la economia naional, dar la multe produse nc nu este competitiv pe piaa extern. Prin produciile mari se remarc: industria textil (cea mai important - 20 mil. muncitori i 1/3 din exporturi), industria zahrului (printre cei mai mari productori mondiali), industria siderurgic, metalurgia neferoas (aluminiu, cupru, plumb, zinc), industria chimic (ngrminte, petrochimie), electronic, motoare vehicule i a cimentului. Industria energetic se bazeaz pe crbune i hidroenergie (27%, se remar regiunea himalayan). Exist i centrale atomoelectrice (nord de Bombay, Madras, Rajastan, Gujarat) care contribuie doar cu 3% la producia total. India este al treilea productor mondial de crbune (peste jumtate din necesitile energetice), bazine carbonifere majore fiind n statele Bihar (Bazinul Damodar), West Bengal i Madhya Pradesh. Cu rezerve de peste 80 md.tone i o producie de 360 mil.tone/an (n anul 1975 producia era de 100 mil tone), industria carbonifer (peste 350 mine) este controlat de ctre stat. Utilizarea crbunilor n termocentrale determin o intens poluare a mediului (oraul Delhi este unul dintre cele mai poluate din lume). Petrolul reprezint circa 30% din consumul energetic, avnd rezerve de aproape 1 mld. tone. localizate n regiunea Bombay, statul Assam, regiunea Krishna-Godawari, Cambay i Cauvery. Exploatri offshore se fac n regiunea Bombay, care este i cel mai productiv bazin petrolifer al Indiei. Producia de petrol este de 785 mii barili/zi (circa 45 mil tone/an) ns consumul este de 2,32 mil barili/zi (i cu tendine de cretere n viitor), India fiind nevoit s importe cantiti importante de petrol. Dup 1997 statul a ncurajat investiiile strine n domeniul petrolier, fiind preezente firme din Canada, Marea Britanie, Rusia, SUA sau Frana. Capacitate de rafinare este de 2,2 milioane barili/zi, ns cu o cretere important fa de 1998 (970 mii barili/zi). Cele mai importante rafinrii sunt: Jamnagar (Gujarat, 540 mii barili/zi), Koyali (Gujarat, 185 mii barili/zi), Mangalore (Karnataka, 180 mii barili/zi), Mathura (Uttar Pradesh, 156 mii barili/zi), Bombay (2 rafinrii cu ocapacitate total de 232 mii barili/zi), Madras (130 mii barili/zi). Prin importana economic se mai evideniaz terminalele petroliere Bombay, Kochi (Cochin), Haldia, Kandla i Madras.

35

Producia de gaze a fost n 2005 de 22 md m3, cele mai mari producii provenind din regiunile Bombay i Gujarat. n anul 2002 s-au descoperit 2 mari zcminte gazeifere: n bazinul Krishna-Godawari (Andhra Pradesh), n lungul coastei sud-estice a Indiei i n statul Gujarat. Dup obinerea independenei printre prioritile guvernelor s-a aflat dezvoltarea industriei siderurgice pe baza minereurilor feroase din Podiul Decan (printre marii productori mondiali). Prin valoarea produciei se remarc centrele: Durgapur, Bhilai, Rourkela (cu ciclu integrat -font, oel, laminate), Bokaro i Vishakhapatnam. Compania privat Tata Iron and Steel (TISCO) mpreun cu un mare numr de minioelrii contribuie cu 40 % la producia de oel a Indiei, care este de 18,5 milioane tone. Alt companie indian, Mittal Steel, este cea mai mare din lume n acest domeniu, fiind prezent n numeroase ri. ndustria construciilor de nave dispune de 4 mari antiere navale (Kochi, Vishakhapatnam, 2 n Calcutta), 3 antiere navale medii i 35 antiere mici (acestea fiind proprietate privat) Domeniul tiinei i tehnologiei reprezint o nou frontier pentru India, cu rezultate pozitive n domeniul spaial (India utilizeaz 5 satelii de fabricaie proprie INSAT) i nuclear (este putere nuclear). n Bombay exist Institutul de Cercetare Fundamental Tata, cu cercetri n domeniul astronomiei, matematicii, biologiei moleculare sau fizicii, iar Bangalore, capitala statului Karnataka, este centrul pentru industria de vrf (high-tech) i un major centru de cercetare i dezvoltare (tehnopol). n 1990 aici erau peste 100 mii muncitori i 3000 companii numai n industria electronic. Este i un major exportator de servicii software, de real succes s-au dovedit a fi Parcurile Tehnologice Software (STPI) care au ca obiectiv furnizarea de date terestre i satelitare diverselor instituii de nvmt sau cercetare. Industria electronic se remarc prin producia de computere, aparate electronice sau motoare de vehicule. Reeaua de transport dei este diversificat este insuficient (foarte aglomerat) i nesigur n unele locuri (multe accidente feroviare). n majoritatea oraelor circulaia este foarte aglomerat, transportul n comun se face predominant cu autobuzul, care creeaz poluare. n Calcutta exist metrou iar n Bombay un sistem bine pus la punct pe calea ferat (ns foarte aglomerat). Cele mai nsemnate ci ferate sunt: Calcutta-Madras-Madurai (n lungul Coastei Coromandel), Delhi-Agra-Kanpur-Varanasi-Calcutta (axa Gangelui), Calcutta-NagpurBombay (traverseaz India de la est la vest) i Bombay-Madras. Exist 11 porturi majore: Kandla, Bombay, Nhava Sheva (n regiunea Bombay), Marmagao, New Mangalore, Kochi (Cochin) pe coasta vestic i Calcutta-Haldia, Paradip, Vishakhapatnam, Madras, Tuticorin n est. Transporturile fluviale dispun de circa 16 000 km de cale navigabil din care circa 3600 km pentru vase de mare capacitate. Turismul se bazeaz pe un potenial foarte variat dar nu suficient valorificat. Se remarc turismul cultural-istoric care dispune de numeroase vestigii i monumente istorice, de art sau religioase. Se evideniaz: mausoleul Taj Mahal din Agra, Coloana de fier i Moscheia Jama-Masjid din Delhi, oraul Varanasi cu numeroase temple, ruinele vechiului ora Golconda de lng Hyderabad, Palatul maharajahilor din Bangalore,

36

staiunile climaterice Simla i Darjeeling din Himalaya, staiunea balneoclimateric Puri de la Golful Bengal, oraele Calcutta, Mumbay, Madras etc. DIFERENIERI REGIONALE Axa urban-industrial a Gangelui reprezint o veche i imporant cale comercial ntre Calcutta i Delhi ce se suprapune cmpiei Gangelui. Beneficiaz de o puternic concentrare a populaiei i activitilor economice, terenuri agricole fertile (orez, trestie de zahr, legume) i diverse ci de comunicaie, inclusiv fluviale. Potenialul su natural a fcut ca aceast regiune s intre n circuitul economic i comercial nc din antichitate cnd au aprut cele mai vechi orae ale Indiei (actualele Delhi, Patna sau Varanasi). Centrele urbane i industriale reprezentative sunt: Delhi (funcii complexe, cea industrial remarcndu-se prin: construcii de maini, produse chimice, textile, alimentare, pielrie i nclminte), Agra (sticl, textile, nod de comunicaii, activiti comerciale ntr-o bogat regiune agricol), Kanpur (produse chimice, textile, alimentare, pielrie i nclminte, celuloz i hrtie), Lucknow (construcii de maini, ceramic, celuloz i hrtie, produse textile), Allahabad (ind.uoar), Varanasi (sticl, textile, construcii de maini-locomotive), Patna (capitala statului Bihar, activiti industrialeconstrucii de maini, produse textile i alimentare dar i educaionale i culturale), Barauni (prelucrarea petrolului). Regiunea industrial Bombay. Bombay (Mumbay n limba marathi, de la zeia local Mumba) este capitala statului Maharashtra i ocup o regiune insular (Insula Bombay, Insula Salsette etc.) joas n partea vestic a Indiei. Este un mare centru industrial, comercial, financiar-bancar sau tiinific cu o populaie care depete 16 mil.loc (Marele Bombay). Reprezint o veche arie de umanizare (n perioada antic locuitorii se ocupau cu pescuitul), cuprins n imperiul lui Aoka (sec III .Hr.) iar din 1661 intr sub control britanic. Mult timp centru al industriei bumbacului, cultivat pe mari suprafee n Podiul Deccan, aceast activitate bine prezent i astzi a contribuit la prosperitatea sa. n 1869 devine cea mai mare pia a bumbacului din India. Activitile economice sunt astzi diversificate remarcndu-se industria constructoare de maini (automobile, nave, material rulant), electronic, rafinarea petrolului, industria metalurgic, materiale de construcie, alimentar, prelucrarea tutunului. Prezint un sistem de transport divers, n extindere (n special cel rutier) i modernizare: este principalul port la Marea Arabiei, are un sistem feroviar automatizat dar aglomerat i aeroport internaional-Sahar. Se remarc Skybus-un tramway suspendat, un fel de telecabin dar care merge pe ine susinute de piloni. Este i un nsemnat centru de educaie i cercetare (Universitate-1857, numeroase centre de cercetare n tehnologie, bacteriologie etc.), cultural (studiouri de film) sau turistic (festivaluri, monumente, muzee). Un procent foarte ridicat al populaiei acestui mega-ora, circa 60% locuiete n mahalale insalubre. Novi Mumbay (Noul Mumbay) este un cartier modern format prin desecarea unei regiuni umede (rectigarea uscatului) ce are o populaie de peste 1 milioan de loc.

37

Regiunea industrial Calcutta. Oraul Calcutta este situat n delta fluviului Gange, pe braul Hooghly (nord-estul Indiei) i se remarc prin diverse activiti economice sau cultural-tiinifice. A reprezentat o veche aezare indian cu activiti agricole unde la sf.sec.al XVII-lea Compania englez a Indiilor Orientale a nfiinat o factorie comercial. Din 1773 pn n 1912 a reprezentat capitala posesiunilor britanice din India fapt ce a dus la puternica sa transformare. Marea important economic a oraului a nceput odat cu dezvoltarea comerului cu iut i a intreprinderilor de prelucrare. n prezent este capitala statului Bengalul de Vest i are o populaie de peste 11 milioane locuitori (aglomeraia urban). Printre activitile industriale (localizate n lungul braului Hooghly) se remarc industria iutei, utilaje textile, industria chimic, echipamente de transport, automobile sau prelucrarea petrolului n avanportul Haldia. Regiunea industrial Chota Nagpur-Damodar se bazeaz pe importante zcminte de crbune (Bazinul Damodar), minereuri feroase (Singhbhum) i neferoase (bauxit) i potenialul hidroenergetic al rului Damodar. Activitile industriale sunt concentrate n centre precum: Asansol (centru metalurgic, de celuloz i hrtie i al industriei chimice), Durgapur (mare centru siderurgic, materiale de construcie, ind. chimic), Jamshedpur (vechi centru siderurgic, ind. electrotehnic i chimic), Bokaro (centru siderurgic), Chittaranjan (construcii de maini-locomotive), Rourkela (mare centru siderurgic). India de Sud se suprapune extremitilor sudice ale Podiului Deccan i cmpiilor costale Malabar i Coromandel i cuprinde o serie de orae dens populate i cu activiti economice diverse. Dintre acestea se remarc: Madras (marea metropol a Indiei de sud cu activiti idustriale complexe), Bangalore (centru al industriei de vrf), Mangalore (activiti industriale i portuare), Calicut (activiti industriale i portuare), Coimbatore (prod. textile, constr. de maini, prod. chimice), Cochin (construcii de maini, ind. chimic, prelucrarea petrolului, activiti portuare), Salem (metalurgie neferoas, celuloz i hrtie), Madurai (industrie textil). n domeniul agricol se remarc plantaiile (cafea, cauciuc natural, palmieri de cocos, citrice) dar i culturile de orez din cmpiile costale. Alte centre sau regiuni industriale de influen regional: Hyderabad (construcii de maini, industrie chimic, textil, alimentar, prelucrarea lemnului, celuloz i hrtie), Ahmadabad-Vadodara (prelucrarea petrolului, industrie farmaceutic, textil, alimentar, materiale de construcie), Vishakhapatnam (important centru industrial-construcii de nave, prelucrarea petrolului, industrie textil i portuar), Nagpur (activiti industrialeechipament de transport, bunuri metalice, industrie textil, produse chimice; comerciale, nod de comunicaii), Bhopal (industrie chimic), Indore (construcii de maini, industrie textil, produse chimice), Jaipur (construcii de maini, industrie textil) etc. Bibliografie Jawaharlal Nehru (1956), Descoperirea Indiei, Editura de stat pentru literatur i politic, Bucureti;

38

Mihai Marti (1987), De la Bhrata la Gandhi, civilizaie, istorie i cultur indian, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti; Ovidiu Drimba (1985), Istoria culturii i civilizaiei, vol.I, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti;

39

S-ar putea să vă placă și