CONTRIBUŢII LA STUDIUL

FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI
CIRCULAŢIE CEREBRALA

Grupa 12
Coordonator Stiintific:
Ligia Elena Duţu
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Date generale privind speciile producatoare

1.1. Compozitia ceaiului

1.2. Raspandirea speciilor
1.3. Descrierea speciilor
1.3. Compozitia chimica
1.4. Actiune farmacologica
1.5. Intrebuinţari
1.6. Preparate farmaceutice

CAPITOLUL 2. Analiza farmacognostica

2.1. Examen macroscopic

2.2. Examen microscopic
2.3. Analiza chimică calitativă
2.4. Determinarea puritaţii
2.5. Determinarea calităţii

CAPITOLUL 3. Corelaţii intre principiile active identificate si

acţiunea terapeutica a ceaiului

CAPITOLUL 4. Concluzii

CAPITOLUL 5. Bibliografie

2
 INTRODUCERE

Fitoterapia este o ramura a terapiei care se ocupa cu mijloacele de prevenire si

vindecare a bolilor prin remedii vegetale. Tratamentul fito-terapeutic utilizeaza
combinatii de plante medicinale sub diferite forme (ceaiuri, pulberi vegetale, macerate la
rece, extracte hidro-alcoolice, siropuri, lotiuni, unguente naturale etc) in vederea
restabilirii echilibrului si a inlaturarii cauzelor care au generat boala.(1)
Bolile cardiovasculare reprezinta cauza cea mai frecventa a deceselor in lumea
civilizata super-tehnologizata actuala si incarca cu o povara economica enorma aceasta
societate. Este de remarcat discrepanta majora dintre nivelul inalt, eficienta metodelor
moderne de diagnostic si terapie cardio-vasculara si nivelul inca foarte ridicat de
morbiditate. Aceasta se datoreaza in principal faptului ca prevenirea a fost complet
neglijata in ultimele decenii si a revenit in atentia cercetarilor doar recent. In mortalitatea
bolilor cardiovasculare specifice ponderea cea mai mare o are cardiopatia ischemica ;
urmeaza bolile cerebrovasculare, inflamatorii si sechelele bolii reumatismale cerebrale.
(3)
Vascularizatia cerebrala este asigurata de un sistem arterial provenit din ramuri
ale arterelor carotide interne si vertebrale, care se anastomozeaza la baza creierului.
Simptomele psihice sau neurologice ale tulburarilor de circulatie cerebrala sunt tulburari
de memorie, afazie, apraxie, vertij, cefalee etc.(4) Romania ocupa locul 3 in Europa in
privinta deceselor prin boli cardiovasculare. Numarul acestora ar putea fi injumatatit daca
s-ar acorda mai multa atentie terapiilor de prevenire si recuperare.
Preparatele din Ginkgo biloba au fost utilizate, din cele mai vechi timpuri, in
medicina traditionala chineza si japoneza(2) pentru tratamentul tulburarilor de circulatie.
Intre plantele medicinale cunoscute in tratamentul afectiunilor cardiovasculare se
numara si speciile de Crataegus (Crataegus monogyna Jacq. Emend. Lindman,
Crataegus laevigata (Poir) DC (sin Crataegus oxyacantha L)), despre care se afirma ca
prezinta proprietati hipotensive si coronarodilatatoare.
Un alt produs este Rosmarini folium (frunzele de Rosmarinus officinalis),
extractele din frunzele acestui arbust fiind indicate in controlul hipotensiunii.(3)
Derivatii cumarinici din Meliloti herba sunt folositi pentru proprietatile lor
anticoagulante.
Ceaiul ‘Circulatie cerebrala’ combina toate aceste produse si aeste recomandat in
tulburari circulatorii cerebrale manifestate prin scaderea puterii de concentrare si a
memoriei, insuficienta circulatorie periferica arteriala si venoasa, cefalee (dureri de cap)
si vertij.

3
 Cap. 1. Date generale privind speciile producatoare

1.1. Compozitia ceaiului

Ceaiul ‘Circulatie cerebrala’ contine frunze de gingko biloba (Gingko folium),

frunze si flori de paducel (Crataegi folium cum flore), sulfina (Meliloti herba), frunze de
rozmarin (Rosmarini folium), ulei esential de lamaie (Citri aetheroleum).(5) Este un
produs al Laboratoarelor Fares Bio Vital.

1.2. Raspandirea speciilor

Ginkgo biloba, fam. Ginkgoaceae, este o specie care creşte spontan în China. Ea
se mai cultivă şi în alte ţări atât pentru aspectul său ornamental cât şi în scop terapeutic.
(6) La noi, acolo unde există, prin unele parcuri sau în rezervaţii dendrologice, este
considerat monument al naturii şi este interzisă ruperea ramurilor sau culesul frunzelor.
(7)

Crataegus monogyna Jacq. şi Crataegus oxyacantha L., fam. Rosaceae, cele doi
arbusti de la care se recolteaza produsul Crataegi folium cum flore, sunt raspanditi in
Europa, Asia, Africa de Nord si naturalizati in America de Nord, de multe ori, cultivati.
La noi sunt intalniti in padurile de ses si de munte, pe marginile zavoaielor, in marginea
culturilor, uneori cultivati in scopuri ornamentale.(8)

Melilotus officinalis L., fam. Fabaceae este originara din toate zonele temperate
ale Asiei si Europei.(9) Creste in locuri uscate, pe soluri aride, pietroase. Altitudinal
creste din campie pana la 1300-1500 m.(10)

Rosmarinus officinalis, fam. Lamiaceae, este o planta de origine mediteraneeana,

dar se intinde si pana in insulele Canare, iar cultivat si in America de Nord.(11)

Citrus limonum, lamaiul, este originar din India, arabii fiind cei care l-au cultivat
in regiunea sudica a Marii Mediterane. Sediul principal al productiei de ulei de lamiie
este insula Sicilia, dar nu trebuie uitate nici centrele din insula Cipru, California si
Florida.(19)

1.3. Descrierea speciilor

Ginkgo biloba sunt arborii cu înălţimea de până

la 30 de m, având coroana bogată. Arborii sunt dioici
adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau
feminine, deci arboii sunt fie masculini fie feminini.
Frunzele sunt peţiolate, bilobate, având o nervaţiune

4
dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc şi cad (frunze caduce).(6) Ginkgo folium
poseda o forma caracteristica, bilobata, in sensul ca de-a lungul nervurii mediane, la
partea superioara sunt mai mult sau mai putin sectate, ceea ce imparte frunza in doi lobi.
Lung petiolate, au o forma de evantai, cu baza triunghiulara iar marginea superioara,
semicirculara. Poseda numeroase nervuri care pornesc de la baza petiolata, desfasurandu-
se sub forma radiara ceea ce contribuie la aspectul de evantai. Sunt groase, pieloase,
ridate datorita nervurilor, cu marginea superioara inegal emarginata, de culoare verde
deschis. Lungimea, fara petiol, este de 4-6 cm iar latimea de 6-8 cm. Gustul este slab
astringent iar mirosul lipseste. (2)

Crataegus sp. este un arbust spinos ce ajunge uneori la o inaltime de cativa metri.
Folium Crataegi sunt frunze variabile ca forma: lat-ovate sau rombic
obovate; la baza ascutite sau trunchiate, lungi de 3-5(7) cm, coriacee, pe
fata lucioase, verzi, glabre, pe dos de culoare verde mai deschisa, penat
lobate sau inegal sectate, cu 3-7 (9) lobi. Lobii care patrund mai mult de
jumatatea laminei sunt numai spre varf neregulat simplu sau dublu
serati (C. monogyna). La C. oxyacantha frunzele sunt numai cu 3 (5) lobi care abia
patrund pana la jumatatea laminei. Flores Crataegi –sunt flori cu peduncul de maximum
1 cm, cu sepale triunghiulare, rotunjite sau ascutite, glabre sau paroase la interior.
Petalele rotunde, de 5-6 mm, de culoare alb-crem. Au cca 20 stamine, cu un stil (C.
(foarte rar 2). Folium Crataegi cum flore – este format din buchetele de flori cu frunze la
baza, cu o ramurica de maximum 1 cm. Miros caracteristic, gust amarui. (12)

Melilotus officinalis este o planta erbacee bienala cu tulpina inalta de 50-150 cm.
Frunzele sunt trifoliate, cu marginea dintata; florile au culoare galbena-aurie. Prezinta
miros caracteristic si gust amarui. Este o planta melifera, medicinala si
toxica
Se recolteaza partea aeriana nelignificata, in perioada infloririi, si se
usuca la umbra.(13) Meliloti herba este formata numai din partile
superioare ale tulpinilor, mai putin ramificate, prevazute cu frunze
alterne, trifoliate, avand foliolele dintate pe margini. Florile, dispuse in
raceme axilare sunt alcatuite pe tipul papilionaceelor. Nu trebuie sa
contina fructe, care sunt pastai obovate, usor comprimate. Gustul este
slab amarui, iar mirosul placut, aromat, caracteristic, a fan cosit, sau mai
puternic, a cumarina. (14)

Rosmarinus officinalis este o plantă lemnoasă, perenă, aparţinând familiei

mentei, Lamiaceae, cu frunze totdeauna verzi, în formă de ace şi cu flori
albastre, albe sau roşii. Exista specii de rozmarin care cresc pe verticală,
atingând 1,5 metri înălţime şi specii târâtoare. (15) Toate partile plantei
sunt de culoare albicioasa, tulpina prezentand frunze opuse, lineare.
Florile, bilabiate, sunt grupate in ciorchini scurti, axilari sau terminali.
Fructele, tetraachene, au culoare bruna, lucioasa. Rosmarini folium sunt
frunze lineare, subulate, sesile, sunt lungi de 2-3 cm si inguste de 1-2
mm, dure aspre, coriace. Dupa uscare sunt casante, sfaramandu-se intre
degete. Nervura mediana este proeminenta pe fata inferioara si linear-invaginata pe fata
superioara, semanand cu o frunza de conifere. Pe fata superioara sunt glabre si de culoare
verde inchis, pe fata inferioara tomentos albicioase. Forma caracteristica a frunzelor se
5
datoreste faptului ca marginile lor superioare sunt rasucite catre fata inferioara, pana la o
forma tubulara. Poseda miros puternic aromat, iar gustul este aromat si usor amarui. (11)

Citrus limonum este un copac de talie mica, vesnic verde.(20)

1.4. Compozitia chimica

Ginkgo bilobae folium contin substante flavonice, indeosebi ca glicozide ale

kempferolului, cvercetolului si luteolului, primele doua fiind sub forma de O-acil-
glicozide cu acidul p-cumarinic. Mai contine biflavonoide, pana in prezent fiind
identificat ginkgetolul, izoginkgetolul si bilobetina. Tot din grupul flavonoidelor au mai
fost puse in evidenta aproape toate catehinele, leucoantocianidolii si procianidoli dimeri.
Sciadopitizina este tot o biflavona, descoperita in anul 1971. (2) S-au izolat de asemenea
cantitati mici de tanin, derivati triterpenici, steroli si acizi polifenolcarboxilici, in special
derivati ai acidului cafeic. (18)

6
 Denumirea R1 R2
Ginkgolida A H H
Ginkgolida B OH H
Ginkgolida C OH OH
Ginkgolida J H OH

Ginkgolidele sunt compuşi diterpenici piro-nonanici, polihidroxilaţi care au în

componenţă un radical de tip terţ-butil (6)

Crataegi folium cum flore contin cantitati apreciabile de flavonozide. In florile si

frunzele de C. monogyna se gasesc aproximativ 17 compusi flavonici printre care
amintim : cvercetolul, kempferolul, hiperozida, cratezida, luteolin- glicozida, vitexina,
saponaretina, orientina, monoacil-homoorientina, vitexin-ramnozida, monoacetil-vitexin-
ramnozida, saponaretin-ramnozida, orientin-ramnozida, homoorientin-ramnozida, 6,8-di-
C-glucozil-apigenolul. S-au determinat 1,1-2,28% flavonozide exprimate in rutozida, in
produsul uscat. In C. oxycantha predomina vitexin-4‘-ramnozida, pe cand in C.
monogyna, vitexin-(2’’-acetilglucozil)-4’-ramnozida. S-a mai stabilit ca in frunze ca si in
flori predomina derivatii vitexinei.

Kempferol
Cvercetolul Ramnotin
Luteolin

7
 Inca mai de mult a fost pusa in evidenta prezenta L-epicatehinei si a D-
epicatehinei, alaturi de leucoantociani si flobafene. In mediu acid,
catehina deschide ciclul piranic, conducand la un produs
polifenolic, difenilpropanic. Acest produs de degradare se
condenseaza cu o noua molecula de L-epicatehina rezultand, in
cele din urma, un dimer, flavan-condensat, care se pare ca e dotat
cu activitatea farmacodinamica cea mai intensa.
Epicatehina
Actiune farmacodinamica au si corpii cu reactie acida si structura triterpenica
pentaciclica ce au fost descoperiti in numar destul de mare in florile si fructele de
Crataegus. Acestia sunt acidul ursolic (stanga), oleanic (mijloc), crategolic (dreapta),
acantolic si neotegolic.

Un al treilea grup de principii active, dupa toate probabilitatile, este constituit din
derivati aminici ca : etilamina, dimetilamina, trimetilamina, izobutilamina, izoamilamina,
etanolamina (colamina), colina, acetilcolina, ca si aminopurine ca adenina, guanina si
acid uric.

8
 Acetilcolina Adenina

In afara de aceste trei grupuri de substante considerate ca principii active au fost

identificati o serie de compusi, in frunze, flori si fructe ca esculozida, β-sitosterol, acid
clorogenic si acid cafeic, caroteni (0,2-2,9 mg%). De asemenea sorbitol, glucoza,
zaharoza. (8)

Acidul cafeic şi acidul clorogenic Esculozida

Meliloti herba contine acid cumarinic si acid O-hidro-cumarinic sau melilotic.

Acesti acizi se afla in planta mai ales sub forma de glicozida. Prin hidroliza sunt pusi in
libertate acizii liberi care, datorita oxidrilului din pozitia orto se lactonizeaza usor
conducand concomitent la lactone (cumarinele) respective care se gasesc, in produsul
vegetal, in proportie de aproximativ 1%.(14)
Mai contine si saponozide triterpenice pentaciclice, flavone, alantoină, acid
alantoic, colină, poliholozide (mucilagii), tanin, acizi fenolici.(16)

9
 Acid o-cumaric Acid melilotic

Rosmarini folium contine ulei volatil (Rosmarini aetheroleum) , acizi polife-

nolcarboxilici (acid rosmarinic, cafeic, gentisic, vanilic, siringic, galic) flavonozide
(diosmetina, diosmina si alte flavone metoxilate, derivati ai luteolului si apigenolului),
tanin, principii amare diterpenice (carnosol, acid carnosolic, rosmanol, rosmaridifenol,
rosmadial), triterpene (betulinol, α- si β-amirenol, acid ursolic, acid oleanolic si derivatii
lor hidroxilati), vitamina C, aminoacizi, ceruri, hidrocarburi aciclice si ciclice, saturate si
nesaturate.

Acid rosmarinic

Rosmarini aetheroleum este un lichid incolor sau slab galbui care in timp se
brunifica si devine vascos, cu miros aromat, caracteristic si gust camforat, arzator. Este
mai putin dens decat apa. Are drept constituenti principali, in functie de specia
producatoare:
 Camfora (30%) si 1,8-cineolul (30%) in R. off. camphoriferum,
 1,8-cineol (majoritar in R. off. Cineoliferum si R. pyramidalis),
 Verbenona (15-37%) si 1,8-cineolul (20%) in R. off. Verbenoniferum.
1
 Alti constituenti:
 Monoterpene (α- si β-pinen in toate chemovarietatile – 15-20% in R. off.
verbenoniferum - , camfen 22% in R. off. camphoriferum, mircean,
limonen si α-terpinen in R. off. camphoriferum si R. off. verbenoniferum,
γ-terpinen, p-cimen, α- si β-felandren R. off. Camphoriferum si terpinolen
in R. off. Verbenoniferum);
 Sesquiterpene (β-cariofilen in toate chemovarietatile);
 Alcooli monoterpenici (borneol in toate chemovarietatile, linalol, terpinen-
1-ol-4, izoborneol, cis si trans- tuianol-4, p-cimen8-ol in R. off.
Camphoriferum);
 Esteri (acetat de bornil), oxizi, aldehide si cetone. (17)

-Pinen -Pinen Limonen 1,8-Cineol

Citri aetheroleum se prezinta ca un lichid refringent, limpede, incolor sau slab

galbui, cu miros placut de lamaie si cu gust dulce aromatic, apoi putin amar. (20)
Compozitie chimica: monoterpene (54-80% limonen, 3-14% α- si β- terpinen, p-
chimen, terpinolen, α- si β-felandren), sesquiterpene (2,5-4% β-bisabolen), alcooli
alifatici (hexanol, octanol, decanol) aldehide (0,6% geranial si aldehide alifatice
corespunzatoare alcoolilor citati), cumarine si furanocromone ( umbeliferona, scopoletol,
bergaptol, bergapten, bergamotina, citropen, 8-geranoxi-psoralen, 5- geranoxi-8-metoxi-
psoralen). Functiunea nevolatila este constituita din steroli, flavone, carotenoide,
cumarine si acizi grasi.

1
 1.5. Actiune farmacologica

Ginkgo biloba folium acţionează în primul rând ca angioactivator. El poate fi

considerat un fitogeriatric (afecţiunile bătrânilor). Sunt puse în evidenţă 3 acţiuni de bază
ale preparatelor pe bază de Ginkgo:
- acţiuni asupra microcirculaţiei;
- acţiuni asupra circulaţiei periferice ;
- acţiuni asupra circulaţiei venoase.
Extractul din frunze proaspete de Ginkgo (TEBONIN) sau tinctura mamă are
acţiune vasodilatatoare şi proprietăţi de stimulare a circulaţiei, mai ales la nivelul
arterelor mici şi medii, din zonele mai profunde. Viteza de circulaţie în zona capilară cât
şi în porţiunile terminale ale capilarelor creşte la administrarea de TEBONIN.
Activează nu doar circulaţia periferică ci şi pe cea cerebrală, în special în scleroza
cerebrală. Constatările chimice arată că influenţează favorabil: simptomatologia psihică,
labilitatea afectivă, capacitatea de reţinere, rezistenţa la efort şi la oboseală, măreşte
vitalitatea pe multiple planuri. El este un remediu în angiopatia diabetică, atât de greu
influenţabilă pe cale medicamentoasă. În afecţiunile venoase (ghimpe, sulfină, castan)
unde efectul nu se produce doar asupra arteriolelor ci şi asupra capilarelor şi venulelor
fiind recomandat în tratamentul complexului varicos, sindromului post trombotic şi ulcus
cruris varicos.
Putem spune că Crataegus şi Arnica influenţează coronarele, iar usturoiul şi
Ginkgo - vasele periferice. Toate stimulează circulaţia cerebrală, însă dintre ele Ginkgo
este cea mai activă.
Cercetările privind repartiţia compuşilor bioactivi din ginkgo biloba au arătat că
cea mai mare parte a acestora se găseşte în diferite compartimente cerebrale (cortex,
cerebel, trunchiul cerebral), cu o acţiune îndelungată. Ei se mai găsesc în aceeaşi măsură
şi în tiroidă şi suprarenale. Pe pacienţi voluntari în grupe de vârstă, între 57 şi 77 ani, s-a
dovedit o îmbunătăţire vizibilă a timpului de reacţie în testele de inteligenţă şi o creştere a
vigilenţei, şi a atenţiei. Se pare că, cu cât pacientul este mai în vârstă cu atât eficienţa
remediului este mai mare. De fapt s-a dovedit că există o acţiune mult mai evidentă la
bolnavi (acţiune în sensul pozitiv) decât la subiecţii sănătoşi.
Extractul de gingko s-a dovedit a fi, în urma testelor din toată lumea, un
inhibitor eficient al îmbătrânirii. El acţionează lărgind vasele de sânge care duc
spre creier, inimă şi extremităţi, şi are un rol de protejare împotriva radicalilor liberi, care
pot provoca degradări la nivelul ţesuturilor.
In general ginkgolidele acţionează ca inhibitor al factorului PAF (Factorul de
agregara a plachetelor sanguine, leucocitelor, macrofagelor, cu rol în agrgarea plachetară,
a reacţiilor inflamatorii).
Se pare că preparatele din Ginkgo inhibă activitatea unor dehidrogenaze.
Alte mecanisme care acţionează includ prevenirea şi remedierea efectelor
negative ale radicalilor liberi asupra creierului (flavonoidele), creşterea transmiterii de
impulsuri nervoase şi îmbunătăţirea metabolismului glucozei la nivel cerebral.
Mecanismul prin care se realizează creşterea acuităţii intelectuale pare să fie legat
de capacitatea extractului de ginkgo de a modifica frecvenţele undelor cerebrale. În cartea
sa, " Mind Food and Smart Pills " doctorul Pelton descrie un experiment dublu-orb în
care participanţii erau conectaţi la monitoare EEG. Cei care au luat extractul au arătat

1
unde alfa mai intense - undele arată o minte relaxată, dar alertă şi clar focalizată - în
comparaţie cu cei care au luat un placebo.
Prin conţinutul în substanţe flavonoide, preparatele dau bune rezultate şi în
cosmetică, favorizând secreţia sebacee a pielii uscate sau deshidratate (P. Rosvesti,
1974). Stimulează secreţia prostaciclinelor din pereţii vaselor şi acţionează în sensul
inhibării sintezei de tromboxan.
Lucru uluitor care s-a evidenţiat în ceea ce priveşte extractele de ginkgo este acela
că iniţial s-a considerat că prinicipiul activ vasotonic şi vasodilatator al frunzelor de
Ginkgo biloba ar fi ginkgetol-ul, apoi, mai de curând, un grup de diterpene denumite
ginkgloide. De fapt activitatea cea mai înaltă şi cea mai completă o au extractele care
conţin totalitatea substanţelor flavonoidice şi diterpenice din produsul vegetal. Acesta
este fitocomplexul frunzelor de Ginkgo şi care se ridică, în urma ultimilor cercetări, la
caa. 200 substanţe în extract şi peste 2000 în frunzele întregi.(22)

Crataegi folium cum flore. La fel de complexe ca si compozitia chimica,

produsele farmaceutice din frunzele, florile si fructele de paducel actioneaza sinergic
asupra aparatului cardiovascular si asupra sistemului nervos central. Astfel, efectele
simpatolitice, hipotensive arteriale, vasodilatatoare in special asupra coronarelor si
actiunea sedativa asupra sistemului nervos central a acestor specii au fost demonstrate de
majoritatea cercetarilor prin experimentari pe animale de laborator si au fost aplicate
clinic cu bune rezultate. In doze terapeutice, extractele de paducel constituie unul dintre
importantele medicamente de origine vegetala care dau bune rezultate in dereglarile
cardio-vasculare. Se aplica pentru actiunea vasodilatatoare generala si specifica pentru
coronare, ca sedativ in nevroze cardiace si ca hipotensiv usor. Da rezultate bune si in
angina pectorala si este un apreciat sedativ vegetal. Rezultate favorabile se obtin prin
asocierea cu digitalicele.(12)
Fractiunile flavonice determina o economisere a consumului de oxigen, provoaca
dilatarea coronarelor si actioneaza favorabil asupra cordului. Actiunea in legatura cu
irigarea cordului si a creierului s-ar datora acizilor triterpenici, pe cand cresterea energiei
micocardice se datoreste flavonelor si produselor lor de transformare. Hipotensiunea este
insotita si de o actiune histaminica.pe baza cercetarilor intreprinse s-a demonstarat, pe
rand, ca actiunea asupra circulatiei coronare si cerebrale, activitatea cardiaca si
circulatorie, actinea hipotensiva, se datoresc atat pigmentilor antociani cat si derivatilor
flavonici, acizilor triterpenici sau compusilor hepta-hidroxi-flavan-glicozidici. Hiperozida
nu aduce decat un efect hipotensiv trecator si un efect vasodilatator periferic, putin
susceptibil de a explica efectele antihipertensive ale extractului total. Cercetari recente au
demonstrat actiunea de beta-blocant a extractelor totale de paducel.(8)

Meliloti herba are efect fluidifiant şi chiar anticoagulant, cu creşterea debitului

venos şi limfatic şi îndepărtarea stazei; sulfina este utilizată mai ales pentru suferinţele
venoase (varice, tromboflebite — acţionează atât prin creşterea rezistenţei peretelui
venos, cât şi ca anticoagulant) şi consecinţele acestora (insuficienţă venoasă cronică —
favorizează reducerea edemului cronic prin creşterea drenajului venos şi limfatic; scade
fragilitatea capilarelor suprasolicitate de presiunea crescută în condiţii de insuficienţă
venoasă).
Scade permeabilitatea capilară prin cumarine şi taninuri.
Este sedativă, fiind folosită, atât intern, cât şi extern (sub formă de băi), în stări de
agitaţie, insomnie. Ca diuretică (prin flavone şi saponozide), este recomandată pentru
1
eliminarea excesului hidrosalin şi în suferinţele urinare (infecţii/inflamaţii urinare, litiază
urinară); în plus, este utilă şi în infecţiile genitale (uretrite).
Ca antispastică (probabil prin cumarine şi/sau flavonoide), este utilizată în
tulburările funcţionale digestive; ca sedativă, detensionantă şi antiinflamatoare, este utilă,
sub formă de băi, în algiile musculo–tendinoase asociate unor stări de încordare şi
suprasolicitare (uneori denumite fibromialgie). Este antiinflamatoare prin alantoină; unele
surse îi atribuie şi acţiune antiseptică. Vasodilatatoare (prin colină) şi diuretică, are efect
hipotensiv, fiind utilă în hipertensiune.
Stimulează sistemul macrofagic mononuclear, crescând activitatea enzimelor
proteolitice ale macrofagelor. Creşte sinteza de ARN, favorizează regenerarea
hepatocitelor — este folosită în suferinţele hepatice cronice ca hepatoprotector.
La nivelul tractului respirator, este valorificată mai ales ca antiinflamator (în
administrare atât internă, cât şi externă), în faringite, amigdalite, laringite, traheite.
Este utilă în afecţiunile articulare (artroze, gută), atât intern, cât şi extern, sub formă de
băi sau de aplicaţii pe articulaţiile dureroase.
Ca astringentă, antiinflamatoare, cicatrizantă, reepitelizantă, antimicrobiană,
vindecă leziunile mucoasei bucale (glosită, afte, abcese dentare, gingivite), gastrice
(ulcer, gastrită); intestinale (enterocolite). Ca antiinflamatoare şi astringentă, facilitează
vindecarea leziunilor cutanate: răni, contuzii, ulceraţii, abcese, furuncule. (16)

Rosmarini folium este adaptogen prin acidul rosmarinic, care (alături de alte
ODP–uri) are activitate antioxidantă faţă de radicalii liberi şi peroxizi, combătând
procesele de senescenţă — este utilizat în afecţiuni neurologice. Stimulează circulaţia
cerebrală şi microcirculaţia prin acidul rosmarinic. Este recomandat în vertij şi în
migrene. Are acţiune hepatoprotectoare. Este cicatrizant şi epitelizantă prin diosmetină.
Fiind anticataral, mucolitică şi expectorantă prin cetonele monoterpenice, este folosit în
afecţiunile respiratorii. Antispastic prin flavone, este recomandat în tratamentul
simptomatic al tulburărilor digestive. Diuretic prin flavone şi triterpene, este utilizat
pentru afecţiunile articulare (gută, reumatism). Are acţiune colagogă–coleretică şi
hipocolesterolemiantă prin ODP–uri şi flavone. Cetonele din uleiul volatil pot avea efect
neurotoxic. (23)
Rosmarini aetheroleum are actiune tonica generala si cardiotonica, in doze mici;
neuro-musculara variabila in functie de doza ; antispastica, antibacteriana pe stafilococ
auriu, stafilococ alb, streptococ, Escherichia coli, Klebsiella, Proteus; antimicotica pe
Candida albicans, anticatarala, expectoranta, mucolitica de diverse intensitati, colagoga si
coleretica, diuretica, decongestiv-venoasa, echilibrant endocrina prin reglare hipofizo-
ovariana si testiculara, emenagoga nehormonala, cicatrizanta.(17)

Citri aetheroleum are actiune antibacteriana (de electie in streptococ), antiseptica

(foarte activ pe bacterii sporulate), antivirala, factor P, litolitica, sedativa, stomahica,
carminativa.(21)

1
 1.6. Intrebuintari

Ginkgo biloba folium se administrează în tulburările circulatorii de gradul 1 şi 2.

Mai este folosit în claudicatio intermitens; maladia Raynaud şi alte stări spastice ale
vaselor, unde se produc ameliorări subiective; ameţeală la persoanele mai în vârstă;
îmbunătăţeşte memoria, in insuficienţa circulatorie cerebrală, sechele după accidente
vasculare cerebrale, traumatisme craniene (şi nu numai), tulburări vasculare periferice,
afecţiuni neuro-senzoriale de origine circulatorie.
În martie 1988, în The New York Times s-a afirmat că Ginkgo are multe şanse
pentru lupta împotriva bolii lui Alzheimer şi a numeroase probleme circulatorii. Astăzi se
ştie că multe probleme circulatorii pot fi eliminate cu ajutorul lui. Rapoarte ale Dr. J. L.
Wood arată că Ginkgo reduce simptomele unor maladii cum e cea a lui Alzheimer. Demn
de remarcat este şi faptul că în urma unui experiment pe bolnavi de Alzheimer care a
durat şase luni, Dr. A. Little a raportat că tratamentul a înbunătăţit vizibil memoria
pacienţilor săi. (22)
 Deoarece stimulează circulaţia venoasă se foloseste in varice, tromboze venoase,
tulburări trofice datorită varicelor (ulcer varicos), inhibă sinteza de tromboxoni, măreşte
vitalitatea pe multiple planuri, influenţează favorabil psihicul, combate stresul, măreşte
capacitatea de reţinere, rezistenţa la efort şi la oboseală, angiopatia diabetică,
tuberculostatic în orice formă de răceală, antibronşitic, antiasmatic, antigonoreic (fructe),
inhibă activitatea unor dehidrogenaze – reînteneritor.
Studiile efectuate pînă în prezent nu au pus în evidenţă efecte adverse
semnificative. La unele persoane pot să apară reacţii alergice sau senzaţie de disconfort la
stomac. În cazul apariţiei unor fenomene alergice, administrarea se întrerupe imediat. În
prezent, din extractele de Ginkgo biloba se fabrică mai multe medicamente, cu aceleaşi
recomandări dar strict contraindicate la copii şi la femeile însărcinate sau mame care
alăptează, deoarece flavonoizii şi glicozizii pot ajunge în sîngele copiilor şi nu se cunosc
efectele lor asupra sănătăţii acestora.(7)

Crataegi folium cum flore Preparatele din paducel au o larga utilitate in

afectiunile cardiace cu substrat nervos. Paducelul este indicat in special in angina
pectorals, tulburarile de ritm cardiac, ateroscleroza coronariana si hipertensiune arteriala.
Unii autori considera ca paducelul are multiple indicatii fitoterapeutice in ceea ce priveste
tulburarile circulatorii survenite in special la persoanele mai in varsta sau la cele slabite.
Intern: vasodilatator coronian si periferic, hipotensiv usor, sedativ nervos, sedativ
al sistemului cardiovascular, brahicardizant, bronhodilatator, stimuleaza sistemul nervos
si al respiratiei, sedativ al sistemului cardiovascular.
Paducelul nu se administreaza la bolnavii cu cardiopatii valvulare, la cei cu edeme
cardiace, la pacientii cu afectiuni cardiace in stadiu avansat.

Meliloti herba are efect vasodilatator periferic, mareste permeabilitatea vasculara,

regenereaza celula hepatica, scade tensiunea arteriala; astringent si aromatizant. Se
utilizeaza in astm bronsic, bronsite, hepatita cronica, afectiuni renale. Se utilizeaza ca
expectorant si emolient in tulburari gastro-intestinale si in bolile aparatului
respirator.Extern: antiseptic, antiinflamator gingival, calmant (bai). Se utilizeaza ca
antiseptic in bolile de ochi, sub forma de bai sau comprese, pentru spalarea ranilor,
cataplasme pe umflaturi, gargara in abcese dentare, gingivite, afte, laringite, in

1
reumatism, cataplasme aplicate pe locul dureros.(10) Se foloseste ca aromatizant, pentru
bai.

Rosmarini folium are acţiune de purificare, antiseptică, antianemetică, antifebrilă,

diuretică (stimulează secreţia renală şi astfel curăţă corpul de deşeuri). Calmează febra
musculară, calmează durerile digestive în cazul indigestiilor provocate de stres. Această
iarbă îmbunătăţeşte respiraţia, stimulează circulaţia sanguină şi sistemul nervos. Se
utilizează din antichitate datorită multiplelor beneficii, când rozmarinul se consuma
pentru uşurarea durerilor în colici abdominale, rozmarinul fiind un bun tonic digestiv,
favorizând secreţia bilei şi funcţionarea normală a ficatului. Fiind antiseptic si
antispasmodic se foloseste cu succes contra infectţiilor gastrointestinale, a flatulentei,
colicilor. Are efect în atenuarea durerilor menstruale, în gută, icter, insomnie, în cefalee,
pentru calmarea nervilor, la prepararea produselor cosmetice, pentru îngrijirea pielii în
calitate de astringent sau toner pentru ten, pentru regenerarea firului de păr. Este şi un
antidepresiv bun, iar uleiul de rozmarin ajută la durerile musculare. Prin proprietăţile
antiseptice şi tonice este benefic în cazuri de gripă, răceală, tuse, ca şi inhalaţii, candelă,
masaj, baie.
Cercetările ştiinţifice au arătat că rozmarinul este un stimulent de memorie –
perfect pentru adulţii cu muncă de birou şi copiii care studiază. Uleiul de Rozmarin
intensifică circulaţia sângelui la nivelul creierului, ajutând astfel la creşterea capacităţii de
concentrare şi la îmbunătăţirea memoriei. În aceste cazuri este util să fie ars în candelă.
Tot sub forma arderii în candelă, dar şi ca masaj el dă rezultate bune în combaterea
migrenelor, a durerilor de cap şi în debilitate generală.
Consumul de rozmarin este indicat pentru îmbunătăţirea digestiei, în nevroze, în
obezitate, gastrită, colesterolemie, pentru profilaxia aterosclerozei (pentru prevenirea
îngroşării şi rigidizării pereţilor vasculari), în astm bronşic, în perioada de convalescenţă
– redă energia şi optimismul, în edeme, în palpitaţii ale inimii provocate mai ales de
nervozitate, abuz de cafea sau tutun. Rozmarinul este un întăritor natural, recomandat în
astenie (stare de oboseala intensă şi prelungită). Fortifică într-un mod durabil întreg
organismul, vitalizând activitatea tuturor organelor şi sistemelor.(15)
Extern se utilizeaza ca adjuvant in afectiuni reumatismale, tulburari ale circulatiei
periferice, antiseptic si cicatrizant in tratamentul plagilor si degeraturilor, inflamatii ale
cavitatii bucale si faringelui, acnee, exces seboreic al pielii corpului si capului, eczeme,
alopecie.
Femeile insarcinate sau care alapteaza nu trebuie sa consume in dieta mai mult
rosmarin decat a fost indicat, intrucat luat in cantitati mari poate provoca avort.(25)
datorita cetonelor continute.

Citri aetheroleum se foloseste ca aromatizant si corector de gust. Este mult

apreciat in industria cosmetica si a parfumurilor si pentru dezinfectia aerului din locurile
publice, mai ales in perioadele de declansare a maladiilor contagioase. (21)

1
 1.7. Preparate farmaceutice

Ginkgo biloba folium nu se recomanda a fi folosit sub forma de infuzie deoarece

contine 1-2% derivati ai acidului anacardic, compusi alergeni. De asemenea, nu se
recomanda utilizarea tincturii deoarece pot aparea fenomene alegene. Cu toate acestea,
intra in compozitia ceaiului pentru circulatie cerebrala si se foloseste si in urmatoarele
tincturi:
- Reîntineritor minune: Pentru reîntinere, vitalizare, destressare cât şi pentru
potenţarea unor efectelor sale terapeutice remarcabile recomandăm următoarea tinctură
mamă. Se va toca mărunt şi combina 150g. de frunze verzi de ginkgo cu 100g. de frunze
de orz verde (Hordeum vulgare) după care se vor pune 10 zile la macerat în 800ml. alcool
de 40-50 ° . Tinctura obţinută astfel se va admnistra câte 20 - 30pic. x 3/zi.
- Tonic antidepresiv : Pentru combaterea depresiilor de natură afectivă, mentală
sau de oricare altă cauză se va lua câte 20-30pic. x 3/zi din următoarea tinctură: - se pune
la macerat în părţi egale frunze verzi de ginkgo şi cu sunătoare (partea aeriană verde).
Tinctura va fi de 20% şi se va macera în alcool de 40-50 ° timp de zece zile. Această
tinctură se va folosi doar în cazuri mai grave. În cele în care persoana are momente clare
de luciditate se va folosi pulberea din frunzele de ginkgo şi florile şi frunzele de la
sunătoare (Hypericum perforatum). Pentru aceasta după uscare se vor face pulbere şi se
va administra câte o linguriţă cu vârf de 4 ori pe zi. Pulberea se va face pentru maxim o
săptămână şi se va ţine într-un borcan de sticlă închis ermetic.
- Pentru o bună purificare a sângelui : Brusture rădăcină făcută pulbere plus
gingko-biloba frunze. Amestec în părţi egale se va lua câte o linguriţă sublingual de patru
ori pe zi minim 21 de zile. (22)
O mai larga utilizare o are extractul standardizat Egb 761 care contine 24%
ginkgoflavone, 6% ginkgoterpene si 0,5 mg/100g extract de derivati ai acidului
anacardic.(18)
Ginkgo biloba folium intra si in compozitia preparatelor farmaceutice
TANAKAN, BILOBIL, TEBONIN, ROCAN, GERIAFORTE, FLAVOTAN precum si

in numeroase suplimente alimentar: BILOMAG   EGO

POTENT Ginkgo Biloba si Ginseng Fiole        Royal

Tonic Geriatric       RUSCOVEN Ginkgo Biloba etc.

Crataegi folium cum flore. Infuzia de paducel se prepara dintr-o lingurita de flori
sau frunze, la 250 ml de apa. Se da in clocot, se lasa 15 minute in repaus, dupa care se

1
strecoara. Din infuzia astfel preparata se bea 1 cana dimineata si 1 cana seara, cu
inghitituri mici si rare.
Se poate administra si pulberea obtinuta prin zdrobirea fructelor uscate. Doza
recomandata consta intr-un varf de cutit, de 3 ori pe zi. Eficienta tratamentului cu
preparate din paducel presupune administrarea pe o perioada indelungata, de cel putin 6
luni pe an.
Extractul de paducel intra in compozitia drajeurilor Cradil, a granulelor Aqua-
sedin si Sedinstant, a siropului Eficardin, a comprimatelor Extraveral, Fitolip, Imunovit,
Sedocalm, Nervosedin, Calmoplant, Plantavorel,  Cardiovasc, precum si a ceaiului
calmant, ceaiului antiastmatic, cesiului pentru hipertensivi.

Meliloti herba in uz intern, se foloseşte sub formă de infuzie, 20 g plantă la 1 litru

de apă clocotită, cîte 2-3 căni/zi, în cure de maximum 3 săptămîni, urmate
obligatoriu de cel puţin o săptămană de pauză. Pentru folosinţă externă, se prepară o
infuzie concentrată, din 60 g plantă la un litru de apă; se fac spălături oculare, loţionări în
cazul bolilor de piele şi se foloseşte pentru gargară în afecţiuni bucale. Din aceeaşi
infuzie concentrată se beau 2 căni/zi în caz de varice şi se fac spălături pe leziunile
varicoase.
Maceratul: Intr-o cana de apa (250 ml) se pun 1-2 lingurite rase de pulbere de
planta (obtinuta prin macinarea plantei uscate cu rasnita electrica de cafea). Se lasa la
macerat la temperatura camerei timp de opt ore, eventual de seara pana dimineata. Se
filtreaza si se consuma in maximum 8 ore de la preparare (cu conditia sa nu fie pastrat la
temperaturi mai mari de 21°C).
Tinctura: Se umple pe trei sferturi un borcan de sticla cu pulbere de planta
(obtinuta prin pisare in mojar sau prin macinare cu rasnita electrica de cafea). Pulberea nu
se indeasa deloc si apoi se adauga alcool alimentar, agitand din cand in cand vasul pentru
ca alcoolul sa patrunda cat mai bine planta, pana la umplerea borcanului. Se lasa la
macerat zece zile, dupa care se filtreaza prin tifon si se pune in sticlute mici, care se
pastreaza in loc intunecos. Se iau 1-2 lingurite de tinctura de trei ori pe zi, diluate intr-un
pahar de apa, pe stomacul gol.
Extractul fluid: Se iau sase linguri de tinctura, se pun intr-o farfurie intinsa si se
lasa vreme de 4-5 ore la evaporat, pana cand mai raman doua linguri (deci scade
cantitatea de trei ori). Se obtine o pasta inchisa la culoare si cu efect foarte puternic.
Aceasta se administreaza in termen de cateva ore dupa terminarea evaporarii sau se
conserva prin adaugarea unei tincturi din alta planta ori prin depozitare in frigider
(maximum sapte zile). La evaporare, nu vor fi supuse plantele care contin uleiuri volatile:
busuioc, arnica, lavanda, valeriana. Pentru afectiunile usoare, se administreaza o lingurita
de extract fluid de trei ori pe zi; in afectiunile mai serioase, se iau 6-10 lingurite de
extract pe zi. Din plantele cu grad ridicat de toxicitate nu se fac extracte fluide pentru uz
intern.
Pentru ca tratamentul cu plante sa fie eficient, el trebuie sa dureze minimum doua luni.
Doza zilnica este:
- 1-2 lingurite de tinctura luate de trei ori pe zi, cu apa sau
- 2-3 cani de macerat la rece pe zi sau
- 1 lingurita de extract fluid de trei ori pe zi.
In bolile mai grave se ia mai ales extractul fluid: 6-10 lingurite pe zi, scazand in timp
doza, pe masura ce dispar problemele.(13)

1
 Rosmarini folium se administreaza pulberea de planta sublingual (se umecteaza
in prealabil cu apa plata sau apa de izvor). Dozele sunt de cate un gram la 6 ore ( de 4 ori
pe zi)
Se foloseste maceratul preparat din extremitatile inflorite si din frunze, in doza
de 15 grame la un litru de apa. Se beau 1 - 3 cani pe zi.
Tinctura, preparata dintr-o parte rosmarin proaspat si 5 parti alcool etilic
alimentar. Se ia zilnic in doza de 15 - 25 picaturi, de 2 - 3 ori pe zi, diluat in 50-100 ml
apa.
Extern: tinctura diluata 1/3 in apa fiarta si racita pentru aplicatii topice- adaugat in
apa de baie, este benefic in cazul reumatismului, tratarea durerilor musculare;
- uleiul esential de rosmarin se dilueaza cu un ulei excipient, precum cel de masline si se
folosest in masaj pentru tratarea sciaticii, a durerilor si inflamatiilor reumatice.(25)
Infuzia de rozmarin se face dintr-o lingurita de frunze la o cana cu apa. Se
consuma 2 cani de ceai/zi, putin indulcit. In tratamentul afectiunilor sistemului nervos se
recomanda consumarea a 2 litri de ceai de rozmarin/zi. Rozmarinul contine compusi ce
impiedica descompunerea acetilcolinei. Se mai pot face bai cu ceai de rozmarin
concentrat: 200 gr planta se fierb 30 de minute in 5 litri de apa, la foc mic. Se strecoara si
se toarna peste apa de baie.
Rosmarinul intra si in compozitia ceaiului digestie usoara, iar uleiul de rosmarin
in preparatul farmaceutic TONORELAXIN (unguent, solutie, spray)

Citri aetheroleum se foloseste pentru obtinerea unor preparate galenice,

oficializate sau nu in diverse farmacopei (Fenosialil, Tablete de bicarbonat, Potio Rivieri,
diverse potiuni mogistrale.(20)

Cap. 2. Analiza farmacognostica

Analiza farmacognostică reprezintă un ansamblu de principii şi metode calitative

si cantitative,efectuate în scopul determinarii identitaţii, puritaţii şi calitaţii produselor
vegetale.
Etapele analizei farmacognostice:
1. Determinarea identităţii:
a. Examen macroscopic
b. Examen microscopic
c. Examen microchimic
d. Examen chimic calitativ
2. Determinarea puritaţii:
a. Determinarea impuritaţilor
b. Determinarea corpurilor straine
3. Deteminarea calităţii:
a. Determinari preliminare
b. Dozări de principii active

1
 2.1. Examen macroscopic
Ceaiul se comercializeaza sub forma de cutii a cate 20 de
plicuri. Plicurile contin o pulbere grosciera de culoare verde, cu
miros aromat si gust dulceag. Se pot observa fragmente de
tulpina.

2.2. Examen microscopic

Examenul microscopic reprezintă o fază mai avansată a analizei calitative a

produselor vegetale, urmăreşte stabilirea ţesuturilor şi elementelor anatomice
caracteristice ale secţiunilor şi preparatelor clarificate din pulberi sau produse
fragmentate .
Preparatul microscopic pentru examinarea produselor vegetale pulverizate se
obţine utilizând ca agent de clarificare cloral hidrat şi agent de colorare: fluoroglucină
clorhidrică.

Crataegi folium cum flores prezinta urmatoarele elemente anatomice: endoteciu

piriform, polen cu exina neteda, papile, epiderma de petala cu cuticula striata si sinuoasa,
fragmente de parenchim clorofilian, epiderma de frunza cu stomate de tip anomocitic,
druze mici sau, mai rar, cristale de oxalat de calciu. (caiet lp tiparit)

Meliloti herba prezinta urmatoarele elemente anatomice: polen cu exina neteda si

3 pori germinativi, endoteciu si papile, fragmente de parenchim clorofilian, epiderma cu
stomate de tip anomocitic, fibre cu teci cristaligene, peri tectori pluricelulari, verucosi cu
1-3 celule bazale scurte si o celula terminala alungita, peri glandulari cu picior mono- sau
bicelular si o glanda globuloasa pluricelulara. (caiet lp tiparit)

Rosmarini folium are drept caracteristici perii tectori pluricelulari, articulati si

perii glandulari octocelulari, tipici labiatelor.(11)

2
Meliloti herba (papile) Rosmarini folium Crataegi folium (stomate)
(par glandular octocelular)

Crataegi flores
Crataegi flores Rosmarini folium
(endoteciu piriform) (polen cu exina neteda)
(par tector articulat)

Meliloti herba
(polen cu exina neteda Vas de lemn de calibru mic
si 3 pori germinativi) Tesut palisadic

2.3. Analiza chimică calitativă

2
 Analiza chimică calitativă urmăreşte o schemă generală de extracţie de tipul:

Solutie extractivă apoasă

½ sol apoasă ½ sol apoasă

HCl 10%
M1 (se fac reacţii de identificare) soluţie hidrolizată => M2
- oze cu
caracter reducător răcire,
- poliholozide apoi 2x3 mL eter
- cumarine
- ODP-uri soluţie eterică soluţie apoasă
- flavone (r. identif.) (r. identif.)
- taninuri -emodoli -oze
- saponozide -flavonoli -antocianidol

Solutia extractiva apoasa a fost obtinuta conform specificatiilor producatorului:

peste un plic se toarna 200 ml apa clocotita si se lasa 10-15 minute acoperit.

Principiile şi ecuaţiile reacţiilor de identificare:

Oze:

1.Evidenţierea caracterului reducator: reacţia cu reactivul Fehling-se formează oxidul

cupros (precipitat roşu-caramiziu)
Rezultat: se observa formarea precipitatului. Reactia este pozitiva.

2. Reacţia Molish: în prezenta acidului sulfuric concentrat, ozele se deshidratează la

furfural (pentoze) sau hidroximetilfurfural (hexoze). Aceşti derivaţi se pot cupla cu fenoli
formand compuşi coloraţi.
Rezultat: apare o coloratie rosu-portocalie. Reactia este pozitiva.

Mucilagii:

2. Reacţia de precipitare în alcool concentrat sau acetonă şi colorarea

precipitatului obţinut în violet cu hematoxilină. Poliholozidele (mucilagiile)
au proprietatea de a precipita in alcool sau acetona si de a se colora in violet cu
hematoxilina.
Rezultat: nu se formeaza precipitat. Reactia este negativa.

Amidon:
2
1.Reacţia cu reactivul Lugol: în prezenţa K[I3], amidonul formează compuşi albaştri.
Rezultat: nu apare coloraţie albastră. Reactia este pozitiva.

Heterozide fenolice de tipul C6:

1.Reacţia cu FeCl3, pe soluţie purificată: hidrochinona (rezultată prin hidroliza

arbutozidei), la încălzire sublimă sub formă de cristale aciculare, car în prezenţă de
clorură de fier (III) se oxidează la chinhidronă (culoare brună).
Rezultat: nu se obţin cristale aciculare la condensare. Reactia este negativa.

Heterozide fenolice de tipul C6-C1:

1.Reacţia cu FeCl3: compuşii fenolici de tip C6-C1 au capacitatea de a forma coloraţii

specifice la tratarea cu clorura de fier
Rezultat: se obţine o coloraţie roşie, se tulbură soluţia (probabil datorită saligenolului
conţinut). Reactia este pozitiva.

ODP-uri:

-sunt esteri ai acizilor cafeic, sinapic, ferulic, paracumaric, cei mai importanti
fiind cei ai acidului cafeic.

1.Reacţia cu reactivul Arnow: :în prezenta acidului azotos format direct in sistem din
azotit de sodiu si acid clorhidric, se formeaza nitroderivaţi ce în mediu bazic
izomerizează la izonitrozoderivati coloraţi in roşu intens.
Rezultat: în martor se obţine o coloraţie galbenă, iar în probă o coloraţie roşie. Reactia
este pozitiva.

2.Evidentierea caracterului reducator : datorita guparilor fenolice, ODP-urile au

proprietatea de a reactiona cu reactivul Fehling, formand un precipitat rosu-caramiziu de
oxid cupros.
Rezultat: se observa formarea precipitatului. Reactia este pozitiva.

Cumarine:

-sunt O-heterozide cu miros aromat caracteristic, derivati cu structura alfa-

benzopirolica. Rezulta in urma ciclizarii acizilor hidroxicinamici, avand o structura
generala de forma:

O O

2
1. Proba fluorescenţei: cumarinele prezintă o fluorescenţă specifică (albastru-verde) in
UV, fluorescenţa ce se intensifică in mediu bazic si dispare în mediu acid.
Observaţie: exista si alti compusi fluorescenti, care dau reactie pozitiva
(unele flavonozide, antocianozide, hidrochinone).
Rezultate: fluorescenţa se intensifică la alcalinizare. Reactia este
pozitiva.

2.Microsublimare: agliconii cumarinici sublimează.

Rezultate: martorul prezintă fluorescenţă albastră, iar proba fluorescenţă
albastru-verzuie, mai intensă decât a martorului. Reactia este pozitiva.

Flavonoide:

-Sunt pigmenţi naturali, colorati în galben, componenţi care au la bază nucleul 2-

fenil-gamma-benzopiranic, mai rar cel 3 fenil-gamma-benzopiranic. Această clasa de
compuşi este responsabilă de culoarea galbenă a florilor, frunzelor, unor seminţe, iar în
Aurantii pericarpum se gaseşte mai ales în zona externă, flavedo.
Această clasă de compuşi este formată din mai multe subclase: flavonozide
(flavone), antocianozide, proantociani si taninuri catehice.

A. Flavonozide:

- sunt derivaţi de 2-fenilbenzopiran;

Reacţiile de identificare pentru această subclasa sunt clasificate în mai multe

tipuri, în funcţie de gruparea funcţională care le generează:

Reactii date de gruparea „ceto”:

1. Reacţia Shibata (reactia cianidolului) – este reacţia de reducere a grupărilor ceto în
prezenţa hidrogenului format în sistem în urma reacţiei dintre magneziu sau zinc cu acid
clorhidric, reacţie în urma careia se formează antociani . Se observă virajul culorii de la
galben la rosu.
OH
OH
HO Cl -
O HO +
OH H2 O
OH
OH
OH
HO O
OH

GALBEN ROSU
Rezultat: nu se obtine virajul culorii. Reactia este negativa.

Reactii caracteristice grupelor hidroxil fenolice:

2
2. Evidenţierea caracterului reducator cu reactiv Fehling: flavonozidele reduc CuII
din tartrat dublu de sodiu şi potasiu si sulfat de cupru, formand prin încălzire un
precipitat roşu cărămiziu de Cu2O.
Rezultat: se formeaza precipitat. Reactia este pozitiva.

3. Formarea de fenoxizi: în mediu alcalin, flavonozidele formează fenoxizi,

rezultatul fiind intensificarea coloraţiei galbene a soluţiei extractive.
Rezultat: se observă intensificarea culorii, iar la expunerea la lumină UV se distinge o
fluorescenţă galben-verzuie. Reactia este pozitiva.

Reactii date de ambele grupari:

4. Reacţii de chelatare: cu sărurile unor metale în stare de valenţa II sau III,

flavonele formează o serie de chelaţi, in poziţiile meta, peri sau, în mediu puternic
bazic,în para.

OH

HO O
OH

HO O
Me

META

OH

HO O
OH

OH
O O

Me

PERI

2
 Me
O
O

HO O

OH
HO O

PARA (in mediu puternic bazic)

Rezultat: se observă intensificarea coloraţiei galbene. Reactia este pozitiva.

5. Reacţia cu acetatul de plumb: cu acetatul de plumb bazic sau neutru, se formează

precipitate galben- brune.

6. Reacţia cu clorura de aluminiu: cu clorura de aluminiu, în mediu de acetat de sodiu

se obţine o coloraţie galben- intensă.
Rezultat: se observă intensificarea coloraţiei galbene. Reactia este pozitiva.

B. Proantociani:

-se numesc şi leucoantociani şi sunt pigmenţi incolori,

derivaţi ai 3,4 flavandiolilor. In produsele vegetale se
O gasesc sub forma de monomeri sau oligomeri.

OH 3,4 flavandiol

OH
1. Reactia Bath-Smith: In prezenţa acidului clorhidric, dimerii se scindează cu formare
de antociani (culoare rosie). Această proprietate este valorificata într-o reacţie de
identificare : intensificarea coloratiei roşii în mediu de acid clorhidric, când în produsul
vegetal sunt prezenţi deopotrivă antocianii şi proantocianii.
Rezultat: dupa hidroliza se observa colorarea solutiei in rosu. Reactia este pozitiva.

C. Antocianozide:

2
 - sunt pigmeţti naturali coloraţi în rosu, albastru, violet, derivaţi ai 2-fenil
benzopiranului.Variaţia culorii este datorată pH-ului mediului în care există şi capacitâţii
acestor compusi de a se combina cu oligoelemente din produsul vegetal. Exista ca ion
flaviliu,roşu, stabil în mediu acid, doi ioni carboniu incolori si trei ioni fenoxoniu,
albastri,stabili la pH alcalin.

1. Reacţia cu reactiv Fehling: antocianozidele reduc CuII din tartrat dublu de sodiu şi
potasiu si sulfat de cupru, formând prin incalzire un precipitat roşu cărămiziu de Cu2O.

2. Reacţia virajului de culoare: la adaugare treptată de hidroxid de sodiu se poate

observa virajul culorii : roşu, incolor, violet, verde şi în final galben, datorită formarii
calconei.
OH OH

OH OH
- OH
Cl HO O
HO O+ -
- HO
HO
H+ H+
OH OH

OH OH

LEUCOBAZA (pH neutru)

Incolora

-
O-
O O

HO O HO O
-
HO
H+
OH OH
OH OH

CHINONA (mediu foarte slab FENOXID (pH 10)

bazic) verde
violet

2
 OH
OH
O
HO OH
-

OH

OH

CALCONA (pH 13)

galben

Rezultat: reactia este negativa.

Taninuri catehice si taninuri galice:

Sunt derivaţi de tip C6-C3-C6 (taninurile catehice) sau de tip C6-C1 (taninurile
galice). Taninurile catehice sunt derivaţi de catehol, sunt numite şi taninuri condensabile
(nehidrolizabile), cele galice sunt derivaţi ai acidului galic şi sunt necondesabile şi
hidrolizabile. Taninurile mixte sunt esteri ai acidului galic cu cateholul.

OH

OH COOH

HO O

OH HO OH
OH OH

Catehol Acid galic

1.Reacţia cu reactivul Fehling: taninurile reduce CuII din tartrat dublu de sodiu şi
potasiu şi sulfat de cupru, formând prin încalzire un precipitat roşu caramiziu de Cu2O.

2.Reacţia de culoare cu FeCl3 : in prezenţa clorurii ferice (III), taninurile catehice

generează o coloraţie verde – negricioasă, iar cele galice albastru negricios.
Rezultat: se obţine o culoare verde-negricioasă ce nu dă un rezultat ferm (taninul catehic
îl poate masca pe cel galic).

2
3.Reacţia cu acetatul de plumb: cu acetatul de plumb taninurile formează
precipitate galben- brune.
4.Reacţia de formare a flobafenelor: taninurile catehice condensează în mediu de acid
mineral concentrat, cu formarea de flobafene (precipitate roşii-brune)
Rezultate: nu se obţine precipitat, Reactia este negativa.

5. Separarea şi identificarea taninului galic în prezenţa taninului catehic:

-taninul catehic precipită cu reactivul Styassny; în soluţia filtrată se determină prezenţa
taninului galic, după neutralizare.
Rezultate: apare iniţial un precipitat brun, după filtrare şi adăugare d FeCl3 nu se observă
apariţia unui precipitat albastru- verzui, deci nu avem tanin galic în probă.

Antracenozide:

Sunt O- sau C-heterozide care au ca aglicon antracenul în diferite stadii de oxidare

(emodol).

O O

antrachinona antrona

Exista doua mari clase de reacţii de identificare în funcţie de forma în care se gaseşte
agliconul :

I. pentru forme oxidate, reacţia Borntrager: agliconii formă oxidată, in mediu

alcalin, formează emodinaţi de culoare roşie.

2
 HO O OH
HO O O Na

NaOH

R1 R2
R1 R2
O
O

Rezultat: nu apare coloraţie roşie. Reactia este negativa.

II. pentru forme reduse – reactia Schounteten : agliconii forma redusă formează cu
boraxul combinaţii complexe care în soluţie apoasă diluată prezintă fluorescenţă
verde caracteristică.

Saponozide:

Sunt compuşi cu structură sterolică sau triterpenică, glicozidati sau nu, caracterizaţi
prin proprietaţi tensioactive şi hemolizante.

- Pentru heterozide (reacţiile se execută pe soluţie apoasă):

1.Proba de spumefiere : o soluţie conţinând saponozide prin agitare în plan vertical

15 secunde produce spumă consistentă ( ramane timp de 15 minute). Reacţia este dată şi
de poliholozide.
Rezultat: Reactia este negativa.

2.Precipitare cu hidroxid de bariu : în urma acestei reacţii se formează un precipitat

alb-gălbui.
Rezultat: nu se obtine precipitat alb gălbui. Reactia este negativa.

3.Precipitare cu acetat de plumb (bazic sau neutru): se formează un precipitat alb-

gălbui.
Rezultat: se observă apariţia precipitatului.

- pentru aglicon (reacţiile se execută pe soluţie apolară) :

4.Reactia Liebermann-Burchard : în prezenţa acidului sulfuric concentrat şi a

anhidridei acetice, compuşii sterolici suferă reacţii de deshidratare, dehidrogenare,
dimerizare cu formarea unor compuşi coloraţi în roşu-vişiniu.
Rezultat: Reactia este negativa.

3
Carotenoide:

-Sunt pigmenţi naturali, vegetali de culoare galben-portocalie, care fac parte din
categoria catalizatorilor biologici. Majoritatea au structură tetraterpenică, cu catena
liniara aciclică, rar ciclică, alcatuită din unitaţi izoprenice, care în capete poartă un ciclu
iononic.

1. Reacţia cu reactivul Carr-Price: cu soluţie cloroformică saturată de clorură de stibiu

se formează compuşi coloraţi în albastru-verde coloraţie care în timp virează în roşu-
brun.
Rezultat: se obţine o coloraţie verde, apoi maro. Reactia este pozitiva.

Principii amare:

- Sunt substanţe de natură vegetală cu structură terpenică, mai rar sterolică, ligananică
şi cu gust foarte amar.

1.Reacţia cu reactivul E.P.: cu dimetilaminobenzaldehida în mediu bazic (reactiv E.P.)

compuşii sesquiterpenici formează coloraţii albastre.
Rezultate: reacţie negativă.

Acizi rezinici:

1.Reacţia Hirschsohn: în prezenţa acetatului de cupru, acizii rezinici se transformă în

rezinaţi, de culoare verde-smarald
Rezultat: reacţie negativă, se obţine o coloraţie gălbuie.

Alcaloizi:

- Reprezintă toţi constituenţii rezultaţi din metabolismul secundar al plantelor în

structura cărora întalnim atomi de azot, fie în catena laterală, fie în nucleul de bază.
Se putem realiza o extracţie cu solvent polar acidulat, când schema este
următoarea:

3
 1 g P.V. + HCl 2% R ≡ NH]+X-

refluxare 5-10 minute

sol. extractivă R ≡ NH]+Cl-, alte principii active P.V. epuizat

+ NH4OH 10%, pH = 8-9

R≡N

+ eter (pâlnia de sep.)

sol. eterică R ≡ N sol. alcalină alte principii active

se continuă purificarea
până când reacţiile în sol. reziduale
sunt negative

sol. eterică purificată R ≡ N

+ HCl 2%

sol. eterică sol. acidă R ≡ NH]+Cl-

M R. Mayer R. Bertrand

Reacţii de identificare:

A.Generale:

1. Reacţia cu reactivul Mayer: în prezenţa tetraiodomercuratului de potasiu,alcaloizii

formează precipitate alb-gălbui care se solubilizează în exces de reactiv.

2. Cu reactiv Dragendorff- cu tetraiodobismutatul de potasiu se obţin compuşi de culoare

roşu – portocaliu.

3. Cu reactiv Bertrand: în prezenţa acidului silico-tungstic, se formează precipitate de

culoare gălbuie, solubile în exces de reactiv.

B.Specifice :

1. Reacţia Vitali: alcaloizii tropanici, cu reactiv Vitali generează o coloraţie

violetă, mai stabilă în mediu de acetonă.
2. Reacţia cu hexacianoferat de potasiu – se evidenţiază caracterul reducător al morfinei.

3
3. Reacţia van Urck – presupune o condensare cu para-dimetil aminobenzaldehida, în
prezenţa peroxidului de hidrogen, când se formează complecşi albaştri.
4. Reactia murexidului – în prezenţa peroxidului de hidrogen şi a acidului clorhidric
formează derivaţi ai acidului purpuric. Aceştia în mediu de amoniac generează combinaţii de
culoare roşu – violet.

Tabelul 1: Rezultatele analizei chimice pe soluţia apoasă

Nr. Principiul Reacţia efectuată Rezultat Concluzii

8crt Antocianozide
activ R. virajului de negativă Nu există
determinat culoare antocianozide
91 Proantociani
Oze şi R. Bath-Smith
1.R. Fehling pozitiva
1. pozitivă Nu există
În produs există
poliholozide 2. R. Mollish proantociani
oze dar nu
10 Taninuri 1.R. cu
3.R. cu FeCl3 1.se obţine coloraţie În
2. pozitivă produs este
şi poliholozide
2.R. de form. a
hematoxilină verde-negricioasă
3.negativa prezent taninul
2 Amidon flobafenelor
R. cu reactiv Lugol 2.negativă
negativă catehic
Nu există amidon
3 Heterozide C6 3.R.
R. cu cu ionii
FeCl 3
3. se obţine
negativă Produsul nu
metalelor grele precipitat galben conţine
4. R. Styassny 4. reacţie negativă heterozide de tip
C6
11
4 Saponozide
Heterozide 1.Proba
R. de3 (după
cu FeCl 1. negativa
pozitivă Produsul
Există nu
heterozide
C6-C1 spumefiere
pp. cu acetat Pb) 2. apare pp. alb- C6-C1conţine
2.R. cu acetat de galbui saponozide
5 ODP-uri Pb cu
R. reactiv 3. nu apare pp.
pozitivă Produsul conţine
3.R
Arnowcu Ba(OH) 2 gălbui acizi
polifenolcarboxil
12 Principii amare R. cu reactiv E.P. negativă Nu
ici sunt principii
6 Cumarine 1.microsublimare 1.Pozitivă, se amare în extract
In produs se
13 Alcaloizi 1.R. Mayer 1.negativă
observă apariţia Produsul
gasesc cumarinenu
2. R. Bertrand 2.negativă
unei fluorescenţe contine alcaloizi
2. proba albastru-verzuie
fluorescenţei 2. fluorescenţa
cumarinei s-a
intensificat în
mediu bazic
7 Flavonozide 1.R. Shibata 1. negativă În extract se
2.Caracterul 2. pozitivă găsesc
reducător (Fehling) 3.pozitivă, se obs. flavonozide
3.Formarea de intensif, culorii şi
fluorecenţă galben-
fenoxizi
verzuie
4. R. de chelatare
4. pozitivă
Tabel 2 : Rezultatele analizei chimice pe soluţie eterică:
3
Nr. Principiul Reacţia efectuată Rezultat Concluzii
crt. activ

1 Flavonoli 1. R. Shibata 1.pozitivă Există agliconi

2. R. cu NaOH 2.pozitivă flavonolici în
produs
2 Agliconi Proba flurescenţei pozitivă Proba conţine
cumarinici agliconi
cumarinici
3 Emodoli R. Bornträger negativă Proba nu conţine
antracenozide
4 Sapogenoli R. Liebermann- negativa Nu există
Burchardt compuşi cu
nucleu sterolic
5 Carotenoide R. Carr-Price pozitivă Există
carotenoide
6 Acizi rezinici R. Hirschsohn Negativă, se obţine Nu sunt acizi
coloraţie albastră, nu rezinici în probă
smarald
7 Alcaloizi 1.R. Mayer 1.negativă Produsul nu
2. R. Bertrand 2.negativă conţine alcaloizi

2.4. Determinarea puriţatii

Determinarea purităţii sau determinarea elementelor străine presupune:
a)Determinarea procentului de impurităţi
b)Determinarea procentului de corpuri străine

Impurităţile se referă la părţi din aceeaşi plantă, dar nedefinite ca acel produs
vegetal (fragmente de tulpini pentru produsele vegetale de tip folium şi flores) sau produs
vegetal degradat (atacat de fungi, insecte, rozătoare; uscat sau conservat
necorespunzător).

Corpurile străine se referă la părţi ale unor plante cu care specia de interes este
confundată, involuntar (datorită cunoaşterii insuficiente a caracterelor anatomice) sau voit
(din raţiuni financiare, ilegale), părţi ale altor plante de care specia de interes nu poate fi
separată în momentul recoltării (în special la plantele care coabitează şi se recoltează
mecanizat), materii minerale (pământ, nisip, praf, resturi de ambalaj).
Determinarea cantitativă a elementelor străine constă în separarea acestora într-o
cantitate bine determinată de produs vegetal impur, urmată de cântărirea fracţiunilor.
Rezultatele se exprimă procentual.

Determinări practice nu pot fi efectuate deoarece produsul este de tip pulvis.

3
 2.5. Determinarea calităţii

Determinarea calităţii presupune:

a) determinări preliminare (au valoare orientativă pentru aprecierea calităţii
unui produs vegetal):
- pierdere prin uscare (umiditate)
- substanţe solubile (extractiv)
- reziduu prin calcinare (cenuşă totală şi cenuşă insolubilă în HCl 100 g/L)
- factor de îmbibare
- indice de spumefiere
b) dozare de principii active (au valoare hotărâtoare pentru aprecierea calităţii
unui produs vegetal)
Este etapa finală a analizei farmacognostice, cu valoare hotărâtoare pentru aprecierea
calităţii unui produs vegetal.
În funcţie de structura chimică a principiului activ se pot aplica metode:
spectrofotometrice, cromatografice, biologice.

Dozarea principiilor active

Vom doza uleiul volatil conţinut în produsul vegetal, dat fiind faptul că acesta este
principalul principiu activ conţinut de Rosmarini folium si limoni aetheroleum.

Distilarea cu vapori de apă în circuit închis (NeoClevenger)

Tehnica de lucru
Într-un balon de extracţie adaptat la aparat se introduc 50-100 g produs vegetal şi
500-1000 mL apă. Amestecul astfel obţinut se supune încălzirii direct în flacără, pe sită.
Prin atingerea temperaturii de fierbere a solventului de extracţie, uleiul volatil este distilat
şi captat în interiorul aparatului.
Avantaje:
- prin distilare se obţine numai ulei volatil
- aparatul NeoClevenger se utilizează atât pentru obţinerea cât şi pentru
determinarea cantitativă a uleiului volatil printr-o metodă volumetrică
- recircularea solventului de extracţie
Dezavantaje:
- riscul carbonizării produsului vegetal

Rezultat:
- Se obţine ulei volatil de culoare alb-galbui.
- In urma distilarii, din 40 g de prosus vegetal se obţine o cantitate de 0.08 mL ulei
volatil. Aceasta înseamnă că produsul uscat conţine 0.2 % ulei volatil.

Cap. 3. Corelatii intre principiile active identificate si

actiunea terapeutica a ceaiului
3
 Cercetarile stiintifice au demonstrat ca extractul de Ginkgo biloba folium are efect
stimulant asupra circulatiei cerebrale si inbunatateste memoria prin fitocomplexul
reprezentat de flavone, derivati terpenici si ginkgolide.
Crataegi folium cum flore ameliorează circulaţia cerebrală mai ales prin
flavonoide, în special proantocianidolii şi epicatehina, posibil şi prin compuşii
triterpenici.
Meliloti herba are efect fluidifiant şi chiar anticoagulant, cu creşterea debitului
venos şi limfatic şi îndepărtarea stazei; sulfina este utilizată mai ales pentru suferinţele
venoase (varice, tromboflebite — acţionează atât prin creşterea rezistenţei peretelui
venos, cât şi ca anticoagulant) şi consecinţele acestora (insuficienţă venoasă cronică —
favorizează reducerea edemului cronic prin creşterea drenajului venos şi limfatic; scade
fragilitatea capilarelor suprasolicitate de presiunea crescută în condiţii de insuficienţă
venoasă). Scade permeabilitatea capilară prin cumarine şi taninuri. (16)
Rosmarini folium este adaptogen prin acidul rosmarinic, care (alături de alte
ODP–uri) are activitate antioxidantă faţă de radicalii liberi şi peroxizi, combătând
procesele de senescenţă — este utilizat în afecţiuni neurologice. Stimulează circulaţia
cerebrală şi microcirculaţia prin acidul rosmarinic. Este recomandat în vertij şi în
migrene. (23)
Citri aetreroleum, fiind practic insolubil in apa, nu influenteaza actiunea
terapeutica a ceaiului, avand doar efect aromatizant.
Ceaiul CIRCULATIE CEREBRALA are drept contraindicatii sarcina si alaptare,
din cauza continutului in Ginkgo biloba (deoarece flavonoizii şi glicozizii pot ajunge în
sîngele copiilor şi nu se cunosc efectele lor asupra sănătăţii acestora) si in rosmarin care
contine cetone ce pot avea efecte abortive. De asemenea, la precauti se cere prudenta la
asocierea cu medicamente anticoagulante din cauza efectului fluidifiant şi chiar
anticoagulant al sulfinei (prin cumarine). De altfel, toate flavonozidele au efect
anticoagulant.

Tabel 3: Corelaţie între datele citate de literatura consultată şi

rezultatele obţinute

Nr. Principiul activ Citarea în Rezultat

crt. literatură experimental
1. oze + +
2. mucilagii - -
3. amidon - -
4. heterozide C6 - -
5. heterozide C6-C1 + +
6. ODP-uri + +
7. cumarine + +
8. flavonozide + +
9. antocianozide - -
10. proantociani + +
11. taninuri + +
12. saponozide + -
3
 13. principii amare + +
14. alcaloizi - -
15. carotenoide + +

Toate principiile active care au actiune asupra circulatiei cerebrale au fost

identificate in solutia extractiva apoasa.

Cap. 4. Concluzii

Ceaiul CIRCULATIE CEREBRALA corespunde din punct de vedere

macroscopic si microscopic cu datele citate din literatura. De asemenea, in urma
extracţiilor, separărilor şi a reacţiilor de identificare realizate am constatat că solutia
extractiva apoasa conţine urmatoarele principii active: oze, heterozide C6-C1, ODP-uri,
flavonozide, cumarine, proantociani, taninuri, principii amare şi carotenoide. Am
confirmat prezenţa uleiului volatil de culoare alb-galbui, ce corespunde culorii uleiului
volatil de rosmarin si uleiului volatil de lamaie.
Produsul luat în studiu corespunde în mare parte literaturii. De aceea utilizarea sa
pentru ameliorarea circulatiei cerebrale ar fi probabil o reuşită.

Cap.5. Bibliografie

(2) Ciulei I., Grigorescu E., Stanescu U., „Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie”,
Ed. Medicala, Bucuresti, 1993, vol I, 459-463
(3) Scarlat M., Fitomedicina in afectiunile cardiovasculare (teza de doctorat)
(4)http://www.boli-medicina.com/neurologie/sindroame/SINDROAME-VASCULARE-
CEREBRALE-BM-COM.php
(5)http://www.faresbiovital.ro/produse.php
(6)http://ro.wikipedia.org/wiki/Arborele_pagodelor
(7)http://www.okey.ro/index.php/ginkgo-biloba-si-insuficienta-circulatorie-la-nivel-
cerebral/2007/08/15/
(8) Ciulei I., Grigorescu E., Stanescu U., „Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie”,
Ed. Medicala, Bucuresti, 1993, vol I, 452-458
(9) Ciulei I., Grigorescu E., Stanescu U., „Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie”,
Ed. Medicala, Bucuresti, 1993, vol I, 373-375
(10)http://www.sanatateata.com/plante/sulfina.htm
(11) Ciulei I., Grigorescu E., Stanescu U., „Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie”,
Ed. Medicala, Bucuresti, 1993, vol II, 141-144
(12)http://www.larix.ro/PLANTE/paducel.htm
(13) http://forum.naturist-life.ro/viewtopic.php?
t=256&sid=5330a229a57d179026270a0af2b134da

3
(14) Ciulei I., Grigorescu E., Stanescu U., „Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie”,
Ed. Medicala, Bucuresti, 1993, vol I, 373-375
(15)http://ro.wikipedia.org/wiki/Rozmarin
(16)http://www.drdorindragos.ro/plante_s.html
(17) Istudor V., „Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie”, Ed. Medicala, Bucuresti,
2001, vol II, 122-125
(18) Curs Farmacognozie, semestru I, anul 3
(19)http://www.farmaciata.ro/SitFiles/articol_no_ph.php?id=37
(20)http://www.terapeut.ro/commerce/ulei-esential-lamaie-p-1790.html
(21) Istudor V., „Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie”, Ed. Medicala, Bucuresti,
2001, vol II, 47-48
(22)http://www.ecolife.ro/content/view/64/1/
(23)http://www.drdorindragos.ro/plante_r.html#Rozmarin
(24) Ciulei I., Grigorescu E., Stanescu U., „Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie”,
Ed. Medicala, Bucuresti, 1993, vol II, 69-71
(25)http://www.armonianaturii.ro/Rosmarinul-(Rosmarinus-
officinalis).html*articleID_63-articol
(26) Gird C. E., Dutu L. E., „Farmacognozie, baze practice”, Ed. Universitara „Carol
Davila”, 2005, vol I  
(27)http://www.parinti.com/Rozmarinul_emRosmarinus_officinalisem-contentpid-
1184.html