- -

Eroul cirgii estenorocul. Antieroul este agighicit! ghinionul. Iar Thleb spune rolul ascunsal noroculuiin viat'l sl ln economic
aici povesteaintALlnirilor noastre cu acestepersonaje neintelese.

i.rtr-un fel, Picdlit d.ebazard este o lucrare tragici. Autorul ne atrage atengia ci.
sunrem la cheremul unor intimpliri pe care ratiunea nu le poate anticipa 9i,
cu arat mai pugin, controla. Ele vin gi pleaci, lisind in urmi. cd.nd abundenti,
c1nd penurie, cAnd extaz, cAnd catastrofe. Consolarea este c5.fenomenul acestae g3-1 $I c
democratic in cel mai inalt grad - stim cu togii sub zodia lui. o a L [ q"-]1
*.{9fi F:
Singurul mod in carene putem descurcaintr-o lume afati sub semnul intAmplirii
e si adopti.m pozigia stoicS.- contemplarea fenomenelor cate au puterea de a da
totul p'estecap gi acceptareacu seninitate a condigiei noastre omenesti.

Degi, pe alocuri, pare o lucrare despre universul cumva plicticos al finantelor,

Pdcdlit de hazard e, de fapt, o meditagie filozofici asuPra lumii contemporane,
o
d,e
scrisi.intr-un stil pe cit de amuzant, pe atat de profund. Vh.vegiintilni, in paginile
cirgii, cu figura iconici a baseballului Yogi Berra, cu miliardarul George Soros, cu
Popper gi Vittgenstein, cu David Hume, Kant gi Einstein ori cu legendarul Ulise.
hazard
Cartea estepentru ingelepciuneaconvenlionali de pe'W'all Street ce au insemnat
cele nouizeci si cinci de teze ale lui Martin Luther pentru Biserica Catolici.
*#
- THE NEWYORKER

Prcilst e nJoc l'l,,flirii

'-*.
r:: +rrs
M
CURTEA @V ECHE ,ililIJIJ[il[]|ililUil
 Seria
NassimNicholasTaleb
NASSIM NICHoLAS TALEB (nascutin 1960la Amioun,Liban)estestatisticiar,
practicianin matematici financiareli epistemologal probabilitaqilor.in prezent
esteprofesorde ingineriea riscului la Institutul politehnical Universititii din New
York.inainte, a lucrat la Bursadin New York si la ceade la Londratimp de douazeci
;i ur-rude ani qi s-a specializatin evaluareariscurilor implicate de evenimentele
rare;i neprevizute.in acestmediu a fost supranumit,,disidentulde pe wall street",
W6
iar experienlaacumulati s-a concretizatin teoria LebedeiNegre,despreevenimen
tele careau loc in ciudaunei probabilititi infime.
Scrisain 2007,ceamai cunoscutadintre carlile sale,LebadaNeagra.Impactulfoarte
(tradusala CurteaVechepublishing),a fost v6nduti, in edigia
pu;in probabiluft.ri
originald,in pestetrei milioanede exemplare;i a fost tradusain treizecisi una de
limbi. Totodata,se consideraca autorul a anticipat in paginile ei criza bancarasi
economicace aveasi survindin 2008in StateleUnite.
De acela;i autor, la CurteaVechePublishingau mai apirut: Arttifragil, patut lui
Procust.Aforisntepractice;i filosofice;i Cdndpieleata e in joc.
Pdcilit
dehazard
R o l u l a s c u l t sa l n o r o c u l u i
in viat[ si i n economie

'l'raducere
din englczl de
BO(.IDANGTIIUR(]O

. G \ f. (. rr r.
c r R ' r ' b 'A
 Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei
T A L E B ,N A S S I M N I C H O L A S
Picilit de hazard : rolul ascunsal norocului in viali qi in economie,/
NassimNicholasTaieb; trad.de BogdanGhiurco. Bucuregti:
CurteaVechePublishing,2019
ISBN 978 606-44-0410-7 Cuprins
I. Ghiurco,Bogdan(trad.)

159.9

ISBNepub: 978-606 44-0438-1

'L,__: ISBNmobi: 978-606-44-0439 8

Cartepublicatd$i in edifie digitald
Prefata
TratAndcunoa$tereacuneseriozitate ......11
'T!l
Redactor:RazvanAndrei Mullumiri
Corector:ElenaTataru
Tehnoredactor:Irinel Niculae pentruediliaadoua,revizuite. ......26
CURTEAVECHEPUBLISHING Prolog
str.Aurel Vlaicu nr. 35,Bucure;ti,020091
redactie:074455 47 63 Moscheiinnori .......33
distribulie: 02| 26022 87,021 222 25 36,074t 36 97 2 l
f a x :0 2I 2 2 3 1 68 8
./<si.l redactieq'curtc.tvc(he.r0
./.O\u-
lS}.'
' (onrenzi@(urleaveclre.ro ParteaI
6** ' 1 . . - . . t r F '- \ v w w . (u r t c a v e c h e . r o
| ,.(-.b' .'. -{ Avertismentullui Solon
\ur)tt-^r,,!'
g*'' N A S S TNMt c H o L ATSA L E B -m
:A i nclinatie, a simetrie, induclie
FOOLEDBY RANDOMNi'SS -\r/

CopyrightO 2004by NassimNicholas]'aleb Capitolul 1

All rightsreserved.
Dacae;ti a;a bogat, l
: F

d e c en u e $ t il a f e l d e d e ; t e p t . . . . . ..48
( OC T J R T EVAE C H EP U B L I S T I I N T2J0,1 9
p ( , n t r up r e z e n t a
v e r s i u n ei n l i n t b ar o r t r A n i r
Capitolul2
O metodabizarade contabilitate . . . .70
lllilhll,,,,,
,,,,,
CORESI Capitolul3
O meditaliematematiceasupraistoriei . . . . .97
Capitolul4 Parteaa lll-a
intelectualul
Hazard,absurd;i ;tiingific. . . . .....I32 Ceardin urechi
Capitolul5 Traindcu hazardita
Supravieluireacelui mai putin apt - Capitolul12
Ticuri de cartofor;i pinguiniintr-o cutie' ' '332
poatefievolufiapacalitddehazard? ......143
Capitolul6 Capitolul13
inclinalieqiasimetrie .......167 Carneidevine la Roma:
despreprobabilitate;iscepticism... -""'342
CapitolulT
Problemainducfiei ...I92 Capitolul 14
Bacchusil parise;tepe Antoniu ' ' ' '356

Epilog
Parteaa II-a . " " '362
Ji-a zis Soloncd-ia;a.
Maimufela ma;ina de scris
Post-scriptum
Supravieluirea;i alte devialii ' ' ' '364
Trei gAnduriintirziate,subdu;.
Capitolul8
Mullumiri pentm prima edilie ' . 377
Preamullimilionariinvecini ......219
Capitolul9
Estemai u;or sa cumperi;i savinzi
d e c A t spdr [ j e ; t i u no u ......232
O vizitd 1abibliotecd
Capirolul10 Nofesi recomanddri de lectura
Perdantulia totul - despreneliniaritalilevielii . . .263 Note . . 383

Capitolul11 Referinfe. 4t5

Hazardulqi minteanoastra:
Indice 429
suntemorbi fa[a de probabilitate. . .275
Mameimele,
Minerva GhosnTaleb
Prefatd
TratAnd cunoasterea
cu neseriozitate

Aceastlcarteeste,pe de o parte,sintezaunui practiciancal-

culat al incertitudinii,care qi-a irosit intreagaviafa profe-
sionalaincercAndsa nu se lasepicdlit de hazardsi sd evite
emoliile date de rezultateleprobabilistice;i, pe de alta par-
te, rezultatul preocupirilor unui individ obsedatde este-
ticd, iubitor de literatura,dispussd se lase am[git de toate
gogoqilefrumos lustruite, rafinate, originale si gustoase.
Nu pot evita sa nu fiu pdcdlitde hazard;tot ce pot faceeste
sa m[ limitez la situatiile care-miofera si nitica satisfactie
esteticS.
Am scris-ocu inima deschisa;este un eseu personal,
care dezvdluiegAndurile,framAntarile;i observafiilemele
legatede profesiade analistde risc,fdra a fi insaun tratat qi,
in niciun caz- Doamnefereqte!-, un raport qtiinfific.A fost
scrisade piaceresi isi dorestesi fie parcursd(in principal)
cu placerede cdtre cititor. S-au scris multe in ultimii zece
ani despredevialiilenoastreldobdnditesaugenetice)legate
de hazard.Reguladup[ carem-am ghidat in scriereaprimei
edifii a acesteiciirli a fost sa evit sa discut despre(a) orice
subiectla care n-am fost martor direct ori pe care nu l-am
aprofundatla un moment dat eu insumi qi (b) orice subiect

11

asupraceruianu am cugetatdestulSvremeincdt sa pot scrie
despreel fari efort. Am eliminat tot ce sem5nacAtu;i de
pufin a munca.A trebuit sa qterg din lucrare pasajelecare
pdreausi rezulte in urma unei vizite la bibliotecd,inclusiv
referinfelela personalitaliftiintifice. M-am strdduit sd nu
folosesccitate care nu-mi veneauin mod natural in minte
;i carenu proveneaude la autori studiali seriosde-a lungul
timpului (detestobiceiulde a folosila intAmplarefragmente
de infelepciunede imprumut - dar,despreasta,mai incolo).
Aut tace aut loqueremeliorasilentiot(doar cAnd cuvintele
sunt mai presusdecdttacerea).
Aceastaregul5a rdmasintactd.Dar,uneori,viala presu-
pune compromisuri:la presiuneaprietenilor qi a cititorilor,
am adaugatla edilia de fald o seriede note de subsolneinva-
zive desprelucririle de referinta.De asemenea, am imbogd-
lit majoritateacapitolelor,mai alesCapitolul11,lucrucarea
dus la cre;tereacu o treime a dimensiuniicartii.
Lapoziliac6Stigitoare
Contribuind
Spersa fac din aceastdcarteun produsorganic- ,,contribu-
ind la pozilia cAqtigatoare",
ca sa folosesciargonultraderi-
lor2-, care sd reflecteevolulia mea personald,mai degraba
decAtsd se agafede noile idei in circulafieqi sa le adunela
un loc, intr-un volum. in mod ciudat,m-am gAnditconsicle-
rabil mai profund la unele secliuni din aceastacartedupa
ce ea a fost publicata,;i nu inainte.E vorba,in mod special,
I Fietaci,fie rostesticevamai bun decdttacerea.(lat.- N. rrnd.)
2 Agengibursieri.(N. trad.)
t2
/'r ''*tt
"l'"'o
\'ul: p.i'
de doua aspecte:(a) mecanismeleprin care creierufiro$ttti'
percepelumeaca fiind pulin, mult mai pufin supusahazar-
dului decdt este in realitate ;i (b) acele,,cozigrase"3,acea
speciesalbaticaa incertitudinii, care cauzeazalargi devieri
(evenimentele carese petrecrar explicddin ce in ce mai bine
lumeain caretraim, dar,in acelagitimp, rdmAnla fel de stra-
ine intuiliei noastreprecumerauEipentru inaintagiino;tri).
A douaversiunea acesteicarfi reflectdtransformareaauto-
rului dintr-un, sd zicem a;a, student al incertitudinii (sunt
puline de invalat desprestocasticda)intr-un fel de cercet[tor
al felului in careoameniisunt pacalili de aceasta.
Un fenomen nou: autorul a fost transformat de propria
carte.Dupace am terminat de scris,pe masurAceam inceput
sa-itraiescdin ce in ce mai mult confinutul,am dat de noroc
in cele mai nea;teptatelocuri. De parca ar fi existat doua
planete:una in carelocuim efectiv;i o alta,considerabilmai
deterministd,in careoameniisunt convin;i ca traim. E cAtse
poatede simplu:evenimenteletrecuteni sevor pdreamereu
mult mai putin intimplatoare decAtau fost (astasenume;te
devia[ieretroactivit).I-am ascultat pe unii vorbind despre
grase"suntdistribuliilein careexistapunc-
in graficastatistica,,,cozile
te extreme(sauvaloriextreme)de-alungulaxeiX;i carerezultAintr-o
curburasemnificativmai ridicatadecAtcearegdsitaintr-o distribulie
normala.Semai numesc;i leptokursis (curbeasculite).(N. trqd.)
Disciplinacare analizeazaproceselealeatorii din punct de vedere
matematic,statistic;aplicarea calcululuiprobabilitatilor1arezultatele
oblinuteprin statistica.in original,raudontness,pe carel-am tradusin
maioritateacontextelor(inclusivin titlu) cirepthazard.pentruca abclr-
dareaautoruiuiesteuna literara,si nu matematica. intrucatin romdna
nu existaun echivalentexactpentlu randorwtess (cu un inleles atAt
matelnatic,cAt Si literar),vom alternacuvintelefolositein traducere,
dc la cazla caz,utilizanclhazardsi aleatoriu.(N. trad.)
1.3
?7
propriultrecut;i am realizatcdmarepartedin spuselelor nu
sunt decAtexplicafiicomode,ticluite post-factumde mintea
lor amagita.Uneori,acestlucru deveneade nesuportat:sim-
leam cum md uitam la cei carese indeletniceaucu qtiinlele
sociale(mai alescu economiaconvenfionala)saucaretraiau
in lumea investifiilor ca la niste specimenecu probleme.A
trdi in lumearealdpoatefi dureros,mai alesdacaafirmatiile
cuiva i1i oferainformalii mult mai substanlialedespreemi-
!5tor decAtmesajulpropriu-zis:am rdsfoitrevistaNewsweek
in diminealaasta,ladentist,;i am citit opiniaunui jurnalist
despreun important om de afaceri,in specialdespreabilitd-
lile lui de a-;i,,calculamutdrile",qi mi-am dat seamaca, de
fapt, intocmesco lista a devialiilormintale ale iurnalistului,
in loc sa oblin informalia promisdde acel articol, pe care
nu l-am putut lua in serios.(De ce nu inleleg jurnaliqtii ca
;tiu mult mai pufine decAtcred ca stiu? Oameniide $tiin!5
au cercetatacumo jumatatede secolfenomenul,,expertilor"
carenu invala din esecurileavute.Poli faceprediclii greqite
toatd viata ta Eidataviitoaretot vei credeci ai nimerit-o.)
qi probabiLitate
Nesiguran!5
Credca principalacaracteristica pe caretrebuies-o protejez
;i s-o cultiv esteprofundameanesiguran[ainte]ectuald.Ma
ghidezdupamottoul,,principala meaactivitateestesa-i;ica-
pe
nez cei careseiau preain seriospe ei in;i;i ;i cunoaqterea
lor." Cultivareaacestuitip de nesiguranta,in locul increde-
rii intelectuale,poatepareaun tel ciudat- ;i nu e un scop
lesnede atins.Ca sa reu;im,trebuiesa ne golim minteade
L4
tradilia recent[ a certitudinilor intelectuale.Un cititor cu
care corespondezm-a ff,cut sa-l redescopdrpe Montaigne,
eseistul;i cugetitorul francezdin secolul al XVI-lea. Am
fost fascinat de implicaliile diferenlei dintre Montaigne
-
;i Descartes $i, Doamne,cum am mai luat-o razna por-
nind in cautareacertitudinilor promisede marelerafiona-
list Cartesius.Fdra disculie,ne-am incuiat mintea urmand
modelul cartezianal logicii formale,in loc sa alegemtipul
de gAndirevag[ ;i informala (dar critica) a lui Montaigne'
Dupa o jumdtate de mileniu, nesigurulgi profund intros-
pectivulMontaigneesteinca (sauar trebui si fie) un model
pentru gAnditorulmodern.in plus, omul aveaun curai for-
midabil: e clar cd e nevoie de mult curaj pentru a rdmdne
sceptic;e nevoiede un curaj nebunescpentru autoanaliza,
pentru a te confruntacu tine insuli, pentru a-!i acceptalimi-
tarile - cercetatoriidescoperadin ce in ce mai multe dovezi
care demonstreazdcd suntem specialprogramalide mama
naturdpentru autoamdgire.
Probabilitateasi riscul sunt abordate intelectual in
mai multe feluri - ,,probabilitatea" are,de la o disciplindla
alta,semnificaliiu;or diferite.Pentruaceastacarte,ea are o
semnificaqiepreponderentcalitativa;i literara,in contrast
cu semnificatiacantitativd ;i ,,;tiinfificd" (ceeace explica
avertismenteleimpotriva economigtilor;i profesorilorde
finanle,intrucAtace;tiatind sa creaddca qtiu cAteceva,ceva
util incd, despreaceasta).O prezint ca decurgAnddin pro-
blemainducfiei,dezvoltatade Hume(saua inferenfeiaristo-
teliene,casageneralizez),;iin contrastcu paradigmatezelor
despreiocurile de noroc. in aceastacarte,probabilitatea
15
 este,in principal,o categoriea scepticismuluiaplicat, nu
;i
o disciplini inginereasca(in ciuda semefeiabordarimate-
maticea subiectului,problemelelegatede calcululprobabi-
litalilor merita rareori o abordaremai extinsddecato nota
de subsol).
Cum? Probabilitateanu este doar un calcul al sorlilor
unui zar sau al altor variabilemai complicate;ea inseamna
acceptareafaptului ca erudiliei noastreii lipseqtecertitu-
dinea si inseamnddezvoltareaunor metode de abordarea
ignoranfei.Cu exceptiamanualelorde scoalasi a cazinou-
rilor, probabilitateanu se prezintd aproapeniciodata sub
forma matematicdsau ca exercitiumintal. Mama naturd nu
te informeazacAtegduri are o ruleti de cazinouqi nici nu
pune problemaca intr-un manual (in lumea reald,trebuie
sd ghicim mai degrabdproblemadecAtrezolvarea).pentru
aceastacarte, calcularearezultateloralternativecare ar fi
putut avealoc,a lumii diferitein caream fi putut trai, repre_
zintd miezul gAndiriiprobabilistice.Daca,pentru mine, ide-
ile centraleale cdrfii se gdsescin capitolele1s si 14 (carese
ocupdde scepticism;i stoicism),maioritateaoamenilorse
concentreazA pe exemplelede calculprobabilisticgre;it din
Capitolul11(dedeparteqiin mod limpede,celmai pufin ori_
ginal capitolal cargii,unul in caream concentrattoatr lite-
raturade specialitate despredeviafiilede probabilitate;. in
plus,dacdin ;tiinfele serioase,mai alesin fizica,s-ar putea
sAcapatamo oarecareintelegerea probabilitafii,in schinrb
nu prea avemnicio idee despreea in ,,stiingele.,
sociale,in
ciudafanfaronadeiexpertilor.
T6
(cAliva)
RizbunAndu-mi cititori
Am incercatsdvorbesccAtmai pufin despreocupaliameade
matematiciancu expertizain domeniulfinantelor.Faptulca
activezpe pielele financiarenu reprezinti decato sursade
informare- nu transformdcartea(a;a cum au crezutmulfi)
intr-un ghid al proceseloraleatorii de pe piafa, dupa cum
nici Iliada nu trebuie interpretatd ca un manual de instruc-
lie militari. Doar trei capitoledin paisprezece au un cadru
financiar.Piefelenu sunt decAtun exempluin care aclio-
neazacapcanelestocasticii- dar sunt, de departe,cel mai
interesant exemplu,intrucAt norocul joaca un rol foarte
important in cazul lor (aceastdcarte ar fi fost considerabil
mai subliredacam-a; fi ocupatcu taxidermiasaudacaa; fi
fost un tip carese ocupacu inventareaunor etichetepentru
vAnzareaproduselordin ciocolatd). in plus,genulde noroc
careaclioneazdin lumeafinanciaraesteunul pe carenimeni
nu-l infelege,de;i majoritateaoperatorilorcredca-l inleleg,
ceeace conducela o multiplicarea devialiilor.Am incer-
cat sa folosescanalogiilede pe piafa intr-un mod ilustrativ,
a$acum a; face-o,de exemplu,intr-o conversaliela cina cu
un cardiologcu curiozit[1i intelectuale(l-am folosit drept
model pe prietenulmeu, nascutintr-o familie de emigranfi,
/acquesMerab).
Am prirnit multe e-rnailuri dupa prima edilie a carfii,
ceeace estevisul oricaruieseist,intrucAtastfelde dialoguri
condiliileidealepentruscrierea uneia douaversiuni.
creeaza
Mi-am exprimatrecuno$tin!a raspunzAnd (o singur5datd)la
fiecaredintre ele.Am inclus o parte din raspunsuriin unele
17
capitole.Fiind privit deseorica un iconoclast,m-am a$teptat improbabil si cu un impact masiv (pierdereaunui copil),
sa primesctot felul de mesajeindignate,de genul:,,Cineesti m-a determinatsd studiezo vremeliteraturade specialitate
tu sd-l judecipe WarrenBuffett?!"sau ,,Estigelospe succe- legat[ de procesulde adaptaredupa un evenimentaleatoriu
sul lui!"; in schimb,am fost dezamdgitsa constatca majo- sever(nu e o coincidentefaptul ca acestdomeniuestedomi-
ritatea insultelor au fost postate anonim pe amazon.com nat de figura lui Daniel Kahneman,pionierul ideilor privind
(nu existapublicitatenegativa:unii oameni iti promoveaza comportamentul iralional supus incertitudinii). Trebuie sd
muncainsultAnd-o). marturisescca nu m-am simlit niciodata ufil nimdnui (in
Consolarea pentrulipsadeatacuriavenit subformaunor afaramea)lucrAndca trader; in schimb,muncade eseistmi
scrisoride la cititorii cares-ausimlit rdzbunafide carte.Cea s-a parut indllatoare qi folositoare.
mai mare satisfactiemi-a fost oferiti de scrisorilevenite de la
persoanecarenu s-audescurcatpreabine in viatd,fara sd fie Totulsaunimic
vina lor, Ei careau folosit carteape post de argumentpentru
parteneriilor de viafd, ca sd le explicefaptul cd au fost mai CAtevaconfuzii legate de mesaiulacesteicdrfi. Dupa cum
pu{in noroco;i (nu mai nepricepu}i)decAtcumnatii lor. Cea creierulnostru nu percepecu u$urinlenuanleleprobabilis-
mai emofionantdscrisoarea venit dela un barbatdin Virginia, tice (alegevarianta simpla de tip ,,totul sau nimic"), la fel,
care,intr-o perioadade cAtevaluni, gi-apierdutsluiba,solia, mi-a venit greu sa explic ca morala carfii este mai degraba
averea,a fost pus sub acuzarede redutabilaComisiedeValori ,,lucrurilesunt supusehazarduluimai des decAtcredem",
gi nu ,,totul este hazard".A trebuit sa combat opinia dupa
Mobiliares;i carea inceputsd se simta din ce in ce mai bine
pentru cd aclionasecu stoicism.Corespondenfa care ,,Taleb,fiindcd e sceptic,credeca totul e doar intAm-
purtatd cu
plare Ei oamenii de succesau avut, pur ;i simplu, noroc".
un cititor carea fost lovit de o lebadaneagrd6, un eveniment
SimptomulPacalitde hazarda afectatpAni 9i o intensmedi-
Securitiesand ExchangeCommission(SEC),o agenfieindependent5 atizata dezbaterea CambridgeUnion, in care argumen-
a guvernului federal al SUA,ale cdrei sarcini principale sunt supra- tul meu ,,Maioritateagmecherilorde ora$ sunt ni;te pro;ti
vegherea;iaplicarealegilorfederalepe piatade valori mobiliaregi pe
ceabursiera.(N. trad.) noroco$i"a devenit,,Togi;mecheriide ora$sunt ni;te pro;ti
LebddaNeagraeste un evenimentfoarte pufin probabil,pe care il noroco;i" (am pierdut in mod evidentdezbaterea in fala for-
recunoastem prin trei insugiriprincipale:raritatea,impactulextremsi
faptulca,in ciudaneprevazutului
midabilului DesmondFitzgerald,in urma uneia dintre cele
sau,ne straduimsa-igasimexplicatii
postfactuale prin caresane convingemcd era,de fapt,predictibil.Vezi, mai antrenantedisculii din viata mea - am fost tentat chiar
pe larg: NassimNicholasTaleb,LebadaNeagra.Impactulfoarte putirt
p r o b a b i l u l uC
i ,u r t e aV e c h eP u b l i s h i n g , 2 0 l 8( e d i t i aa I I I - a r e v i z u i t a ) . precedata de ediliaoriginalaa cArliide faid.Prin urmare,Ia niomentul
Ediliaoriginalaa cdrlii,aparutain SUAin 2002estea douadin seriade aparilieiacesteiadin urma,Talebnu i;i dezvoltase incateoriaLebedei
eseurilncerto,dedicatade NassimNicholasTalebirrcertitudinii.fiind Negre,carel-a fdcut celebru.(N. trad.)

18 t9
 sd fac schimb de locuri cu elr).Acela;i tip de gresealacare
face ca ireverenla sa treaca drept aroganli (dupa cum am
observatin cazulmesaiuluimeu) ii determinape oamenisd
incurcescepticismulcu nihilismul.
vreau safiu clar inleles:bineinfelescd noroculii surade
celui bine pregdtit!A munci din greu,a fi punctual,a purta
o camagdcurata (de preferinfa,alba),a folosi deodorant
;i
alte chestiuni din astea convenlionalecontribuie la suc-
ces - toate sunt necesare,cu siguranfa,dar nu sunt sufici_
ente pentru a determincr
reu;ita. Acelasilucru e varabirsi
pentru valorile convenfionale,cum ar fi rezistenfa,incipa_
lAnarea;i perseverenta; neces are,foartenecesare.Casd cd;_
tigi la loto, trebuiesd iegidin casd sd-!i cumperibilet.Asta
;i
inseamndcd drumul pdnd la agenliea determinatcA;tigul?
Desigur,competentelesunt importante,dar au o semnifica_
fie mult mai scdzutiintr-un mediudominatde hazarddecat,
sa zicem,in meseriade dentist.
Nu, nu susfin ca ce te-a invdlat bunica despreimpor_
tanla eticii muncii este gregitrin completare,clevreme ce
maioritateasucceselor sedatoreazaunui numarfoarteredus
de ,,ferestrede oportunitate",a rata una dintre acesteapoate
insemnafinalul cariereitale.profita de noroculivit!
Trebuiesaremarcamcum,uneori,creierulnostruinter-
preteazacauzalitateafix pe dos. sa presupunemcd bunele
calitili ale unei persoane reprezinta cauzt succesului;
baz6ndu-nepe aceastdipoteza,desi,intuitiv, pare firescsA
credemasta,faptul ca fiecarepersoanainteligentd,con;ti_
incioasasi perseverentaafungela succesnu implicd si ca
fiecarepersoanade succesesteneaparatinteligenta,conqti_
incioasa;i perseverenta (esteremarcabilcum o eroarelogica
20
- poate
atAt de primitivd - afirmareapropozigieiconsecvente
fi comisade oameni altfel foarte inteligenfi, un aspectpe
care-l iau in discufiein aceastaedilie sub forma problemei
celor,,douasistemede rafionament").
Existao particularitatea literaturii de specialitatecare
studiazdsuccesul;i care qi-a croit loc in libr[rii sub forma
afigelorsfitoase de genul: ,,Acesteasunt trasaturilemilio-
narilor pe caretrebuie sa le ai daci vrei sd ai succesca ei."
Unul dintre autorii nechibzuitei carli Milionarul de ldnga
noi (pe care o iau in disculie in Capitolul B) a scris o alta
-
;i mai nebuneascd TheMillionaireMind (Mintea rniliona-
rului). El observd,studiind pesteo mie de milionari, cd cei
mai mulli dintre ei n-au fost prea inteligenli in copilarie9i
deduceca nu talentul te face mai bogat - ci, mai degrabd,
munca asidua.Pornind de aici, unii ar putea presupunein
mod naiv ca norocul nu ioacdniciun rol in atingereasucce-
sului. Intuifia imi spuneca, dacamilionarii au cam acelea;i
calitdti cu mediapopulafiei,atunci,ficAnd o interpretare;i
mai drastici, norocula a\ut gi el un rol. Noroculestedemo-
cratic ;i ii love;te pe to!i, indiferentde aptitudinileiniliale.
Autorul observdvarialii ale unor trasaturi fala de populalia
generald,cum ar fi tenacitateaqi con;tiinciozitatea:o alta
confuzie intre necesitateqi cauzalitate.Dacd toli miliona-
rii sunt perseverenli;i con;tiincio;i, asta nu inseamnaca
oamenii rezistenfi qi conqtiincio;i devin milionari: o mul-
lime de antreprenorilipsili de succesau fost perseverenli;i
conqtiincioqi.intr-un caz de empirism naiv, autorul a ana-
lizat trasaturilepe careace;ti milionari le au in comun ;i a
descoperitca toli erauinclinali sd-;i asumeriscuri.in mod
21.
limpede,riscul este necesarpentru un succesmajor - dar
estela fel de necesarsi pentru e;ec.Daci ar fi efectuatace-
lasi studiu asupracetafenilorfalili, ar fi descoperit,cu sigu-
ranfi, cd si aceiaau o anumepredispozitiepentru asumarea
riscurilor.
Unii cititori (;i editorii me-too,inainte sa am norocul
sa dau pestecei de la Texere)mi-au cerut sa-mi ,,dovedesc
afirmafiile"din carte,,furnizAnddate",grafice,scheme,dia-
grame,planuri,tabele,cifre, referinfe,serii cronologiceetc.
Acesttext constituie,de fapt, o seriede experimentelogice,
nu o tezatrimestrialala economie;logicanu necesitao veri-
ficare empirica (din nou, eu numescasta ,,o eroarede tip
dus-intors": este o gre;eala si folosegti,a;a cum fac unii
iurnaliqtiqi economiqti,statisticifard logici, insd contrariul
nu se impune:nu esteo gregealasa foloseqtilogicafara sta-
tistici). Dacdscriu cd md indoiescca succesulvecinuluimeu
estelipsit de norocintr-o oarecaremasuri, mai maresaumai
micd,din cauzadozeide hazardspecificeocupalieilui, nu e
nevoiesd ,,testez"afirmafia- experimentulmintal cu ruleta
ruseascaeste suficient.Nu trebuie decat sa arat cd existao
explicaliealternativala teoria potrivit cdreiaesteun geniu.
Abordareameaestesa analizezo cohortade indivizi cu pro-
bleme intelectuale;i sa arat cum unii pot ajungeoamenide
afaceride succes- dar ace;tiavor fi cei caresevor bucurade
vizibilitate. Nu susfin ca WarrenBuffett nu are aptitudini;
numai ca o populalie numeroasade investitori aleatoriiva
produceaproapeobligatoriupe cinevacu aceleasirealizari
doar datoritanorocului.
22
o farsi
RatAnd
De asemenea,am fost surprinsde faptul ca, in ciuda aver-
tismentului agresival cdrlii impotriva iurnali;tilor, am fost
invitat la emisiunide televiziune9i de radio,atAtin America
de Nord, cAt ;i in Europa (inclusiv la un h\lar dialoguede
sourdsla un post de radio din LasVegas,unde eu ;i mode-
ratorul am purtat o disculieparaleld).Nimeni nu m-a apa-
rat de mine insumi si am acceptataceleinterviuri. in mod
ciudat, ai nevoiede presaca sa comunici mesaiulca presa
estetoxica.M-am sim{it ca un impostoremilAndtot felul de
platitudini,dar m-am distrat facAndasta.
S-arputeasdfi fost invitat pentru carealizatoriidin presa
centraldnu mi-au citit cartea(ei nu ,,au timp" sd citeasca
carli), iar cei din presanonprofit mi-au citit-o pe indelete
qi s-au simlit aparalide ea.Am citeva anecdote:celor de la
o emisiunecelebrdde televiziuneli s-a spusc[ ,,tipul dsta,
Taleb,credecd anali;tii financiarinu sunt decAtni;te pre-
zicdtori",agaca au fost nerabdatorisa-mi prezint ideile in
cadrulprogramuluilor. insa condilia pusdde ei a fost sa fac
trei recomandaribursiere,ca sa-midovedesc,,expertiza"' Nu
m-am mai dus qi am ratat astfel ocaziaunei farsegrozave'
discutAndtrei opfiuni bursierela intAmplare;i niscocind
niste explicaliiplacuteauzuluipentru alegereafacuta.
La o alta emisiunede televiziune,am afirmatcd,,oame-
nii cred ca exista o povesteacolo unde nu exista,de fapt,
niciuna" in timp ce discutamdesprecaracterulaleatoriual
pielei bursiere;i desprelogicaretrospectivape careo folo-
sim intotdeaunadupd producereaunui fapt. Reporterula
intervenit imediat: ,,A fost o $tire despreCiscoin aceastA
23
 dimineafa. Ce aveti de spus despre asta?,,Cea mai buna
proporlionalacu luxul din studio:WNYC,unde mi s-a parut
anecdotd:cAndam fost invitat la o discutiede o or5 la un
ca Brian Lehrer depunecel mai mare efort sa-mi infeleaga
post de radio specializatin emisiuni financiare(nu citisera
argumentele,funcfioneazain celemai daripinate birouri pe
Capitolul 11),rni s-a spus cu citeva minute inainte sd ma
carele-am intAlnit in parteaastade Kazahstan.
abfin de la discutareaideilor din aceastdcarte. deoarece
Un ultim comentariudesprestil. Am alessd p[strez sti-
fuseseminvitat sa vorbescdespretranzacfiondri, nu des-
;i lul idiosincratical primei editii.Homosum,bun saurdu.Sunt
pre hazard(cu siguranfdam ratat ocaziaunei alte farse,dar
supusgre;elii gi nu vad niciun motiv s5-mi ascundmicile
eram preanepregatitpentru ea qi am plecatinainte de ince_
defecte,dacaacesteafac parte din personalitateamea,dupa
pereaemisiunii).
cum nu simt nevoiasa-mi pun perucdatunci cAndmd foto-
Maioritateajurnaligtilornu iau lucrurile preain serios:
grafiezsau sa imprumut nasul altcuiva cdnd imi scot fafa in
la urma urmei,meseriade jurnalistseocupdcu divertismen-
lume. Aproapetoli editorii care au citit manuscrisulmi-au
tul pur, nu cu ceutareaadevdrului,mai alescAndvorbim de
recomandatunele modificari la nivelul frazei (ca sa-mi
radio si televiziune.Trucul este sa te fere;ti de cei care nu
,,imbunat[tesc"stilul) ;i in structuratextului (organizarea
par sa ;tie ca sunt doarniste animatori(precumGeorgeWill,
capitolelor);le-am ignorataproapepe toate qi am descoperit
careva apdreain Capitolul2) ;i se consideragilnditori.
ca niciunul dintre cititori nu le-a gasit necesare- de fapt,
O alte problema a fost interpretarea mesajului in
cred cd personalitateaautorului (cu tot cu defectelesale)
mass-media:acesttip, Nassim,credeca pietelesunt aleato-
insuflefe;tetextul. Oare industriacarlii sufera;i ea de cla-
rii, prin urmere,elesunt in scddere,ceeace m-a ficut, impo-
sica ,,problemaa expertului",acumulAndtot felul de reguli
triva intentiilor mele, purtatorul unor mesaiecatastrofale.
de aur care nu au validitate empiricS?Dupd o iumatatede
Lebedelenegre,aceleabaterirare;i neasteptate,pot fi atAt
milion de cititori, am descoperitca nu pentru editori sunt
evenimentebune,cdt qi rele.
scrisecdrtile.
Cu toate acestea,mass-mediaeste mai pulin uniforma
decAtpare;eaatrageun segmentimportant de oameniseri-
osi, carereusescsd se eliberezede apuciturilecomerciale,
hraparete,ale sistemului;i sa le pesede mesajmai mult
decAtde captareainteresuluiaudienfei.O observatienaiva,
rezultata din discugiilemele cu Koio Anandi (NpR),Robin
Lustig (BBC),Robert Scully (pBS)qi Brian Lehrer (WNYC),
esteca jurnalistulnonprofitreprezintao cu totul alta spe_
cie intelectualS. ocazional,calitateadiscutiiloreste invers

24

Multumiri
pentru edilia a doua, revizuitd?
Afari din bibliotecS
Carteam-a aiutat sdscapde izolareintelectuala(faptulcdnu
sunt profesoruniversitarcu normdintreagaimi oferao mul-
fime de beneficii,cum ar fi independenfaqi evitareapdrlilor
plictisitoare ale meseriei,dar astamd izoleaza).Mi-am facut
mulli prieteni,apropiati;i corespondenfiprintre gAnditorii
lucizi careau citit prima edilie qi,multumitd lor, am reusitsa
abordeza doua oaraunele subiecte.in plus,m-am apropiat
de ideeameadespreo viafd idealadatoritastimuldriioferite
de discufiilecu oamenicare-miimpartdsescinteresele;simt
ca trebuiesa le returnezbanii pe cartepentru asta.
Separeca existdunele dovezicd disculiilesi corespon-
denta cu oamenii inteligenfi sunt mijloacemai bune pen-
tru edificareapersonaladecat banalul studiu in bibrioteca
(calduraumana:cevadin natura noastraparesd ne ajute sa
dezvoltamidei in timp ce interacliondmcu ceilalfi).Cumva,
a existatviala ;i inainte,;i dupdpacalitde hazard.in vreme
ce multumirile din prima ediqiesunt mai valabileclecAtori-
cAnd,as dori saadaugaici recentdobdnditele datorii.
7 Autorul sereferala versiuneairr limbaenglezaa carfii de faga.qN.rect.s
26
M i c s o r i n dL u m e a
Pe RobertShiller l-am cunoscutin mod direct atunci cAnd
am stat alituri la o discutie de grup, in cadrul unui mic
dejun. Fara sa-mi dau seama,m-am trezit ca i-am mAncat
toate fructele din farfurie,i-am baut cafeaua;i apa;i l-am
ldsat doar cu brio;ele gi alte mAncdruridemodate(9i fara
nimic de bdut).Nu s-a plAns(poatenici n-a remarcat).Nu-l
cuno;teampe ShillercAndl-am inclus in prima edilie a car-
fli qi am rlmas surprins de disponibilitateasa, de modes-
tia ;i farmeculsdu (datoritdunor deprinderieuristice,nu te
agtepfica oamenii cu viziune si fie ;i pldcufi).Dupd aceea,
m-a condus la o librarie din New Haven, mi-a ardtat un
exemplardin Flatlands, o parabola;tiinlifica desprefizicape
careo citisein liceu,gi mi-a spussa pastrezcarteade fa15la
fel ca prima edilie: scurti, personala,cAt mai asemanatoare
unui roman,pe cAtposibil,;i am linut cont de acestelucruri
pe tot parcursulexercifiuluide rescriere(el a incercatsa ma
convingdsdrenun! la aceastaa douaedilie,eu l-am implorat
sascoatao nouaeditie din carteasalrrationalExuberance,fr'e
qi numai pentru folosul meu; cred ca am cAqtigatla ambele
capitole). Cdrlile au dinamica unei bule, asemeneacelei
discutatein Capitolul10,o chestiunecarespore;te;ansele
unei edilii suplimentarea unei carli existentede a depS;i
punctul critic,prin comparaliecu una noud(refeleleexterne
fac ca religiile ;i marotelesd devinamult mai bune in ver-
siunile secundedecAtin varianteleinitiale).Fizicianul;i
8 Edwin Abbott Abbott, Flatlattd: A Rontance of Many Dintettsiotls,
Londra, 1884.(N. trdd.)
27
 teoreticianulfalimentului,Didiersornette,mi-a oferit argu-
mente convingitoare despreeficacitateaunei a doua ver_
siuni; suntem surprinsi de faptul ca editorii de carte,care
profiti de pe urma cascadelorinformationale,nu sunt con_
;tienfi de acestaspect.
in timp cem-am ocupatcu rescriereaunei mari pdrli din
aceastacarte,m-am aflat sub influenla energizantaa doua
conversatiiintense avute cu Daniel Kahnemanin ltalia, la
cina, ceeace a avut efectulde a md,,impinge..catre urma_
torul punct critic al strddanieimele intelectuale,vazandca
faimosul cercetdtora studiat chestiunimult mai profunde
decatsimplelealegerirationalefacute in condilii de incer-
titudine. sunt convinsca influenfasa in economie(inclusiv
premiul Nobel)a indepdrtatatentiaoamenilorde la cuprin-
derea,profunzimea;i aplicabilitateageneralaa descoperi_
rilor sale.Economiaeste o chestieplictisitoare,dar munca
lui e irnportantd,mi-amtotrepetatsingur,nu doarpentru ca
esteun empirist,nu doar prin comparatiecu relevanfaope_
rei (qi personalitalii)altor laureali Nobel pentru Economie,
ci datorita semnificatiilormult mai profunde in chestiuni
mult mai importante: (a) el qi Amos Tverskyau darAmat
concepfiadespreom pe careo datordmrafionalismuluidog_
matic al epocii elenisteqi pe care am respectat-ovreme cle
doudzeci;i trei de secole,cu toateconsecinteledezastruoase
de rigoare;operamaioraa lui Kahnemanestedespreteoria
utilit5lii (in diferitele ei stadii),cu consecinfeasupraunor
lucruri extraordinarde importante,precumfericirea.A inle-
legefericirea- iatd o preocupareaclevdrata!
Am purtat discuqiiindelungatecu Terry Burnham,bio_
log, economistevolufionist si coautor al volumului Mean
28
Genes,ointroducerenepretenlioasain psihologiaevolutivd,
care,printr-o coinciden!6,s-a dovedita fi cel mai bun prie-
ten al lui JamilBaz,prietenulmeu din copilarie9i receptorul
primelor mele meditalii desprehazard,acum doua decenii.
PeterMcBurneym-a introdusin comunitateapreocupatdde
inteligenla artificiala,care pare s[ irnbine domeniile filo-
zofiei,neuro;tiinfelor cognitive,matematicii,economiei;i
logicii.Noi doi am inceputo corespondenlivoluminoasddes-
pre diferiteleteorii ale ralionalitalii. MichaelSchrage,unul
dintre recenzenfiimei, estesimbolulintelectualuluimodern
(deciqtiinlific) - are talentul de a citi tot ce pareimportant.
El vorbe$teca un intelectualadevdrat,la adapostde rigoarea
presiuniiacademice. RamaswamiAmbarish;i LesterSiegel
mi-au ar[tat (prin munca lor, in mod suspect,neremarcata)
ca, daca suntem pacalili de hazardin ceeace prive;te per-
formanla simpla,atunci performanfadiferenlialdestechiar
maigreu de stabilit.ScriitorulMalcolmGladwellm-a indru-
mat sprecAtevapdrli interesantedin literaturadespreintui-
Art De Vany,economistulpdtrunzator
lie ;i autocunoaqtere.
;i nuanfat, specializatin neliniaritdli gi evenimenterare,
;i-a inceput scrisoareade prezentarecdtre mine cu ;ibole-
tul ,,Disprefuiesc manualele".Este reconfortantsi vezi pe
cinevacu o asemeneaprofunzimein gAndire,care;tie sd se
pi distrezein viafa. EconomistulWilliam Easterlymi-a ara-
tat ca hazardula contribuitla cauzeleiluzorii ale dezvoltarii
economice.l-a placutlegaturadintrea fi un empiristsceptic
;i dezgustulfala de monopolurileasupracunoa;terii de[i-
nute de institufii precumguvernele;i universitalile.ii sunt
recunoscatoragentuluide la Hollywood,feff Berg,un cititor
entuziast,pentru observaliilesale despreacel tip salbatic
de incertitudinecaredomini industriamass-media. Trebuie
sa-i mullumesc cdrfii pentru ca mi-a facilitat discutia cu
fack Schwager,care pare sd se fi gAndit la unele probleme
mai mult decAtoricealt om in viald.
Mu[!umesc,
GoogLe
Urmdtoarelepersoanemi-au fost de ajutor in scriereaaces-
tei lucrari.Am fost foartenorocoss-o am alSturipe Andreea
Munteanu pe post de cititor incisiv qi ascult[tor valoros;
pe lAngd slujba ei impresionantdin domeniul derivatelor,
a petrecut ore intregi verificAndintegritatea referinfelor pe
Google.AmandaGharghoura ajutat,de asemenea, la cdutare.
Am avut;i privilegiul ca GianlucaMonacosa fie traducato-
rul meu in italiana;el a gdsitunelegreqeliin text pe careeu
le-a; fi detectat,probabil,intr-un secol(savantin domeniul
cognifiei ;i traducator-de-carte-devenit-student-la-ma-
tematici-financiare,el a sunat editorul gi s-a auto-propus
ca traducator).Colaboratorulmeu, filozof al stiintei, Avital
Pilpel,mi-a fost de un aiutor nepretuit in disculiile despre
probabilitdfiletehnice.Elie Ayache,un alt trader-matema-
tician-fizician-levantin-devenit-filozof- al-qtiin!ei-proba-
bilitalilor-piefelor (prin intermediul neurobiologiei),m-a
determinat sd petrec numeroaseore in librariile Borders,
atAt la secliuneade filozofle,cAt ;i la cea de ;tiinfd. Flavia
Cymbalista,SoleMarittimi (acumRiley),PaulWilmott,Mark
Spitznagel,Gur Huberman,Tony Glickman,Winn Martin,
AlexanderReisz,Ted Zink, Andrei Pokrovsky,Shep Davis,
Guy Riviere,Eric Schoenberg;i Marco Di Martino au facut
30
comentariipe text. GeorgeMartin a fost, ca de obicei,un
auditor de neprefuit. Cititorii Carine Chichereau'Bruce
Bellnergi Illias Katsounismi-au trimis, intr-un e-mail gra-
Cindy,Sarah;i
!ios, o cuprinzdtoareerata.Le mullumesclui
Alexanderpentru spriiin ;i pentru cI imi amintescca exista
;i alte lucruri decAtprobabilitatea9i incertitudinea.
De asemenea.trebuie sd mullumesc Institutului Cou-
rant de $tiinle Matematice,a douamea casd,pentru cd mi-a
asiguratatmosferapotrivitd pentru a-mi urmari interesele,
pentru a-i invala ;i instrui pe studenli, pdstrAndu-mi,in
acelasitimp, independenlaintelectuald,;i,in special,luiIim
Gatheral,careare obiceiulsd ma sAcAiein timp ce ma afutA
sa predau.Le sunt indatorat lui Donald Sussman;i lui Tom
Witz de la Palomapentru observaliilelor neobi;nuite;sunt
cu adevaratimpresionatde capacitatealor eroicdde a infe-
legelebddaneagrd.Le mulfumesc,de asemenea, membrilor
Empirica (interzicemfolosireacuvAntuluiangaia;i)pentru
incuraiareaunui climat de dezbateriintelectualeinfldcarate
Colegiimei se
;i cu adevaratucigdtoarein cadrul biroului.
asiguraca niciun singurcomentariudin parteameanu scapA
fard a fi contestatin vreun fel.
Insist inca o data ca, fari David Wilson ;i Myles
Thompson,aceastdcartenu ar fi vazut lumina tiparului' Iar
fara Will Murphy,Daniel Menaker;i Ed Klagsbrun,care au
reinviat aceastacarte,ea ar fi fost moartd.Le mullumesclui
fanet Wygal pentru exigenfa(;i rabdare);i lui Fleetwood
Robbinspentru spriiin. finAnd cont de zelul lor, ma indo-
iesc cd au ramas prea multe gre;eli; totu$i, cele rdmase
imi aparfin.
31
 Pro[og
Moschei in nori
Aceastdcarte este desprenorocul mascatgi perceputdrept
ghinion (adica aptitudini) si, intr-un mod mai general,
desprehazardulmascat;i perceputdrept non-hazard(adicd
determinism).Acestasemanifestasubchipul prostuluinoro-
cos,definit ca persoandce beneficiazide o felie dispropor_
(ionata de noroc,dar careatribuie alte explicafiisuccesului
sau,de reguld foarte precise.O astfel de confuziese ive;te
in domeniilecelemai nea;teptate,chiar qi in;tiinfa, de;i nu
intr-o manierdatdt de pronunfataEide evidentaca in lumea
afacerilor.Cunoa;teo rdspAndireendemicdin politicd,dupa
cum poatefi intAlnitdsi in persoanapre;edinteluitarii, care
discutadespreslujbelepe care,,e1"le-a creat,despreredre-
sarea,,lui"economica, despreinflafia,,pr.edecesorului
lui.,.
Suntem inci foarte apropiali de stramosiino;tri care
traiau in savana.Formareacredinlelor noastreeste popu_
lata de superstitii- chiar si astazi(agspune,chiar,mai ales
astazi).Asacum,intr-o zi,unprimitiv dintr-untrib s-ascdr_
pinat in nas,a vazut cum cadeploaia si a dezvoltatapoi o
metodaelaboratade a-;i scobinasul pentru a stAmi mult
doritaploaie,lafel ;i noi legdmprosperitatea
economicade
reducereadobdnzilorde catrecomitetul Rezervelor Federale
sau succesulunei companii de numirea ,,la cArmd,,a unui
nou CEO.Librariilesunt pline de biografiiale barbatilorgi
femeilor de succescare-;i prezinta propriile explicalii cu
privire la modul in careau reuEitin viald (avemo expresie,
,,momentulpotrivit gi locul potrivit", pentru a qubreziorice
concluzieai vrea sd tragi din ele).Aceastaconfuzieii afec-
teazape oamenide facturi diferite; profesorulde literatura
cauta un inleles profund intr-un araniamentintAmplator
de cuvinte, in timp ce economistuldetecteazacu mAndrie
,,regularitali";i ,,anomalii"in date care sunt pur ;i simplu
aleatorii.
Cu riscul de a pdreapdrtinitor,trebuie sa spun ca min-
lile literare sunt in mod intenlionat predispusela confuzia
adica dintre un araniament
dintre zgomot qi sen'tnificafie,
construitla intAmplare;i un mesajintentionat.Totu;i, acest
lucru nu face prea mult rau; sunt putini cei care susfin ca
-
artaesteun instrumentde investigarea Adevarului aceasta
fiind mai degrabao tentativh de eludaresau de indulcire a
acestuia.simbolismuleste rodul incapacitilii qi rezistenfei
noastrede a acceptahazardul;acorddnrsemnificaliituturor
formelor; descoperimchipuri umane in petelede cerneala'
Am vaztft moscheiin cer, anunta Arthur Rimbaud,poetul
francezsimbolist,din secolulal XIX-lea.Aceastainterpre-
tare l-a dus spre,,poetica"Abisinie,unde a fost maltratatde
un libanezcreqtin,comerciantde sclavi,s-a imbolnavitde
sifilis;i ;i-a pieLdutun piciorditl cauzacangrenei' A renun-
ani a
lat dezgustatla poeziela vArstade nouasprezece ;i
murit ca un anonimintr-un salonclespitaldin Marsilia,la
doartreizecide ani.A fost insApreatarziu.Viala intelectu-
ala europeanaclezvoltase ceeace parea fi un gust ireversibil
33
 pentru simbolism- fapt careincd ne costadin moment ce ne
ocupamcu psihanaliza;ialte nebunii.
Din pacate,unii oameniiau prea in seriosjocul; sunt
platifi sa despicefirul in patru. Toata viata am trait con-
flictul dintre iubireamea pentru literaturasi poezieqi pro-
funda mea alergiefala de profesoriide literaturdsi ,,critici.,.
GAnditorul;i poetul francezpaul Val6ry a fost surprins sa
asculteun comentariudesprepoeziilesalecaregaseasem-
nificafii ce pAnaatunci ii scdpaserd (desigur,i s-a sugeratcA
subcon;tientullui ,,pusese" in text acelesemnificalii).
in general,subestimamcontributiahazarduluiin aproa-
pe toate domeniile,un aspectcarepoatenu merita o carte-
cu excepfiacazului in care specialistuleste prostul tuturor
prostilor.in mod tulburator,;tiinfa a reuqit abia recent sa
se ocupe de hazard (numarul in crestereal informatiilor
disponibilea fost depd;itdoarde expansiunea
zgomotului;.
TeoriaprobabilitSliloreste o disciplinatAndraa matemati_
cii; probabilitateaaplicati aproapenu existaca disciplina.
in plus,separeca existadovezicd ceeacenoi numim,,curai..
rezulta din subestimarearolului pe care il ioacahazardu.,
;i nu din aptitudineamai nobilaa cuivade a-;i riscagAtul
pentru o anumita cauza.Din experienlamea (;i din litera-
tura de specialitate), ,,ceicarei;i asumAriscuri"economice
sunt mai degrabavictirneleunei iluzii (conducAr-rd la opti-
mism si incredereexagerate ;i subestimAnd posibilelerezul-
tate negative)decAtcontrariul.,,Risculasumat"esteadesea
o n e b u n i eh a z a r d a t a .
Urmaritiambelecoloaneale tabeluluip.l. Celmai bun
mod dea rezumatezamajoraa acesteicarfiestc,cAeavizeazA
situatiile(multe dintre ele tragicomice) in carecoloanadin
fn
stAngaeste confundatacu cea din dreapta.Subsecfiunile
domeniile-cheiede disculiepe care
ilustreaza,de asemenea,
seva bazaaceastA carte.
Cititorii s-ar putea intreba dacd situaliile contrare
nu merite o oarecareatenlie - e vorba de cazurilein care
non-hazardulesteluat drept hazatd.N-ar trebui sa ne preo-
cupesitua[iilein caremodelele;i mesaielear puteafi igno-
rate? Am doud raspunsuri.in primul rAnd,nu-mi fac prea
multe griii in legitura cu existenlaunor modele nedetec-
tate.Am descifratmesajelungi ;i complexein aproapeorice
manifestareneregulatddin naturi (de exemplu,in palma,
in za[ul de pe fundul ce;tilor de cafeafacuta la ibric etc')'
inarmali cu supercomputere cu procesoareinterconectate;i
aiutati de teoria complexitafiiqi de ceaa,,haosu1ui"' savan-
1ii,semisavanfii;i pseudosavanlii vor puteafacepreviziuni'
in al doilearAnd,trebuie sAluam in calculcostulgreqelilor;
in opinia mea,confundareacoloaneidin dreaptacu ceadin
stAnganu este la fel de costisitoareca o eroarein direclia
opusa.ingelepciunea populardne avertizeazaca informaliile
proastesunt mai daunatoaredecatlipsa oricareiinformalii.
OricAt de interesantesunt acestedomenii, discutarea
lor ar fi dificila. Exista un universin care cred ca obiceiul
-
de a lua noroculdrept competenlaestecel mai raspAndit
qi cel mai vizibil -, ;i acestaesteuniversulfinanciar'Grafie
intAmplariifaste sau din cauzauneia nefasteam operat in
acestuniversceamai mare parte a vielii mele de adult' La
astame pricepcel mai bi.e. in plus,viafa econot.icAeste
cel mai bun (;i mai distractiv)laboratorpentru infelege-
rea acestordiferente.Cacie zonade acfiuneumandin care
55
 PerformangoPielelor
confuziaestela cel mai ridicat nivel pi efectelesalesunt cele
Prost norocos InvestitorcomPetent
mai diunatoare.De exemplu,deseori,avemimpresiagregita estimarilorPie{ei
DeviagiasuPraviequirii Depaqirea
ca o strategieeste excelentasau ca un intreprinzatoreste
o persoani cu ,,viziune"ori ca un trader estetalentat,doar
Finanle
pentru a realizamai tArziu ca99,9%din performanfalor se Volatilitate Beneficiu (sautendin!e)

datoreazaintdmpldrii. Exclusiv intAmplSrii! Cerefi-i unui VariabilAstocasticA Variabilddeterminista

investitorredutabilsa explicemotivelesuccesuluisau;va va
Fizicd gi inginerie
oferi o interpretareprofundasi convingatoarea rezultatelor. Semnal
Zgomot
Deseori,oameniiqtiu ca ceeace prezintadrept releta a suc-
cesuluinu e altcevadecAto lista de iluzii ;i, de aceea,strate- Criticd literard
gia aceastamerita sa fie numiti,,sarlatanie". Nimic (criticii literari nu Par
sd aibdo denumirePentru
Daca exista vreo cauzdpentru confuziadintre partea lucrurilePecarenu le inleleg;
stAngasi ceadreaptaa tabeluluinostru,atunci ea esteinca-
Filozofia ,tiin{ei
pacitateanoastrade a ne gandicritic- s-arputeasi ne placa
ProbabilitateePistemice Probabilitatelizica
sane prezentampresupuneriledrept adevar.Aceastane este Deduc!ie
lnducgie
natura.I\{inteanoastranu esteechipatacu maqinariiadec- PropoziliesinteticA Propozi!ieanalitica

vate pentru calculul probabilitafilor;aceasti infirmitate ii

afecteazd pAna;i pe experfi;uneori,doarpe ei. Filozofie generald
Contingent Cert
Necesar(in sensuldat de SaulKripkeo)
Contingent
Tabelul P.1.Tabelul confuziilor
Contingent Adevirat in toate lumile Posibile
prir-rcipalelor
Prezentarea clistincliidin carte

burghezul
Getrcral
Din douA motive, personatulde mucava'
Prudhomme'purta
Noroc Conrpetente'
burtos din secolulal XIX-lea,Monsieur
apereRepublicade
cu ei o mica sabie:in primul rand, ca se
t{azard Determinism
Probabilitatc C e r t i t u dnie dacaseindeparta
C r e t i i n t a ,p r e s u p u n e r e Cunrra;terc,
certituclinc
dugmani,qi,in al doileatAnd,ca s-o atace
l'eorie Rcaiitate
sFil.o,orqilogicianamerican,profesorenleritlaUniversitateaPrincet
A n e c d o t a ,c o i n c i d c - n ;t i lt-ge
Cauzalitate, consideratunuldirrtreceinraiimportanfigAnditoricontemporan
Ist irnalc Profetie N. trctd.)
tl
\6
 de la cursulei. in aceea;imaniera,gi
aceastacarteare douA
scopuri:apararea;tiinfei(caun fascicul dupabunul-placgi ca o putem transforma,printr-un simplu
de lumina carestra_
bate zgomoturhazardurui) pedepsirea edict,pentru a dobAndi,printre altele,fericirea;i rafiunea'
;i omurui de stiinta
atunci candacestase abatede la traseul Practic,aceastacategorieii includepe cei carecredcd trata-
rui (cere*ui'-uti.
dezastresunt cauzatede faptul ca oamenii mentul impotrivaobezit5liiconstain a-i informape oameni
de ;tiinfi n_auo
inlelegereinnascutaa erorii standard ca ar trebui sa fie cumpatali;i sa manAncesanatos'
sau vreo idee despre
gAndireacriticd si, prin urmare, Pede altAparte,avemviziuneatragicaasupraumanita-
sunt incapabilisd se ocupe
- a limitelor ;i a deficien-
de probabilitafiledin gtiinfelesociale lii credin(ain existenfainerenta
;i incapabilisaaccepte gAndireqi acliune'Conformacestei
acestfapt). in caritateanlea de practicant
ar incertitudinii, lelor modului nostru de
am vazut mai mulli comercianfide gogo;i viziuni,recunoa$terea acestorlimitari ar trebuisafie premisa
umflate dec6t
simfeamnevoia,deghizafiin savanfi; oricarei acfiuni individuale ;i colective.Aceastacategorte
mai alesin domeniul
economic'in acestdomeniu ii veti intdrni
pe cei mai mari ii include pe Karl Popper(falsificabilitatea9i neincrederea
fazaniai hazardului. fala de ,,rdspunsurile" intelectuale,de fapt fala de oricine e
Suntemdefecfifdra posibilitatede reparafie, convins ca ;tie cevacu certitudine),pe FriedrichHayek ;i
cel pufin pe
pentru acestmediu - dar astaeste
o vesteproastadoarpen_ Milton Friedman (suspiciuneafali de guverne), Adam
tru utopi;tii care cred intr-o rume ideard.
G6ndireaactuard Smith (inten[ia omului)' pe Herbert Simon (ralionalitatea
ar putea fi uEorimparlita in doua tendinfe
opuse(cu mici limitata),pe AmosTversky;i DanielKahneman(euristicii;i
nuanfe,lesne de ignorat).pe de o parte,
ii avem pe profe_ cleviaqii),pe speculatorulGeorgeSorosetc' Cel mai ignorat
sorul de englezAde la liceul local,pe stramatusa
lrma, care dintre ei estegre;it inlelesulfilozof charlesSandersPeirce,
nu s-a maritat niciodata
;i line predici cu generozitate,pe care s-a nescutcu o suta de ani prea devreme(a inventat
scriitorurde carfi de genulcum-sa-atingi-fericirea-in-doua- prin opozigiecu infailibi-
termenulde ,,failibilism..Etiinfific,
zeci-de-pa;i;i cum-sa-devii-o-persoana-mai-buna-intr_o_ litatea papali).Inutil s5mai spuncd ideile acesteicarli intra
saptamana.Ei sunt instantierireviziunii
utopice asociate fara disculie in categoriaa doua: suntem imperfecli ;i nu
cu personalitdfica Rousseau,Godwin,
Condorcet,Thomas trebuiesanechinuimsanecorectamneajunsurile.Sunte
Paine si cu economi;tiinormativi
convenfionali(de tipul atat de clefecfi;i de disonanli fald de mediul nostru' incAt
celor care i1i cer sa faci alegerira!ionale,
fiindcd ,. pr.r.,_ nu ne ramAnedecAtsd ne descurcamcu propriile defecte'
pune ca astae bine pentru tine) etc.
Ei cred in judecatasi Sunt convins ca, dupa ce mi-am petrecut aproape toata
rafionalism- cred ca ar trebui sd depd;im
impedimentele vialacleadult;iprofesiorristfiindmartoruluneiconfruntari
culturaleivite in calea noastrapentru
a devenio specie acerbeintre creierul(ne-pacdlitde hazard);i emoliile mele
untanamai buna -, gAndindu_se ca putem controlanatura succesrepurtata fost
lcomplet pacaliterlelnzardl,singurul
38
 dobandireaunei fericite capacitafide a-mi ignora emofiile, de placere),dar catevaindicii desprece urmeazasunt nece-
mai degrabadecdtde a le rafionaliza.probabilcd nu merge sare.cartea estestructuratain trei parli. Primaesteo medi-
sA ne descotorosimde propria umanitate;avem nevoiede talie asupraavertismentuluilui solon, intrucat reaclia sa
trucuri curaioase,nu de grandioaseincuraidrimorarizatoare. fald de evenimentelerare a devenit mottoul meu in viafd'
Ca empirist(de fapt, ca empiristsceptic),disprefuiescmora- in cadrul ei. analizamistoriile vizibile ;i invizibile qi pro-
lizatorii mai mult decdt orice pe aceastaplaneti: incd ma prietateaeluzivaa evenimentelorrare (LebedeleNegre)'A
intreb de ce credei orbeqtein metodezadarnice.oferirea de doua parte prezintd o coleclie de devialii de probabilitate
sfaturi presupuneca aparatulnostru cognitiv,mai degraba pe carele-am intdlnit (;i carem-au afectat)in carieramea,
decAt mecanismulnostru emotional, exercita un control in domeniulhazardului- unele continuasa m5 pacaleasca.
semnificativasupraacfiunilor noastre.Vom vedeacum sti_ A treia parte inf[liqeazarafuialacu propria mea biologie9i
inta comportamentalamoderna demonstreazdneadevirul incheiecarteacu prezentareaunor trucuri practice(cearain
acesteicredinfe. urechi) gi filozofice(stoicism).inaintea ,,Ilurninismului"si
Colegulmeu, Bob faeger(carea urmat un traseuinvers a Erei Ratiunii a existat in culturi o colecliede Eiretlicuri
fafd de mine,ficAnd trecereade la filozofiela meseriade tra- pentru confruntareacu proprianoastrafailibilitateqi pentru
der), prezintao viziune mai de impact a acesteidihotomii: rasturnareanorocului.Batranii incd ne pot fi de aiutor cu
sunt oamenicare cred in existenlaunor rdspunsuriclare si cAtevaviclequguri.
oamenicarecred ca simplificarearaspunsuluinu esteposi_
bila fara o gravi distorsionare(eroul sau: Wittgenstein;
personajulsdu negativ: Descartes).Sunt fascinatde dife-
renld, deoarececonsiderci aceachestiunecare genereaza
problema din Pacalit de hazard,falsa credinfd in determi-
nism, este,de asemenea,asociatdcu o astfel de reducerea
polimorfiei lucrurilor. OricAtde mult ai credein principiul
,,Keep-It-Simple-Stupid" t0,sintplificarea
estepericuloasa.
Autorul de fagdurSstecdrfile carepot fi ugordescifrate
dupa cuprins(nu sunt multi oamenii carecitescmanualele

l 0 K . l . S . S(.K e e p - l t - S i m p l e - s t u p=i dN u , I e - C o m p l i c a - p r o s t u e
l es)t eu n
principiudin design,implementatapoi gi in alte domenii,dezvoltatde
Marina SUA,potrivit ciruia maioritateasistemelorfuncfioneazimai
bine dacaabordarea esteuna simpla.(N.trad.)

40
 ParteaI
Avertismenful
tuiSolon
Inclinatie,asimetrie,
inducfie
Cresus,regele Lidiei, era consideratcel mai bogat om al
vremii sale.in limbile romaniceexistachiar ;i azi expresia
,,bogatprecumCresus"pentru a descriepe cinevade o boga-
1ienemaiintelnitd.Legendaspuneca a fost vizitat de legiui-
torul grecSolon,renumit pentrudemnitate,rezerv6.,morali-
tate, cumpdtare,inlelepciune,inteligenfdqi curaj.Solonnu
s-a aratat deloc surprinsde bogdfiagi splendoareade care
era inconjuratamfitrionul sau gi n-a afiEatnici cel mai mic
semn de admiragie.Cresusa fost atat de iritat de lipsa de
reacliea ilustrului sauvizitator,inc6t a incercatsa obqinain
mod for(at o oarecarerecunoa$tere. L-a intrebatdacaintAl-
nise un om mai fericit decAtel. Soloni-a amintit de unul
careduseseo existentdnobila qi murisein lupta.La cele-
lalte imbolduriale gazdei,el a dat exemplesimilarede vieli
eroice,trecute,pAnacAndCresus, mAnios,l-a intrebatclirect
dacanu ar trebui sa fie consideratcel rnai fericit dintre toti
oamenii.Soloni-a rAspr-rns: ,,Aceasta intelepciune, vAzancl
cum viafaomeneasca treceprin tot felul de intAniplari,nu le
ingaduiesa se infumurezepentrulucrurilede fata si nici sa
se minunezede fericireaunui oln careestesupusschimbarii
timpului. CAciviitonrl vine pentru fiecarealtfel decats-ar

/ l
 agtepta,fdra sd-l ;tie, iar omul cdruiazeul i_a problemainduc-
dat un sfAr;it ;tiinfa din ultimele trei secole.Senume;te
bun,pe acela-lsocotimfericit.,,rl neagrasau eveni-
!iei. Eu o numescin aceastacartelebada
Echivalenturmodern ar acesteimorare a fost
formu- ment rar.Solona mai inlelesincao problemdconexd,pe care
lat intr-o manierala fel de elegantdde antrenorur
de base- eu o denumescchestiuneainclinaqiei- nu conteazade cAte
ball Yogi Berra,care,se pare,a tradus rdbufnirea
lui solon ori i1i reu;e;te un lucru dacae;ecul este atAt de costisitor,
din greacavecheintr-o ra fel de pura engreza
cu accentde incAtnu poatefi suPortat.
Brooklyn, spunAnd:,,Nu-i gata pdna nu_i gata!,, Cel pulin, povestealui Cresuscunoaqteo rasturnarede
sau, mai
neelegant,,,Nu-i gata pdnd nu cAnta doamnagrasa!.,r2. situafie.Dupacea pierduto bataliein fala redutabiluluirege
in
plus, pe langd folosireajargonuluisportiv, yogi persanCirus,Cresusera cAt pe ce sa fie ars de viu cAnda
citatul din
Berraprezintaavantajulde a fi adevarat,pe cand invocatnumelelui SolonEia strigat(cevade genul):,,Solon,
intAlnirea
dintre cresussi solon esteuna dintre acereintamprari ai avut dreptate!"(iara;i,o legenda).Cirusa intrebatcareera
isto-
rice care se datoreazaimaginalieicronicarilor, cauzaunor asemeneainvocarineobiqnuite;i a aflat despre
fiindca ar fi
fost cronologicimposibilca personajere asteasa segdseasca avertismentuluilui Solon.Acest lucru l-a impresionatpe
in acela;iloc,in acela;itimp. Cirus atAt de mult, incAt a decissa-i crule viafa lui Cresus,
ParteaI seocupade gradulin careo situafiepoate
suferi reflectAndla posibileler5sturnaride situalie pe carele-ar fl
schimbaride-arungurtimpurui.Fiindcamajoritatea putllt cunoa;tepropria-isoarta.Oameniieraupe atuncimai
situati-
ilor care o implica pe zeigaFortuna _ prima curnpatagi.
nascutda lui
fupiter - ne pot juca feste.solon a fost suficientcleinlelept
ca sa infeleagaurmdtorul lucru: ce am oblinut
cu aiutorul
noroculuipoatefi luat inapoi cleghinion (adesea
rapid si pe
nea$teptate). pe de altd parte,un fapt
caremeritd ;i el luat
in seama1defapt,aproapecA reprezintapreocuparea
noas_
tra) esteca lucrurilecaresedatoreazd foartepulin norocului
sunt mai rezistentein fafa hazardului.Solon
a rnai intuit,
de asemenea, o problemacarei_a preocupatpe oameniide

i1 Plutarh,lrieliparttlele,vol.1, trad.rom.
N.l. Barbu,Editura$tiintific.,
Bucure;ti,1960,p.227.(N. trnrt.)
12 It oin't ovcrtill thefnt lodvsings,in original.
Expresiefblositantai ales
i n c o n i e r r t a r i i lsep o r t i v e c, o , e p r o v i n i , s, e p a r e ,
d i r r s p e c t a c o l e l.ee
opera,incheiatede obiceicu ariilc sopranelor. (N. tract.)

46
 CapitoLuL
l dreptul alteia, cu motorul pornit, stArnindo fanfarafurioasd
Daci e$ti ata bogat,
de ce nu eqti Ia fel de degtept
O ilustrarea efectuluihazarduluiasupraordinii socialeqi
a invidiei,cu aiutorul a douapersonajecu atitudittiopuse.
Despreevenimentulrar ascuns.Cum, in viagamodernd,
lucrurilese pot schimbacu repeziciune, mai putir.t,poate,
in stomatologie.
Nero Tulip
Lovitde futger
Nero Tulip a ajuns sa fie obsedatde trading dupd ce a asis-
tat la o scenaciudataintr-o zi de primavari, pe candvizita
BursaComercialadin Chicago.Un porscheroqu decapota_
bii, conduscu o viteza de cAtevaori mai mare decdtlimita
legalapentru orag,a oprit bruscin fala intrarii, cauciucu_
rile salescolandni;te sunetecaresemdnaucu guilatulunor
porcimacelarili.un barbatde treizecisi cevade ani,atletic,
vizibil tulburat,cu fata rosie,a ie;it a urcatin fugascarile
;i
de parcal-ar fi fugarit un tigru. A lasatrna;inaparcatain
48
de claxoane.Dupa un minut lung, un tAndr plictisit, imbra-
cat cu o jachetdgalbend(galbenuleste culoarearezervata
funcfionarilor),a cobor6ttreptele,vizibil netulburatde agi-
talia din trafic. El a condusmaqinain parcareasubteran[-
cu indiferenfa,de parcaastaar fi fost ocupalialui zilnica.
in ziua aceea,Nero Tulip a fost lovit de ceeace france-
zii numescun coupdefoudre,o pasiunebruscd(;i obsesiva),
care te lovepteca fulgerul. ,,Astae facuta pentru mine!" a
-
lipat entuziast nu a putut sa nu compareexistenlaunui
trader cu celelalte alternative pe care viafa i le oferea.
Mediul academicii invoca imagineaunui birou universitar
tdcut, cu secretarenecioplite;mediul de afaceri,imaginea
unui birou liniqtit, echipatcu gAnditoriincefi qi semiinceli,
carese exprimain propozilii complete.
Sinitate minta|.itemporari
Spredeosebirede un coupdefoudre,pasiuneadeclangatd de
scenadin Chicagonu l-a parasitmai bine de un deceniu 9i
jumatatedupd incident.Fiindci Nero iura cd nicio altd pro-
fesielegalddin vremurilenoastrenu poatefi mai pulin plic-
tisitoaredecAtceade trader.in plus,de;i nu a practicatinca
meseriade pirat pe mare,esteconvinscapAndgi aceastdocu-
palie ar aveamomentemai plictisitoaredecAtceade trader.
Nero ar putea fi cel mai bine descrisdrept o persoand
care,aleatoriu(;i brusc),alterneazaintre manierelede com-
portament;i adresareale unui istoric bisericescgi intensi-
tatea verbalaexagerataa unui agent de tranzacgiiin boxd.
Poateimplica sute de milioane de dolari intr-o tranzac[ie
49
 fara si clipeascbsau sa aiba vreo adiere de rizgandire si,
totusi, sa agonizezeintre douaaperitivedin meniu,gdndin_
du-se ;i razgAndindu-se ;i epuizdndu-ipAna;i pe cei mai
rdbditori chelneri.
Nero estelicenfiat in literaturaanticasi in matematicd
la cambridge.s-a inscrisintr-un programde doctoratin sta-
tistica la Universitateadin Chicago,dar,dupa ce a terminat
cursurileprealabile,precumsi cea mai mare parte a cerce-
tarilor saledoctorale,a trecut la departamentulde filozofie.
El a numit aceastaschimbare,,unmoment de sdnatatemin-
talStemporarS", sporindconsternarea conducdtoruluisdude
doctorat,carel-a avertizatin privinla filozofilorqi i-a prezis
revenirea.$i-a finalizat lucrareain domeniul filozofiei.Dar
nu in stilul de filozofieeuropean,de neingeles, al lui Derrida
(adicd,de neinteles pentru oricinedin afaradomeniului,cum
sunt eu).Dimpotriva:lucrareasa a fost despremetodologia
inferenteistatisticecu aplicatiilesalein gtiintelesociale.De
fapt,tezalui nu se deosebea de o tezi de statisticamatema-
tica - eradoarun pic mai profundd(gide douaori mai lunga).
Se spuneadeseacd filozofianu-l poate hrani pe omul
careo practica- dar nu din cauzaastaa plecatNero.A ple_
cat pentru ca filozofianu-l poatedistrape omul careo prac_
tica. Mai intai, ceeace faceaa inceputsa i se parainutil; qi_a
amintit avertismenteleconducatoruluitezei sale de docto-
rat in statistica.Apoi, a inceputsa-i semenea munca.Dupa
ce a obosit sd scriearticoledespreunele detalii misterioase
din articolelesalemai vechi,a renunfatla medir-rl academic.
Dezbaterileacademiceil plictiseaude moarte,mai alescAnd
miza erau creditele(invizibilepentru neinitiati).Nero avea
50
nevoiede acfiune.Problemaera,insd,ca Neroalesese mediul
academicin primul rAndpentrua ucideceeaceel detectase ca
fiind plafonarea;i supunereablaiinaa existenfeide angajat.
Dupi ce a asistatla scenacu traderul fugdrit de tigru,
Nero ;i-a gasit un post de stagiarla BursaComercialddin
Chicago,o institulie imensa, in care traderii tranzacfio-
neazalipend gi gesticulAndfrenetic.Acolo,a lucrat pentru
unlocalnicprestigios(dar excentric),carel-a educatin stilul
din Chicago.in schimb,Nero i-a rezolvatecualiilematema-
tice.Energiadin acelloc s-a doveditmotivantapentru Nero.
A promovat rapid la gradul de trader independent.Apoi,
dupi ce a obositsa steain picioarein mullime ;i sa-gidefor-
mezecorzilevocale,a decissa cautede lucru ,,laetai",adica
sdfacatranzac[iidin spatelebiroului.S-amutat in zonaNew
York;i s-a angaiatla o firma de investilii.
Nero s-a specializatin produsefinanciarecantitative,
domeniuin carea avut repedeun moment de glorie,a deve-
nit faimosgi solicitat.Mai multe firme de investilii din New
York ;i Londrai-au oferit bonusurigarantateuria;e. Nero a
petrecut doi ani fdcAndnavetaintre cele doui ora;e, asis-
tAnd la ,,intAlniri"importante si purtAndcostumescumpe.
Dar, in curdnd,Nero s-a retras; a fost din nou iute absor-
bit de anonimat - traseul de vedetade pe Wall Streetnu i
se potrivea.Pentru a ramAneun ,,traderfierbinte"e nevoie
de unele ambilii organizalionale;i de o foamede puterepe
careel e mullumit cd nu le are.Se implicasedoar de dra-
gul distracliei- iar ideealui de distraclienu includemunca
administrativd ;i manageriala.Are o predispozifie spre
plictisealain sala de gedinle;i este incapabilsa discute
)l
 cu oamenii de afaceri,mai arescu cei de duzina.
Nero este M o d u so p e r a n d i
alergicla vocabularulde business, nu doar din motive
;i pur
estetice.Formularilorde genul ,,plande joc,,,
,,aspectesen_ CAtevacuvinte despre metodele lui Nero. Este un trader
fial",,,cumsaajungemde aici acolo",,,noiii oferimclientului conservator, dupacum te-ai ;i a;teptaintr-un astfelde busi-
nostru solutii", ,,misiuneanoastrd"gi alte expresii
similare ness.in trecut, a avut ani buni ;i ani mai putini buni - dar,
care domind ;edinfele le lipsescpreciziasi cororatura
care practic,n-a avut niciodataani cu adevdrat,,rdi".De-a lun-
i-ar pldcea.Dacaoameniipopureazariniqteacu
frazechioa- gul acestorani, gi-a construit lent un culcuqstabil, grafie
re sau daci astfel de intdlniri chiar au vreun merit,
nu_si unui venit care a variat intre 500 000 ;i (la apogeu)chiar
poate da seama;in orice caz,nu a vrut
sa mai ia parte la 2,5milioanede dolaripe an.in medie,reuqe;tesaacumuleze
ele. intr-adevar,viata sociardextinsaa lui Nero nu
include 500000 de mii de dolari pe an, dupace pldteqtetoate taxele
aproapeniciun om de afaceri.Dar, spre deosebire
de mine (dintr-un venit mediu de aproape1 milion de dolari);suma
(eu pot deveni extrem de injositor atunci cand
cineva ma
enerveazdcu infatuareasa lipsiti de gra;ie),Nero astamergedirect in contul lui de economii.in 1993,a avtlt
adopti o
atitudinede blAndi rezervain acestecircumstante. un an prost;i a fost facut sa se simtd prost in cadrulcompa-
A;a ci Nero gi-a schimbatcarierapentru un domeniu niei sale.Alfi traderis-audescurcatmult mai bine,aEacd lui
numit trading proprietar.Traderii functioneaze i s-a redusdrasticcapitalulpus la dispozilieqi i s-atransmis
ca entitati
independente,ca fonduri interne cu propria lor c[ este neagreatin cadrul instituliei. A plecat apoi pentru
alocarede
capital.Sunt lasali in pacesa aclionezedupabunul_plac, o slujbd identicd,intr-un spafiu de lucru proiectatidentic,
cu
conditia,desigur,ca rezurtateresa-i satisfacape dar intr-o firma mult mai prietenoasd. in toamnalui 1994,
directorii
executivi.Denumireade proprietarprovine de la
faptul ca traderii care concuraupentru premiul marii performanteau
ei tranzactioneazapropriul capital al companiei. explodatla unison pe parcursulprdbugiriipiefei internafio-
La sfAr;i_
tul anului, primesco cota intre 7 12%din profitul gene_ nale a obligatiunilor,rezultatain urma recesiuniialeatoriia
;i
rat. Traderul-proprietar are toateavantajeleunui angalatpe B[ncii RezerveiFederalea StatelorUnite.in prezent,au ie;it
cont propriu qi niciunadintre obligaliilemundane cu togii de pe piald gi practicadiferite slujbeneinteresante.
areadmi-
nistrarii proprieiafaceri.poatelucra cdteore dore;te, Afacereaastainregistreazao rata a mortalitafii ridicatd.
poate
cdlatori in voie ;i se poate impricain tot felur de De cenu esteNeromai prosper?Din cauzastilului sdude
activitili
personale.Este un paradispentru un intelectual trading- saupoatedin cauzapersonalitaliisale.Aversiunea
ca Nero,
caredisprefuie;temuncabrutd gi prefuie;tevalorile lui fala de risc esteextrema.Obiectir.ullui Nero nu esteatdt
nepro_
gramateale meditatiei.A facut sruibaasta in
ultimii zece acelade a-qi maximizaprofiturile,cAt cel de a evita sa-i fie
ani, fiind angajatde douafirme de trading.
luataaceastama;ina de divertisment,numita trading.Pentru
52
55
 caz nu vrea
el, exploziaar insemnasd se intoarcala taragdneala din uni- ca mut[rile cAEtig[toaresa fle mari"' In niciun
sunt panica;i
versitatesaula viala de non-trader.De fiecaredatacAndriscu- si se expundla aceleevenimenterare, cum
clipiti"
rile salecresc,invocdimagineaholului liniEtital universitatii, prlbugirile bru;te, care ii elimina pe traderi intr-o
il intreaba
diminelile lungi de la birou, in carerevizuiao lucrare,linut in Dimpotriva,vrea sa profite de ele' CAndoamenii
ci a fost
prizade o cafeaproasta.Nu, nu-gidore;tesaaibade-afacecu d. .L ,,u persistain pierderi,r[spunde invariabil
din Chicago'
solemnabibliotecduniversitar5,unde se plictiseade moarte. educatde ,,celmai fricos dintre to!i", traderul
adevarat;ade-
,,Tintescsprelongevitate",areobiceiulde-aspune. Stevo.de la care a inv[fat meserie'Nu este
in chestiunea
Nero a asistatla decdderea multor traderi si nu vrea sa varatul motiv il reprezinti antrenamentulsdu
ajungl intr-o asemeneasituafie.in argou,decdderea are un probabilitililor ;i scepticismulsiu innascut'
la fel de
in[elesexact;nu inseamnadoarsa pierzibani; inseamnasa Mai existaun motiv pentru careNero nu este
Scepti-
pierzi mai multi bani decAtte-ai astepta,pAndin punctul in bogat precum allii afla1i in pozilii asemanatoare'
cismulnu-i ingaduiesa investeasca nicio sumadin fondurile
care eqti expulzatdin afacere(esteechivalentacu pierde-
a ratat
rea licentei de catreun doctor sau cu scoatereadin barou a proprii, in afara obligaliunilor de trezorerie'Astfel'
el esteca s-ar
unui avocat).Nero parase;terapid o tranzactiedupa o pier- mareapia!6a taurilort3.Explicaliape careo dd
o cap-
dere predeterminatS. El nu vinde niciodati ,,opfiunigoale', fi putut dovedia fi, pAnala urma, o piald a urgilor ;i
piala bursier[
(o strategiecare l-ar expune unor pierderi posibile mari). cana.Nero nutrefte o suspiciuneprofundaca
esteun soi de escrocherie a investiliilor9i nu sepoatehotlri
Nu se pune niciodatain posturade a pierdemai mult de, sa
de oamenii din
zicem,1 milion de dolari - indiferentde probabilitateaunui sa delinA un stoc de acfiuni' Diferenlafala
a fost faptul ca el erabogat
astfel de eveniment.Aceastasuma a variat intotdeauna; iur, imboga[ili de piala bursieri,
cre;teau deloc
ea depindede profltul acumulatin anul respectiv.Aceasta in fluxuri de numerar'insa activelesale nu
salede
aversiunefala de riscuri l-a impiedicatsa cA;tigela fel de odatacu celedelinute de restul lumii (obligafiunile
El secompara'
mulli bani precumceilalli traderi de pe Wall Street,numiti trezorerieabiadaca;i-au schimbatvaloarea)'
start-up
adesea,,MaegtriiUniversului".Firmelepentru care a lucrat prin contrast,cu una dintre acelecompaniide tip
de numerar'
el au alocat,de regula,mai mulli bani traderilor cu un stil din tehnologie,care au un masiv flux negativ
pasiune'Asta
diferit de al lui Nero,precum]ohn, pe careil vom cunoa$te dar pentru carelumea a dezvoltato anumita
in curdnd. f i r r a n c i a lpce n t r uI d e s c r i e
l 3 i e r m e n i i t d r l rs i l r r ss u n tf o l o s i t ip e p i e ! e l e
la extrem€: tatrriisunt optimi;tii' care
Temperamentullui Nero este de a;a naturi incAt douatipuri cleinvestitori'afla1i
unei acliuni, mizand pe un profit a;teptatditt
investescin susl,,ieiea
nu-l deranfeaza sa ratezeschimbarilemarunte.,,imi place cii o aclittrtese
parteaei, in t'remece ur;li strnrpesimigti'considetAnd
sa-mi asummicile pierderi",spuneel. ,,Doarca am nevoie va deprecia,neinvestindastfelin ea' (N' trod';

55
54
 le-a permis proprietar'or sd se
imbogdfeascade pe urma
valorii acfiun'or si sd devindastfel Tot acesttimp liber ii permite s[ aibd o varietate de
dependenlide seleclia
aleatoriea caqtigatoruluide cdtre piala. preocuparipersonale.De vreme ce Nero cite;te cu nesa! gi
Diferenfadintre er
;i amicii lui investitoriestecd nu a depinsde piala petreceun timp considerabilla salade for{d qi in muzee,nu
tauriror
qi,in consecinla,nu trebuiesd poate aveaorarul unui avocatsau al unui doctor.Nero ;i-a
se ingriiorezedelocde o piafa
a ur;ilor' venitur saunet nu depinde fdcut timp sd se intoarcd la catedrade statistici, trnde i;i
de investir." prop.iiro.
economii- p€ntru a devenibogat, incepusestudiile doctorale,gi sa-;i finalizezedoctoratulin
nu_sidorestesa aepinaa
de investifii,ci de cd;tigurilein ,,;tiin{a mai grea"a statisticii,rescriindu-qiteza in termeni
bani pegin.Nu_;i asumi nici
cel mai mic risc pentru propriile mai conciqi.in prezent,Nero pred5,o data pe an, pentru
economii,pe careIe inves_
te;te in cele mai siguremodalitdli o iumatate de semestru,un seminar numit Istor[agdndi-
cu putinfd. Bonurile de
trezoreriesunt sigure;ele sunt rii probabilistice,lacatedrade matematicaa Universitafii
emisede guvernulstatelor
Unite,iar guvernelepot da cu greu din New York,un curs de o mare originalitate,care atrage
faliment,de vremece pot
tipdri liber bancnotepentru a_;i plati
obligatiunile. niEtestudenfi excelenfi.A economisitdestui bani pentru a
putea menline acelaqistil de viald ;i in viitor ;i are ca plarr
F i r i e t i c am u n c i i de urgenla sd se pensioneze;i sd scrie eseuripopularecu
conlinut literar-qtiinlific,pe teme careseinvArtin iurul pro-
Astazi, la treizeci noua de ani, - dar asta numai dacdvreun
;i dupd paisprezeceani in babilitatii Ei indeterminismului
afaceri,se considerSun om araniat.portofoliur
sdu consta evenimentviitor va ducela inchidereapielelor.Nero consi-
in cdtevam'ioane de dorari,in
obrigaliunide Trezoreriecu deri cd munca grea,constientdde riscuri, ;i disciplinapot
scadenfamedie,bani suflcien;ipentiu
a_ialungatoategrijile conduce,cu o mare probabilitate,la o existenldconforta-
legatede viitor. Ceii placecel
mai mult Ia tradingulproprie- bila. Dincolode asta,totul estehazard:fie prin asumareade
tar esteca acestasoricitao cantitate
considerab'mai redusa riscuri enorme (gi incon;tiente),fie printr-un noroc chior.
de timp dec't alte profesii bine pldtite;
cu alte cuvinte,el Succesulmediu poate fi explicatprin aptitudini qi for{a de
este perfect compatibircu etica
muncii claseisaresociare. munci. Succesul nebunesteimputabilvariatiei.
Tradingulte obligd sd gdnde;ti
din greu; cei care nu_sidau
toata silinqaiqi pierd concentrarea
qi energiaintelectuara.
In plus, sfar;escprada hazardului; intotdeaunaexistSsecrete
etica rnuncii,considerd
Nero,ii determinape oamenisa
se concentrezeasuprazgo_
motului, in daunasemnalului(vezi S-ar puteaca introspecliaprobabilisticaa lui Nero sa fi fost
diferengele stabilitede
noi in Tabelulp.l). sprijinita de un evenimentdramaticdin viala sa - unul pe
care-l fine doar pentru el. Un observatoratent ar putea
56
57
 detectala Nero o oarecareexuberanfasuspecta,un
anumit
impuls nefiresc.pentru ca viafa rui nu esteatat de
cristarina
pe cAt pare.Nero ascundeun secret,unul
desprecarevom
discutala momentul potrivit.
|ohn, traderul de mare randament
in anii'90,vizavide casalui Nero se afla casalui
lohn _ una
mult mai mare.fohn eraun traderfoarteeficient,dar intr-un
stil diferit de cel al lui Nero.o scurtddiscufieprofesionald
cu
el ar fi dezvaluitca define profunzimeasi ascufimea
mintii
unui instructor de aerobic(dar nu fizicul lui). chiar
;i si o
persoanacu vedereasrabaar fi putut vedea
ca se descurca
pe piafd mai bine decAtNero (sau,cel putin, se
simteadator
s-o arate).Parcape aleedoua autornobilegermane
de clasa
(al lui ;i al ei), ldngadoud decapotabile(clintre
careuna era
un Ferrari de colecfie),in vreme ce Nero conducea
acelasi
WV Cabrioletde aproapeun deceniu_ si incd o mai face.
Nevestelelui fohn;i Nerose cunosteausi sevizitau,
dar
sotia lui Nero se simlea inconfortabilin compania
nevestei
lui fohn.Simfeacd doamnanu incercas_oimpresioneze,
ci o
trata ca pe o persoanainferioard.in vremece Nero
devenise
imun la vedereatraderirorimbogalifi(caresestraduiesc
prea
tare sa devina sofisticali,transformandu-sei' colecfionari
de vinuri ;i iubitori de opera),sotia sa intAlnise pugine
de
ori proaspatimbogalili reprimati- soiur de oameni
careau
fost cu sula-ncoastela u'anumit .ioment din viafa
lor si
vor sa se razbune,etalAndu-;ibunastarea.
Singurulaspect
intunecatal meserieide trader,spune adesea
Nero, este
imagineabanilor care se revarsapesteoameni .epregatiti,
58
un gen
careinvala din senin ca AnotimpurileluiVivaldi sunt
greu sf, fie
de muzica ,,rafinatd".Pentru sogialui, ins[, era
lauda'
expusdaproapezilnic la intAlnirile cu vecinacarese
de exemplu,cu noul decoratorpe caretocmai il angajasera'
pulin deranjalide fap-
fohn qi nevastalui nu erau cAtu;i de
piele
tul ca ,,biblioteca"lor a venit insolitd de carli legatein
(lecturile ei de la clubul de s[natate se limitau la revista
ale unor
People,darrafturile ei conlineaucarlile nedeschise
autori americani mor!i). linea, de asemenea,sd discute
in
desprelocuri exoticede nepronunlat,unde se vor relaxa
- i-ar
timpul vacanlei,fara a ;ti o ioti despreacelelocuri
fivenitgreusaexplicedecarecontinentaparfir.rlnsulele
Seychelles,dacais-arficerutasta'SofialuiNeroestesie
sa
om, ca noi tofi; cu toate ca ;i-a tot repetatca n-ar vrea
in
fie in locul nevesteilui |ohn, s-a simlit cumva infrantd
pier-
competiliavielii' intr-un fel, cuvintele;i raliuneaqi-au
dut eficienlain fala diamantelorsupradimensionate' a casei
monstruoase;i a coleclieide maqinisport'
Un mitocansuPraPlitit
$i Nero suf'erea de acela;isentimentambiguufald de vecinii
sai.intr-un fel,il dispreluiape fohn, carereprezentatot ceea
- presiunea
ce el nu era qi nici nu-;i doreasa afunga insa
se
socialaa aiunssa-l apese.in plus, ;i el ;i-ar fi dorit sa
satisfacfiaintelectu-
bucurede o asemenea bogalieexcesiva.
ala nu poatecontrolainvidia personala'Casade pestedrum
-
deveneadin ce in ce nrai mare' anexadupa anexa iar dis-
confortullui Nero cre$teala fel de iute' De;i Nero realizase
mai multe decati;i inchipuisechiar;i in celemai indraznefe
59
 visuri, atet pe plan personal,cdt si profesional,a inceputsa in prezenla
c[. f[rd indoiall, se simlea mult mai increzator
segdndeasca la faptul ca,pe undeva,trebuiesa fi ratat o oca_ anumit[ forma de
lor. in acela;ifel, ;i Nero poatepretindeo
zie. in ierarhiade pe wall Street,sosireaunui tip ca Efectueaza
John respectde la oameniprestigioqiqi proeminenli'
fdcusedin el un trader mai putin important - dar,in vreme qi Venelia in
regulat lungi plimbdri meditative prin Paris
ce s-a obiEnuitsa nu-i pesede asta,prezenfalui |ohn, a casei premiului Nobel
companiaunui savant erudit, de calibrul
lui ;i a masinilorsalea inceputsa-l macine.Totul ar fi fost in
(genulde persoanacarenu mai are nimic de demonstrat)';i
reguladacavizavi de Nero nu s-ar fi gasit casaaia tampita, mili-
caresimte nevoiaactivade conversalie.Un speculator
imensd,care-ljudecadupdstandardeleei superficialein fie- cereopinia in
ardarfaimosil sun[ in mod curent pentru a-i
care dimineafa.Era vorba oare despreierarhiaanimaliera, incer-
privinla evaluariiunor activederivate'$i totu;i' iata-l
casalui Johnfdcanddin Neroun masculbeta?Mai rau chiar, supraplatit'
cAndobsesivsd cAqtigerespectulunui mitocan
Johnera cu vreo cinci ani mai tandr;i, in ciudaunei cariere (Dacda; fi
cu un accent ieftin de New |ersey,,,Noo-foyzy"'
mai scurte,cAgtigade cel pufin zececlrimai mult. meu
fost in locul lui Nero,a; fi etalat o parte din disprelul
Cdnd se intAlneau,Nero trdia sentimentullimpede ca Nero
pentru Iohn cu ajutorul limbaiului corporal'dar' repet'
|ohn incercasa-l umileasca- prin semnalevag detectabile, esteo Persoanade treaba')
dar nu mai pulin puternice,de condescendenfd. preg[tit
DacaJohn in mod clar,fohn nu era la fel de bine educat'
ar fi fost un personajindepartat,desprecareNero ar fi citit precum Nero -
fizic sau perceputca fiind la fel de inteligent
doar in ziare,situalia ar fi fost cu totul alta. Dar trecut prin
Iohn era dar asta nu era tot; nu era nici macarla fel de
acolo,in carne si oase,gi era vecinul lui. Greqealape care persoane
viala ca el! Nero a intAlnit in boxeledin Chicago
Nero a facut-oa fost sa inceapasa vorbeascdcu el, a$acum o rapi-
careaveaucu adevlrat;coalavielii 9i caremanifestau
cereauregulileierarhieisociale.Nero a incercatsa-;i alunge Neroera
ditatea gAndiriipe caren-a putut-o detectala John'
disconfortul,amintindu-gi de comportamentullui Swann, increzator'
convinsca individul era un gAnditorsuperficial'
personajullui Proustdin romanul in cautareatimpuluipier- sa fie
care s-a descurcatpentru ca nu ;i-a permis niciodata
dut,un comerciantrafinatde arta un rentiercarese simtea Dar Nero nu reufea,uneori, sa-;i reprime invi-
;i r,.ulnerabil.
in largul sau in companiaunor persoaneca prietenul sau, pe sau daca
dia - se intreba dacail evaluaseobiectiv |ohn
prinlul de Walesdin acelevremuri, dar se comportaca o aseme-
si fusesecondusde sentimentelelui de dispre!catre
cum ar fi avut cevade demonstratin prezenfacelorclinclasa cel mai bun
nea evaluare'Posibilca Nero sd nu fi fost chiar
m i j l o c i eL. u i s w a n ni i e r am u r tm a i u ; o r s as ea m e s t e cper i n - ar fi cautat
trader.Poatedaci s-ar fi strlduit mai mult sau
tre aristocraliiqi oamenii sus-pugidin familia Guerniantes - sa scriearti-
oportunitateapotrivitd in loc s[ ,'gAndeasca"'
decat ii veneaprintre arivi;tii din farniriaverdurin, pentru fi trebuit sA
cole;i sa citeascalucrdri complicate'Poateca ar
60 of
 se implicein afacerilede marerandament,unde ar fi stralu-
cit alaturi de alli gAnditorisuperficialica
fohn.
A;a ca Nero a incercatsa_gipotoleascainvidia, cerce-
tand regulileierarhieisociare.psihologiiau ardtat cd
majo-
ritatea oamenilorpreferdsa ca;tige 70 000 de dolari,
cand
alfii din jur cd;tiga 60 000,decatsa cagtigeg0 000 de
dolari,
cdndceilalgica;tiga90 000.Economie,smenologie- in
toate
estevorbadespreierarhiesociara,s-a gdndit el. Nicio
astfer
de analizanu l-ar fi putut impiedicasd-;i evaluezecondilia
in termeni mai degrabaabsolulidecdtrelativi.Din
cauzarui
[ohn, Nero a simfit, in ciuda educagieisale intelectuale,ca
esteunul dintre cei carepreferasa ci;tige mai pufini
bani,
cu conditiaca restul oamenilorsd cd;tige mai pufini.
;i
Neros-aganditcd existdcerpufin un indiciu in sprijinur
ideii cd fohn era doarnorocos- cu artecuvinte,s-arputea
sa
nu fie cazulcaNero sasemute departede palaturin devenire
al vecinuluisau.Existasperantaca fohn sa cunoasca
deca-
derea.Fiindcafohn nu pdreasa sesizezeunul dintre
riscu-
rile ascunsemajorepe care si le asuma,riscul de explozie,
pe care nu-l putea intrevedeapentru cd avea prea
putind
experienfdpe piald (dar ;i pentru cd nu era destul de griju_
liu incdt sa studiezeistoria).Altfel, cum putea
fohn, cu min_
tea lui grosolana,sa cAEtigeatdt de multi bani?Afacerea
obligaliuni indezirabiledepindede unele cuno;tinte despre
cu
,,sorfi",desprecalculareaprobabilitagiiunui evenimentrar
(saualeatoriu).Ce ;tiu proEtiia;tia despresorti?
Aceqtitra_
deri folosesc,,instrumentecantitative"carele indicaproba-
bilitafile - iar Nero nu este de acord cu metodelefolosite.
Aceastapiafi a activelorcu randamentridicat seamana
cu un
62
pui de Somnpe caleaferata.intr-o dupa-amiaza, trenul-sur-
prizao sa te calce.Cfutigi bani luna de luna,Vremeindelun-
gatA,apoi pierzi un multiplu al performanleitale cumulate'
in doar catevaore.A vazut-o la traderii de opfiuni in 1987,
pe platforma
lg}g,l9g2;i 1998'intr-o zi, sunt evacualide
bursei,in companiaunor tipi de la pazasupradimensionafi'
qi nu-i mai vedenimeni niciodata.casaaiamareesteun sim-
plu imprumut; s-arputeaca Iohn sa sfAr;easc[prin a aiunge
vAn-
un comerciantde maqinide lux, undevain New fersey'
zdndu-le cStre noii proaspatimbog[!i!i, care, fard discu-
in prezen[alui' Nero nu poate
1ie,se vor simli confortabil
patru
exploda.Locuinlalui de mai mici dimensiuni,cu cele
mii de cdr1i,ii aparline.Niciun evenimentde pe piafd nu i-o
poatelua. Fiecarepierderea sa estelimitata.Demnitateasa
de tradernu va fi niciodata,dar niciodati ameninqati'
in ce-l prive;te, John il considerape Nero un ratat' ;i
inca un ratat snob, supraeducat.Nero era implicat in afa-
cerile cu scadenfe.Credeadespreel ci este rablagit rau'
disparifie"'avea
,,Traderiid;tia proprietari sunt pe cale de
obiceiul si spunS',,Secred mai deqteplidecAtceilalli' dar
sunt depaqili."
Varacaniculard
in sfAr;it, in septembrie1998'Nero a fost razbunat'Intr-o
climineala,pe cAnd pleca la munci, l-a vizut pe fohn in
curtea din fata, fumAnd,in mod nea;teptat, o figara' Nu
purta un costumde afacerist.Arataumil; infatuareasaobi;-
nuita disp[ruse.Nero ;i-a dat seamaimediatca Johnfusese
63
 concediat.Ce nu banuiainsa era ca,totodata, abundacazurilein care
fohn pierduse gi din carzaunei devialii speciale'
aproapetot ce avea.vom vedeamai multe detalii sunt qi cei mai bogali'
pierderilelui Johnin Capitolul5.
despre afaceri;tii cei mai pulini competenli
Cu toate acestea, ei nu vor recunoagtedelocmeritul norocu-
Lui Nero i-a fost ru;ine de sentimentulsaud,eschaden-
lui in Performanlalor'
freude,bucuriape care o pot trai oameniipentru nenoroci- mica banuialacd ar
Pro;tii norocoqin-au nici cea mai
rile rivalilor lor. Dar nu ;i l-a putut reprima.pe rangd - nu gtiu' prin chiar
faptul putea fi niqte proqti norocoqi ace;tia
ca era necavaleresc, se spuneacd poartdghinion (Neroeste Ei se vor purta de
natura lor, ca aparlin acesteicategorii'
neputinciosde superstifios).Dar, in acest caz, meritul ii va iniectacu
lui parcdar fi meritat banii' Serialor de succese
Nero a nu venit de pe urma faptului ca Johns_aintors asemdnbtoare)'
unde atAtde multAserotonind(saucu o substanli
ii era locul in viafa, cdt datoritd faptului ca metodele, propria abilitate de
con- incAt sevor amagi singuri in legaturacu
vingerile;i meritelelui Nero au castigatbrusccredibilitate.
a depd;iperformangele pielei (sistemulnostru hormonalnu
Nero ar putea sa adunepublic bani pe bazameritelor S-ar puteasa remar-
sale. gtie cind succesuldepindede hazard)'
tocmai pentru c[ lui nu i s-ar putea intAmplaun asemenea de succesva umbla
cali acestlucru in posturalor; un trader
lucru. o repetarea unui astfel de eveniment s-ar - sa vorbeasclmai
dovedi drept,intr-un stil dominator si va tinde
extrem de profitabild pentru el. o parte din exaltarea de au desco-
lui mult decAtun trader perdant'Oamenii ;tiin[a
Nero proveneadin faptul ca se simfea mAndruca a rimas comand[' 3P&-
perit c[ serotonina(un neurotransmifator)
fidel strategieisaleatdt de multa vreme,in ciudapresiunilor uman' Declan;eaza
rent. o mare parte din comportamentul
de a fi mascululalfa.De asemenea, ea era determinata;i de in urma unui impact
o reacliepozitiva,un cercvirtuos,dar'
faptul cd nu aveasd semai indoiascade stilul saude trading, inversaqi cauza
aleatoriuexterior,poate provocao mi;care
candallii se imbogafeaude pe urma neinqelegerii iniectate cu
structurii un cerc vicios. S-a detnotrstratca maimulele
aleatoriului;i ciclurilor pietei. fapt care' la rAn-
serotoninavor urca in ierarhia sociali'
de serotoninadin
dul sau,va provocao cre$terea nivelului
Serotoninisi hazard sAnge- pAndcAndcerculvirtuos seva
rupe ;i seva declanqa
e;eculva cauzaprA-
unul vicios(pe parcursulcicluluivicios'
Putem fudecasuccesurcuivadupaperformanfelesare ttn comportament
direct bugireain ierarhiasociala,determinind
observabile;i dupdavere?Uneori- dar nu intotdeauna. in aceaierarhie)'
Vom careva ducela o caclere;i mai clrasticS
vedeaca,in momenteanume,foartemulfi clintreoamenii a performanqei personale (indi-
de De asemenea, o cre$tere
afacericu performanfeincredibirenu se descurcamai
bine ferentclacAestecauzatair-rmodcleterministsaudeage
decatni;te sagefiaruncatera intamprare.Mai curiosde-atdt. in cadrul
DoatntreiFortttna)induceo cre;terea serotoninei
64 65
 unui subiect,provocdndea insi;i o cre$tere poli
a asa_numitei s[ nu intrebi niciodataun trader daca a facut profit;
capacitdfide ,,a fi lider...Subiectule
,,peval...Uneleschim_ lesneobservaastadupagesturi;i dupdmersulsiu' Oamenii
bari imperceptibilein comportament,cum
ar fi abilitateade din cadrul profesieii;i pot da seamacu uqurinla dacatra-
a se exprimacu senindtate incredere,confera
;i credibiritate derii cA;tig[ saupierd bani; traderii-;efi identificarapid un
subiectului- ca ;i cum
;i-ar merita cu adevdratparalele. angajat care se descurcaprost. Felele lor nu vor dezvalui
Hazardulva fi excrusdin randul factorilor
responsabilide prea multe, de vreme ce oameniiincearcdin mod con;tient
performanfa,pdndcAndva ridica din nou
capul;i va da acea s5 detind controlul expresiilorlor faciale.insd felul in care
lovituracareva provocao spiralddescendenta.
pd;esc,in care lin telefonul ;i ezitareadin comportament
CAtevacuvintedespremanifestareaemotiilor.
Aproape vor dezvaluicu siguranfaadeviratalor dispozilie.in dimi-
nimeni nu-;i poateascundeemofiile.Cercetatorii lui fohn, acestaa pierdut,in mod
comporta_ nealade dupaconcedierea
mentali consideraca unul dintre principalele
motive fentru cert, multi serotonina- doar dacanu este vorba despreo
care oamenii devin lideri nu
fine de competenlelepe care altS substanfa,pe carecercetStoriio vor descoperiin viitor.
par sa le aiba,ci, mai degrabd,de impresia
extremde super_ Un ;ofer de taxi din Chicagomi-a explicat ca-;i putea da
ficiala pe care o au asupracelorlalfi prin intermediul
unor seamadac[ traderii pe careii lua din apropiereaCamereide
semnalefizicegreu de perceput_ ceeace noi
numim astazi Comer!din Chicago,o piala a livrarilorla termen,o ducbine'
,,charism5",de exemplu.Biologia acestuifenomen este (;i
in ,,Seumfl5 cu to(ii in pene",a spus.Mi s-a pdrut interesant
prezentbine studiatd,in cadrul disciplinei
dedicate,,emo misterios)c6-si putea da seamaatAt de rapid' Ulterior, am
liilor sociale".intre timp, un istoric oarecareva ,,exprica.., capatatniqte explicalii plauzibilegralie psihologieievolu-
probabil,succesur in termeniiunor aptitudini tactice.ai edu- fizice ale perfor-
!iei, care suslineca asemeneamanifestari
cafieicorespunzdtoare sauai altor motiveteoreticeanalizate manlei in viala, intocmai ca in cazulcondiliei dominantea
retrospectiv.in plus, se pare ca existadovada unui animal,pot fi folositepentru transmitereade semnale:
unei regaturi
ciudateintre capacitateade a fi lider si o forma ii facepe ci;tigatori u;or de recunoscut'lucru carese dove-
a psihopato-
logiei (sociopatia), carele incurajeazape persoanelecarenu de$teeficientin selecliaunui partenerde imperechere'
clipesc,pline de increderesi insensibile, sa-siatragi adepfi.
Oameniiau avut deseoriprostul obiceide a
in public dacdziua mea de tranzacfionarea
ma i.,trubu Dentistul tau e bogat,foartebogat
fbst profitabila.
Dacatatdl meu s-arfi aflatacolo,i_arfi oprit
spunAndu_le de incheiem acest capitol cu un indiciu despre urmatorul
regula:,,Nuintrebaniciodatape cinevadaca
estedin Sparta: subiect,cel al rezistenleila aleatoriu.Sa relinem cd Nero
daca ar fi fost, te-ar fi lasat sa afli un fapt
atAt de impor_ poate fi consideratinstarit, dar nu ',foarte bogat", dupa
tant - iar dacan-ar fi fost,i-ai fi rdnit simtamintere." din vremealtri.Tottt;i,in conformitatecu ni;te
La fer standardele
66 67
 masurdtoricontabileciudate,pe carele intr-un cartier mai bogat, prin comparaliecu fohn Doe B,
vom vedeain capi_
tolul urmator, el este extrem de vecinul sau,de o condilie mai modestd,care a gdurit dinli
bogat, conform mediei
existenfelorpe care le_arfi putut avea_ timp de opt ore pe zi, in ultimii treizecigi cinci de ani' in
el isi asumi at6t
de pufine riscuri in carierasa de trader, mod evident,se poatespuneca,din cavzamonotonieicari-
incAt s_arfi putut
producefoarte pu{ine rezurtate erei sale,dacdJohnDoe B ar trebui sa-qiretraiascaviafa de
dezastruoase. Fapturcd nu
a trdit succesulunuia ca fohn a fost motivul
pentru caren_a catevamii de ori din momentul absolviriifacultdlii de sto-
a\''utpartenici de dec5derea rui.Er ar fi decibogat,in confor_ matologie,gamade rezultateposibilear fi destulde ingusta
mitate cu aceastametodaneobisnuitd(gi probabilisticd) (presupundndca esteasiguratin mod corespunzator)' in cel
de
contabilizarea bogdfiei.sa ne amintim
ca NeroseprotejeazS mai bun caz,ar fi aiuns sa frezezedinlii rezidenlilorbogali
de evenimentelerare.DacaNero ar fi
trebuit sa-;i retraiascd din NewYorkParkAvenue,in vremece,in cel mai rau caz,ar
viala profesionaldde catevamirioane plin de camioane,
fi sfredelitdinlii dintr-un ora; semipdrasit,
de ori, foarte puline
eEantioanede parcursar fi fost marcate undevain Catskills.Mai departe,presupunAndca a absolvit
de ghinion _ dar,
datoritd conservatorismuluisdu, la o gcoalaperformantdde sfredelitdin1i,gamade rezultatear
fel, foarte puline ar fi
fost afectate;i de un noroc extrem. fi qi mai comprimate.Cat desprefohn Doe A, dacaar trebui
Adicd,in privinla stabi_
litatii, viafa sa ar fi asemandtoare sa-qiretraiascaviala de un milion de ori, in aproapetoate il
cu ceaa unui reparatorde
ceasuri.Evident,discutdrndoardespre vom vedeaefectudndactivitafi de om de serviciu(;i cheltu-
viata sa profesionala,
excluzAnd(uneoriu;uraticasa)existenfA ind in nestirebani pe bilete de loterie cu fructe pe ele),iar
privatd. la loterie'
Dupa cum se poatedemonstra,in expectativa, intr-una dintr-trnmilion, il vom vedeacAqtigAnd
un den_ Ideeade a line seamaatAtde posibilelerezultateobser-
tist este considerabilmai bogat decat
muzicianurrock care vate,cAtgi de celeneobservate pareo nebunie.Pentrumaio-
mergecu un Rolls-Royce roz, decdtspecuratorulcareridica
preful tabrourilorimpresioniste ritatea oamenilor,probabilitatease referd la ce se poate
la licitalii sau decatantre_
prenorul care colecfioneazaavioane intampla in viitor, ;i nu la evenimenteledin trecutul obser-
cu reactie.Fiindcanu vabil;un evenimentcarea avut deialoc are o probabilitate,
se poate judecao profesieignor6ncl
media oamenilorcare adica o certitudine de 100%.Am discutat acestsubiectcu
o practicasau tinand cont doar de e;antionul
celor care au mulgi oamenicarema acvzd,cu platitudine,ca incurc mitul
avutsucces in cadrurei.vom examinaacestaspect
mai tarziu, cu realitatea.Miturile,in specialcelevenerabile, dupacum
dir-rperspectivadeviafieisupravietuirii,
dar,deocamdata, in am vazut in cazulavertismentuluilui Solon,pot fi mult mai
ParteaI, il vom anarizair-rf,ncfie de rezistenfa
ra aieatoriu. puternice(;i ne pot oferi mai multa experienfa)decAtreali-
Saluam in calculdoi vecini,
|ohn DoeA, un om cle.ser_ tateabanalS.
viciu carea castigatla loteriadin New
ferseysi s_amutat
68
 Capitotut 2 mai buna direcfie"- il tot repetd politicienii pe cale s5-;i
incheie mandatul sau sd-si pdraseasca postul pentru ure-
O metoddbizari de contabilitate chile reprezentan{ilorpreseicareincdii mai asculta- provo-
cind compatimireastandard,,Da, stim", carefaceinfepatura
;i mai dureroasa.$i, asemeneaaltor numeroaseplatitudini,
aceasta,de;i preaevidenta,nu esteu;or de pus in practica.
Despreistoriile alternative,o viziune
probabilistica asu_
pra vie;ii,frauda intelectuala
;i in;elepciurtea
in domeniul ruseasc;
RuLeta
hazarduluia unuifrancezcu obiceiuri
constarrrede imbd_
iere. Cum sunt jurnali;tii invaga;i
sa nu inleleagaserii_ Sepoateilustraconceptulstraniude istoriealternativadupa
le aleatorii de evenim
cum urmeazd.Imagineazd-lica un magnatexcentric(giplic-
intprumut:rrrnoronffti;ii,!;,1,!,:;:::;::r:'r':;';ri: tisit) ili ofera 10 milioane de dolari sa joci ruleta ruseasca,
rezultatelealeatorii suntcontrare
irtalaturii conventiono_ adici s[-!i pui la cap un revolverconfinAndun singurglon!
le. Desprediferentadintre corectitudine
;i inteligibilitate. in cele;asecompartimentedisponibile;i saape;i pe trdgaci.
Fiecareinfaptuire ar conta ca o singura istorie, dintr-un
total de ;aseistorii posibile,cu probabilit[li egale.Cinci din
aceste;ase istorii ar duce la imbogatire;una ar conducela
Istorie alternativd
un necrologdespreo cauzajenanta(dar cu siguranlaorigi-
voi incepecu o pratitudineconform nala) a morlii. Problemae ca numai una dintre istorii este
careianu sepoateiudeca
performanla intr-un domeniu observatAin realitate;iar cA;tigatorulcelor 10 milioane de
(razboi, politica, medicinA,
investilii) duparezultate,ci dupa dolari ar stArniadmiraliasi laudaunor jurnaliqtiinfumurali
costurilepe carele-ar pre-
supunedeciziidiferite sauchiar (aceiagicare i;i exprima admirafia necondilionatapentru
contrare(adica,dacaistoria
s-ar fi desfa;urataltfel). Genul miliardarii din topul Forbes500).Ca aproapetofi directo-
asta de curs ar evenimente-
Ior se numette istoriearternativa.in rii executivipe carei-am intAlnit in timpul cariereimele de
mod crar,caritateaunei
decizii nu poate fi judecata optsprezece ani pe Wall Street(rolul unor astfelde directori
exclusivpe bazarezurtateror
sale, insa un astfel de argument fiind, in opiniamea,doarde judecatoriai rezultatelordifu-
pare sa fie susfinut doar
de oameniicareesueazd(cei zate in mod aleatoriu),publicul observasemneleexterioare
carereu$escatribuiesuccesur
calitdfii decizieilor). Soiulasta ale bogafieifara sI aruncenici macaro privire asuprasursei
de opin' _ ,,Amurmat cea
(numim aceastasursageneratorul).Sa luam in considerare
70
7t
 posibilitateaca ce;tigatorulruretei ruse;ti
sa fie luat drept
model de viald de familia,prietenii vecinii
;i sii.
Deqicelelaltecinciistoriinu sunt observabile, o persoana
inleleaptdsi atenti poateghici cu u;urinfa
care-isunt atribu-
tele.E nevoiede pufind inlelepciunesi curaj.in plus,
cu tim_
pul, dacdnebuniicare
ioacaruletacontinuasa practicejocul,
istoriile negativevor tinde sa-i ajungadin urmd.
Astfer,dacd
un tip de douazeci;i cinci de ani joaca,de
exemplu,ruleta
ruseascao data pe an, existd o posibilitate
foarte redusdca
el sd supraviefuiascipdnd ra ceade-a cincizecea
aniversare-
dar,dacaexistadestui iucatori,sa zicemcdteva
mii de tipi de
doudzecisi cincide ani,estede atteptatsi intalnim
o mdndde
supravieluitori(extrem de bogali) un cimitir
;i foarte intins.
Acum, trebuie sa recunoscci exemplul ruletei
rusegti este,
pentru mine,mai mult decAtun exerciliuintelectual.
Am pier_
dut un camaraddin cauzaacestui
,,lo...in timpul Rizboiului
din Liban, pe cand eram adolescenfi.Dar
mai e ceva.Am
descoperitcd dragosteamea pentru literatura
este mai mult
decat una superficialdgralie efectului relatarii
lui Graham
Greenedesprefliftul sau cu acest
ioc; a avut un impact mult
mai puternic asupra mea decdt evenimentele
reale la care
asistasemrecent.Greenea afirmat cd a incercat
odata sa_;i
aline tristetea copilariei apasandpe trdgaciul
revolverului-
fdcdndu-masa ma cutremurla gAndulca a existat
cel puqino
posibilitatedin qasesafi ramasfdrdromanele
lui.
Cititorul poate observaca ideea mea de contabilitate
alternativaesteuna neobisnuitd:10 mirioane
de dolari ca;-
tigafi la ruleta ruseascanu au aceea;ivaloare
ca 10milioane
de dolari cd;tigafiprin intermecliulpracticii
sArguincioase qi
72
artisticea stomatologiei. Suntaceiaqibani,pot cumpiraace-
lea;i bunuri, cu exceplia faptului ca,intr-un caz,dependenla
de hazardestem ai mare decit in celalalt.Pentruun conta-
in
bil insd.banii ar fi identici; la fel qi pentru vecin' Totu;i'
profunzime,nu ntd pot abline sanu-i considercalitativdife-
rili. Nofiuneaacestei contabilitatialternativeare prelungiri
intelectualeinteresante;i se supunefonnularii matematice'
dupi cum vom vedea in capitolul urmator, in introduce-
ca
rea despre,,mecanismulMonte Carlo".S[ lulm aminte
aceast[utilizare a matematiciieste doar ilustrativf,,avand
ca
ca scopintuireaargumentului,;i nu ar trebui interpretata
sa
o problemade inginerie. Cu alte cuvinte,nu estenecesar
se calculezematematic istoriile alternative,cAt si se evalu-
al
eze atributeleacestora.Matematicanu este doar un ,,ioc
cifrelor",ci un nlod de gAndire.Vom vedeaca probabilitatea
esteun subiectcalitativ.
L u m ip o s i b i L e
de
De relirrut ca ideile istoriilor alternativeau fost abordate
sI
disciplineseparatein istoria intelectuala,pe caremerita
spre
le prezentampe scurt,pentru cd toate par sa convearga
are
acelaqiconceptal riscului ;i incertitudinii (certitudinea
cel mai marede isto-
;ansesd seproducain cazulnumarului
rii alternativediferite; incertitudineapriveqteevenimentele
mic
carear trebui sa se petreacain cadrulnumaruluicel mai
de istorii).
in filozofie,existao sumedeniede abordariale acestui
subiect,incepAndcu ideealui Leibnizdesprelumile posibile'
Conformacestuia,mintea lui Dumnezeuincludea (ab initio)
75
 o infinitatede lumi posibile,dintre careEl a alessd aduca
in existentauna singura.Acestelumi nealesesunt lumi
ale
posibilitagilor, iar ceain careeu respir;i scriuacesteranduri
estedoar una dintre ele (una cares-a intamplat sa fie pusa
in act). Filozofii au, de asemenea,o ramurd a logicii speci_
alizata pe acestsubiect:dacao anumita proprietateexista
in toatelumileposibiresau dacdea existanumai in una
sin-
gura - existasi ramificagiiin filozofialimbaiului,
diviziune
denumitd semanticaluntilorposibile(de a;a cevase ocupa
autori ca SaulKripke).
in fizicaexistainterpretarealumilor multiple din meca-
nica cuanticd(asociatacu lucrdrilelui Hugh Everett),potri_
vit cdreiauniversulserasfiraasemenea
crengilorunui copac,
la fiecarejoncfiune;ce traim noi acum estedoar una dintre
acestelumi multiple. potrivit unei aborddrimai extreme,
de
fiecaredata cAnd exista posibilitali viabile, lumea se des_
parte in mai multe lumi, cAte una pentru fiecareposibili_
tate diferita - provocandproliferareauniversurilorparalere.
intr-un universparalersunt un eseist-trader, iar in altur sunt
doar o m6nade praf.
in sfAr;it,in economie:economistiiau studiat(probabil
neinten!ionat)o parte dintre ideile lui Leibniz,impreuna
cu
posibilele,,stdriale naturii" - teme aprofundatede Kenneth
Arrow;i GerardDebreu.Aceastaabordareanaliticaa studiu-
lui incertitudiniieconomicese numestemetoda
,,spa{iului
stdrilor"- care,intamplator,estepiatrade temeliea teoriei
economice neoclasice ;i a finanfelormatematice.
O versiune
simplificatasenumegte,,analiza scenariilor,.,
adicda seriilor
de ,,ce-arfi dacd"utilizate,de exemplu,in previziunile
de
74
vAnziri pentru o instalagiede ingragaminte,luAndin calcul
condiliile diferite de mediu qi cererilepentru acestProdus
(mirositor).
O ruteti 5i mai Periculoasi
in pri-
Realitateaestemult mai crudbdecAtruleta ruseasca.
mulrdndcaeaelibereazaglonlulfataldestulderar,precum
unrevolvercuSute,chiarmiidecompartimentepentrucar_
uili
tuqe,gi nu doar cu sase.Dupa cAtevazecide incercdri'
de
de existenlaglonlului, sub impulsul unui fals sentiment
pro-
siguranla.Acestaspecteste denumit in aceastAcarte
7'
blemaLebedeiNegre,pe care o vom detalia in Capitolul
fiindcaarelegdturacu problemainducliei,una carei-a linut
pe destui gAnditoritreii in miez de noapte'Este legata'de
de
asemenea,de o problema denumita denigrareaistoriei,
Vremece cartoforii,investitorii;i factorii de deciziecred ca
acelechestiicareli se intamplaaltoranu se aplicaobligato-
riu ;i in cazullor.
in al doilea rAnd,spre deosebirede un ioc exact'bine
definit,precumruletaruseascd, in careriscurilesunt vizibile
pentruoricinegtiesainmulleasca;i s[ impartala sase'buto-
iul de cartuqeal realitdlii nu poatefi observat'Generatorul
poate
este foarte rar vizibil cu ochiul liber. Astfel, cineva
jucaruletaruseasca in mod inconqtient- qi sd-ideanumele
alternativde ,,riscscdzut".vedem cum estegenerataboga-
o problemacare ii face pe
!ia, dar niciodata;i procesorul,
oamenisa piardadin vedereriscurileqi sa nu ii ia niciodata
in considerarepe perdanli.focul pare teribil de u;or ;i-l
75
 ,ucamcu nesocotinfd. Chiar;i oameniide
curullor sofisticatal probabiritdliror, ;tiinfa, cu tot cal_
nu pot oferi niciun ras- motive personale,pe care le voi explicamai tArziu.In mod
punssemnificativdespre clar,modul meu de a judecalucrurileestede naturaprobabi-
sor!i,deoarece cunoa;tereaacestor
lucruri depindede marturia listici; sebazeazape no[iuneaa ceeace s-ar fi putut proba-
noastrdasuprabutoiasurui
gloanfeal realitdgii_ o socoteald cu
desprecare,in general,nu bil intAmplaqi necesitao anumitaatitudine mentalafa[6 de
;tim nimic. observaliilecuiva.Nu recomandsI vi angaiafiintr-o discu-
in cele din urma, existdun
factor cle ingratitudinein fie cu un contabildespreastfelde consideraliiprobabilistice.
avertizareaoamenilorasupra
unei chestiuniabstracte(prin Pentru un contabil,o cifrd este o cifra. Dacaar fi fost inte-
definitie,tot ce nu s_aintdmplat
esteabstract).Sdpresupu_ resatde probabilitate,ar fi practicatalte profesii,mai intro-
nem ci te implici intr-o afacere
de proteiarea investitoril0r spective-;i atunci ar fi fost predispuss6-1igreqeasca grav
de evenimentelerare, prin
construireaunor pachetecare declaratiafiscala.
sa-i aperede pierderi(ceva
ce am facut de vreo cdteva Deginu putem vedeabutoia;ul cu gloanle ai realitalii,
Sa zicem cd nu se intdmpla ori).
nimic o perioadd.Unii investi_ unii i;i incearcatotu$i norocul;estenevoiede o mentalitate
tori sevor plangecd gi-aucheltuit
uanii ae pomand;unii vor speciali pentru a faceacestlucru.Dupd ce am vazut sute de
incercachiar sd te facdse regrefi:
,,Anultrecut, mi_ai irosit oameni care s-au apucatsi s-au lasat de meseriape care o
banii pe asigurdri;fabricanu
a luat foc, a fost o cheltuiala printr-o dependenfdextremdde hazard),
prosteascd' am (caracterizata
Ar trebui safaci asigurdridoarpentru
evenimen- trebuie sa afirm c[ cei care au avut o minima pregatiregti-
tele careau roc"'un investitor
a venit sd md vad', convinsca
ar fi trebuit sd caut scuze(nu ingificas-au strdduit mai mult. Pentru mu19i,un asemenea
i_a mers).Dar lumea nu este
atAt de uniforma: existaunii (degi tip de gAndireestea doua lor naturb.Acestlucru s-ar putea
foarte putini) carete vor
chemasa-giexprimerecuno;tinfa;i sa nu provinaneaparat,in mod intrinsec,din pregatirealor
sa_!imultumeascapen_
tru cd i-ai proteiatde evenimentele
carenu au avut loc. ;tiinfificd (ferifi-vdde cauzalitate),ci probabildin faptul ca
oameniicares-auhotarat,la un moment dat in viafa lor, sa
Relafiiplacuteintre egali se dedicecercetariiqtiin[ificetind sa aibao curiozitateinte-
lectualainnascuta;i o tendinfAnaturalapentru o astfel de
Gradul de rezistentala hazard Deosebitde profunzisunt cei careau trebnit
introspecfie.
din viafa cuiva este o idee
abstracta,o parte din logica sa renunfela studiile;tiin[ifice din cauzaincapacitafiilor
sa fiind contraintuitiva pen_
tru a spori confuzia' rearizarile ;i, de a se concentrape o problemadefiniti amanunfit(sau,in
sare sunt neobservabire.
insa m-am dedicatdin ce in lui Nero,pe detaliilemisterioase,
cazr-rl minufioaseqi argu-
ce mai murt ei - din mai murte
76
mentelemeschine).
Farao curiozitateintelectualaexcesiva,

77
 este aproapeimposib' sa finalizezi
o teza de doctorat in
zilele noastre;iar fara dorinfa unele produseingelatoare,cunt sunt opliunile exotice,care
unei specializaristricte,este
imposibil sa faci cariera au avut rezultate contraintuitive, prea dificil de rezolvat
;tiinlifica. (Exista,totu$i,o distinc_ pentru cinevacu o asemeneaculturd.Au cdzut ca mu;tele;
gieintre mintea unui matematician
autentic,indrdgostitde
abstract,;i ceaa unui om de nu credca mai existapreamul1iabsolvenlide gtiinle ale afa-
;tiinld, mdcinatde curiozitate.
Un matematicianeste absorbit cerilor din genera[iamea, intAlnili de mine pe Wall Street
de ce se petrecein capul
sdu,in timp ce un om de gtiingd in anii'80, caresa se ocupeEiazi cu asemeneaprofesii9i cu
cautdce se afld in afaralui.)
Cu toate acestea,preocuparea asumareadisciplinatade riscuri.
anumitor persoanepentru
hazardpoatefi excesiva;mi s-a
intdmpratchiar sa intdrnesc
unii oameniinstruiti intr_undomeniu
cum ar fi, de exemplu,
via Aeroflot
SaLvarea
mecanicacuantica,ce duc ideea
la extrem;i vad doar istorii '90
alternativepeste tot (conform in anii au apdrut oameni cu o pregatiremai bogatd 9i
interpretarii rumilor multi-
ple),ignordnd-ope ceaconcreta, mai interesantd,careau ficut ca s[lile burseisa fie mult mai
de sub ochii lor.
Unii traderipot fi nea;teptat antrenante.Am fost izbavit de conversaliilecu absolvenlii
de introspectiviin privinta
hazardului.Nu cu mult timp in de qtiin{eale afacerilor.Mulli oamenide ;tiin!a, unii dintre
urmd,am cinat la barul unui
restaurantTribecacu Lauren ei avind succesin domeniilelor, au venit cu dorinla sd cA;-
Rose,un trader care citea o
schila timpurie a acesteic'r!i. tige ni;te bani.Ace;tiaau angaiat,la rAndullor, oamenicare
Am dat cu banur sa vedem
cine urma sa achiteconsumatia.
Am pierdut ;i am platit. Era le semanau.Deqi maioritateanu aveaudoctorat (intr-ade-
cdt pe cesd-mimultumeascd,
atunci.er.,A var, cei cu doctoratsunt inca o minoritate),cultura gi valo-
r_uop.i,'U.ur.;i
spusca,probabilistic,a platit jumdtate " rile s-au schimbatbrusc,devenindmai tolerantela profun-
din sumd.
A;adar, eu impart oamenii
in aceste doua categorii zimea intelectuala.Specialitateadominanta era fizica, dar
opuse:la o extrem' puteaiintAlni o varietatede specialistiin metodelecantita-
deha
za
rd;,,."";f,"::1:
l',X#i:iff::,?
T:il:ff; tivera. Accentele ruse$ti,franluzesti,chineze;ti;i indiene(in
mi-am inceputlucrulpe Wall
Street,in anii ,80,salilebursei aceastaordine)au inceputsa domineatet NewYorkul,cAt;i
eraupline de oamenicu o,,orientare
de business.., Londra.Sespuneaca fiecareavionde la MoscovaavearAn-
careeste,
in general,lipsitdde introspecfie, d u r i l ed i n s p a t e c, e l p u l i n , o c u p a t ed e m a t e m a t i c i e nr ti r q i ,
plataca o clatita predis-
pusa la a fi pdcdlitade hazard. ;i
Rata lor de e$ecera extrem
de ridicata,in specialatunci t4 Metodele de cercetarecantitative permit evaluareacu precizie a
cdndinstrumentere financiare raspAndiriianuntitor fapte gi fenomene existente pe pia{a, prin
au devenittot mai complexe. utilizarea unor tehnici care combina marketingul, statistica ;i
Nu se stie cum,s_auintrodus
matematica.(N.ftzd.)
/8
 gata sa ia carea.\'va,
street-urui(re ripseaqcoara
obfind rocurilebune)-puteai viefii ca sa caz,nutoli eraua;a. CAndveneavorbade ecua{ii,mulfi erau
angajaforfS de munca foarte
ieftind dacamergeaira capabilide calculedintre celemai complexe,efectuatecu cea
aeroportJlfFK, insofit (obrigatoriu)
de un traducatorgi intervievandu-i mai marerigurozitate,insa erautotal incapabilisa rezolveo
Ia intdmprarepe cei care
se potriveaustereotipului. problemdcareaveaceamai mica legdturacu realitatea;era
intr_adevdr, p6ndla ,rr.;,iui ,",
lor'90, puteai sd fii instruit ca qi cum ar fi ingeleslitera, dar nu ;i spiritul matematicii
de un savantde crasdmoneriara
pentru jumatate din
suma data unui specialist (vom vedeamai multe despreaceastagAndireduala,cu cele
Dupa cum se spune,marketingul in afaceri.
este totul; ace;ti tipi nu doua sistemede rezolvarea problemelor,in Capitolul 111.
;tiau cum sa se vdnda
Sunt convinsca X, un amic rus agreabil,are doud creiere:
Am avut o slabiciuneputernic,
mulli unul pentru matematicaEi un altul, inf'erior,pentru restul
i;idovedesc
utjlitatea
., inr.ruXrfiT:itr[liili:i
un profesorde pian clepe (inclusiv pentru rezolvareaproblemelor legate de mate-
urma acest
extrem
derorosirori
infrocesu'
o"#1,il:r:?)jjl$:l;iilj
matica finanlelor).Dar, din cdnd in cAnd,va apareao per-
lii de ;tiinle areafacer'or aprica soanacu o minte iute, o gAndireqtiinqificd;i cu ;coalaviefii.
,un,r, posturirede traderi,
deseorise lauddin CV.u Oricarear fi beneficiileunei astfelde schimbaride popula{ie,
lor ,avansate., de sah.
Mi-l amintescpe cons'ierur "p,i,uainile ea ne-a sporit pricepereala qah,ne-a oferit conversaliide
in carierda;;;;fi".
qtiinfe ale afacerilorde o.
la Wharton, care ne recomancla calitatein timpul prAnzului- extinzAndconsiderabilpauza
facemcaz de priceperea sa
noastri ra ;ah ,,fiinclcdsund de masa.GAndili-vaca,in anii'80,trebuiasi discutcu colegi
gent;i strategic,,. interi-
De regula,absolvenfii,e;tiinfe careabsolvisera;coalade afacerisaupe ceade gestiunefis-
rilor i'terpreteazacuno;tinfetu ale aface_
fo. r,-,p..ficialeale regulilor cali ;i erau capabilide un aplomberoic in discufiiledespre
ioculuidrept
"expertiz6'".obignuiam saverificamexactitatea standardeleFASBts. Trebuiesa recunoscca intereselelor nu
afirmagiilordespr:_elpertiza
la ;ah (;i caracterulaplicantu_ eraupreamolipsitoare.
lui)' sco{6ndo rabrdde
;ah ain sertJ;i spunandu-istucren-
tului,bruscdevenitpalid: Interesantla ace;ti fizicieni nu era capacitatealor de a
,,luriva stapupn de vorbacu
Ratade e$eca acestorsavanti tine.." discutadespredinamicafluidelor; ci faptul cd erau,in mod
a fost totu;i mai mare,dar
nu cu foartemult fafd natural, interesafide o varietatede subiecteintelectuale;i
de ceaa absolvengilor de ;tiinfe ale
afacerilor;insa era cauzata asigurauo conversalieplircutA.
de alt motiv, legat clefaptul
erauin medie(;i croarinniecrie) ca
ripsifi de ceanrai micd urma 15 The FinancialAccountingStandardsBoard(FASB)esteo organizafie
de inteligenfapractica.unii
savaniide succeserauinzestrati nonprofit, al cArei scop il reprezinta stabilirea 9i imbunata!irea
cu judecata;i haruriresociare Principiilor GeneralAcceptatede Contabilitate,pentru interesul
areunei .ranfe- dar,in ni.iul
public. (N. trad.)
80
81
 l-a facut sa cA;tigeincrederea
Solonin vizit5ta Cl.ubuI
de noapteRegine ascult[tor.Farmeculpersonal
- puteamascundelipsa
preqedinteluicompaniei dar nu-mi
sa priceapasensuldiscur-
Dupd cum cititorul poate banuie;te deja, opiniile mele d. ,.rp..r, mai alesc[ nu reu$ea
sf,u conservator'era o per-
desprehazard nu mi-au asiguratcele mai bune relatii cu sului meu. in ciuda aspectului
cAgivadintre colegi pe parcursulcariereimele de pe Wall fectabombf,cu ceas,ticaitoare'
ean-Patrice'era' in
Street (pe mulfi, cititorul ii poate vedeaportretizati indi_ Cel de-aldoilea,pe careil voi numi f
rect -;i doar indirect - in acestecapitole).Cei cu care am cu un temperamentexploziv
schimb,un fiancez capricios'
Cu excepliacelor pe careii
ar,ut insd relalii inegale au fost cei care au alut ghinionul gi o o..ronalitate hipeiagresivd'
era expert in a-Ei face
sd-mi fie ;efi. Pentruca am avut doi ;efi la viata mea,diferili pldcea cu adevarat("" p"u mulli)'
provocAndu-leo stare con-
in toate privin(ele. subalternii sa se simti prost'
contribulie importantd in for-
Primul, pe care-l voi numi Kenny,era simbolul fami- stantl de anxietate'A avut o
una dintre extremde rarele
liei din suburbii.Genul care faceape antrenorul de fotbal mareameaca analistde risc;este
de generator'fara sa
sdmbdtddimineala ;i i;i invita cumnatul duminica la gra- persoanecareau curaiulsale pesedoar
in
tar. Pareagenul de om caruiaii puteai incredinla propriile Aveainlelepciunea lui Solon' dar'
ii.ta .or't, de rezultate' inle-
persoanacu o asemenea
economii- a avut, intr-adevar,o ascensiunerapidain instr_ vreme ce te-ai a;tepta de la o o
tufie, in ciuda faptului ca-i lipseaucompetenteletehnicein lepciune9i cu o u"*t"t" inlelegerea hazarduluisa duca
una foarte colorata'Spre
privinta instrumentelor financiarederivate (pretenfia fir- viale Uanald,el, in schimb,ducea
costumeclasicede culoare
mei sale la glorie).Era insa o persoandmult prea calculata deosebirede Kenny,care purta
sa sldbiciunefiind cravatele
ca sa-mi inleleagalogica.La un moment dat, m-a acuzatcA inchisa ;i camdqiuitrt f i"g"ra
ecvestre)'Iean-Patricese
nu am fost impresionatde succesulcdtorvatradericares-au HermEsstralucitoare'cu scene
haine cadrilate'pline
descurcatbine pe piala taurilor a acfiunilor europenedin imbracafistichiu: pantaloni alba;tri'
Faraapucdturide
1993;i pe careeu ii consideramdeschisdoarnistemercenari de buzunarepatrate,din mataselipatoare' -
inainte de prAnz deqi pot
noroco;i.Am incercatin zadarsa-i prezint noliuneade devi- familist, venearareori la lucru
cu el in celemai neobiE-
atie a supravietuirii(Parteaa II-a a acesteicarli).De atunci, declaracategoricc[-;i lua de lucru
la Regine'un club luxos de
traderii sai (inclusivel) au pardsitmeseria,pentru,,aurmdri nuite locuri.MA sunafrecventde
la trei diminea[apentru a
alte interese".Ofereainsaaparenfaunui om calm,echilibrat, noaptedin NewYork,trezindu-md
(9i irelevante)despreexpune-
carevorbeasincergi qtia cum sa faca pe cinevasa se simtA discutaniEtedetalii marunte
bine in timpul unei conversatii.Eraarticulat,extremde pre- ."u*.rlarisc.inciudau;oareisalecorpolenle'separeaca
frecventin plina zi ;i
zentabilgra!ieaspectuluisauatletic,foarteponderatin dis- femeileil gaseauirezistibil; disparea
S-ar putea ca avantajul
curssi inzestratcu extremde rara calitatede a fi un excelent era de negasitvreme cleore intregi'
83
87
 sau sa fi constat in faptul ca era un francezin o carierdatAt de
New york, cu fie forlat s[ plece,Iean-Patricenu a avut
obiceiuride imbaiereregulate.M-a invitat odata de institugiile
sa discut fericit[, chestiecarem-a invilat sa ma feresc
cu el o chestiuneurgenta de afaceri.Tipic pentru
el, l_am financiaredin domeniulscadenfelor'
gdsit in plina dupd-amiazaintr_un,,club..dubios paris, de
din Poate fi deraniant pentru multe persoane"logice"
carenu aveafirmd la intrare, unde stdteacu istoriile carenu au
;i documentele felul lor sdfie intrebatemai degrab[despre
impra;tiatepe masadin fafa sa.Sorbindgampanie, efectiv.in mod
eraman_ avut loc decdtdesprecelecares-auintamplat
gaiat simultan de doud tinere domnife sumar succesln
imbracate.In clar,pentruo persoanacalculata,din genulcelor"cu
mod straniu,le-a implicat in conversaliede parca uneletrdsituri
ar fi luat afaceri",limbaiulmeu (;i, trebuiesarecunosc'
parte la ;edin1a.Ba incd a pus_ope una
dintre domnife si depersonalitate; i separestraniu;i de neinleles'Spreamuza-
raspundala telefonul siu mobil, de vreme ce pentru mulli'
nu voia sd ne mentul meu, argumentulpare ofensator
fi e intreruptdconversafia. e doar o
Contrastul dintre Kenny 9i Jean-Patricenu
inca sunt uimit de obsesiapentru riscuri a acestui lungul extin-
flamboaiantpe care le analizaconstantin minte _
ins coinciden![la cares-a intAmplatsa asistde-a
darede mAna"in
dea, literalmente,la tot ce se putea intdmpla.
se g6n_ sei mele cariere.Ferili-vdde persoanelecu
n4_aobigat este dis-
sa-mi fac un plan alternativin cazul in careun chestiunide afaceri";cimitirul pielelor financiare
avion s-ar fi de felul
izbit in cladirearie birouri (cu murt inainte de proporlionat de bine alimentat cu oameni "logici"
evenimentere de stA-
din septembrie2001)- gi s-a oparit la rAspunsul lor. Spredeosebirede comportamentullor obignuit'
meu cd. in personal'pen-
astfelde circumstante,situafiafinanciaraa departamentului pAniai Universului,pe drumul catrebiroul de
sAuar prezentapulin interespentru mine.Avea trudisculiauzualaaacorduluidereziliereacontractului'se
o reputafie
oribili de doniuan,eraun;ef capricios, arate.deodata,palizi,umili 9i lipsili de hormotti'
capabilsaconcedieze
pe cinevadintr-un capriciu,dar totu;i
m_a ascultat;i mi_a
infeles fiecare cuvdnt, incurajdndu_masa_mi
aprofundez GeorgeWill nu e Solon:
studiul in domeniul aleatoriului.M-a inrratat
invizibil de exploziedin fiecareportoforiu.
sa caut riscur despreadevdruricontraintuitive
Nu intdmprator,
aveaun respectimenspentru;tiinla si o stimd probabilisticeste
aproapeser_ Realismulpoatefi usturator'Scepticismul
vila pentruoameniide prin viala purtAnd ochelaripro-
;tiinfa; Ia vreuncleceniudupace_am ;i mai ;i. E dificil sa treci
lucrat impreuna,;i-a facut apari{ia in mod babilistici,fiindcaincepisavezipicdliciaihazarduluipeste
neasteptatin
timp ce-misustineamtezade doctorat,zambind - in percep-
ain spatet. tot in iur, intr-o varietatede situalii ingepenili
incaperii.in vremece Kennya inceput,esteimposibilsa cite;ti ana-
;tiut cum sAse caferein ierar_ !ia lor iluzorie'Pentru
hia unei institutii,ajungandla vdrfulorganizafiei qtim ca
inaintesa liza unui istoricfaraa-i punela indoialaconcluziile:
84 85
 Hannibal;i Hitler au avut ni;te ambifii nebunesti,de vreme
ce, astdzi,nu se vorbegtefenicianala Roma,iar in Times
Squarenu sunt afiqatesvastici.insa cum ramanecu ceilalli
generali,la fel de nesdbuiti,dar careau reugitsd castigerdz-
boiul ;i, prin urmare,pretuireacronicarului?Estegreu sd ne
gdndim la Alexandrucel Mare sau la Iulius cezarca la niqte
oameni care au ca;tigat doar in cadrul istoriei vizibile, dar
care ar fi putut suferi infrdngereain cadrul altora. Dacd am
auzit de ei, estedoarpentru cd qi-auasumatriscuri conside-
rabile,laun loc cu alte catevamii, iar intamplareafaceca au
cAEtigat. Au fost inteligenti,curajo;i, nobili (uneori),aveau
nivelul cel mai inalt de culturadin vremealor - dar la fel au
fost ;i altii care zacin notelede subsolprafuiteale istoriei.
Repet,nu contestfaptul ca si-au cA;tigatrazboaiele,ci doar
afirmatiile referitoare la calitatea strategiilor lor. (prima
impresieavutdrecent,pe cAndreciteamIliada,pentruprima
data de cAndsunt adult, a fost ca poetul epic nu_si judeca
eroii dupd rezultate:eroii au cd;tigat qi au pierdut bdtdliile
intr-o manieratotal independentade valoarealor: soartalor
a depinsde forfe complet externe,de reguldde intervenfia
explicitaa intriganlilor zei (nelipsifi de apucdturide nepo-
tism). Eroii sunt eroi pentru ca au un comportamenteroic,
nu pentru ca au cA;tigat sau au pierdut. patroclenu ni se
infdli;eazd ca un erou gratie realizarilorlui (a fost omorat
rapid), ci pentru cd a preferatsa moara decAtsa-l vada pe
Ahile nefacdndnimic. in mod rimpede,poelii epici infele-
geauistoriileinvizibile.De asemenea, gAnditorii;i poefii de
mai tarziu au avut metode elaboratede a se confrunta cu
hazardul,dupacum se poatevedeain cazurstoicismului.
86
Uneori.cAndiau contactcu presa'in primul rAndpentru
cd nu sunt obiqnuitcu ea, mi se intAmplasd sar de la locul
meu qi sd ma emolionezin fala unei imagini in mi;care (am
crescutfar6 televizor5i aveampestedoudzeci;i cinci de ani
cind am invalat sa-l folosesc).o exemplificarea unui refuz
periculosde luarein considerarea istoriilor alternativeeste
furnizata de interviul pe care jurnalistul Georgewill, un
i l-a
,,comentator"din tagma numeroasaa comentatorilor,
luat profesoruluiRobertshiller,o persoanicunoscutdpubli-
cului larg pentru bestsellerul saulrrational Exuberance,dar
renumita printre cunoscitori pentru observaliileremarca-
bile desprestructuraaleatoriea pielei financiare;i volatili-
tate (exprimateprin rigorile matematicii)'
Interviul este ilustrativ pentru aspectul distructiv al
mass-media,care se adreseazigrav distorsionatuluinostru
bun simf qi prejudecdlilornoastre.Mi s-a spusca GeorgeWill
estecelebruqi extremde respectat(asta,pentruun iurnalist)'
s-ar puteachiar sa fie o persoanaextremde integraintelec-
tual; totu;i, profesiasa estedoar aceeade a pareade;tept 9i
inteligentin urechilevulgului.Shiller,pe de alta parte,inle-
legetoatededesubturile hazardului;estecapabilsarSspunda
unor argumentalii riguroase,dar pare mai pulin inteligent
in public pentru ca subiectulpreocupariisaleesteteribil de
contraintuitiv.shiller anunfasede mult timp ca piafade acli-
GeorgeWill i-a aratat lui shiller ca'
uni estesupraevaluata.
dacaoameniiar fi ascultatde el in trecut,ar fi pierdutbani,
pentru ca piala a crescutde mai bine de doua ori de cAnd
ln fala unui
a anunfat el prima data ca este supraevaluata'
asemeneaargument iurnalistic sonor (dar absurd),Shiller
a fost incapabilsa vina cu alt raspunsdecAtacelaca, daci
87
 se in;elasein cazul unei singure
cereride pia;d,acestlucru
nu ar trebui sd aibd o importanfd Umil.itin dezbateri
excesiva. Ca om de ;tiinfd,
Shillernu a pretinsca e weun profer
sauweunur dintre ani- E clar ci ideeade istorie alternativdnu are un infelesintu-
matorii care comenteazddesprepielere
financiarera gtirire itiv, iar de aici incepe toatd distraclia'Pentru inceput, nu
serii' YogiBerras-ar fi descurcat
mai bine cu rdspunsursau suntem fdculi sa infelegem probabilitatea,un aspect pe
increzdtordespredoamnaceagrasd
careinca n_acantat. care il voi analizape fald ;i pe dos in cadrul acesteicarfi.
Nu am reu;it si ingelegce cauta Deocamdatd,nu voi spune decit ca cercetdtoriicred ca
Shiller la o asemenea
emisiune,neinvd{atsd_;i comprime adevf,rurilematematicenu au un prea mare infeles pentru
ideile pentru astfel de
clipuri sonoreinsipide.in mod mintea noastre,mai ales cAndvine vorba despreexamina-
limpede,e prostescsa crezi
cd o piaqa financiardirationald
nu se poate comporta si rea efecteloraleatorii.in probabilitate,maioritatearezulta-
mai irafionarde atat; opini'e rui telor sunt completcontraintuitive;vom vedeao mullime de
shiter despreralionarita_
tea piefei nu sunt invalidate exemple.Apoi, ce rost are sa contraziciun iurnalist carei;i
de argumenturca s-a inserat
in trecut. in cazul de fa!d, cAqtigapAineade pe urma faptului ci se conformeazdin!e-
n_ampuiu, sa nu ," ;;;r.
Will un exponental numeroaselor "rO lepciuniiconvenlionale a maselor?imi amintescc5,de fie-
mele co;maruriavutepe
parcursulcarierei;incercAnd care data cAndam fost umilit public intr-o disculiedespre
sd impiedicpe cinevasd joace
piefele financiarede cineva (de soiul lui GeorgeWill) care
ruleta ruseascape 10 milioane
de dolari qi vazdndu_ipe jur_ pareasa ofereargumentemai savuroase;i mai ugorde pri-
nalistul GeorgeWill cum ma
umileEtein public,spundndca, ceput,s-a dovedit(mult mai tArziu)ca aveamdreptate.Nu
dacapersoanarespectiviar fi
ascultatde mine, ar fi pierdut contestcd argumentelear trebui simplificatela potenlialul
o avereconsiderabila.in plus,
comentariullui will nu era lor maxim; dar oameniiincurcadeseoriideilecomplexe,care
o replicaspontand;el a scris
un articol despresubiect,dis_ nu pot fi simplificatesub forma unei declaraliiprietenoase
cutandproasta,,profefie" a lui shiller.o asemenea cdtre mass-media,drept simptomeale unei minli confuze.
tendinfa
de a face ;i desfaceprofefii Absolvenliide gcoli de afaceriinvala conceptulclaritdlii ;i
bazatepe soartarofii la ruleta
estesimptomaticapentru incapacitatea pe cel al simplitalii - abordarealucrurilor in stilul mana-
noastraprofundade
a intelegestructuracomplexa
a hazardului,carepredomina gerului-in-cinci-minute.S-ar puteaca asteasd funcfioneze
in lumeamodernd'Amestecarea pentru un plan de afacerialunei fabricide ingraqdminte, dar
estimarirorcu profetiaeste -
simptomaticapentru hazardur-nebunie nu ;i in cazulargumentelorextremde probabilistice acesta
(estimSr-ireapartin
coloaneidin dreapta;previziunea estemotivul pentru caream dovezianecdoticedin domeniul
estedoar echivalentullor
din coloanadin stAnga). meu despretendinfa absolvenlilorde ;tiinfe ale afacerilor
de a explodape pielele financiare,fiindca sunt instruili sa
8B
B9
 simplificelucrurile cu cdteva
niveluri mai mult dec6t li
cere.1ii implor pe absolvenlii se impotrivaunor ameningariabstracte;risculcarele capteaza
de gcoli de afacerisd nu
supere;eu insumidefin o se atenlia esteintotdeaunaunul stralucitor.
astfelde diplomdnenorocita.)
Acest lucru ne conducecatre o dimensiunemai peri-
culoas[ a iurnalismului.Am vdzut cum monstruosul din
Un attfeLde cutremur
punct de vedere;tiingific GeorgeWill ;i colegii sai pot ras-
incearca urmatorul experiment. tdlmaci argumentele,facAndu-lesa sunecorect,fira a avea
Mergi la un aeroport gi
intreabacdlatoriicdtreo destinalie ;i dreptate.Dar exist[ un impact mai generalal furnizori-
indepartatacdt ar fi dis- lor de informafii in deviereareprezentariilumii, oblinuta in
pu;i sa pldteascapentru
o polifd de asigurarede, urma informafiilorfurnizate.Esteun fapt doveditcd creierul
un milion de tugriEi(moneda sa zicem,
oficialda Mongoliei)dacd nostru tinde s[ aleagdindiciile superficialeatunci cAndvine
pe parcursurcardtoriei(indiferent mor
de cauza).Apoi, intreabd vorba desprerisc ;i probabilitate,acesteindicii fiind vag
un alt grup de cdratoricdt
ar plati pentru o asigurare, determinatede emoliile pe carele stArnescsau de u;urinfa
aceea;isumdde despagubire, cu o
in cazulmorfii ru.ienite
a. p. cu carene vin in minte. Pe lAngdacesteproblemelegatede
unna unui act terorist (;i doar
a unui act terorist).Ghicicine percepliariscului,mai existdun fapt ;tiinlific, unul ;ocant,
va oferi un pref mai mare?
Existdsar ca atAt detectareariscului, cAt ;i evitareaacestuianu sunt
teasca,."iaegruoJ,
;;;;;,ffi. : ffi#iTruffrff; analizatein parteacreieruluiresponsabilicu,,gAndirea", ci,
include decesur
Ei cauzat de terorism). psihorogii in mare parte,in ceaemolionala(teoria,,riscurilorca senti-
Kahnemangi Amos Tversky Danier
gi-au dat seamade acest mente").Consecinlelenu sunt fara insemnatate:inseamna
cu deceniiin urma' Ironia lucru
estecd unur dintre egantioanere ca gAndirearalionala are foarte,foarte pulin de-a face cu
de popurafienu a incrusoameni evitareariscului.Aparent,mare parte din ce face gdndi-
de pe strada,ci estimatori
profesioni;ticareparticipau rea rationalaeste sd ralionalizezeacliunile unei persoane'
la o."u.riune anualaa anaristi-
lor. in urma unui experiment, potrivindu-ledupao anumitalogica.
devenitd;_;;;#;r:::"
descoperitca majoritateaoameniror, in acest sens,descrierealumii efectuatade iurnali;ti
fie ei estimatorisaunu,
vor consideraca o inundatie
mortala(cu mii de victime)pro_ este, categoric,nu doar o reprezentarenerealista,ci, mai
vocatade un cutremurdin
cariforniaestemai probabir degraba,cea care te poate prosti cel mai tare, rdpindu-li
producadecAto inundafie s5 se
fatala (cu mii de victime) petre_ atenfia prin intermediul aparatului emolional - cel mai
cuta undevain Americade ieftin furnizor de senzafii.Sa luam, de exemplu,,,amenin-
Nord (care,int6nrplato.,irr.tua"
;i california)' in caritateamea de trader tarea" bolii vacii nebune:dupa un deceniude publicitate
de instrumente
derivate,am observatca oamenilor exagerata,aceastaa facut (conformcelor mai sumbreesti-
nu le placesa se asigure
mari) doarcAtevasutede victime omene;ti,prin comparalie
90
91
 cu accidenterede magina(cdtevasute de mii!) -
numai ca
descriereajurnalisticaa celordin urma nu s-ar de Proverbe
UzuLexcesiv
dovedila fel
de fructuoasacomerciar.(sa constatdmcd riscul
de a muri de Atenlie la confuzia dintre corectitudine9i inteligibilitate!
toxiinfecfiealimentarasaudin cauzaunuiaccident mai
rutier,in O parte din inlelepciuneaconvenlionalafavorizeazd'
timp cemergila restaurant,estemult mai mare sau
decatdecesul degrabd,chestiunilecarepot fi explicateaproapeinstant
provocatde boalavacii nebune.)Acest - De vreme ce am
senzationalism poate ,,pescurt" in multe cercuri,astae regula'
primaire'an't
devia empatiacatre cauzegregite:prevenfia
canceruruisi a facut qcoalaprimarain limba franceza,unlycde
malnutrifiei avandcermaimult de suferitde pe
urma acestei fost invilat sd repet zicalalui Boileau:
lipse de atenfie.Foameteadin Africa din
;i Asia de sud-Est
nu mai provoacdacela;i impact emotional_
a;a ca, efectiv, Cequi secongoitbiens'6nonce clairement
a disparutdin peisai.in acestsens,harta probabilistici
din Et lesmotspour Ie direviennentaisdment
minteaunui om esteatdt de orientatdspresenzafionar, (Ceeacecunoattembineseenunldlamurit,
incdt
eliminareaqtirilor ar duce la cA;tiguri informalionale. Vorbeleprin care-ozicemvin pe loc;i nimerit')
Un
alt exempluse referi la fluctualiapietelor financiare.
Dupa
mintea oamenilor,prelurile mai mici sunt mult
mai ,,vola_
tile" decAtmi;cdrile distincte,mult mai mari. in plus, Cititorul iqi poate imagina dezamdgireamea' pe masura
volati_ ce am devenit practicianal hazardului,cAnd am constatat
litatea nu paresa fie determinatade miqcarile greqite'
efective,ci de cd majoritateazicalelorpoeticesunt pur qi simplu
tonul mass-media-Miqcdrirepiefei in cereoptsprezece un
runi inlelepciuneade imprumut poatefi nociv5'Trebuiesdfac
de dupa 11septembrie2001au fost murt mai mici
decatcele eforturia;pentruanumaldsainfluenlatdereplicirdsunA-
inregistratein cele optsprezeceluni dinaintea judecatade bun
evenimen_ toare.imi reamintescspusalui Einsteinca
tului - dar, cumva,in mintea investitorilor sim! nu estedecAto colecliede concepliigreqite,dobAndite
ele au fost mai
volatile.Discufiiledin presadespre,,amenintdrile pdn[lavArstadeoptsprezeceani'Maimult,lucrurilecare
teroriste.,
au amplificatin mintea oamenilorefectulacestor sund inteligent intr-o intdlnire sau,indeosebi,in mass-me-
mi;cari
de pia15.Acestaeste unul dintre numeroasele dia sunt dubioase.
motive pen_ aproape
tru care jurnalismuleste una dintre ceremai Oricelecturaa istoriei;tiinfei demonstreazaca
mari napaste
din ziua de astazi- pe masurace lumea devine toate chestiunileinteligente ciemonstrateulterior de 9ti-
din ce in ce inla au parut, in momentul descopeririilor, ni;te nebunii'
mai complexa,minfile noastresunt antrenatepentru
tot mai incearcasa-iexpliciunui ziarist delaTheTimes(din Londra),
multa simplificare. (nici
din 1g05,ca timpul incetineEtepe masurace cdlatore;ti
92 93
 macarcomitetur
Nobernu i-a datruiEinstein
premiurin con- unui managerde risc conline o cantitatemult mai mica de
saleatndomeniul
relativitatii
::1,ffi:n;r;ilor ,p..irrul. hormoni diunatori, de stres.Cevainsa m-a refinut, in afara
inunivers,rl":l;;:i'l"JTii:::i:.11Tii j:fi lTili pornirii iralionale de a tAnii dupa chinurile ;i amuzamen-
Kennycd'degitraderur tul date de emoliile speculaliei.Simt cd iobul de managerde
sduvecreta
s-a,,dovedit..a
am destuleargumente fi de succes, risc esteciudat:dupacum am spus,generatorulrealitdlii nu
sd_lconvingca esteun
idiot periculos. esteobservabil.Manageriide risc sunt limitali in puterealor
de a-i impiedicape traderii profitabili si-;i asumeriscuri,
Manageri
de risc fiindci, ex post16, ar fi acuzafide anturaiullui GeorgeWillis
ca i-au irosit aclionaruluini;te oportunitili prelioasede a
corporafi'e gi institufiire
financiareau creat recent c6qtiganiqte parale.Pe de altd parte,aparilia unei explozii
post ciudat de manager acest
de risc,adicdcinevacare i-ar faceresponsabilide ea.Cee de fdcut in astfelde situalii?
monitorizezeinstitulia trebuiesa
gi saverificedacdnu Efortul lor incepesd se concentrezepe iocul politic, i;i
implicatain ioacade_a este preaaddnc
ruletarur**. Desigur,dupdcete_ai asiguraspateleemiqdndminute internevag formulate,care
fript de vreo cdtevaori,
interesureste sd ai pe avertizeazdimpotriva activitalilor predispusela riscuri, dar
steacu ochii pe generator, cinevacares5
pe ruleta c totu$i se oprescla timp din a le condamnadefinitiv,altfel
qi.pierderl..
oulieste .", d;J:H;r1ffi ":.:il:t:
murt ;i-ar pierde slujba. Asemeneaunui doctor, framAntat de
fii' extrem
de murgioameni interigenli dilema celor doua tipuri de greqeala,cea fals pozitivi (a-i
(inclusivJean_patrice) dintre prietenii mei
s_au,irnqit'ui.4i de
astfelde pozilii. spuneunui pacientca are cancer,cAnd,de fapt, nu are) sau
Esteun factor important cea fals negativa(a-i spune unui pacient cd este sanatos,
gi atractiv ca, in medie,
ger de risc cA;tigdmai un mana_
mult decdtun trader(in cAnd,de fapt, are cancer),ei trebuie s5-giechilibrezeexis-
ludmin carcur special,
daca
sinumdrur
detraderi
.;;";;,-;::1"""_'iilll tenfa prin faptul ca,in mod inerent,au nevoiede o oarecare
meserie.Daca
rara
desupravietr,; marja de eroarein meserialor.
zeceani
;1ff",fiH::fr:i:
se exprimain cifre de
ordinurunitdfiror,cea
managerde risc se a unui
Epifenomene
manage rii derisc#"J:ffi ,ilo#l;
;ff 5L]'I I i,.,T:
de sluiba, atdt din i
..onorn].. (fiindcdesre,probabi_ Din perspectivaunei institulii, existenlaunui managerde
13tive
listic,mai profitabild), risc are mai pulin de-a facecu reducereaefectivi a riscuri-
cat ;i pentrufaptulca igi
multasatisfacfie oferamai
intelectuaia aec6t.r,rrpa.u..asi vdnzarea lor, cAt cu intpresiareduceriiriscurilor.De la Humeincoace,
;i ifi permitesaimbinicercetarea
;ipractica.in fine,sAngele
16 Ex postfricto(lat.)- retrospectiv.
(N.trad.)
94

95
 filozofii ;i psihorogiiau studiat conceptul
de epifenomena-
Iism (confuziadintre cauzdgi efect).
Busoraeste cea care
Capitol,ul,5
mi;cd vasul?,,vizualizandu-fi" riscurile,le reduciefectivsau
i1i induci sentimenturca ifi faci datoria?
Te comporti ca un
O meditalie matematici
directorexecutivsauca un agentde relafii
pubrice?Aceasta asupra istoriei
iluzie a delinerii controluluiestedaunatoare?
Trag concluziileacestuicapitol cu o prezentare
a para_
doxului central al carierei mele in clomeniur
aleatoriurui
financiar.in principiu, melg impotriva
valului, a;a ca nu ar
trebui sa fie o surprizaca stilul si metodele DespresimtilareaMonte Carlofolos[taca metaforapentrll
mele nu sunt de evenimente
wrei secvenle
tn[eleg,erea istoricealentorii'
nici populare,nici u;or de priceput.
Dar am o dilemd: pe de
o parte,lucrezalaturide alfii in lumeareala, Desprehazard;i istorinartificiala.Varstainseamnafru'
iar lumeareald
nu este populata doar de jurnali;ti guralivi aproapehttotdeauna,iar cei noi si tirterisunt ltt
n1use,te,
;i, in cele din
urmd, inconsecvenfi.A;adar, dorinfa general toxici. Trintite-;i profesorulde istorieIa un curs
mea este ca oamenii
sd ramAna,in general,pacalifide hazard(ca introductivde teor ia e$artio arrclor.
sd pot tranzac_
tiona impotriva lor), dar sd existe o
;i minoritate destul de
inteligentdincat sd-mi apreciezemetodele;i
sdmi angajeze
pentru serviciiremere.cu arte cuvinte,
am nevoieca oame-
nii sa se lasepacali{i de hazard,dar nu
chiar to1i.Am avut euroPean
Matematicide PtaYboy
norocul sd-l intAlnescpe DonaldSussman,
carecorespunde
unui asemenea partenerideal;el m_aaiutatin cea Imaginea-stereotip a unui matematicianatttenticesteceaa
de_adoua
etapa a cariereimele, scutindu-md
de nenorocireacondi- unui barbatanemic,cu o barbaincalcita;i unghii netaiate,
liei de angajat.Cel mai mare risc al meu estesa am succes, carelucreazain tacerela un birou auster,dar dezorganizat'
fiindcd astaar insemnaca ocupagiamea
sa dispari; ce ocu_ cu umeri inguqti;i burta rnare,std intr-un birou soios,total
patie stranientai avemsi noi. absorbitde muncasa,insensibilla mizeriadin fltr.A crescut
intr-tu-tregim comunist ;i rrorbe;teenglezacu un severEi
guturalaccenteSt-eLlropean. firirnitr:rilei se
CAndtt-lanit-tcti,
aclunain barbA.cu timpr,rl,devinedin ce in ce mai absorbit
<1e subiectulteoremelorpure,ating6rldnn triveltot mai cres-
c u t d e i t b s t r i t ci zt ; t r c .
91
 Publiculamericana facut recent - nu prezintaace-
cuno;tinfa cu un astfel de matematiciiestedeun folospracticimeus
personai,odata cu UnabomberrT,
un matematicianpustnic, Am devenit
cu barb,, care trdia intr-o coriba eagiariditateasociat[de obiceicu rnatematica'
gi s-a apucatsa-i omoare in meseriade trader'
pe cei care promovau tehnologia dependentde ea din primul meu minut
modernd.Niciun iurna_ chestiunilor legate
list n-a reugit sd descriesubieciul Mi-a modelat gAndireain majoritatea
tezei sale,,,Limitecom_ folosite in aceasta
plexe",fiindcanu existaun de aleatoriu.Cele mai multe exemple
echivarentinteligibil - un numar Monte Carlo' pe care
complexfiind un numdr complet carte au fbst createcu un generator
abstract;i imaginar,care avemde-a face' mai
includeradacinapatrataa lui _ il voi prezentain acestcapitol' Totuqi'
1,un obiectcarenu are cores_ o metodl de calcul'
pondentin afaralumii matematice. degraba,cu un mod de gAndiredecAtcu
de meditalie
Denumireade Monte Carlo evoca Matematicaestein primul rAndun instrument
imagineaunui ora_ de calcul'
;ean bronzat, de genul playboy_iloreuropeni, si abiain al doilearAndunul
care intra
intr-un cazinousub adierea
brizei mediteraneene. Este un
iscusitschior;i jucatorde tenis, lnstrumente|.e
dar se descurca la
bridge.conducema;ini sportgri, ;i ;ah Ei
se imbracain costumeita_ in capitolul prece-
lieneqtibine calcate vorbe;te
ingrijit si carmdespreches- Noliuneade istorii alternativediscutate
;i la tot felul de
tiuni lumegti,dar reale,de genul
celo. p" care un jurnalist dent poate fi extinsa considerabil;i supusa
catre instru-
le poatelesnedescriepubliculu
i in frazecompacte.La cazi_ rafinamente tehnice. Acest lucru ne conduce
atunci candam de
nou, numdracu abilitatecdrfile,
imbldnzindsorfii,gi pariaza mentelefolositein cadrulprofesieimele,
celece urmeaz['Pe
intr-o maniera studiatd,mintea
sa fdcAndcalculeprecise lucru cu incertitudinea'Le voi rezumain
in creareaunei istorii
despredimensiunileoptime ale pariului
sau.Ar puteafi fra_ scurt,metodeleMonte Carlo constau
tele ntai de;tept,dispirut, al lui
famesBond. artificialeutilizdnd urm[toareleconcepte'
de par-
Acum, c6nd md gdndescla
matematicaMonte Carlo, Mai intai, sA luam in consideraree;antionul
ceade
ma gAndescIa o combinafie
fericita dintre acesteadoua: curs.lstoriile invizibilepoartao denumire;tiinlifica,
realismul tipului din Monte din domeniul
carlo, fara superficialitatea e;antioane d'eparcursalternative'imprumutatd
lui, combinatacu intuifia unui procesestocastice'
matematician, fara abstrac_ matematicilor probabilitalilor,numite
tizarea excesiva.pentru ca, intr-adevar, de rezultat'indica
aceastaranrura a Nofiuneade parcurs,prin opoziliecu cea
analizdde scena-
r / r n e o d o r eK a c z y n s k(i n a s c u t faptul cA nu avem de-a face ctt o simpla
i n 1 9 4 2 ,i n E v e r g r e e n park, Illinois;, unei secvenlede
cunoscLltsi sub nurneleUnabotrrber,
esteun rnatenaticiananterjcarr
riu, gen ;coalade afaceri,ci cu examinarea
preocupadoar locul in
scenariide-a lungul timpului' Nu ne
s i c r i t i cs o c i a n
r e o - l u d i tc, a r eo a , , t o . u r p l n i .
prin postir.(N. trod.) c r ea t c n t a t ec u b o m b i i
mai degraba'toate
careva aiungeo pasaremAineseari' ci'
98
 locurilediferitepe carele-ar puteavizita intre timp. Nu ne
preocupacdt ar putea cA;tiga un investitor intr_un an, sa
zicem, ci, mai degraba,aventurileemotionantepe care le
poatetrai in aceastdperioada.cuvantul e;antionsubliniaza
faptul ca noi vedemdoar o singurarealizaredintr-o colectie
de realizariposibile.Acum,un esantionde parcurspoate fi
detenninistsau aleatoriu,fapt carene conducecatreurma-
toareadeosebire.
Un e;antion de parcursaleatoriu,botezat, de aseme_
nea, si cursa aleatorie,este denumireamatematicapen_
tru o succesiunecleevenimenteistoricevirtuale, incepand
;i incheindu-sela nigte date stabilite,cu exceptiafaptului
ca acesteasunt srlpuseunui nivel variat de incertitudine"
Tbtuqi,cuvdntulaleatoriun-ar trebui incurcatcu cel de echi-
probabil (adica,avAndaceeagiprobabilitate).Unele rezul_
tate au o probabilitatemai ridicatadec6taltele.Un exemplu
de egantionde parcursaleatoriupoate fi temperaturacor_
pului varului tau exploratorpe parcursulultimei sale crize
de f'ebratifoidA,masuratdora de ora,de la inceputulpAndla
sfar;itulepisodr-rlui f'ebril.De asemenea, poatefi o simularea
preluluistoculuide acfiunila firma de tehnologie'preferata,
masuratzilnicla inchiderea pietei,vremedeun an,sdzicem.
incepAndde la 100de dolari,intr-un scenariu,poatesfdrqi
la Lrnpre! de 20 de clolari,dupaun nraximc)e220de clolari;
intr un alt scenariu, poatesfargila u. pret de 145de dolari,
d u p r ic e a c o b o r Alta r 0 d o l a r i .u ' a l t e x . m p l ue s t ee v o l u f i a
castiguluitriu pe parcurstrlunei seri la cazinou.incepecu
1 000 de dolari in buzunar';i nurnara-ila fiecarecincispre-
zecenrinrrte.intr-un esantioncleparcuLs, vei avea2 200 cle
i0rr
dolarila miezulnoptii;intr-o alta,abiadacaili vor ramane
20 de dolari de taxi.
Procesele stocasticesereferala dinamicaevenimentelor
desfd;uratepe parcursultimpului. Stocasticesteo denumire
simandicoasa in greacdpentru aleatoriu.AceastaramurAa
probabilitalii se ocupa de studiul evoluliei evenimentelor
succesive aleatorii- s-ar putea nulni matematicaistoriei.
Cheiaacestuiprocesestecatimpul esteconlinut in cadrullui.
Ce esteun generatorMonte Carlo?Imagineaz[-1ica-!i
poli construi in mansarddo replica perfect[ a unei roli de
rulet5, fara aiutorul unui tamplar. Programelede calcula-
tor pot fi facute sa simulezeaproapeorice.sunt chiar mai
bune ($i mai ieftine) decat o roat[ de ruleta construitade
tdmplarultau, fiindcaversiuneafizicaar puteafi predispusa
la favorizareaunui anumit numar in dauna celorlalte,din
cauzaunei posibileinclinagiiin construcfiasa ori a podelei
mansardeitale.Acestease numescdevialii'
Dacale-aqcomparacu tot ce-am vazut pAnaacum,in
viala mea de adult,simulSrileMonte Carloau aspectulunui
de e;an-
ioc. O simularepoategeneramii, ba chiar milioane
tioane de parcursaleatorii,;i analizacaracteristicilepreva-
lente ale cAtorvaparticularitafi.Asistenlacomputeruluieste
indispensabila pentru asemenea studii.Referinlaelegantala
Monte carlo se referala metaforasimularii evenimeutelor
aleatoriiin manieraunui cazinouvirtual.se stabilesccoll-
ditiile consideratepredominantein realitate;i se lanseaza
un set de simulariin iurul evenimentelorposibile.Fara"'reo
pregatire matematica,putem efectua o simulare Monte
Carloa unui creqtinlibanezde optsprezece ani careioacacu
101
 succesruleta ruseascape o anumita sumade bani furnizaun mul-
si putem cel din interiorul 9i din exteriorulcerculuiva
vedeacAtedintre acestetentative au ca rezultat infinita' in mod
imbogdfi_ tiplu al misticului Pi, cu o precizieposibild
rea saucAtdureaza,in medie,pAnadevinesubiect deoarece
de feipar. evident,nu agase utilizeaz[ eficientun computer'
Putem faceca butoiaqulcu gloanfesa contind matematicS'
500 de com_
partimente,o chestiunecarear scddeaprobabilitatea Pi poatefi calculatanalitic,adicaintr-o forma
idee mai buna
sului,;i apoi putem vedearezultatele.
dece- insa metodapoate oferi multor utilizatori o
qi creierul
Metodelede simulareMonte carlo au fost iniliate despresubiectdecAt;irurile de ecualii' Intuilia
in mai capabile
laboratoarelede fizica de razboide la LosAlamos, unor persoanesunt astfel orientate incAt sunt
in timpul (ma numar
pregdtiriibombeiatomice.Ele au devenit sa inleleagdun aspectintr-o asemeneamanieri
faimoasein mate- cevanatural
matica financiarain anii 'g0, in specialin teoriile gi eu printre ei).Computeruls-arputeasanu fie
mersului
aleatoriual pretului activelor.in mod limpede, pentru creieruluman;dar nici matematica'
trebuie sa persoani
spunemca exemplulruletei ruse;ti nu are nevoie
de un ast_ Nu sunt un matematician,,inndscut"'adic[ o
ci un om
fel de aparat,dar multe probleme,in special
cele care sea_ carefolose;tematematicaca pe limba sa maternd'
pentru ca nu
manacu situatiilerealede viafa,necesitdputerea
datdde un care o vorbe;te cu un u;or accentstrdin' Asta
simulatorMonte Carlo. ci doar in
mi intereseazaproprietdlilematematicein sine'
esteintere-
cadrulaplicaliilor,in vremece un matematician
Matematica demonstralii)'
MonteCarlo sat de progresulmatematicii(prin teoreme;i
descifrarii
M-am doveditincapabilsa m[ concentrezasupra
Este o realitate ca matematicienilor de o problema
,,adevdrati"le displac unei singureecualii,dacanu am fost motivat
metodeleMonte Carlo.Ei credca ne priveazdderafinamen_ mare parte
reala (Ei de o minima l[comie); astfel,cea mai
tul ;i eleganfamatematicii.Le numesc,,fortd
brutd,,.pentru instrumentelor
ca putem inlocui o mare parte din cuno;tinfele din ceeace qtiu provinedin tranzaclionarea
matematice matematlca
cu un simulatorMonte Carlo(;i alte trucuri computationale). derivate- opliunile m-au determinatsa studiez
ar fi
De exemplu,cineva fara cuno;tinfe formale probabilitalilor.Mulli iucatori compulsivi'care' altfel'
de geometrie de
poatecalculamisteriosul,aproapemisticul, de o inteligenld medie, dobAndescabilitali remarcabile
numdr pi. Cum?
DesenAndun cerc in interiorul unui patrat numararea carfilor datoritalacomieilor pasionale'
;i ,,impu;cdnd.. este'de
aleatoriugloanfein imagine(ca intr_un
ioc de la tonomat), O alta analogiear fi cu gramatica;matematica
profunzime'
specificandprobabilitafi egarede lovire a oricarui
punct multe ori, o gramaticaplictisitoare;i lipsita de
ei per-
de pe harta (ceva care se numeste distribufie
uniforma). Existapersoaneinteresatede gramaticade dragul ;i
Raportuldintre gloanferedin interiorul cercurui
impartit la soaneinteresatesAnu greseascA in textelepe carele scriu'

102 105
 economistul
cei din categoriaa doua se numesc,cuanti"rs- ca fizicieni, peKeynes,pentrupersoaneleeducateel nu este
suntem mai interesafide utilitatea instrumentaruluimate- ci auto-
potitic din careadorasa citezestAngiqtiide duzina'
matic decdt de instrumentarulin sine. Matematicienii puterniculuiA Treatise
se rul magistralului,patrunzatoruluiqi
nasc,nu se fac.La fel ;i fizicienii cuangii.Mie nu_mi pasa
;i on ProbabiLity. Pentruca, inainte de a se aventurain dome-
de ,,eleganta";i ,,calitatea.. probabilist'A avut'
matematiciipe care o folosesc, niul economieipolitice,Keynesa fost un
atAt timp cAt imi pot dovedi arglumentul.Apelez la masi_
de asemenea, qi alte caliteli interesante(;i-a distruslinia de
nariile Monte Carlo de flecaredata cind am ocazia.Ele pot o opulenlaexce-
credita proprieiafaceri,dupace a cunoscut
rezolvatreaba.$i sunt,de asemenea, unii oameni nu se
mult mai educative,aga siva - inlelegereaprobabilit5lii de catre
ca le voi folosi in aceastacartein cazulexemplelor.
transmite;i in comportamentullor)'
intr-adevar,probabilitateaesteun campintrospectivcre pas dintr-o astfel
Cititorul a ghicit poate ca urmatorul
anchetd,deoareceafecteazamai multe a ne lisa atra;i de
;tiinfe si, in special, de introspeclieprobabilistaesteacelade
pe mamatuturor;tiinlelor: ceaa cunoa;terii.Esteimposibil de cunoaqterea
filozofie,in specialde ramura preocupatd
sa evaluamcalitateacunostintelorpe carele acumulamfdra ori filo-
acesteia,numita epistemologiesau metodologie
a line cont de o anumitr contribuliea hazarduluiin maniera mai tArziu in
zofia ;tiinlei. Nu vom abordasubiectuldecAt
in caresunt obtinute;i faraa eliminadin cadrulargumentu-
aceastecarte.
lui incidenlanoroculuicares-ar fi putut strecurain constru-
irea lui. in qtiinfa,probabilitateasi informatiasunt tratatein
aceeasimaniera.Efectiv,fiecaremareganditors-apreocupat Distracliein mansardd
de ea,cei mai mulgi in mod obsesiv.Einsteinqi Keynes,cele
mai mari minfi ale ornenirii,dupaparereamea,si_auinceput
calatoriaintelectualdprin intermediulei. Einsteina scris
S c r i i n di s t o r i e
o
lucrare majora in 1905,in care a fost, posibil, primul '90, ca mulii dintre prietenii mei din
care La inceputul anilor
a cercetatin termeni probabilisticisuccesiunea dependentde
evenimen- domeniul finanlelor cantitative,am devenit
telor aleatorii, ;i anume evolutia particulelor suspendate pe care am invalat sa
tot soiul de mecanismeMonte Carlo'
intr-un lichid stafionar.Articolul lui despreteoria mi;carii ca generez
le construiescsingur, incAntat de sentimentul
brownienepoatefi folosit drept coloanavertebraraa mersu- incitant sa gene-
istorie, asemeneaunui demiurg' Poatefi
lui aleatoriufolosit in modelareafinanciara.in ce-rpriveqte intre diferitele
rezi istorii virtuale ;i sa urmare;ti dispersia
gradul de rezistenlala
iB ir -,g-.1, qranfs, abreviereclela termenul d,equantitatite
analyst
rezultate.AceastAdispersieindica
de norocosin
aleatoriu.Aici sunt convinsca am fost extrem
(analistcantitativ).(N. tracl.)

104 105
alegereacarierei:unul dintre aspecteleatractivealeprofesiei
mele, ca trader de opfiuni cantitative,esteci aproape9S%o
dinzi o am la dispozigiepentrua gandi,a citi si a cerceta(sau
a,,reflecta"in salade gimnastica,pe pdrtiile de schi sau,mai
eficient,pe o bancd,in parc).De asemenea, am avut privile_
giul de a,,lucra"frecventdin mansardameabine echipata.
Avantajul revolufiei computerizatenu ni s_ainfaligat
sub forma avalangeide mesaieprin e-mail, perpetuatede
la sine,ori a accesuluilachat-rooms,ciprin disponibilitatea
bruscda procesoarelor rapide,capabilesdgenerezemilioane
de esantioanede parcursintr-un minut. Aminte;te-!i cd nu
m-am consideratniciodatadecat un descifratorde ecuatii
lipsit de entuziasm;i n-am fost decatrareoricapabilde per-
formanlain domeniu- fiind mai priceputla elaborarea
ecua-
liilor decatla rezolvarea1or.Dintr-odati, propriulmecanism
mi-a ingaduit sa rezolv,cu un minim efort, celemai dificile
ecuatii.Pufinesolutiiau rdmasinaccesibile.
Z o r g L u bi n
i i v a d e a zml a n s a r d a
Mecanismulmeu Monte carlo m-a dus sprecatevaaventuri
interesante.in timp ce colegiimei erau ocupati pana peste
cap cu ;tirile, anunturilebancilorcentrale,rapoartelede
cAstig,previziunileeconomice, rezultatelesportive;i, nu in
ultimul rAnd,politicaelectorali,eu am inceputsa cochetez
cu domeniitangenfialepreocuparilormele casnicelegatede
probabilitateafinanciara.un domeniu natural de expansi-
une pentru amatori este biologia evolulionista- universa-
litatea mesajuluisau ;i aplicabilitateaacestuiape pietele
106
financiaresunt atregdtoare. Am inceputsa simulezpopulafii
de animale,cu mutalii rapide cauzatede schimbarilecli-
matice,numite Zorglubi,;i am tras celemai surprinzatoare
concluzii- voi refolosiunelerezultatein capitolul 5. Scopul
meu, ca amator autentic,care fuge de plictisealavielii de
afaceri,a fost acelade a dezvoltaintuilii despreacesteeve-
nimente - genul de intuilii pe carele-ar construiun amator
pe baza detaliilor excesivde sofisticateale unui cercetator
profesionist.Am cochetat,de asemenea'cu biologia mole-
cularS,generAndcelule canceroasecare apar aleatoriu qi
asistandla catevamomentesurprinzatoareale evoluliei1or.
in mod natural, analogul fabricirii populaliei Zorglub a fost
sd simulezo populalie de ,,tauriidio!i", ,,ursiimpetuo;i" ;i
traderi ,,precaufi",sub diferite regimuri de piafa, sub avAn-
turi gi prabugiri,de exemplu,;i sa examinezsupraviefuirea
lor pe termen scurt ;i pe termen lung' in cadrul unei ast-
fel de structuri,traderii ,,tauriidioli", imbog[fi1i de pe urma
creqteriisuslinute,;i-au folosit veniturile pentru a cumpara
mai multe active,determinAndcre;tereapre[urilor,pAnala
rasturnarealor deflnitiva.Traderiicu apucaturide urs,pe de
alt6 parte,au reuqitrareorisa rezisteavantuluieconomic,ca
sa aiungapAnala prdbugire.Modelelemele aratauc[, in cele
din urma,aproapenimeni nu supravieluiacu adevarat;ur;ii
aupicatcamu;teleintimpulcre;teriisuslinute,iartaurii
au fost, in final, m[celarili, dupi ce profiturile de carton au
disp[rut canddistraclias-a terminat.A existatinsa o excep-
opliuni (i-am numit
lie; unii dintre cei care tranzaclionau
cumparatoricle opliuni; aveauo rezistenlaremarcabill 9i
mi-am dorit s5 fiu unul dintre ei. cum? Pentru ca puteau
cumpdraasigurariimpotriva prabu;irii; puteau dormi fara
107
 griji noaptea,grafie cunoa;teriifaptului ca,daca
viitorul lor istoriei
Denigrarea
s-ar afla in pericol,asta nu ar fi cauzatde rezultatul
unei
singurezile. privitA din perspectiva
A$ mai adaugaceva despreistoria
cum este cea
Dacdtonul acesteicarfi paresd fie influenfatde curtura Monte Carlo.inlelepciuneapoveqtilorclasice'
mult timp in com-
darwinismului;i de gdndireaevolu{ionista,astanu se
dato_ despreSolon,madetenninasApetrec;imai
precumavertis-
reazain niciun fer vreuneieducafiiformalein domeniul paniaistoricilorclasici,chiardacapovestirile
;ti- patinatimpului' Totu;i'
infelor naturale,ci modului evolufionistde gandire mentul lui Solonau beneficiat;i de
deprins a invala din istorie
de la simulatoriimei Monte Carlo. acestlucru aclioneazaimpotrivavalului:
chestiunecare se
nu este cevanatural pentru noi, oamenii'
Presupunca mi-am depi;it dorinfa clea generacurse ale avAnturilor
obsen'aatAt de bine in reiterarilenesfArqite
aleatoriide fiecaredata candvreausa explorezun subiect-
configurate,de pe pielele moderne'
dar,datoritafaptului ca m-am iucat cu mecanismele ;i prabugirilor,identic
nu la teoretizarea isto-
Monte Prin istoriema referla ceaanecdotica,
Carlo ani la rAnd, nu mai pot vizualiza un rezultat reali_ interpretarea
ric[,la istoricismulla scarainalti, carevizeaza
zat fara referirela cerenerealizate.Denumescacestproces unor legi
evenimentelorprin teorii bazatepe descoperirea
pseudo;ti-
,,sumasubistoriilor"le,imprumutandexpresiade la pitores- ale evolufiei- genul de hegelianism;i istoricism
privitoareIa
cul fizicianRichardFeynman,carea apricatastferde metode in[ifice careconducla atenlionAriprecumcele
pentru ca i;i bazeazA
pentru a examinadinamicaparticulelorsubatomice. sfAr;itulistoriei(sunt pseudo;tiinlifice
faptul ca astfel
FolosireamecanisrnuluiMonte Carlo pentru facereaqi teoriile pe evenimentetrecute,fara a accepta
in mod alea-
desfacerea istorieimi-a reami.tit de romaneleexperimentale de combinafii de evenimentear fl putttt aparea
printr-un
(aqa-numiteleromaneale noului val), aparfindnd toriu: nu existanicio metodi clea probaafirn-raliile
unor scri_ este folositoare
experimentcontrolat).Pentru mine, istoria
itori precumAlain Robbe-Grillet, populariin anii ,60 ,70.
;i cloarlatrivelulsensibilitaliirAvnite,afectAndrnoclulincar
Acolo,acela;icapitolerascrissi revizuit,scriitorurnrodificand determi-
mi-ag dori sAma gdndescla evenimenteletrecute'
intriga de fiecaredata,asemeneaunui e;antion de parcurs.
nAndu-mAsamadescurcnraibineinafttraideilealtorasi
cumva,autorulse eliberade situatiatrecutape careo
crease llrofitadcclc,corectandtt_nriclefecttrlmintalCarepare
dori sir.rrridez_
;i-;i acordapermisiuneade a schimbaretroactivintriga. blochezeabilitateadea inva!ade la allii' lVIi-a;
19 Prin co.trast cu expresiaconsacratatlesunrua voitrespectuifaldcleceiinvarsta,recortscllidAndu'nliadn
tLtturorposibilitatilor cu partrlalb'
sausa,rritt su\traistor_iil0r,_care
crefine;tctbrnruraintegraieia. por.ri, ralia pe careo simt itrstinctivfatitclepersoanele
in teoriacuantica.(N.tracl.)
clarcares-acrrlcl;ttpcl]arCtlrSlr]cariereinrele'dt-trader,
108 r0t
 citind carli de isto-
vArsta;i succesulnu prea au legaturi intre ele. intr-adevdr, Dacatinzi sa crezi ca pur 9i simplu
in calcul urmf,torul
am douametodede a invSfadin istorie:din trecut,citindu-i rie poli inv[la ,,din gre;elile altora"'^ia
intr-un caz psihologic
pe batrAni;si din viitor, grafiejucarieimeleMonte Carlo. experimentdin secolul al XIX-lea'
a avut o pacientaamne-
..I.br..r, medicul elvelian Clapardde
Stareaei era atAt de
AragazuI
estefierbinte zic5, complet schiloditdde suferinld'
din nou' la fiecarecinci-
rea,incAtel trebuiasa i se prezinte
aminteascacine era'
Dupa cum am menlionatanterior,estenenaturalpentru noi sprezeceminute, pentru ca ea sa-9i
inainte sa deamAnacu ea'
si invdtam din istorie. Exista destuleindicii ca sI credem intr-o zi, a ascunsun ac in palma'
iute mina cAnda incercat
ca inzestrareanoastraumand nu favorizeazdtransferulde in ziua urmdtoare,ea si-a retras
De atunci' o sumedeniede
experien[din mod cultural,ci prin selectiacelorcarepoartd s-o salute, de;i nu-l recunoscuse'
demonstreazao oarecare
unele insu;iri favorabile.Esteo platitudine faptul ci copiii disculii desprepacienlii amnezici
fira a fi conqtienli
nu invafddecAtdin propriilegreEeli;vorincetasaatingdara- forma de invalare din partea oamenilor'
in memoriacon;tienta'
gazul fierbinte doar dupa ce se vor frige; niciun fel de aver- de proces;i fdrAa stocainformalia
dintre cele doua tipuri
tisment venit de la altii nu poateducenici macarla dezvol- Denumirea;tiinlifica a distincliei
este declarativ[ Ei
tareaceleimai mici forme de precaufie.$i adul(ii, la rAndul de amintire, con$tientd;i neconqtient5'
procesulde evitarea riscurilor'
lor, suferade aceastaafec{iune.Acestaspecta fost analizat nedeclarativ[.Marepartedin
aparline celei de-a doua
de pionierii economieicomportamentale, DanielKahneman rezultate clin experienleleavute'
prin caremi-am dezvoltatres-
;i Amos Tversky,din perspectivadeciziilor pe care le iau categorii.Singuramodalitate
a fi con;tient ca nu am
oamenii in selectareatratamentelormedicaleriscante- eu pectul fala de istorie este aceeade
dintr-un manual'
insumi am constatatcd sunt extremde lax in privinfa detec- fost programatsAinvdl din ea ca
de-atAt:in anumite
tdrii;i prevenliei(adici refuz sa-mi estimezpropriileriscuri De fapt, lucrurile pot sta mai rau
personala'Unii cerceta-
pe baza probabilitililor calculatepe ceilalli, avAndsenza- privinte,nu invalam nici din istoria
tori au examinatincapacitatea de a invaladin propriilenoas-
lia ci sunt oarecumspecial),dar totodati extremde agresiv
de exemplu'oameniinu
in tratareaafecfiunilormedicale(ma dau de ceasulmorlii tre reaclii la evenimenteletrecute:
la experienlele
candmAfrig),chestiunecarenu corespunde unui comporta- reusescsAinvele ca reacliilelor emolionale -
de scurtaduratA ei
ment rafionalin condilii de incertitudine.Aceastadenigrare anterioare(pozitivesau negative)sunt
gAndirecd achiziqiona-
innascutaa experienleialtoranu se limiteazala copii saula i;i menlin totu;i predispoziliade
de lunga duratA'even-
oamenica mine; ea afecteaza factoriide deciziedin afaceri rea unui obiect le va aducefericirea
obstacolle va provocao
;i investitoriila scarainalta. tual pentru totdeauna,sau ca un
111
110
 suferinlagravi si prelunga(de;i, in trecut,obstacolele
simi_ intr-o manierastupida,in ciudaavertismentelor veteranilor,
lare nu i-au afectatpentru mult timp, iar
bucuriacumpararii similareceloradresatecopiilor,sa nu atingaaragazul'Acest
a avut viata scurta).
lucru imi pare ca seamanacu propria atitudine in privinla
Toli colegiimei desprecarestiu ca denigreaza
istoriaau detectirii si preveniriivariatelorafecfiunila caresunt expus.
explodatin mod spectaculos -;i inci n-am intalnit
aceaper- Fiecareoln se credecompletdiferit,chestiunecareamplifica
soanAcare sa nu fi expiodatdeia.Dar
aspectulcu adevarat qocullui,,dece eu?"dupace prime;tediagnosticul'
interesantconstain asemanarileremarcabile
ale aborddriror
lor. Repet,exploziadiferbprin simplapierdere
financiara:in
momentelecdndpierdebani,o persoananu a istorieitrecute
Abilit5tide anticipare
credeca un ase-
meneafapt esteposibil.Nu estenimic in nereguld
ca cineva Putem discuta acest aspectdin unghiuri diferite' Experlii
care-;i asumariscuri financiaresa primeasca
o loviturd, cu numescmanifestarea acestuitip de denigrarea istorieideter-
condilia ca acestasu decrareca esteun antreprenor
de risc, tninisntistoric.Pescurt,credemca ;tim cAndse scrieistoria;
in 10csa afirme cd riscurasumateste
minor sau inexistent.
in mod tipic, traderii careau explodat credemca oameniicareau fost, sa zicem,martori la prabu-
considerdca au stiut
destuledesprelume incdt sa respingaposibilitate" $ireaburseidin 1929;tiau ca traiescun evenimentistoric
produ.._ intens gi ca,clacaaceleevenimentes-ar fi repetat,ar fi inle-
rii unui evenimentnefavorabil:nu a fost
delocvorbadespre les, de aselnenea,acelefapte.Pentru noi' viafa este facuta
curaj in asumareaacelorriscuri,doar despre
ignoranfa.Am sd semenecu un film de aventurd,de vremece ;tim dinainte
observato murtime creanarogiiintre cei
careaLrexprocrat in cdnd cevaimportant este pe cale sd se petreacS'Estegreu
timpul prdbugiriipiefei bursieredin 19g7,
ceicareau exprodat de imaginat ca oamenii care au fost martori ai istoriei r-ru
in crizaiaponezadin 1990,cei careau exploclat
in dezastrul au realizatcAtde semnificativa fost acelmoment.Oarecum,
piefeide obligaliunidin 1994,ceicare
au explodatin Rusiain
1998Eiceicareau explodatscurtcircuitand tot respectulpe careil purtam istoriei nu se transrniteqi in
bursaNASDAe. modul in caretratam Prezentul.
Tofi au susfinut ca ,.dedata asta e altfel..
sau ca ,,pia1alo, cel din capitolulprecedent,a fost inlocuit
a fost diferit5" si au oferit argumenteinterectuare Iean-Patrice,
aparent brusc de un interesantpersonai,in genul unui funclionar
bine construite(de naturaeconomica)pentnl
a_;i justifica public, care nu fuseseniciodataimplicat in profesiilecare
afirmatiile;nu au putut acceptaca aveau
accesliber,clispo- se ocupade aleatoriu.El nu urmasedecdt;colile de funcfio-
nibil pe.tru tofi, la experienfaaltora,in
cirlile din oricare nari potrivite,unde oameniiinvala cum sa scrierapoarte,si
librririecarecii:scriau i'dctari, pr.abusir-ire.i. afaraacestor avuseseo poziliede conducerela nivel superiorin institulie.
exploziisistemicegeneralizate, am'dzrrt sr-itede traclericre,
optiuni nerroitisa pAriiseasca Dupacum se intAmplade obiceicu poziliile evaluatein mod
afacere,, ciupdce au exploclat
subiectiv,a incercatsa-;i punA predecesorulintr-o luminA
) " 1)
1,13
 proasta:fean-Patrice
a fostconsideratnegliient;i neprofesio-
nist. Primul angajamental functionaruluipublica fost si efec-
tuezeo analizaformalda tranzacliilornoastre;el a constatat
ca n-am efectuatprea multe tranzacfii,generdndcheltuieli
administrativefoarte mari. A analizat un segmentmare de
tranzactiiale traderilorinternationari,apoi a scrisun raport
care explicafaptul ca abia sub 1% dintre acestetranzactii au
generatprofituri semnificative;restul au generatpierderisau
profituri mici. A fost qocatca traderii nu au inregistratmai
multe mi;cari cA;tigdtoare;i mai puline perdante.pentru
el era evident ca trebuia sa ne conformam imediat acestor
instrucfiuni.Dacd,pur ;i simplu,am fi dublat mi;carile cA;_
tigatoare,rezultatelepentru institufie ar fi fost grozave.Cum
devoi,ni;te traderibineplatigi,nu v-afi ganditla astainainte?
Lucrurile sunt intotdeaunaevidente dupa ce au avut
loc. Funcfionarulpublic era o persoanafoarte inteligenta,
iar aceastdgre;eala este mult mai raspdnditadecAt am
crede.Are legdturacu felul in caremintea noastratrateaza
informaliileistorice.cdnd analizezitrecutul,acestava parea
intotdeaunadeterminist,de vrenle ce s-a produso singura
observafie.Mintea noastrdva interpretamajoritateaeveni-
mentelor nu in lumina celor precedente,ci in lumina celor
ce urmeazA. Imagineaze-fi ca dai un test la care;tii raspun_
surile.cu toate ca Etimca istoriacurgeinainte,estedificil
sa realizamcd o percepemretrospectiv. De ce se intAmpla
asta?vom discutaacestaspectin capitolul 11,dar iata aici
o posibildexplicafie:minlile noastrenu sunttocmaiprogra_
mate sa infeleagacum funcfioneazalumea,ci, mai degraba,
sa scapedin belea ;i sa aiba urmasi.Dacaar fi fost facute
1.1.4
ma;inarie inauntrul
s[ priceapalucrurile,atunci am aveao
aparatvideo' cu
lor, carear derulaistoria trecutaca intr-un
de mult' incit am
o cronologieexactf,,;i ne-ar incetini atdt
numescaceastA
avea probleme de funcfionare' Psihologii
supraestimare a lucrurilorpe carecinevale ;tia in momen-
tulevenimentului,datoritainformaliilorulterioate,deviaYie
retrospectivd, efectul ,,Am qtiut din prima"'
care
Acum,funclionarulpublic a numit aceletranzaclii
la fel cum iur-
s-au dovedit perdante,'gre;eli grosolane"'
alegerilorde
nali;tii numescdeciziilecareduc la pierderea
lucru pAna
cdtre un candidato ,,gre;eal["'Voi repetaacest
dupaeveni-
rdgu;esc:o greqealanu estecevace se stabile;te
punct'
ment, ci in lumina informaliilor de pAni'in acel
retros-
Un efect gi mai nociv al acestuitip de devialie
pectivdeste cd cei care se pricep foarte bine la anticiparea
viito-
trecutului se vor crede foarte grozavrla anticiparea
ruluigivorfifoarteincrezltoriinprivinlaacesteiabilitali.
11 septembrie
Din acestmotiv, evenimenteprecumcel din
lume in care
2001nu ne vor invala niciodataca trlim intr-o
- chiar ;i pra-
evenimenteleimportante nu pot fi prevazute
previzibil5'
busireaTurnurilor Gemeneparesa fi fost atunci
Solona|'meu
Mai am un motiv pentru caresunt obsedatde avertismentul
pamAntdin
lui Solon.imi trag originile din aceea;ifAqiede
din poveste'
estulMediteraneiundes-apetrecutintAmplarea
opulenfa;i
Strlmo;ii mei au cunoscutperioadede extrema
generalii'
de penurierusinoasape parcursulunei singure
115

inreSlistrAndregresiiabrupte,pe care cei din jurul meu, cu
amintireaunui progresconstant liniar,n_o cred posibila
;i
(celpufin nu in momenturscrieriiacesteicdrfi).
cei din jurul
meu fie au a'v't (pdna acum) catevagreutdfi in
familie (cu
excepfiaMarii DepresiuniEconomice),fie, la modul
;i mai
general,nu sunt suficientde tare cuprin;i
de sensulistoriei
incat sdreflectezela trecut.pentru cei cu trecutul
meu,orto-
doc;i grecidin Mediteranaorientatd cetateniromani
;i rdsa-
riteni cotropifi,esteca si cum sufletulnostru ar
fi fost legat
de amintirea acereitriste zire de primavara,de
acum vreo
500 de ani, cdnd Constantinopolul,sub invadatorii
turci, a
disparutdin istorie,transformandu-nein supu;ii pierduti
ai
unui imperiu mort, minoritafi foarte prospereintr_o
lume
islamica- dar cu o bogafieextrem de fragila.Mai
mult, am
amintireavie a demnului nteu bunic,fost prim_vicepremier
;i fiu de viceprim-ministru(pe carenu l-am vazutniciodatd
altfel dec6tla costum),carelocuiaintr-un apartament
obi;-
nuit din Atena, dupa ce mosia sa fusesearuncata
in aer in
timpul Razboiuluicivir Libanez.De artfel,dupa
ce am trait
pustiireardzboiului,gasescsaracianeclemna
mult mai crunta
decatpericolulfizic (intr-un fer,a muri cu demnitate
deprind
mi se parernult mai de preferatdecAto existenfA
de om de
serviciu,qi acestaesteunur dintre motiverepentru
careimi
displacriscurilefinanciaremult mai mult decdtcere
fizice).
Suntconvinsca,mai mult clecdtpericolele
la adresaviefii lui,
Cresusera mai ingriforatde pierderearegatuluisau.
Existaun aspectimportant netrivialal gAndirii
;i isto_
rice,mai potrivit' pr:.babil,pentru pietelefinanciare
crecdt
pentruoricealtceva:spredeosebire de multe ;tiinfe ,,grele..,
Dar' intr-un fel'
istoria nu poate fi supusaexperimentarii'
pentru a fur-
in genere,istoriaeste suficientde puternica
maioritateasce-
niza, cu timpul, pe termen mediu ;i lung'
personajele
nariilor posibile si, eventual,pentru a ingropa
urma' se spune
negative.Tranzacliileproastete aiung din
care se ocupa
adesuape pielele financiare.Matematicienii
nume simandi-
de probabilitatei-au dat acestuifenomenun
cos:ergodicirare.inseamna,in mare'cd (in anumitecondilii;
sa semene
e;antioanelede parcursfoarte lungi vor aiunge
parcurs fclarte'
intre ele. Proprietalile unui e;atrtion de
celorscurte
foartelung ar fi similareproprietalilormedii ale
serviciudin
dintr-un mecanismMonte Carlo'Dacaomul de
ani' nu
Capitolul 1 carea cd;tigat la loterie ar trai o mie de
careau avut
ar fi de a$teptatsd mai cAqtigevreo loterie' Cei
pane
ghinion in via1a,in ciuda competenlelorlor' ar scoate
sa fi
la urma capul la lumini. S-ar putea ca prostul norocos
lui va con-
avut noroc la viala lui; pe termen lung, starea
Fiecare
vergeincet spreceaa unui prost mai pulin norocos'
lung'
va revenila proprietalilepe carele are pe termen
GAndiredistilata Petabletata
Stiride u|'timiora
f urnalistul,o bete.noirez" pentru mine, a patrunsin aceasta
l u i G e o r g eW i l l ' p r e o c u p adt e r e z ' u l t a '
c a l t ep r i t t p e r s o a n a
tele aleatorii.in etapaurntAtoare, voi arAtacum iucariamea
bcstio tten;7'o,la figrttat, ctt
2 0 i r r f i a n c e z ai,r r o r i g i n a l l ' i t t ' r a l n t e t l t c '
s e i r s udl e P a c o s t(eN. .f r ( r d)

11.6
 Monte Carlom-a invafat sa favorizez
gAndireadistilata,a;a a aptitudinii salerela-
cum ii spun eu gandirii bazatepe lungr-rlatAtorcicluri,esteo indicalie
informatiadin jurul nos- parte din el' a fost filtrat' Din
tru' dezgoritdde larma fara noima tive. Zgomotul,cel pulin o
carene distrageatenfia. inseamni cd o parte
Pentru ca diferenta dintre zgomot punct de vederematematic,progresul
;i informafie,subiectul decAtcea veche'nu cA
acesteicarfi (zgomotulestemai predispus din informalia nou[ este mai buna
la aleatoriu),are informaliile anterioare'
o corespondenfa: ceadintre jurnalismsi istorie.pentru media noilor informagiiva inlocui
pentru cineva'atunci cAnd
competent,iurnaristular trebuisa
a fi ceeace presupuneca esteoptim
vadSlucrurilecaun istoric noua idee, informalie sau
si sdminim alizezevaloarea are dubii, sa respingasistematic
informafiei oferite,spunAndceva De ce?
de genul: ,,Astdzipiagaa crescut, metoda.intotdeauna,limpede;i ;ocant'
dar aceastainformatienu noi" sau' qi mai
esteprea relevantd,deoareceprovine Argumentulin favoarea"lucrurilor
mai alesdin zgomot... este urmatorul: prive;te
Cu siguranfa,;i-ar pierde slujba pentru mult, ,,a lucrurilor noi-noufe"
cA bagatelizeaza aparilia noilor tehnolo-
valoareainforma{ieidelinute.
Nu doar ca estedificir pentru schimbbriledramaticeproclusede
telefonul 9i computerul
iurnalist sa gAndeasca aproapeca un istoric,dar,din pacate, gii, cum ar fi automobilul,avionul'
privata de gAndirea
istoriculincepesa se comportetot
mai mult ca un jurnalist. personal.Ini'erenfapopulari (inferen![
toate tehnologiile ;i
De exemplu,vArstainseamnafrumusete probabilistica)te-ar face sa crezi ca
(esteprema_ de asemenea'qi existen{a'
tur sa discutammatematicaargumenturui).
epricabiritatea invenliile noi ne revoluqioneaza'
in cazul de fala nu
a'ertismentului rui solon pentru
o viatd supusdhazardu- Dar raspunsulnu este atAt de evident:
pe invin;i (ca ;i
Iui, spredeosebirede mesajul
contrar,of.eritde cultura pre_ numSramdecat ci;tigitorii, excluzandu-i
sunt bogali' ignorAnd
dominanta,impregnati de mass_media,
imi consolideazA cum am spuneca actorii ;i scriitorii
instinctur de a pretui gancrirea parte'ospitari - ;i au noroccA
distirata in dauna gdndirii faptul ca actorii sunt,in mare
mai recente,indiferent de aparenta mai pulin reuqili servesc'
sa sofisticare- iata un sunt ospitari, pentru ca scriitorii
alt motiv de a aduna volume scorojite Perdanlii?Ziarelede
la capatAiulpatului de obicei,cartofipraiili la McDonald's)'
meu (marturisescca singurele cu breveteleunor astfel de
articole de ;tiri pe care le simbata intocmesczeci de liste
citescin prezentsunt murt mai palpitantele viala' Oameniitind sa con-
bdrfedin inalta obiectecare ne pot revoluliona
societate pe care le gasegtiin Tatler,paris ne-au revolugionatvielile'
Matclt ;i Vanity chida cd, deoareceunele invenlii
Fair - in completarecu The Ecanomrse.pe sale preferampe cele
langa decenfa atunci trebttieachizilionateti trebuie
gAndiriiantice,opusa asprimii contrara'Costul de opor-
cernelii proaspete,mi_ant noi celor vechi. Eu suslin opinia
petrecut ceva timp formulAndu_mi cum ar fi avionul
ideea in matematica tunitate al ratarii ,,unuilucru not't-nou!"'
argumenteror cu toxicita-
evorutio.istesi a probabiritafii
condifionate. esteminilscul'prin comparalie
;i automobilul,
Deoarecefaptul ca o ideea supravie{uit trebttiesa sapica sa ajungila
atat de mult, de_a tea grameziiclegunoi in care
118 119
 acestegiuraiere (presupundnd
ca acesteane_auimbogalit
intru catvaviafa,chestiune neimportanti statisticpentru obtinereaunei concluziisem-
de carema indoiescfrecvent;.
Acum, intocmai acelasi nificative,in prezento privesccu satisfaclie.Sunt fericit sd
argument se aplica gi infor_
ma{iei. problemainformaliei vad o asemeneamasade factori de decizieidiofi, predispusa
,"rue cd este derutantd
general,inutild, ci ca ;i, in la o reacfieexcesivain privinfa ordinelorde investilieluate
este roxica.von' .*ur;;l;;.]"
urmeazd,valoareadubioasa .. post-lectura- cu alte cuvinte,in prezent,vad in faptul ca
a ;tirilor foartefr".uunru,
disculiemai tehnicaprivind irr,r_o oamenii citesc astfel de materialeo garanfie pentru a-mi
nrt.r."rl",-,,1",,,"11'=-,,";
venta
observarii.
Voiafirma
aicica;:1J."tr'iffi,1t,.1il_ continua antrenantaafaceredin domeniul tranzactiilorde
lie oferd argumente pentru excruderea opfiuni impotriva pro;tilor hazardului.(Este nevoie de o
oricarei regaturi cu
guralivii jurnali;ti moderni cantitateimensade introspecliepentru a invdla ca celetrei-
si presupuneo expunere
Ia mass-mediadrept princiiiu mi'ima zeci;i cevade ore petrecute,,studiind";tirile de luna trecuta
cilauzitor pentru cineva
implicat in ruarea de nu au avut niciun fel de capacitateanticipatoarein timpul
decizii sub acfiunea incertitudinii.
Dacaar existacevasuperior activitililor din luna respectiva;i nici nu !i-au imbogalit
zgomotului,in avalan;a
de ;tiri cunoqtinfeledesprelume. Aceastdproblemaesteasemand-
"urgente" care ne invacleaza, ar fi ca un ac in carul cu
Oamenii nu realizeazaca presa fAn. toare cu capacitateanoastrdslibiti de a ne corectagre;elile
este ptatita sd le capteze
atenfia.pentru un din trecut: asemeneaunui abonamentla salade forla ficut
iurnalist, tacerearareori este mai
roasadecAtoricecuvdnt. valo_ in urma unei hotirAri luate de Anul Nou, oamenii cred,in
in pulinele ocaziiin care mod categoric,ca urmatorul calup de qtiri va fi cu adevarat
m_am aflat la bordul trenu_
lui de 06:42citre New york, decisivpentru inlelegerealucrurilor.)
am observatcu uimire hoardele
de oameni de afac
dorescsaseane ';ffi;::,:],i:fi1ilT:fi::1"ff ShitlerRedux
WallStreetlournal,absorbigi
de cletaliile
ilffj
desprenistecompa_
nii care,i' nromentulscrierii Multe dintre ideile desprevaloareanegativa a informali-
acestorranduri,au dat proba_
bil farirne't' intr-adevdr, ilor despresocietate,in general,au fost lansatede Robert
estedificir de stabirit dacS
deprimali pentru cd citeau pareau
ziarurr.u o".a oamenii Shiller.Nu doarpentrupiefelefinanciare;ci, per ansamblu,
sivi au obiceiursa citeascS depre- lucrareasa din 1981ar puteafl primaintrospecfieformulata
ziarur,o.i ar.a cei care
in afarahabitatuluilor genetic traiesc maternaticcu privire la modul in caresocietatea, in gene-
citescziarul si aratd,toto-
data,sontnoro;i deprimagi. ral,trateazainformatia.Shiller;i-acA;tigatreputafiagrafie
;i Or., .tr.a la inceputulcarierei
mele,o astfelclecot lucrariisaledin 1981privind volatilitateapie!elor,unde a
nitintere*,rr,o"oL'"'Jlt:ili:TJ:-.',TT:::Hil;::,:
jli" stabilit cA,dacaprc'tulacliuniicr reprezintavaloareaesti-
mata il utrui ,,lucru"1deexemltlu,a fluxurilor de ntlnterar
120
 scontateale unei corporatii),atunci preturile
de pe piafa ,,partenerfondator" al unui fond de investilii speculativ,
sunt mult prea volatile prin relagiecu
manifestareatangi_
bild a acelui,,lucru"(a forositdividendelepe careviza sI profite de pe urma ineficienteipielei.LasAndla
post de inter-
mediar).prelurile oscileazamai mult decat o parte faptul ca fondul de hedgingal lui Merton a explodat
fundamentele
pe care ar trebui sa le reprezinte, destul de spectaculosdin cauzaprobletneiLebedeil/egre (cu
ele suprareacfioneaza in
mod vizibil,fiind uneoripreamari (cAndpreful negareacaracteristica), ,,infiin[area"de catreel a unui astfel
loi depa;e;te
;tirile favorabilesau cand urca fara vreun motiv crar) de fond presupunea,implicit, cd era de acordcu Shiller in
sau,
alteori,preamici. Diferenfiarurde volatilitate privinta ineficienleipielei. Apdratoruldogmelorflnanlelor
dintre pielr.r
;i informafii inseamnaca cevanu a funcgionatin legatura moderne;i al eficienfeipiefelora demaratun fond carepro-
cu ,,a;teptarearafionala,,.(prefurile nu fita de ineficienfapieiei! Asta e ca ;i cum Papas-ar converti
au reflectatin mod
rational valoareape termen lung a valorilor la islam.
mob'iare si au
fost depdgitein amberedirecfii.) piefere Lucrurilenu stau nici astazimai bine. in momentul in
financiaretrJri.
sa se fi in;elat.Shillera declaratapoi pielele carescriuacesterAnduri,furnizorii de qtiri oferatot felul de
ca nu sunt la
fel de eficienteprecum stabile;teteoria actualizari,,,stiride ultima ord" carepot fi livrate electronic,
financiara(piefele
eficienteinseamn,- wireless.Raportuldintre informafiilenedistilateEi celedis-
adapteze tuturor *"nfi:? ;irt#1,'"il"n'.:lll ;: tilate estein cre;tere,saturAndpielele.MesajelebatrAnilor
total imprevizibilepentru noi Eisa-i impiedicepe oamenisd inlelepginu trebuiesdva fie livrate pe post de ;tiri iminente.
facaprofit).Aceastaconcluziea declan;at Asta nu inseamnaca togi iurnaliEtii sunt pdcalili de
apeluride_adrep_
tul religioasedin parteamarilor finanfi;ti pentru
nimicirea furnizorii aleatorii de zgomot: exista o mullime de jurna-
infideluluicarea comiso asemenea apostazie.Interesant, si li;ti cu capul pe umeri (eu i-a; recomanda,dintre jurna-
printr-o straniecoincidenfa,estevorba
despreacerasishiiler liqtii economici,pe Anatole Kaletsky,din Londra,;i pe |im
desfiinfatde GeorgeWill cu doarun capitol
in urma. Grant qi Alan Abelson,din New York, drept reprezentanlii
Principalelecritici inipotriva lui shiller
au venit de subestimafiai acesteicategorii;pe Gary Stix, dintre jurna-
la Robert c. Merton. Atacurirerui au fost
strict r.etodoro- li;tii qtiinlifici);chestiae cd jurnalismulpredominanteste
gice (analizaluishiller era extrem grosolana;
de de exem- un procesneghiobde oferirea zgomotuluicarepoatecapta
plu, folosireadividendelorin locul
castigurilora fost destur aten[iaoamenilor;inu existaun mecanismcaresafacadis-
de slabA).Merton a aparat,de asemenea, pozitiaoficialaa tincfia dintre celedoua.De fapt, jurnali;tii inteligenlisunt
teorieifinanciare, ca pieteletrebuiesa fie eficiente ca nu
pot oferi oportunitalipe un platou ;i adeseasancfionafi.Asemeneaavocatuluidin Capitolul11,
de argint.Totusi,ace- caruianu-i pasade adevar,ci de argumenteleprin carepoate
Iasi RobertC. Merton s-a prezentatrnai
tarziu pe post de influentaun juriu ale caruidefecteintelectualele cunoaqtc
1.22
r23
 in profunzime, si jurnalismul urmare;te chestiunile care
pot captaatentia publicului,cu replicile sonorede rigoare.
Iard;i, amicii mei educafise intreabade ce ma aprind afir-
mAndchestiunievidentedespreiurnali;ti; problemaprofe-
siei mele esteca depindemde ei pentru informafiilepe care
trebuiesa le obtinem.
Gerontocratie
Preferintapentru gAndireadistilata presupunefavorizarea
investitorilor;i a traderilor in vArsta,adicaa investitorilor
care au fost cel mai mult expu;i pietelor financiare,o pro-
blemi carecontravinepracticii obi;nuite de pe Wall Street,
aceeade a-i favorizape cei mai profitabili;i pe cei mai tineri,
ori de cAteori esteposibil.Am efectuatsimulariMonte Carlo
ale populaliilor eterogenede traderi, sub o varietate de
regimuri (foarte asemanatoare celor istorice),;i am desco-
perit un avantaj semnificativin alegereatraderilor in vAr-
sta, folosind drept criteriu de selectieanii lor cumulali de
experienta,in locul succesuluilor absolut(cu condilia sa fi
supravietuitfard sd explodeze).,,supravietuireacelui mai
apt", un termen supra-uzatin rtediile de investifii,nu pare
sa fie inleles cum trebuie: sub o schimbarede regim, dupd
cum vom vedeain Capitolul5, va fi neclarcine este,de fapt,
cel mai apt, iar cei caresupravietuiesc nu vor fi neaparalcei
c a r ep a ra f i c e i m a i a p [ i .i n m o d s t r a n i u v, o r s u p r . a v i e tcuei i
mai batrdni,pentrusimplulmotirrca persoanele
in varstaau
tbst rnai expusela eveninrentele rare gi pot fi, in mod con-
vingator,mili rezistentela acestea. M"a amuzatsd descopar
^t
):t
un argumentevolulionistsimilar in selecliaparteneruluide
imperechere,potrivit caruiafemeileprefera(la urma urmei)
saseimperecheze cu un barbatin puteremai bAtrAndecAtcu
un tAnar sanatos,dacdrestul condiliilor sunt egale,fiindca
primul oferadoveziale unor genemai bune.Parulalb indicl
o capacitateasporitade a supravielui- dacaa aiuns in sta-
diul de a aveapar alb, un om este,probabil,mai rezistent
capriciilorvielii. in mod curios,agenfiide asiguraridin Italia
renascentistaau aiuns la aceeaqiconcluzie,percepAndace-
laqi pre! de asigurareunui tAnarde doubzecide ani ca unui
barbat de cincizecide ani, un indiciu cd aveauaceea;ispe-
ranla de viafa; odata ce un om a depaqitpragul de patru-
zeci de atti, a demonstratca foarte puline suferinle il pot
afecta.Vom purcedeacum la o reformularematematicaa
acestorargumente.
Filostratla Monte Carlo:desPre
diferenfadintre zgomotS I informafie t
inleleptul da ascultareinlelesului; prostul nu aude decAt
zgomotul.Poetul grec modern Kavafisa scris un vers' in
1915,dupazicalalui Filostrat:,,Cacizeii zaresclucrurilevii-
toare,oameniiobignuilipe celeprezente,iar inlelepfii pe
aceleape calesase petreaca." Kavafisa scris:
in ntedita;inlor intersa,Iucrurilecare se apropteswlt
pdtrtrnse
tle stutetttl iar ele asuilta utmittti,in
lor ascutts,
pe deplittstu'zi.
vremeceafara,pe strazi,oameniisLn:tr
 M-am gAndit indelung;i din greu cum sa explic,folo_
sind,pe cAtposibil,cdt mai puline cunostintede matematica,
diferenfadintre zgomot;i inleles,si cum sa arat de ce scara
de masurarea timpului este importanta in judecareaunui
evenimentistoric.simulatorulMonte carlo ne poateoferi o
astfel de intuilie. Vom incepefolosind un exempluimpru-
mutat din lumeainvestiliilor,fiindcdpoatefi explicatdestul
de usor,dar conceptulpoatefi folosit in oricarealt domeniu.
Haideli sa inventam un pensionardentist fericit, care
trdie;te intr-un plScutoraselinsorit. $tim a priori ca esteun
excelentinvestitor;i ca e de a;teptat sa inregistrezeun cA;-
tig de 15%excedentarbonurilor de Trezorerie,cu o rate de
eroarede l0% pe an (ceeace noi numim volatilitate).Asta
inseamnaca din 100de e;antioanede parcurs,ne a;teptdm
ca aproape68 dintre ele sa corespunda unei benzi de plus,
minus I0%injurul unui profitexcedentar d,eIS%,adicaintre
5 ;i 25% (ca sd ne exprimdmtehnic; intr-o distribulie nor_
mala sub formd de clopot,68% dintotalul observafiilorpicA
intre -1 ;i 1 devialii standard).Mai inseamnatotodata cA
95 dintree;antioanelede parcursvor cddeaintre -5 SS%.
Ei
in mod limpede,avemde-afacecu o situafiefoarteopti-
mista.Dentistulisi construie;teun placut birou de tranzac-
lii in mansarda,cu gAndulsa-;i petreacdfiecarezi de afaceri
supraveghindpiata,in timp ce bea cappuccinodecofeinizat.
Are un temperamentaventuros, asaci aceasta activitatei se
paremai atractivadecdtsa sfredeleasca dintii sovaielnicelor
doamnein etatedin ParkAvenue.Seaboneazaprin internet
la un serviciucare ii furnizeazapreluri evaluatecontinuu,
obtinute acum pentru o fractiunedin cAt plate;te pentru
1.26
cafea.iqi aranjeazainventarul de valori mobiliare intr-o
foaie de calcul ;i, astfel,poate monitoriza instant valoarea
portofoliuluisauspeculativ.Traim in era conectivitalii.
Un randamentde 15%cu o volatilitate (sau incertitu-
dine) de 10%pe an se traduceintr-o probabilitatede suc-
cesde 937"pentrufiecarean dat. Dar,analizatla scaramica,
acest lucru se traduce intr-o probabilitate de succesde
doar 50,027"pentru fiecaresecundadata,dupa cum vedem
in Tabelul3.1.Pentruun incrementde timp foarteingust,
observa[ianu va dezvdluiaproapenimic. Totu;i, inima den-
tistuluinu-i transmiteasta.Fiindpasional, el simteun spasm
pentru fiecarepierdereafi;ata cu rogu pe ecran.Traie;te ;i
o oarecareplacerecAnd performanlaeste pozitivd,dar nu
la aceea;iintensitateca durerearesimtitacAndperformanla
estenegativa.
Tabelul 3.1. Probabilitatea succesului la sciri diferite
Probabilitate
Ian 93"/"
I trimestru 77%
67%
I luna
lzi 549(,
I ora 51,3%
1minut 50,17%
1 secunda 50,02%
La capatulfiecirei zile, dentistulva fi epuizatentofi-
onal. O examinareminut cu minut a performanfelorsale
inseamnaca,in fiecarezi (atribuir-rddoar opt ore urreizile),
va avea 241 de minute placute;i239 de minute neplacute.
Ele insumeaza60 688, respectiv60 27I de minute pe an.
127
 Acum,realizandca minuteleneplacutesunt mult mai groaz-
nice in neplacereaoferitadecatminuteleplacutein placerea
produsa,atunci dentistul intampinaun mare deficit in exa-
minareaperformanteisalela o frecventdinalta.
Saluam in consideraresituafiain caredentistuliqi exa-
mineazaportofoliul doar atunci cdnd primepteextrasulde
cont lunar de la firma de brokeraj.De vremece 67%din luni
vor fi pozitive,va trai doar patrll spasmepe an gi opt expe-
rienle inal!5toare.Vorbim despreacelaqidentist,care folo-
se;te acelea;istrategii.Acum, sa luam in calcul situalia in
caredentistul i;i urmire;te performanladoar o data pe an.
in urmatorii 20 de ani, cAtestesperanlalui de viafa,va expe-
rimenta19surprizepldcutesi doaruna neplacuta!
Aceastaproprietate de scalarea aleatoriului este, in
general,gresit infeleas5,chiar de c5tre profesioni;ti.Am
;i
intalnit oameni cu doctorat discutanddespreperformanla
observatape o scarade misurare a timpului ingusta(nu are
niciun sens,dupa oricarestandard).inainte de a ne lua din
nou de jurnali;ti, se impun mai multe observafii.
Privind lucrurile dintr-un alt unghi, daca luam rapor_
tul dintre zgomot si ceeace noi numim non-zgomot(aclica
coloanadin stAngalcoloana din dreapta),pe care avem aici
privilegiulde a-l examinacantitativ,atunciavemurmatoarea
situatie.Peparcursulunui an,observdmaproximativ0,7parti
de zgomotpentru fiecarepartede perforntanta.pe parcursul
unei luni, observam2,32parlide zgomotpentrufiecareparte
de performanla.Pe parcursulunei ore, S0 de parfi de zgo_
mot pentru fiecareparte de performanla,iar,intr_osecunda,
1 796de pdrli de zgomotpentrufiecarepartede perfbrmanta.
T2B
CAtevaconcluzii:
1. Peparcursulunui incrementscurt de timp, se obser-
vA variabilitateaportofoliului,nu rentabilitatea.Cu
alte cuvinte,se observavarianfa,nimic altceva.imi
repetmereuc[ ceeace seobserv5este,in cel mai bun
caz,o combinafiedintre varianfdgi rentabilitate,nu
doarrentabilitatea(insdemotiilor melenu le pasade
ceeace-mi spun singur).
2. Emoliile noastrenu sunt facute sI inleleagi argu-
mentul. Dentistul s-a descurcatmai bine cAnd a
avut de-a face cu declaraqiilunare decAtcu unele
mai frecvente.Poatear fi fost ;i mai bine pentru el
dacas-arfi limitat la declaraliianuale.(Dacdtu crezi
ca-[i poli controlaemofiile,gAnde;te-te;i la faptul
ca unii oamenicredca-sipot controlabdtiile inimii
saucrestereapdrului.)
3. CAndv'adun investitorcum iqi monitorizeazaporto-
foliul, cu pre{uri in timp real, de pe telefonulmobil
saude pe tableta,zAmbescgi iar zAmbesc.
in fine, presupunca nu sunt imun la asemeneadefecte
emotionale.Dar le fac fala neavAnddeloc accesla infor-
matie,cu unelemici excepfii.Repet,prefersi citescpoezii.
Dacdun evenimenteste suficientde irnportant,i;i va croi
druni pAnala urechilemelc.Voi reveniasupraacestuiaspect
la momentulpotrivit.
Aceeagimetodologiepoateexplicade ce ;tirile (scara
inalta)suntplinede zgomotgi de ce istoria(scarajoasA)este
lipsitAin mare masurade el idar incdrcatade problemede
r29
 interpretare).Asta explicade ce nu-mi place sa citesczia-
rele (in afaranecrologurilor),de ce nu sporovaiescniciodata
despre piele
;i de ce,cAndsunt intr-o salade tranzacfii,ma
vad cu matematicienii;i secretarii,nu cu traderii. Explica
de ce este mai bine sa citesti lunea The Newyorkerdecdr
TheWallStreetlournal in fiecaredimineala(din perspectiva
frecvenlei,nu doar a imenseidiferentede clasaintelectualA
dintre celedoudpublicatii).
in celedin urma,astaexplicade ce oameniicareana-
lizeaza aleatoriul prea indeaproapese epuizeaza,stor;i
de pe urma seriilor de spasmepe care le experimenteaza.
Indiferentce sustinoamenii,un spasmnegativnu estecom-
pensatprintr-unul pozitiv (unii psihologiestimeazaci efec-
tul negatival unei pierderimedii are o magnitudinede pdna
la2,5 ori mai maredecAtun evenimentpozitiv);seva ajunge
la un deficitemotional.
Acum, cd ;tii ca dentistul de inalta-frecvenla2reste
expusatAt stresului,cAt ;i spasmelorpozitive,si ca acestea
nu se anuleazareciproc,gAndeste-te ca oameniimbracatiin
halatede laboratorau examinatunele efecteinfrico;atoare
ale acestuitip de spasmenegativeasuprasistemuluineuro-
nal (efectulobi;nuit a$teptat:tensiunearterialaridicata;cel
mai pulin asteptat:stresulcronic duce la pierdereamemo-
riei, diminuareaplasticitaliicreieruluisi trauma cerebrala).
Dupd ;tiinfa mea,nu existastudii caresa investighezeefec-
tele exacteale epuizariiunui trader,dar o expunerezilnicA
2 1 Tradingulde inalta-frecventa
esteun tip de tranzactionarepe bazade
algoritmi,in carevolumemari de acfiunisunt cumparate;i vAndutein
mod automat,cu vitezefoarteridicate.(N. trad.)
130
la o asemeneacantitate de aleatoriu,fara prea mare posi-
bilitate de control, va avea urmari fiziologiceasupraunui
individ (nimenin-a studiatefecteleunei asemenea expuneri
asuprariscului de imbolnavirecu cancer).Ce nu au ingeles
economi;tii,de multa vreme,referitor la impacturilepozi-
tive ;i negativeeste cd atAt biologialor, cAt 9i intensitatea
sunt diferite.GAnde;te-teca ele sunt mediatein parli dife-
rite ale creierului- qi ci gradulde raiionalitatea deciziilor
luate dupa un cAqtigeste extrernde diferit de cel de dupa o
pierdere.
Relinetotodataimplicaliafaptului ca avereanu cAn-
tare;tela fel de greupentrubunastarea cuiva,cat conteazA
ruta folositdca sa ajungdla ea.
Unele persoane,aqa-numiteinfelepte ;i rafionale,ma
acuzdadeseaci ,,ignor"eventualeinformalii valoroasedin
cotidiene;i c[ refuz sa reduc detaliile zgomotului,tratAn-
du-le drept ,,evenimentepe termen scurt". CAliva dintre
angajatoriimei m-au acuzatca traiescpe o alta planet[.
Problemameanu e ca nu sunt rafionalgi cd sunt extrem
de predispusla a ma cufundain aleatoriu,provocAndu-mi
torturi emolionale.Suntcon;tientde nevoiameade a medita
pe o banca,in parcsauintr-o cafenea,departede informafie,
dar pot faceacestlucru doar dacasunt oarecumvaduvit de
ea. Singurulmeu avantaiin viala este ca imi cunoscunele
slabiciuni,in specialca sunt incapabilsa-mi infrAnezemo-
liile cAndvad ;tirile ;i nu sunt in staresa analizezo perfor-
manfa cu capul limpede.Tacereaeste mult mai buna. Mai
multe despreacestsubiectin Parteaa III-a.
CapitoLuL
4 sddespartagdndireade retorica(mai pulin in literaturi;i in
Hazard, absurd
gi intelectualul qtiinfific
DespredezvoltareageneratoruluiMonte Carlo pentru a
produceinteligenga
artificiala;ia facecontparalia
cu rigu-
roaseconstructenealeatorii.Razboaiele;tiin[ei patrund in
Iumeaafacerilor.De ceestetuldin mineadorasafie pacalit
de hazard.
Hazardul;i verbul
Mecanismulnostru Monte Carlo ne poate conducepe un
teritoriu mult mai literar. Tot mai mult, se face distincfia
dintre intelectualul;tiinfific ;i intelectualulliterat - culn-ri-
nAndcu a;a-numitele,,razboaie ale qtiinlei",grupariintri-
gante de non-savanfiliterafi impotriva savantilornu mai
pulin literafi. Distinclia dintre cele doua abordari i;i are
origineain Viena,in anii '30, unde un grup de fizicienia
decisca marilecA;tiguridin ;tiinla devin destulde impor-
tante incAtslremita pretentii;i pe teritoriuldelinut de qti-
infele umanistr-'.
DLrpaopinialor, gindirealiteraraar putea
ascundeo mullime de absurditatiplacuteauzului.Ei voiau
i32
poezie,unde igi avearostul).
Modul prin care au introdus rigoareain viala intelec-
tuala a fost prin a declaraca o afirmaliepoateaparlinedoar
uneiadin celedoui categorli:deductivd,de exemplu,,2+ 2 =
4", adicdderivAndirefutabildintr-un cadruaxiomaticprecis
definit (in cazul de fa!6, regulilearitmeticii), sau inductivd,
adicaverificabildprintr-o oarecaremetoda(experienld,sta-
tisticd etc.),de exemplu,,plottdca in Spania"sau ,,newyor-
kezii sunt,in general,bad[rani".
Orice altcevaputea fi doar o suma de aiureli contrafi-
cute (muzicaar fi putut fi un substitut mult mai bun pentru
metafizica).Inutilsd mai spun ci afirmaliileinductivepot fi
dificil, chiar imposibil,de veriflcat,dupa cum vom vedeain
problemaLebedeiNegre- iar empirismul poatefi mai rdu
decdt toate aiureliie atunci cAndofera incredereunei per-
soane(imi va lua cAtevacapitolepentru a-mi impune argu-
mentul).Totugi,a fost un bun inceputin a-i responsabiliza
pe intelectualisa asigureni;te dovezipentru afirmaliilelor.
AcestCercVienez a fost la origineadezvoltariilui Popper,
Wittgenstein(cel din a doua etapaa gAndirii),Carnap;i a
multor altora. Oricare ar fi rneritul ideilor lor originale,
impactul avut atAt asuprafilozoflei,cAt qi asuprapracticii
;tiinfei a fost semnificativ.O parte din impactul lor asupra
vietii intelectualenon-filozoficeincepesa se dezvolte,de;i
multmaiincet.
O modalitate imaginabild de discriminare intre un
intelectual gtiintific ;i un intelectualliterat este sa consi-
deri ca un intelectualstiinlific poate inlelege,de regula,ce
131
 a scriscelalalt,dar ca intelectualulliterat este incapabilsa
Inversarea
testu[uiTuring
facadiferenfadintre ;irurile insemnatepe hartie de un om
de gtiinlasi celeale unui non-savantsuperficial.Acestlucru Aleatoriulpoatefi de mare ajutor in aceastdchestiune.Caci
estesi mai evidentatunci cand intelectualulliterat incepe existao alta modalitate,mult mai distractiva,de a distinge
sa foloseasca conceptedin terminologia;tiintifica, cum ar intre un palavragiusi un gAnditor.Po[i uneori,cu ajutorul
fi ,,principiulincertitudinii',,,,teoremalui Gcidel,., unui generatorMonte Carlo,sa iterezi cevace poate trece
,,univers
paralel"sau ,,relativitate",fie in afara contextului,fie,
de drept discursliterar,insa nu pofi construiin mod aleatoriu
multe ori, cu un intelesopuscelui un discursstiintific. Retoricapoate fi construiti aleatoriu,
;tiinlific.
i1i sugerezsd cite;ti amuzantacarte a lui Alan Sokal, dar nu ;i cunoa;terea;tiinlificd autentica.Aceastaeste o
Fashionable Nonsense2?,pentru a-!i face o imagine despre aplicarea testuluiTuringpentru inteligenfaartificiala,dar in
aceastA practica(am rds atAt de zgomotosgi de des in timp sensinvers.in ce constAtestul Turing?Strdlucitulmatema-
ce citeamaceastacarte in avion, incat ceilalti pasageritot
tician britanic,excentricul;i pionierul in calculatoareAlan
sopteauchestii despremine). A rdsturnao carufa de refe_
Turinga inventaturmatorultest: sepoatespuneca un calcu-
ringe;tiinlifice intr-o lucrareesteo altd metodade a_l face
lator esteinteligentdacdreu;e;te (in medie)sa-l facape un
pe un intelectualliterat sa creadaca materialulpoartd
sigi- om care-iadreseaza intrebarisacreadaca arede-afacecu ull
liul ;tiinfei. in mod clar,pentruun om de;tiingd,
;tiingasta alt om. $i reversulsitualieiar trebui sa fie adevarat.Sepoate
in rigoareadeductiei,nu in referinleleintampldtoarela con-
spuneca un om esteneinteligentdacaii putem copiadiscur-
ceptegrandioaseprecumrelativitateageneralasauindeter-
sul cu ajutorulunui calculator,desprecare;tim ca estenein-
minareacuanticd.
teligent,si putemconvingepe cinevacd a fost scrisde un alt
O asemenearigoare poate fi exprimatain englezade om. Putemproduce,in mod completaleatoriu,o lucrarecare
baza.$tiinfa estemetodaqi rigoare;ea poatefi identificata
sa fie luata,in maremdsura,drept o scrierea lui Derrida?
in ceamai simplSscrierein proza.De exemplu,lucrul care
Rdspunsulpare si fie da. Pe lAngi farsalui Alan Sokal
m-a uimit in timp ceciteamGenaegoistri deRichardDawkins (acela;i care a scris cartea amintita anterior),care a pro-
a fostca,deqitextulnu confinenicio ecuatie,paretradusdin
dus niqte absurditaqi;i a reugit sa le publiceintr-o revista
limbaiulmatematicii.Totugi,esteo prozaartistica.
prestigioasa,exista ;i generatoareleMonte Carlo, progra-
mate sa structurezeastfelde texte qi sa scrielucrari intregi.
Alimentatecu texte ,,postmoderniste", ele pot generafraze
22 FashionableNonserrse:
postntodernIntellectuals'Abuse
of.science,
Alan Sokalgi feanBricmont,publicataprimadatAin Franfa,in 1997,
de aleatorii,dupdo metodanumitagramaticarecursivd, ;i pot
sub titlul de Impostures
Intellectuelles,
si, un an mai tarziu,'in edilie producefrazevalidegramatical,dar completlipsite de sens,
engleza. (N.trad.)
careseamanacu celeale lui Jacques Derrida,CamillePaglia

135
si ale altoraca ei. Din cauzaneclaritafiisalein gAndire,inte-
lectualitatealiterat[ poatefi pacalitade aleatoriu.
M-am jucatin cadrulprogramuluiUniversita[iiMonash,
din Australia,cu MecanismulDada,construitde Andrew C.
Bulhak,qi am generatcAtevalucrari continAndurmdtoarele
fraze:
Cu toate acestea, tema principalaa operelorlui Rushdie
nu esteteoria,a$acum sugereaza paradigmadialecticaa
realitdlii,ci preteoria.Premisaparadigmeineosemanti-
ce a discursuluipresupunefaptul ci identitateasexuald
are,in mod ironic,semnificaf ie.
Potfi dezvdluitemulte naratiuniprivindrolul scrii-
torului ca observator. S-arputeaspuneca,dacanarafiu-
neaculturalarezistd,trebuiesa alegemintre paradigma
dialecticaa rnarxismuluinarativ si marxismulneocon-
ceptual.Analiza lui Sartredesprenaratiuneaculturald
susline cd societatea,in mod paradoxal,are o valoare
obiectivd.
Astfel,premisaparadigmeide expresieneodialec-
tica implicd faptul ca constiinlapoatefi folositdpentrll
intarirea ierarhiei,dar nuntai daca realitateaeste dis-
tinctd de con;tiinqa;dacanu estecazul,putempresupu-
ne cd limbaiulare inlelesintrirrsec.
Unelediscursuride afaceriaparfin,in felul lor, acestei
categorii,doar ca sunt mai puiin elegantesi folosescun tip
diferit de vocabulardecAtcele literare.Putem construi in
mod aleatoriuun discurscareil imit[ pe cel al directoru-
lui tau executiv,pentru a ne asiguraca lucrurile spusede el
136
au valoare;i nu sunt doar ni;te aiureli pompoaseale unei
persoanecarea avut norocul sa fie numita in aceafuncfie'
Cum?Selectezila intAmplarecinci frazede mai ios,apoifaci
legaturaintre ele,addugAnd un minimum de cuvinte,pentru
a construiun discursvalid gramatical.
Proteidmintereseleclienfilor no;tri / drutnul inainte /
valorile noastre sunt oamenii no;tri / creareavalorii
acfionariatului / viziunea noastrd / expertiza noastra
consti in / oferim solulii interactive/ ne poziliondm pe
aceastapia\d/cum si ne servimmai bine clienlii / un
chin scurt pentru un profit indelungat/ vom fi rdsplitili
pe termen lung / acfiondmfolosindpunctelenoastretari
pentru a ni le imbundtdlipe celeslabe/ curajul;i hotd-
rAreavor izbAndi/ suntenrfideli inovaliei ;i tehnologiei/
un angajatfericitesteun angalatproductiv/ angaiament
fatd de excelenld/ plan strategic/ etica muncii noastre'
DacaseamAnipreatare cu discursulpe caretocmai l-ai
auzitde ia;eful companieitale,atunciili sugerezsa-[i cauli
o alre slujba.
Lor
Pirintetetuturorpseudoganditori
Este diflcil sa rezi;ti disculiei despreistoria artificialafara
un comentariula adresaparintelui tuturor pseudogandito-
rilor: Hegel.Acestascriaintr-un jargoncarenu are niciun
sensin afaraunei cafenelechic de pe RiveGauchedin Paris
sau a unui clepartamental vreunei universitalibine izolate
1.37
de lumea reala.Sugestiamea este acest pasajdin ,,filozo-
ful" german (pasajula fost detectat,tradus gi ultragiat de
Karl Popper):
Sunetul este schimbareaprodusa in starea specifica
segregariipdrpilormateriale;i in negareaacesteistdri;
doaro idealitateabstractdsauideala,ca sd spunemaga,
a aceleispecificalii.Dar aceastaschimbare,in consecin-
ta, reprezintdimediat,la rdndulei, negareasubzistentei
materialespeciflce;careeste,asadar,o idealitatereala
a gravitifii specifice;i a coeziunii,si anume caldura.
incalzireacorpurilorsonore,asemeneacelorde percutie
sau de frecare,reprezintaaspectulcdldurii,originAnd
conceptualimpreundcu sunetul.
Nici micar un mecanismMonte Carlo n-ar putea suna
atAtde haoticprecummarelemaestrufilozof;i gAnditor(ar fi
nevoiede o mullime de esantioanealeatoriipentru a obtine
amesteculdintre ,,cdldurd"si ,,sunet".Oarneniinumescasta
filozofie;i o subvenfioneazaadeseadin taxelecontribuabi-
lilor! Acum, ia in calculfaptul ca gAndireahegeliandeste,
in general,legatade abordarea
,,stiintifica"a istoriei;a avut
drept rezultat regimurile marxiste qi chiar o ramura noua
de gAndire,numita ,,neo-hegelianism". Ace;ti ,,gAnditori,.
ar
trebui saparticipela un cursuniversitarde teoriae;antionA-
rii statisticeinaintede a li se da drumulin lume.
138
PoezieMonte Carlo
Existasituatii candimi placesafiu pdcilit de hazard.Alergia
mea la aberafiiqi poliloghiese risipe;te cdndvine vorbade
arta ;i poezie.Pe de o parte,incercsd md definescqi sa ma
colnportoficialca un hiper-realist, calculat,caredepisteaza
imediat rolul norocului;pe de alta parte, nu am nicio reli-
nere in a-mi ingSduitot felul de superstiliipersonale.unde
stabilesclimita? Raspunsulestein estetice.unele forme de
esteticareprezintao atracliepentru cevadin biologianoas-
tra. indiferentdaceprovin sau nu din asocierialeatorii sau
din simple halucinafii. ceva din genele noastreumane se
lasaprofund emolionatde neclaritatea;i ambiguitatealim-
baiului; atunci de ce sa ne impotrivim?
Iubitoruldepoezie;idelimbaidinmineafostinilial
deprimat de povesteaexerciliului poetic ,,cadavreexquis",
prin care propozilii interesante;i poetice sunt construite
aleatoriu.Amestecandlaolalti destulecuvinte,se vor pro-
duce,conform legilor combinatoricii,unele metaforeneo-
biqnuite ;i cu o sonoritatemagica.Cel pufin' nu se poate
negafaptul ca uneledintre acestepoeziisunt de o frumusele
cople;itoare.Cui ii pas[ de originealor dacareuqescsa ue
satisfacasimlurile estetice?
Istoria metodei ,,cadavreexquis" este urmdtoarea'in
urma Primului RazboiMondial, un grup de poeli suprare-
ali;ti - printre careAndr6 Breton,papa lor' Paul Eluard,;i
allii - s-a intalnit in cafeneleqi a incercaturmatorul exer-
ciliu (criticii literari moderni atribuie exerciliul starii de
deprimarede duparazboi;i nevoiide a evadadin realitate;.
pe o bucataimpaturitd de hartie, pe rand, fiecaredintre ei
r39
trebuia sa scrie o parte predeterminataa unei propozilii,
fara sa cunoascaalegereacelorlalti.primul alegeaun adjec-
tiv, al doileaun substantiv,al treileaun verb,al patruleaun
adjectivsi al cincileaun substantiv.Primul exercifiupubli-
cat al unui astfelde aranjamentaleatoriu(;i colectiv)a pro-
dus urmdtoareapropozifiepoeticd:
Rafinatelecadavrevor beanoul vin.
(Lescadavres exquisboirontIe vin nouveau.)
Impresionant?Suna chiar ;i mai poetic in originalul
francez.Au fost produsepoezii destul de impresionantein
aceastdmanierd,uneori cu ajutorul calculatorului.Dar, in
afarafrumusefiiasociafiilorproprii, poezianu a fost nicio-
datd luata in serioscu adevarat,fie ca a fost vorbade emfaza
aleatoriea unuia saua mai multor creieredezorganizate fie
de construcfiileelaborateale unui creatorconstient.
Acum,indiferent dacapoeziaa fost oblinuta printr-un
mecanismMonte Carlo sau cdntatade un orb in Asia Mica,
limbaiul are putereade a aduceplacere;i alinare.Testarea
validitafii ei intelectuale,prin traducereasa in argumente
logicesimple,i-ar rapi forfa intr-o oarecarenrasurA,uneori
in mod excesiv;nimic nu poatefi mai searbaddecdt poezia
tradusd.Un argumentconvingatoral rolului limbajului este
existenfalimbilor sacrecare au supraviefuitnecoruptede
testelede seriozitateale utilizariizilnice.Religiilesemitice,
adicaiudaismul,islamul si cregtinismuloriginar,au inteles
acestaspect:pastreazao limba departede rationalizarea
140
utilizariizilniceqi evitacoruperea cauzatade limbilelocale.
Cu patru deceniiin urma,bisericacatolicaa tradusdin latina
sluibelesi liturghiile in limbile vernaculare;unii s-ar putea
intrebadacaastaa caLlzato diminuarea credinleireligioase.
Dintr-odata,religias-a supusjudecaliistandardelorintelec-
tuale qi ;tiinlifice, dar nu ;i a celorestetice.Bisericaortodoxa
greacaa comis o greqealanorocoasacAnda tradus o parte
dintre rugaciunileei din greacaliturgica in vernacularul
semit,vorbit de greco-sirieniidin regiuneaAntiohiei (sudul
Turciei;i Siriade Nord),alegAndarabaclasica,o limba com-
plet moarta.Conalionaliimei au astfel norocul sd se roage
intr-un amestecde koinddisparut(greacaliturgica)Ei araba
coranica,lafel de moarta.
Ce are a face acest aspectcu o carte desprehazard?
'
Naturanoastr[ umanane dicteazdnevoiade pdchdmignon23
Chiar ;i economi;tii,care de obiceigasescmodalitali com-
plet absconsede a evadadin realitate,incep si inleleag[ ca
ceeace ne facesa vibram nu esteneapdratcontabilulcalcu-
lat dinauntrul nostru. Nu trebuie sa fim ra[ionali ;i ;tiinqi-
fici canclne confruntamcu {etaliile vietii noastrede zi cu
zi - ci doar cu cele care ne pot rdni ;i ameninla supravie-
facemexact
fuirea. Existenfamodernapare sd ne invite sa
contrariul; sa devenimextrem de realiqti ;i de intelectuali
atunci cAnde vorba de chestiuniprecttmreligia qi compor-
tamentul personal;i, totodata, cAt se poate de irafionali
cAnclse aiungela problemedominateclehazard(de exenr-
plu, investigiilede portofoliusattceleirnobiliare). Am ar'rtt
colegi,,,ratiotlali",oarncnicare llll pricept1ece preluiesc
ii . . t . f i . si t i U i c i u n i "i ,n f t a r r c e z ai n, o r i g i n a l(. N ' f r n r i ' )
141
 eu poezialui Baudelaire;i a lui saint-fohn persesau scrii-
tori obscuri(gi adeseaimpenetrabili)precumElias canetti, CapitoLul.5
f.L. Borgessau Walter Benjamin.Totu;i, sunt absorbiti de
ascultarea,,analizelor"unui ,gu.u" de televiziunesau
de
Supraviefuireacelui mai pufin apt -
cumpArarea de acliuni la o companiedesprecarenu cunosc poate fi evolufia picaliti de hazard?
absolutnimic, doar pe bazaunor ponturi de la vecinii
care
conducmasini scumpe.Cerculde la Viena,prin renunfarea
sa la filozofiabazatape poliloghiein stil hegelian,a explicat
ca,din perspectiva;tiinfifica, aceastaeradoarbalast,iar,
din Un studiude cazdespredouaevenimente rare.Despreeve-
perspectiviartistica,era inferioardmuzicii.Trebuie
sd recu- rimente rare ;i evolugie.Curn,,darwirismul" ;i evolugia
noscca il gasescpe Baudelairemult n-raiplacutde frecventat
sunt concepteprosttngelesetn lumeanon-biologica. Viaga
decatcrainiciide stiri de la cNN sauvorbelelui Georgewill.
nu estecontinud.Cum va fi pacalitaevoluyiade hazard.
Existaun proverbidig: ,,Dacavoi fi obligat sd mandnc ProlegontenaIa problemainductiei.
porc,macarsafie de ceamai bunacalitate."Dacavoi pdca-
fi
lit de hazard,mdcarsa fie frumos (;i inofensiv).Acestargu_
ment va fi reluat in parteaa III-a.

Carlos,vrafitorul piefeloremergente
Obi;nuiam sa-l intAlnescpe Carlosla diferite petreceriin
New York,la careveneaimpecabilimbracat,degiera un pic
timid fald dedoamne.Aveamnaiaml sa-ltachinez9isa-ldes-
cosin legaturacu felul in careiqi cAqtiga existenta,;ianume
desprecumparareasauvAnzareade obliga{iunide pe pielele
emergente.Fiind un domn politicos,imi respectasolicita-
rile, dar cu incordare;in ciudafaptului cAvorbeaenglezaflu-
ent, pareasa facaun consummarede efort,careii contracta
rnuqchiicapuluisi ai gAtr-rlui(unii oameninu sunt inzestrafi
sA vorbeascalirnbi strdinc').Ce sunt obligaliunilepielelor
emergente? ,,Piataemergent5"esteeufemismulcorectpoli-
tic pentrua definio lara carenu estefoartedezvoltata (caun

L43
 scepticce sunt,eu nu sunt de acordcu o astfelde certitudine
lingvisticaprecum,,emergenta"). obligatiuniresunt instru-
mente financiareemisede acesteguvernestraine,in special
de Rusia,Mexic,Brazilia,Argentina Turcia.Ele se vAndpe
;i
mdrunfi; cand acesteguvernenu o duc bine. Investitoriiau
intrat bruscpe acestepie{e la inceputulaniror'90 si au for-
lat nota in continuare,tot mai mult, prin achizitionareade
titluri din ce in ce mai exotice.Toateaceste
ldri construiau
hoteluri oriunde existau posturi TV americaneprin cablu,
cluburi de fit'ess echipatecu benzi de arergare televi-
;i
zoarecu ecranelate, care le permiteausd se alaturecomu-
nitalii globale.Togiaveauaccesra aceia;igr,rruqi animatori
financiari.Bancheriiveneausd investeascain obligatiunile
lor, iar larile foloseauveniturilepentru a construihoteluri si
mai frumoase,qi astfelveneau mai multi investitori.La un
;i
moment dat, acesteobligagiuniau devenito moda qi trans_
formaurnarunfi;ul in bani grei; cei careaveaumAcaro iclee
despreele au acumulatavericolosale.
chipurile, carlos provine dintr-o familie aristocrata
din AmericaLatina,carea fost teribil de sdracitacreproble-
mele economicedin anii '80, dar, repet,rareoriam intAI_
nit pe cinevadintr-o tara devastataa carui familie sd nu fi
definut, intr-o anumita conjunctura,o intreaga provincie
sau,de exemplu,sa fi aprovizionatfamilia
larului cu seturi
de domino.Dupa studii uni'ersitarestralucite,a mers la
Harvardpentru a-;i obline doctoratulin economie,dupa
cum era obiceiul aristocragilorlatino-americaniin acei
monrent(pentrua-Eisarvaeconomiilede rdurcerorfaradoc-
torat).Eraun studentbun,clarnu qi-aputut gasiun subiect
1.44
decentpentru tezade disertafie.Nici nu i-a cAqtigatrespec-
tulconducdtoruluisiu de doctorat,careil consideralipsit de
imaginafie.Carloss-a mullumit cu o diplomdde master;i o
carierdpe Wall Street.
Biroul pentru piele emergenteal unei bdnci din New
York, proasp[t infiinlat, l-a angajat pe Carlos in 1992.
Aveatot ce-i trebuia pentru succes;qtia unde sa gaseasca
pe hartl ldrile care emiteau ,,obligafiuniBrady", instru-
mente de crean{a denominatein dolari, emise de fdrile
Pufin Dezvoltate.$tia ce inseamna Produs Intern Brut.
Pirea serios,istegEi cu darul vorbirii, in ciuda puternicului
sau accentspaniol.Era genul de persoanain carebancherii
aveauincrederesa o prezinteclienlilor. Ce contrastfala de
ceilalli traderilipsili de eleganla.
Carlosa ajuns acolo fix la timp pentru a vedeacum se
petreceaulucrurile pe aceapiafa. CAnds-a alaturatbancii,
sfera de circulalie a instrumentelorde creanfade pe pie-
fele emergenteera mic5 ;i traderii erau amplasa{iin pdrfile
indezirabileale platformelorde tranzactionare.Dar activi-
tatea a devenitrapid o parte importantd ;i in cresteredin
veniturilebdncii.
El era reprezentativpentru aceastacomunitatea tra-
derilor pielelor emergente;ace;tia formeazao adunatura
de aristocrafi cosmopolili din iumea pielelor emel'geltte
care imi reamintegtede ora internafionalaa cafelei2a de la
$coala\,Vharton.Mi se pare ciudat ci rareori o persoanase
specializeazA pe pia[aloculuisiiunatal.N4exicanii cu sediul
24 Ord de socializareintre elevi,in unele ;coli din SLJA,
in careacestia
disctrtainformalla o ceascade cafeasaude ceai.qN.trad.\
145
 la Londra tranzacfioneazatitluri ruse;ti, iranienii ;i grecii
sunt specializafiin obligafiuni braziliene,iar argentinienii
vand titluri de valoareturceqti.spre deosebirede traderii cu
care am avut eu contact,ace;tia sunt, de reguld,civilizati,
bine imbracafi,colectioneazd arta, fdrd a fi intelectuali.par
preaconformi;ti pentru a fi traderiadevarafi.Maioritateaau
intre treizecigi patruzecide ani, datoritatineretii pietei.E de
asteptatca multi sddefindabonamentede stagiunela Opera
Metropolitani.Traderiiadevarati,credeu,se imbracanegli-
jent, sunt de multe ori urAgi;iafi;eazacuriozitateaintelectu-
ali a cuivamai degrabainteresatde informatiilerevelatoare
dintr-un tomberondecAtde un tablou de C6zanne.
Carlosa prosperatca trader-economist.Avea o retea
marede prieteniin diferite!5ri latino-americane
qi qtiaexact
ce se intAmplaacolo.Cumpdraobligagiunicare i se pdreau
atractivefie pentru ca ii plateau o ratd buna de dobAnda,
fie pentru cd el credeaca vor devenimai solicitatein vii-
tor, crescAndu-le astfelpreful.Ar fl gre;it poatesd-l numim
trader.Un trader cumparasi vinde (poatevinde cevace nu
detine, rascumpdrAnd mai tirziu acel ceva,in speranlaca
va profita de pe urma unui declin; acestprocesse numeste
,,scurtdturd").Carlosdoar cumpara- ;i cumpdradin greu.
Consideraca prima consistentdde risc i se plateqtepentru
a pastraacesteobligaliuni,datoritdvalorii economicecon_
tinute de imprumuturile acordateacestor[ari. Scurtaturile,
dupaparereasa,nu aveauniciun infeleseconomic.
in cadrul bancii, Carlosera omul de referintd pentru
pielele emergente.Putea scoatecifrele economiceca din
palarie.Lua regulat prdnzul cu pre;edintelebancii. Dupa
opinia sa,tranzactiileinsemnaueconomie,nimic altceva.Au
1.46
funclionat bine pentru el. A obginut promovare dupa pro-
movare, pind cAnd a devenit trader-;ef al biroului pentru
piele emergenteal instituliei. incepAnddin 1995,Carloss-a
descurcatexponenlialmai bine in noua sa funclie, oblinAnd
o extindereclecapitalin mod constant(adici bancaii aloca
pentru operaliunile sale o parte tot mai mare din fondu-
noile
rile ei) - atAt de repede,incAt nu reu$easa foloseasca
limite de risc.
A n i ib u n i
Motivul pentru care Carlosa avut parte de ni;te ani buni nu
a fost doar pentru ca a cumpdratobligaliuni de piald emer-
genta,iarvaloarealor a crescutin perioadarespectiva. Ci mai
alespentru ca a cumpdratscufundari.A acumulatcAndpre-
Anul 1997at fi
lurile au experimentato panica de moment.
fost unul prostdacanu ar fi adaugatcfutig poziliei saledupa
scufundareadin octombriecare a insolit falsa prabuqirea
pielei de acliuni petrecutain acealun5. Depd;ireaacestor
mici r[sturnari de soarta l-a facut invincibil. Nu putea da
greq.crerJeaca intuilia economicacu care este inzestratii
permitea sa ia deciziile de tranzacfionarecorecte'Dup[ o
scufundarea piefei, verificafundamenteleqi, dacd acestea
rdmineau valabile,cumparb;i mai multe active,revenin-
du-;i pe masurdce piala se revigora.AnalizAndretrospec-
tiv obligaliunile de piafd emergentl dintre momentul in
careCarlosa inceput sa se implice pe acestepiele ;i ultima
sa primd incasatain decembrie 1997,se observ[ o linie
oblic[ ascendenta, cu oscilafiiocazionale,ca, de exemplu,
1,47
 devalorizarea mexicanadin 1995,urmata de o cre;teresus-
linutA prelungita. Se mai pot observa;i unele scufunddri
intamplatoare,cares-au dovedita fi fost,,oportunitdfiexce_
lente de cumpdrare".
Varah-ri1998a fost ceacarel-a ruinat pe Carlos_ acea
ultirna scufundarenu s-a mai transformat intr-o creqtere
susfinuta.Registrulsau de tranzacfii nu cunoscusepAna
atunci decAt un singur trimestru prost - dar unul prost
cu adevdrat.in anii precccienti,cAstigasepentru banca sa,
in rnod cumulat, aproapeB0 de milioane de dolari. intr-.
singuravard, a pierdut 300 de milioane.Ce s-a intAmplat?
i' iunie, cand piafa a inceputsa se scufunde,surselesale
ar-nicale l-au inforrnatca vdnzareaera doar rezultatul unei
,,lichidiri" efectuatede un fond de heclgingdin New |ersey,
condusde un fost profesorde la wharton. Fondulrespectiv
era specializat in titluri ipotecaresi tocmaiprimiseinstruc-
tiuni sa-qilichidezeinventarulglobal. Inventarul conlinea
unele obligafiuni rusesti, datorita faptului ca majoritatea
devoratorilorde rctndament, a$acum sunt cunoscllteaceste
fonduri,sunt impiicati in activitateade construirea unui
portofoliu,,diversificat" de titluri cu randamentridicat.
S c i d e r em e d i e
catrdpialaa inceputsascada, carlosa acumulatqimai multe
obiigaliunirusesti,la un pre! nrediucie52 de dorari.Astaera
cevaspecificpentru Carlos,scadereamedieri.problemele.
a consideratel, nu au nimic de-a facecu Rusiaqi existaun
ii s.o,r,'*r ri.ti,, r. refera ra achizi(iaunor ca'titati acritionalede
stocr.rf
i de valoridetinutccleiade un investitordupace a scazutpre[ul.
1.48
fond din Newfersey,condusde un savantnebun,careaveasA
pe bttze:Esteo li-chi-da-re!"
deciddsoartaRusiei.,,Cititi-mi
a lipat la cei carei-au pus tranzacliasub semnulintrebarii.
PAndla sfArsitullui iunie, veniturile saledin tranzaclii
pentruanul 1998au scazutde la 60 de milioanede dolarila
20 de nrilioanede dolari.Asta l-a infuriat. Dar a calculatca,
in cazul in carepia[a va revenila vAnzarilepre-Newfersey,
ar crestecu 100 de milioane.Asta era inerritabil,a suslinut
el. Acesteobligaliuni nu se vor vinde niciodatasub 48 de
dolari,a zis el. Riscaatdt de pugin,pentru un cA;tigpotential
atat de mare.
Apoi a venit lunaiulie.Pialaa mai sclzut pufin.Obliga-
liunea ruseasca de referinll eraacumla 43 de dolari.Pozifiile
lui erau scufundate,insa a crescutmiza.PAni acum,pentru
u n a n ,s c a z u sceu 3 0 d e m i l i o a n ed e d o l a r i .$ e f i il u i i n c e p u -
sera sa se agite, dar el a continuat sa le spuuaca, pAndla
urm5, Rusianu se va scufunda.A repetatcli;eul ca era prea
mare ca sd se pr[bugeasca. A estimatca rascumpArarea lor ii
va costaatAtde pufin, iar economiamondialava aveaatAtCe
mult de beneficiat,incAtnu aveaniciun senssa-;i lichicleze
inventarulacum.,,Acesta esteun moment sa cumperi,nu sa
vinz7",a tot repetat.,,Acesteobligaliuni se tranzaclioneazA
foarte aproapede valoarealor posibilade neplatii."Cu alte
cuvinte,dacdRusiaar fi intrat in imposibilitatede plata ;i
ar fi ramasfard dolari pentru a achitadobinda impruntutu-
rilor sale,acesteclbligafiuniabiadacAs'ar clinti. De unde ii
veniseideeaasta?Din disculiilecu aili traderiqi economi;ti
i.ja.r". --Ji. .i ,r, ,..tui,ni,l.;;t.\t;;, pt.'turri"t.,ri'.ir" f,tt6'
s t o c t t l .( N . / r ' i r r l . )
i n r r e s t i t o r t tal c t t t u p ! l a t
i49
ai pieteloremergente(sautraderi-economisti hibrizi).carlos
si-a plasatjumatatedin avereasa netd de atunci.5 milioane
de dolari, in Fondul Principalde Obligagiunial Rusiei.,,Le
voi retragecu profit", i-a spusbrokeruluide acliuni cAnda
efectuattranzaclia.
Linii n nisip
Piafaa continuatsf,treacapragulliniilor din nisip26.La ince-
putul lui august,tranzactiileajunseserala treizeci.La mii_
locul lui august,la douazeci.$i el nu efectuanicio acfiune.
Simteacd preful de pe ecranesteirelevantpentru afacerea
sa de cumparareade ,,valori".
Semneleluptei obositoareau inceputsase manifestein
comportamentullui. Carlosa devenitagitat ;i ;i-a pierdut o
parte din calm.A lipat la cinevaintr-o intAlnire:,,Opririlein
pierderesunt pentru gogomani!Eu n-am de gAndsa cum-
p5r scump;i sa vAnd ieftin!" pe parcursulserieide succese
repurtate,se invalasesa-i umileasca;i sa-i ddscaleasca pe
traderii de pe pielele non-emergente.,,Dacdne-am fi retras
in octombrie 1997,dupa pierdereanoastrd masivd,n-am
mai fi a'vutrezultatelealeaexcelentepe anul lggT*,puteafi
auzit repetAnd.De asemenea, a transmisconducerii:,.Aceste
obligaliuni se tranzactioneazd la niveluri foartescdzute.cei
care pot investi acum pe acestepiete vor realiza profituri
grozave."in flecaredimineafa,Carlospetreceao ora discu-
tAnd situaliacu economi;tii de piala din intreagalume.Toti
26 Expresiecarese referala o decizieale careirezultatesunt definitivesi
ireversibile.
(N.trad.)
150
pareausa suslina o povestesimilara:aceast[vAnzareeste
exagerata.
Biroul lui Carlosa experimentatpierderiqi pe alte piele
emergente.A mai pierdut bani pe piala intern[ a Obligali-
unilor Ruse;ti in Ruble.Pierderilesale se acumulau,dar a
continuat sa transmit[ conduceriizvonuri desprepierderi
foarte mari inregistratede alte banci - mult mai mari decdt
a lui. S-a simlit obligat sa aratecd ,,sedescurcdrelativbine,
prin compara[iecu restul industriei".Acestaesteun simp-
tom al problemelorsistemice;demonstreazaca exista o
intreagecomunitatede traderi care se ocupdcu exact ace-
la$i lucru. Astfel de afirmafii, cum ca ;i alli traderi au dat
Construcliamentalaa unui
de bucluc,sunt autoacuzatoare.
trader ar trebui sa-l determine sd acfioneze complet altfel
decatceilallioameni.
Catre sfirqitul lui august,activeleetalon ale Fondului
Principalde Obligaliuni al Rusieise tranzaclionaucu mai
pulin de 10 dolari.Avereaneta a lui Carlosa scazutla iumd-
tate. A fost destituit.La fel qi sefullui, liderul proceselorde
tranzacfii.Preqedintelebancii a fost mutat intr-o ,,pozifie
nou creatd".Membriiconsiliuluide conducerenu au reuqitsa
inleleagade ce bancalor s-a expusatAt de mult in fala unui
-
guverncarenu-qi plateanici macarpropriii angaiali prin-
tre care,in mod ingriiorator,se gAseau;i soldalii inarmali'
Acestaa fost un mic amanunt pe care economi;tii pielelor
emergentede pe glob au uitat sa-l ia in considerare,din
cauzapreamultor disculii purtateintre ei. Traderulveteran
Marty O'Connellnume;te acestprocesefectul cazarmeide
pompieri.El a observatca pompieriicareau preanlult timp
151
la dispozilieca sAdiscuteintre ei aiungsacadade acordasu-
pra multor chestiipe careun observatorimpartial,din exte-
rior, le-ar gasiridicole(ei dezvoltaconvingeripoliticefoarte
asemandtoare intre ele).Psihologiiii dauun numemai sofis-
ticat, dar prietenulMarty nu arenici o pregdtirein domeniul
gtiin[elorcomportamentale.
Tocilarii de la Fondul Monetar Internafional au fost
du;i de nas de guvernul rus, care i;i masluisebilanful. Sd
ne reamintim cd existdeconomi;ti care sunt evaluafidupd
cAt de inteligent vorbesc,nu dupi o masurare;tiinfiflca a
gradului lor de cunoasterea realitagii.Totu$i,pregulobli-
galiunilor nu s-a ldsatpicalit. A ;tiut mai multe dec6teco-
nomi;tii, mai multe decAtalde Carlosdin departamenteie
pieteloremergente.
Louie,un traderveterande la biroul vecin,caresuferise
mult de pe urma acestortraderi ai piefelor emergente,era
astfelrazbunat.Louie era pe atunci un traderde cincizeci
;i
doi de ani, nascut;i crescutin Brooklyn,carein ultimeletrei
deceniisupravietuisefiecdruiciclu imaginabilal piefei. L-a
privit calm pe Carlos,cum era escortatde un gardiancatre
u;d, ca un soldatdus in arena.Si a mormdit cu accentulsau
de Brooklyn:,,Economie $menologie.Totul tine de dinamica
pie!ei."
Carlosa ie;it acumde pe piafa.posibilitateaca istoria
sa-i deadreptate(la un momentdat, in viitor) nu are nimic
de-a face cu faptul ca este un trader prost. Are toate tra-
saturile unui gentlemanserios;i ar fi un ginere icleal.Dar
are aproapetoate atributeleunui trader prost. Si, in orice
rnoment,cei mai bogati traderi sunt, adesea.si cei mai
1.52
proEti.Voi denumi acestprocesproblemasecliuniitransver-
sale:la un moment dat, pe piafa, cei mai de succestraderi
sunt,dupl toateprobabilitalile,cei careseadapteazacel mai
bine ultimului ciclu.Acestlucru nu se intAmplapreadesin
cazul dentigtilorsau pianiqtilor- pentru cd acesteprofesii
sunt imune la hazard.
fohn,traderulde marerandament
Am f[cut cuno;tin{dcu f ohn,vecinullui Nero,in Capitolul1'
La vArstade treizeci ;i cinci de ani, lucra de ;apte ani pe
Wall Streetca trader de acliuni randamentridicat,inca din
momentul absolvirii$colii de AfaceriLubin a universitdlii
Pace.A aiunsin timp recordsdconduci o echipade zecetra-
deri - datoritaunei tranzifii intre douafirme similarede pe
Wall Street,care i-au oferit un contractde partajarea pro-
fitului generos.Contractulii permiteasi fie pldtit 20% din
profiturile lui, a;a cum se inflfi;au la sfAr;itul fiecarui an
calendaristic. in plus,i sepermiteasi-qi investeasca propriii
bani in tranzac{ii- un mareprivilegitt.
lohn nu erao persoana caresa poatafi numitA,in prin-
cipiu, inteligenta,dar se credeadespreel ca era itrzestrat
cu un bun siml pentru afaceri.Se spuneadespreel ca era
,,pragmatic" Dadeaimpresiaca erattn busi-
si ,,profesionist".
nessnlaninnascut,nespunAldniciodatacevacAtde cAtbizar
saunelalocullui. iqi pastracalmulin majoritateasitualiilor,
tradandu-qirar emoliile.chiar ;i infuraturalui ocazionala
(aici e Wall Streetl)era atAt de contextuala,incAt suna,ei
bine"profesionist.
153
 |ohn se imbrica impecabil.Acest lucru se datora, in
parte, calatoriilor sale lunare la Londra,unde unitatea sa
avea un departament satelit care supravegheaactivitatile
europenecu randament ridicat. Purta un costum inchis
SavileRow,croit la comanda,cu o cravati Ferragamo- des-
tul cAt sa dea impresiaca estesimbolul profesionistuluide
pe Wall Street.De fiecaredata cdnd Nero se intAlneacu el,
rdmAneacu impresiadespresineca estesdrac[ciosimbracat.
Biroul lui ]ohn se implica, in principal, in activitati
numite tranzacfii cu ,,randamentridicat", care constau
in cumparareade obligafiuni ,,ieftine",de l0%, sa zicem,
in timp ce rata de imprumut a institutiei saleera de 5,5%.
Adunaun venit de 4,5%", caresenume;te ;i diferen;ialulratei
dobdnzii- ce poate parea mic, doar ca se putea echilibra
qi-;i putea multiplica acestprofit prin intermediul efectu-
A procedatastfelin diferitetari, imprumutAnd
lui de levier27.
la rata de dobAndalocald si investind in active ,,riscante".
I-a fost usor sd adunepeste5 miliarde de dolari in valoarea
nominalaa unor astfelde tranzaclii,efectuatepe mai multe
continente.A acoperitexpunereala rata dobAnziiprin vdn-
zareade contractede obligafiunifutures2s
americane,bri-
tanice,franceze;i ale altor guverne,limitAnd astfel pariul
pus pe diferenfialuldintre celedouainstrumente.Sesimtea
proteiat prin aceastdstrategiede acoperirea riscurilor(sau
2 7 Factorulsauefectulde levieraparein situafiain carecapitalulimpru-
mutat esteinvestitla o rata superioararateidobAnzii.(N.trad.)
2 8 Un contractfutureseste un angajamentstandardizatintre doi par-
teneri, un vAnzator;i un cumparator,de a vinde, respectivcle a
cun'rpara un bun (marfuri,acfiuni,valute,aur etc.)la un pre! stabilitin
momentulincheieriitranzac{ieisi cu executarea contractuluila o data
viitoare (futltre).(N. trad.)
1.54
a$acredea)impotrivafluctualiilor urete ale ratelorinterna-
lionale ale dobAnzii.
Cuantulcarese pricepea 9i ecualii
|'acomputere
fohn era asistatde Henry, un cuant strdin, al cirui accent
englezescera de neinfeles,dar desprecarese credeaca era
cel pulin la fel de priceput la metodelede managemental
riscului. |ohn nu ;tia deloc matematic[; dar se bizuia pe
Henry.,,Creierullui qi simful meu pentru afaceri",obiqnuia
sf, spuna.Henry ii furniza evaluirile de risc ale intregului
portofoliu.De fiecaredati cAndfohn iqi fdceagriii, ii cerea
lui Henry un nou raport actualizat.Henry era studentlicen-
fiat la CercetareOperafionalain momentul cAndl-a anga-
iat lohn. Specialitatealui era intr-un domeniu intitulat
EconomieComputalionala, care,dupacum indica;i numele,
pare sa se concentrezeexclusivpe rulareaprogramelorde
calculator peste noapte.Venitul lui Henry a trecut de la
50 000 de dolari la 600 000 in trei ani.
Ceamai mare parte a profitului oblinut de Johnpentru
institutie nu se datora diferenlialuluiratei dobanziidintre
instrumenteledescrisemai sus.Ci proveneadin modificarile
valorii titlurilor definute de fohn, datoratein specialfaptu-
lui ca mulli alli traderi le achizilionauimitAnd strategiade
tranzaclie a lui John (determinAndastfel crestereaprelu-
lui aceloractive).Diferenlialulratei dobAnziise apropiade
ceeace Tohnconsideraca reprezenta,,valoarea justa".fohn
credeaca metodelefolosite de el pentru calcularea,,valorii
Eraspriiinit de un intregdepartament,
iuste"erausanatoase.
155
care-l aiuta sa analizezeqi sa determinecareerau obligali-
unile mai atractivesi ofereaupotenlial de cre;terea capita-
lului. Era normal sa cA;tigecu timpul profituri atAtde mari.
|ohn le-a adus venituri constante angajatorilor sdi,
poatechiar mai mult decAtconstante.in fiecarean, veni-
turile pe care le generase dublau fafa de anul precedent.
Pe parcursulultimului an, venitul siu a inregistratun salt
cuantic,asistAndla o sporirea capitaluluialocattranzac-
tiilor sale dincolo de cele mai nebune;ti agteptdri.Bonusul
primit a fbst de 10 milioane de dolari (inainte de taxe,
generAndo factura fiscalatotald de aproape5 milioane de
dolari).Avereapersonalaneta a iui John atinsese1 milion
de dolari pAnala vArstade treizeciSi doi de ani. La treizeci
qi cinci, depa;ise16 milioane.Ceamai mare parte din sumA
proveneadin acumulareade bonusuri- dar o cantitatecon-
siderabilase datora profiturilor portofoliului sau personal.
Din cele 16 milioane,a insistatsa investeasca aproximativ
14 milioanede dolari in propriaafacere.I-au permis,grafie
efectuluide levier(adicda utilizarii de bani imprumutafi),sa
delina un portofoliu de 50 de milioanede dolari,angajaliin
tranzactiilesale,cu 36 de milioaneimprumutatede la banca.
Efectulde leviera constatin faptul ca o pierdereminora s-a
intensilicatqi a dus la desfiintarealui.
A durat doar cAtevazile pentru ca acele14 milioanede
dolarisa se ducape apa sAmbetei- qi |ohn sa-;i piarda,de
asemenea, si slujba.[,a fel ca in cazullui Carlos,totul s-a
petrecutin timpul verii lui 1998,odata cu prabr-r;irea obli-
gafiunilorcu randamentridicat.Piefeleau intrat intr-o faza
volatilA,in timpul careiaapro;lpetot ceinvestisea actionat,in
acela;itimp, impotrivalui. Asigurarilesaiecler-iscnu au mai
t)t)
funcfionat.S-ainfuriat pe Henry ca nu realizaseca urmeazA
sa se intimple a;a ceva.Poatea existato eroarein program.
Prima lui reacliein fala pierderilora fost, bineinleles,
sa ignore piafa.,,Oiei raznadacaasctrltide toate schimbi-
rile cledispozilieale pie!ei", a spus.Prin aceastaafirmalie
voia sa spunaca ,,zgomotul"va suferi o reversiemedie ;i,
probabil,va fi compensatde ,,zgomotul"din direclia opusa.
Aceastaera traducereain limba englezAa explicaliilordate
de Henry. Dar ,,zgomotul"a contitruatsd se acumulezein
aceea;idireclie.
Caintr-un ciclubiblic,a duratqapteani ca|ohn saajunga
un erou gi doar ;apte zile ca sa devinaun ratat' Acum,John
este un paria; a ramasfdrd sluibd ;i nu-l mai suna nimeni
inapoi. Mulli dintre prietenii lui au fost in aceea;isituafie.
Cum?Cum e posibilsa fi eEuat,cu toate informagiilepe care
le aveala dispozilie,cu registrul sau perfect de tranzaclii
(;i prin ulmare, cu o inteligenfe$i un set de abilitili peste
medie);i cu avantaieledatede matematicasofisticata? Oare
sa fi uitat cumvade coeficientulobscural hazardului?
Din cauza rapiditalii cu care s-au desfa;urat eveni-
menteleqi a starii de ;oc posttraumatic,a durat mult timp
pAnacAndJohna inleles ce s-a intdmplat.Scufundarea pie-
(ei nu fusesepreamare.Numai ca indatorareasa era uria;a'
$i mai $ocantpentru el a fost ca, potrivit tuturor calcule-
lor lor, rezultaseo probabilitatea evenimentuh'ride 1 la
1 000 000 000 000 000 000 000 000 de ani. Henry numise
evenirnentul,,zecesignia".FaptulcAHenry a dubiat ;ansele
nu pareasa conteze.Probabilitateaevetrimentuluia crescut
la 2 la 1 000 000 000 000 000 000 000 000 dc'ani.
t57
 CAndi;i va reveniIohn de pe urma chinurilor?probabil
niciodata.Nu din cauzdcd a pierdutbani.Traderiibuni sunt
obi;nuifi sapiardabani.Ci din cauzi ca a explodat;a pierdut
mai mult decAti;i planificasesd piarda.incredereain sine
i-a fost desfiinfatd.Dar mai existdun motiv pentru carefohn
s-ar putea sa nu-gi revinaniciodata.$i anumeca fohn nu a
avut de la bun inceputabilitafile necesare. A fost unul din-
tre oamenii care au fost acolo cAnds-au petrecutlucrurile.
Poateca pareafdcut pentruacestrol, dar existao multime de
oamenicarepar fdcufi pentru asta.
in urma incidentului, fohn s-a considerat,,ruinat";
totu;i, avereasaneti esteincdde aproape1 milion de dolari,
fapt carear stArniinvidia a99,9%din totalul locuitorilorpla-
netei.Existainsa o diferenlaintre un nivel de avereatins de
susinfos gi avereaatinsdde josin sus.Drumul de la 16 mili-
oane de dolari la 1 milion nu este la fel de placut ca acela
de la 0 la 1 milion. in plus, )ohn s-a facut de toata ru;inea;
incd i;i mai facegriji ca s-ar puteaintAlni pe stradecu vechii
prieteni.
Probabilcel mai nemullumit de rezultatul generalar
trebui sa fie angajatorullui. Johna rdmascu ni$tebani de pe
urma intAmplarii,acel milion de dolari pe care il economi-
sise.Ar trebui sd fie recunoscatorca episodulnu l-a costat
mai nimic - in afaraepuizariiemofionale.Avereasa neta nu
a inregistratvalori negative.Ceeace nu e qi cazulultimului
sau angajator.|ohn cA;tigasepentru angajatoriisai,bancile
de investilii din NewYork,in jur de 250de milioanede dolari,
pe parcursula ;apte ani. in doar cAtevazile, a pierdut mai
mult de 600 de milioanedoarpentru ultimul sauangajator.
158
TrisituriteLorcomune
Trebuiesa-i avertizezpe cititori ca nu toli traderii de piele
emergenteqi de active cu randamentridicat vorbescgi se
poartaprecumCarlos;i |ohn. Doar cei mai de succesdintre
ei, din pdcate,sau,probabil,cei mai de succesdin ciclul tau-
rilor, din 1992-1998.
La vArstalor, ;i fohn, ;i Carlosau incd $ansasa-;i con-
struiascao cariera.Ar fi inlelept din partea1orsa se orien-
teze in alta direclie decAtcea a ocupaliei actuale.Fiindca
existi probabilitateasa nu supravieluiascd incidentului.De
ce?Pentruci, discutAndsitualiacu fiecaredintre ei, sepoate
lesneobservaca au in comun aceletrdsdturi ale pacalicilor
hazarduluisuccesului pronunlat,care,in plus,opereazlin cel
mai aleatoriumediu cu putinfA.$i mai ingriiordtoresteca
qefli qi angajatoriilor au impdrtd;it aceea;itrasatura.$i ei
sunt ieqili definitiv de pe pia![. Vom vedeape parcursulcar-
!ii caresunt caracteristicile acesteitrisaturi. Repet,e posibil
sa nu existeo definifieclarapentru ea,dar o poli recunoa;te
de cum o vezi. Indiferent ce vor face Carlossi fohn, ei vor
ramAneni;te p[cdlici ai hazardului.
O trecerein revistda constantelor
aleatoriiale pdcdlicilorpielei
Majoritateatrasaturilorcontribuiela aceeagiconfuziedintre
coloanadin dreapta;i cea din stAngadin TabelulP.1;cum
sunt pacalili de hazard.Pe paginileurmdtoareo scurtapre-
zentarea acestora:
159
 O supraestimare a acuratetei increderii lor intr-un
anumit indicator, fie economic (Carlos), fie statistic
(John). Ei nu au luat niciodati in considerarecd. dacd.
in trecut, tranzactiacu variabileeconomicea funcgio-
nat, acestfapt ar putea fi doar o coincidenfi sau,chiar
mai rdu, cd analizaeconomicase potriveaevenimente-
lor trecute,pentru a mascafactorulaleatoriudin cadrul
ei. Luafi in considerareca,dintre toate posibileleteorii
economicedisponibile,sepoategasiuna plauzibildcare
sd explicetrecutul, sau macar o parte din el. Carlosa
intrat pe piald intr-un moment in care aceastafuncti-
ona, insd nu a testat niciodati perioadelec6nd pietele
s-au comportatexactinversdecAtanalizeleeconomice
solide.Au existatperioadecAndcunostinteleeconomice
i-au pacalitpe traderisi altelec6ndi-au ajutat.
La inceputul anilor'80, dolarul american a fost
supraevaluat (adicd valutele strdine au fost subeva-
luate). Traderiicareqi-au folosit intuilia economica
;i
au cumpdratvalutestraineau fost distru;i. Dar,ulterior,
cei careau facutastas-auimbogdlit(reprezentanliipri-
mei seriieraufalili). EstevorbadesprehazardlLa fel, cei
care au scurtcircuitatstocurilejaponezede actiuni, la
sfar;itulanilor'80,au cunoscutaceeasisoarte- pufilli
au supravietuitincAtsa-sirecupereze pierderilein tim-
pul prabugiriidin anii '90.SpresfAr;itr"rl
secoluluitrecut,
a existatun grup de operatori,numiti ,,macro..trac.leri,
careau picatca mu;tele,odatacu,de exemplu,falimen_
tul ,,legendarului"(mai degrabd.norocosului)Iulian
Robertson,care fusesepAnaatunci o vedeta.Disculia
noastredespredevialiasupravietuitoruluine va lamuri
suplimentar,dar,in mod limpede,nu existi altcevamai
160
pufin rigurosdecAtfolosireaaparentriguroasAa anali-
zeloreconomicede tranzaclionare.
Tendin{a de a se cisitori cu pozilia definuti.
Exista o zicala, conform careia traderii proqti divor-
teaza mai degrabdde solie decAtde pozilia ocupatd.
Loialitateafald de idei nu esteun lucru bun pentrutra-
deri,oamenide qtiin[dsaupentruoricineaitcineva.
Tendinla de a-gi schimba povestea. Ei devin
investitori ,,pe termen lung" atunci cAnd pierd bani,
devenind;i redevenindtraderisauinvestitoriin funclie
dc rdsturnarilesorfii. Diferenladintre un trader ;i un
investitor constAin durata pariului ;i in dimensiunea
corespunzatoare. Ntt esteabsolutnimic in neregulacu
investilia,,petermenlung",cu condiliasanu seameste-
ce cu tranzacfiilepe termenscurt- problemae ca mulli
oamenidevin investitoripe termen lung dupi ce pierd
bani, amAnAndu-;ideciziade a vinde ca parte a proce-
sului lor de negare.
Lipsa unui plan exact de ioc, prestabilit, in pri-
vinta a ceea ce trebuie ficut in caz de pierderi. Pur
gi sirnplu,n-au fost conttienli de aceastaposibilitate.
Ambii au cumparatmai multe obligaliunidupace piafa
a intrat in declindrastic,dar nlt ca un rispttnsconform
unui plan predeterminat.
Lipsa gdndirii critice, exprimati prin absen-
[a revizuirii poziliei prin ,,oprirea pierderilor".
Traderilormediocrinu le placesa vAndaatunci cAnd
exista,,ovaloaresi mai buna".Ei nu iau in calculfaptul
ca, poate,metodalor de a determinavaloareaestegre-
mdsurii
$itd,$i rlu piala esteceacarenu se adapteaza
valorii lor. Ar putea avea dar,
cireptate, probabil,
nu au
16.t
 admisdelocposibilitateaca metodelelor si fie grepite.
Cu toate defectelesale,vom vedeacd Sorosparerareori
saexaminezeun rezultatnefavorabilfaraa-sitestaoro-
priul cadrude analizd.
Negarea.CAnds-auproduspierderile,nu a existat
o acceptareclaraa ce s-a intAmplat.Prequlde pe ecran
si-a pierdut realitateain daunaunei ,,valori"abstracte.
intr-un stil clasicde negare,a fost oferita explicatiaca
,,e doar rezultatul lichidarii, vAnzirilor pe avarie".Au
ignoratcontinuumesaiulrealitdtii.
Cum e posibil ca traderii care au comis toate greselile
posibilesdaibdatAtsucces? Din cauzaunui principiusimplu
al aleatoriului.Acestaeste o manifestarea deviafieisupra-
viefuirii.Avemtendinfa sa credemca traderii au avut succes
pentruca sunt pricepuli.E posibilsa fi rdsturnatprocesulde
cauzalitate;ii considerampriceputi pentru cd fac bani. Se
pot cA;tigabani pe pie{ele financiareexclusivde pe urma
hazardului.
$i Carlos,gi fohn aparfin unei clasede indivizi care a
profitat de un ciclu al piefei. Nu doar ca au fbst implicati
pe pielele potrivite. Ci au avut qi o trasaturade stil care a
corespunscregterilorsusfinute pe care le-a experimentat
piala pe parcursulacestuiepisod.Ei erauutntpardtoride scu-
fundari.Privind in urm5, aceastaa fost, in mod intAmpldtor,
trasituraceamai dorita,intre 1992si varalui 1998,pe pietele
specificein cares-auspecializatcei doi barbati.Peparcursul
acestuisegmentistoric,majoritateacelorcareaveauaceastA
trasaturaau dominat piafa. Scorullor era mai rnare ;i au
inlocuitpersoane careerau,probabil,traderimai priceputi.
L6)
Teoriievolulionistenaive
P[faniile lui Carlos;i fohn ne arata cum traderii progti au
un avantajde supravieluirepe termen scurt 9i mediu fald de
traderiibuni. in celece urmeazd,vom duceargumentulla un
nivel mai inalt de generalizare.Cinevatrebuie s[ fie orb sau
nebunca sd respingdteoriile darwinistedespreautoseleclie.
Cu toate acestea, simplitateaconceptuluia sedusunelegru-
puri de amatori(precum;i pe cAlivaoamenide ;tiin![ profe-
sionisti)sa creaddorbe;te in continuitatea;i infailibilitatea
darwinismuluiin toate domeniile,inclusivin economie'
Biologul|acquesMonod sevdita acumvreo doua dece-
nii ci toata lumea se considerdexpertdin evolulie (acelagi
lucru se poate spune gi desprepiefele financiare);lucru-
rile s-au inrautafit. Mulli amatori cred ca plantele ;i ani-
malele se reproducurmAnd o cale unica spre perfecliune'
Translatandideeain termeni sociali,ei credca organizaliile
gi companiilese indreaptaireversibilcatre mai bine, dato-
rita concurenlei(;i disciplinei raportului trimestrial). cel
mai puternicva supravielui;cel mai slabva disparea'in pri-
vinfa investitorilor;i traderilor,ei credca,permilAndu-lesa
concureze,cei mai buni vor prospera9i cei mai rai vor pleca
sd invele o noua meserie(cum ar fi sondareagazului sau,
uneori,stomatologia).
Lucrurile nu sunt atAt de simple.Vom ignora utiliza-
rea fundamentalgre;ita a ideilor darwiniste,prin faptul cA
-
organizaliilenu se reproducprecummembriivii ai naturii
se referala capacitateade reproducere,nu
ideile dar-winiste
la supraviefuire.Problemarezulta,precumtoatedin aceasta
163
carte, de pe urma hazardului.Zoologii au descoperitca,
odata ce aleatoriuleste injectat intr-un sistem,rezultatele
pot fi de-adreptulsurprinzitoare:ceeace parea fi o evolulie
poate fi doar o devieresi, eventual,o regresie.De exemplu,
StevenIay Gould (care a fost acuzatcd este,mai degraba,
tunpopularizatoral ;tiin[ei decdtun savantautentic)a gAsit
doveziample despreceeace el numeqte,,zgomotgenetic"
sau ,,mutatii negative",provocAndastfel mAniaunor colegi
de-ai sdi (a dus ideeapufin prea departe).A urmat o dez-
batere academicAintre complotistul Gould qi niste colegi
precum Dawkins,care erau consideraliin mediile lor mai
bine antrenati in matematicaaleatoriului.N{utafiilenega-
tive sunt trasaturi care supraviefuiesc,in ciuda faptului ci
sunt mai rele din punctul de vedereal sindtdlii reproducerii
decAtcele pe care le-au inlocuit. Cu toate acestea,nu e de
asteptatca acesteasa rezistemai mult de cAtevageneralii
(printr-un procescarese nume;te agregaretemporala).
N4aideparte,lucrurile pot derreni;i mai surprinzdtoare
atunci cAndaleatoriuli;i schimbdforma,ca in cazul modi-
ficarilor de regim. O modificarede regim corespundesitu-
a[iilor in caretoate atributeleunui sistemse schimbapAnA
in momentul in care acestadevinede nerecunoscutpentru
observator.Adaptareadarwinianase aplicaspeciilorcare se
dezvoltdintr-o perioadafoartelungdde timp, neobservabil6
pe termen scurt - agregareatimpului elimina o mare parte
dintreefectelealeatoriului;lucrurile(a seciti zgomotul)ajung
la un echilibru,pe termenlung,dupacum spunoamenii.
Din cauzaevenimentelor rare abrupte,nu traim intr-o
lume in care lucrurile,,converg" cbtreo continuaimbuna-
tafire.De altfel,in viata,lucrurilenu se deplaseaz5 in mod
7(,4
continutt.Credin(aincontinuitateafostbineinfiptaincul-
turanoastra;tiinlifica,pAnf,lainceputulsecoluluialXX-lea'
aceasti
S-a spus ca natura nu face salturi;oamenii citeaza
ii
e*presiein latina placut sundtoare:Naturanonfacitscltus'
esteatribuite,deregula,botanistuluidinsecolulalXVlll-lea
gre;it' A fost
Linnaeus,care,in mod evident,a inleles totul
de Leibniz,ca justificarepentru ana-
folosita,de asemenea,
lizamatematicA,deoareceelcredeacalucrurilesuntcotr
multe alte
nue, indiferent de rezolutiala carele privirn' Ca
au avut utr
vorbe de duh, care,,ausens"(astfelde dinamici
gre;ita'
sens intelectual perfect),s-a dovedit a fi complet
ca' la
fiind respinsdde mecanicacuantica'Anr descoperit
stdri; ele ntt
scarl fbartemica,particulelesar (discret)intre
alunecaintre ele.
Poatefi evolu[iapic5l'it5de hazard?
minte cA
Incheiem acest capitol cu urmatorul gAnd'fine
despre proble-
cineva care cleline cuno;tinle superficiale
se gasegteIa
mele aleatoriuluiar putea credeca un animal
sau' Dar
aptitudineamaxima pentru condiliile din tirnpul
animalelevor fi
evolulianu inseamnaacestlucru; in medie'
intocmaicutn
apte,dar nu fiecaredintre ele qi nu tot timpuf
pur 9i simplu' a
un animal ar fi putut supravieluipentru ca'
operatoridin-
avut un parcursllorocos'ia fel, cei mai "buni"
de
tr-o anutnita afacerepot rezulta dintr-un subansamblu
superioare
operatoricareau supravieluitdatorita adaptarii
- parcursscutitde
la un eqatltioude parcurs un e$antionde
periculoseste
evenimentelerare' evolufioniste'Un atribut
rDf
 cd,cu cat acesteanimalestrdbatmai mult timp fdrd sd intal-
neascaun evenimentrar, cu atat sunt mai vulnerabilein fafa
lui. Am afirmat ca,dacdam extindetimpul la infinit, atunci,
prin ergodicitate,acel eveniment se va intampla cu certitu-
dine - speciilevor dispdrea!pentru cd evolulia inseamna
adaptareala doaro singuraseriecronologicd,qi nu la nivelul
mediu al tuturor mediilor inconjuratoareposibile.
Printr-un viciu al structurii aleatoriului, un profitor
precumfohn, o persoandcare,pe termen lung, esteun ratat
absolut,inadaptatpentru supravieluire,prezinta,pe termen
scurt, un grad ridicat de eligibilitate si este predispusain
a-;i multiplica genele.Aminteqte-!ide efectulhormonal al
poziliei corpului si de efectulsau de semnalizarecitre alti
potenliali parteneri.Succesulsau (saupseudo-succesul, din
cauzafragilitagii sale) ii va scoatein evidenfa calitalile ca
un far. O potenlial5 partenerd nevinovatdva fi pdcdlitd sa
creadd(necondilionat)cd el are o inzestraregeneticasupe_
rioard,pAndin momentul produceriiunui evenimentrar. Se
pare cd solon a intelesacestlucru; dar incearcasd-i explici
astaunui naiv om de afaceridarwinist- sauvecinuluibogat
de vizavi.
6
Capitotul"
inclinafie gi asimetrie
Facemintroducereaconceptuluide tnclina;ie:de ce ter-
limitatain afara
meniide,,taur"5i ,,urs"au o semnifica;ie
zoologiei.Un copil rautaciosdistrugestrltctura aleato-
riului. O introducereIa problema opacita;ii epistemice'
Penultimulpasinaintedeproblemainducliei.
Mediananu esteun mesat
Eseistulqi omul de ;tiinga StevenIay Gould (care,pentru
o vreme, a fost modelul meu in viala) a fost diagnosticat,
in iurul vArsteide 40 de ani, cu o forma mortala de cancer
al mucoaseistomacului.Prima informalie primita despre
ganselelui de a scdpaa fost aceeacd medianade supravie-
luire pentru afecliunea de care sufera este de aproximativ
opt luni; informaliecarea simgitca seamanacu poruncalui
IsaiacdtreregeleEzechiade a-;i pune casain ordine qi a se
pregatide moarte.
Acum, un diagnosticmedical,mai ales unul de o ase-
meneagravitate,ii poate motiva pe oameni sd faca cercetari
intensive,in specialpe aceiscriitori prolifici precumGould,
careaveanevoiedemai mult timp pentrua finalizacatevacarti
r67
aflateinfaza de proiect.Studiululterior al lui Goulda desco-
perit o povestefoartediferitd de informaliile primite ini{ial; in
principal ca expectativa
de supravieluire(adica,normalul) era
considerabilmai marede opt luni. A observatca expectativa de
supravietuire;i medianonu au aceeasisemnificatie. Mediana
inseamnS, in linii mari, ci 50%dintre oamenimor inainte de
opt luni ;i 50%supravieluiesc mai mult de opt luni. Dar cei
caresupravietuiesc traiescconsiderabilmai mult, ducAnd,in
general,o viafa obignuita;i atingAndmediade 73,4ani, pre-
vazutdde tabelelede mortalitate ale asiguratorilor.
Exista asimetrie.Cei care mor foarte devremepe par-
cursul jocului si cei care continua sa trdiascdinca multA
vreme.Ori de cAteori existaasimetriein rezultate, normalul
de supravieluir:e nu arenimic de-afacecu medianade supra-
vietuire.Acestlucru l-a determinatpe Gould,care a inva-
lat astfel pe propria piele conceptulde inclinatie,sd scrie
emofionantuleseu,,Mediananu estemesajul".Argumentul
lui este ca acestconceptde mediana,folosit in cercetarea
medicald,nu estereprezentativpentru o distribufiea proba-
bilitafii.
Voi simplificaideealui Gould;i voi introducein celece
urmeazaconceptulde medie(numit de asemeneaqi normal
sau expectafivri), folosind un exemplu mai putin morbid, cel
al jocurilorde noroc.Pentrua-mi demonstraargumentul,voi
da un exemplude ;anseasimetrice,precum;i unul de rezul-
tate asimetrice.Sanseasimetriceinseantnaca probabilitafile
nu sunt de 50%pentru fiecareeveniment,ci ca probabilitd-
lile dintr-o anumita parte sunt mai mari decAtdin cealalta.
RezultateleasimetriceinseamnainegalitateacA;tigurilor.
1.68
Sa zicem ca md angajezintr-o strategiede ioc in care
exista999de $ansedin 1 000de a cA;tiga1 dolar (evenimen-
tul A) ;i 1 ;ans[ din 1 000 de a pierde 10 000 de dolari (eve-
nimentul B), precumin Tabelul6.1.Expectativamea esteo
pierderede aproape9 dolari (oblinuta prin inmulfirea pro-
babilitalilor cu rezultatelecoresputrzatoare). Frecvenlasau
probabilitateapierderii,in sinegi individual,estetotal irele-
vanta;trebuieiudecatdin funclie de amploarearezultatului.
Aici A este mult mai probabildecAtB. Coteleindica faptul
ca vom cAgtigabani pariind pe evenimentulA, dar nu esteo
ideebuna sa facemacestlucru.
Tabelul6.l
Eveniment Probabilitate Expectativd
99911
000 1$ 999$
b 1/1000 - 10 000$ -10$
Total -9 001$
Acestargumenteste destul de banal ;i de simplu; este
in[elesde oricineplaseazaun simplupariu.$i totuqi,a trebuit
sa ma chinui toataviala cu oameniide pe pielelefinanciare,
carenu parsa-lasimileze.$i nuvorbescdespreincepdtori;vor-
bescdespreoamenicu calificariavansate(chiardacae vorba
desprediplomede afaceri),carenu pot inlelegediferenfa'
Cum pot oatneniisd ratezeacestargument?De ce con-
fundd probabilitateacu expectativa,adica probabilitatea
cu probabilitateade a cagtiga?in primul rAnd,pentru cd
mare parte din educaliaoamenilorse bazeazape exemple
din impreiurarisimetrice,precumaruncareaunei monede,
t69
unde astfel de diferentenu conteazd.De fapt, a;a-numita
curbdclopot,careparesd-gifi gdsito folosinli universalain
societate,estein intregimesimetricd.Mai multe despreasta
mai tArziu.
Zoologiataurului qi ursului
Presageneralistane asalteazacu notiunile de ca un taur si
ca un urs,carese referi la efectelede urcare(caun taur) sau
de scadere(ca un urs) ale prelurilor de pe piegelefinanci-
are. Dar, de asemenea,ii auzim pe oameni spunAnd,,fafa
de fohnny sunt cd un taur" sau ,,fatdde tipul ila din spate,
Nassim,sunt cd un urs, imi pare de neinleles",pentru a-qi
exprimaconvingereain probabilitateade ascensiunea vie-
lii cuiva.Trebuiesa afirm ca sintagmelecc un urs ;i ca wt
raur sunt,adesea,ni;te vorbegoale,fira aplicabilitateintr-o
lume supusdhazardului,mai alesdacdo astfelde lume,pre-
cum a noastr5,prezintarezultateasimetrice.
Pe cAnd eram angajat la biroul din New York al unei
mari firme de investifii, eram supus ocazionalchinuitoa-
relor ,,intAlniride discufii" sdptamAnale, care ii adunaupe
majoritateaprofesionistilordin sala de tranzac(ionaredin
New York.Nu ascundca nu-mi surAdeauastfelde intAlniri,
si nu doarpentru ca imi reduceaudin timpul petrecutla sala
de fitness.Chiar daci la intAlniri participau;i traderi,adica
oamenicaresunt judecalidupaperformantelelor numerice,
acesteaerau,in mare parte,un fbrum pentru agenfiide vAn-
zari (oamenicapabilisa-;i seducaclienlii)si pentruo cate-
gorie de animatori numifi pe Wall Street,,economisti"sau
170
,,strategi",persoanecare fac declaralii cu privire la soarta
piefelor,dar carenu i;i asumanicio forma de risc, succesul
lor depinzAndastfelmai degrabade retoricadecAtde fapte
realmenteverificabile.Pe parcursuldisculiei,oamenii tre-
buiau sa-gi prezinte opiniile desprestareaglobald.Pentru
mine, intilnirile nu erau decAtpurd poluare intelectuald.
FiecareaveacAteo poveste,cAteo teorie;i observaliipe care
voiau sa le impdrtaqeasca. Mi se pareiignitor ca o persoana,
care nu prea ;i-a ficut temele prin biblioteci sa creadaca
a descoperitceva foarte original si patrunzator despre un
anumit subiect(or,eu ii respectpe oameniicu capacitlli;ti-
inlifice, precumprietenulmeu Stanfonas,carese simt obli-
gali si-gi petreacdnoplile citind din greu despreun anumit
subiect,incercAndsa afle ce au facut alfii in acel domeniu,
inainte sa-;i emita propriileopinii - oarecititorul ar asculta
parereaunui doctorcarenu cite;te articolelemedicale?)'
Trebuie sA m[rturisesc ca strategiamea optimd (de a
alungaplictiseala;i alergiain fagaplatitudinilorincreza-
toare) a fost savorbesccAt de mult ptlteam ;i sa evit cu totul
sd ascult raspunsurilealtor persoane,incercAndsa rezolv
ecualii in minte. Vorbitul in excesma aiuta sa-mi limpe-
zescgAndurile;i, cu pulin noroc,si nu fiu din nou ,,invitat"
(adica,obligatsi particip;saptamana urmatoare.
Mi s-a cerut o dat6, intr-o astfel de intAlnire, sa-mi
exprimvederilefald de piafade acliuni.Am afirmat,cu foarte
pulini stralucire,ca, dupa credinfamea,piala va cunoa;te,
cu o mare probabilitate,o u;oara ascensiunein urmAtoarea
saptamAna.CAt de mare?,,Aproximativ707o."in mod clar,
aceastaera o opinie foarte puternica.insa apoi cineva a
171
intervenit:,,Dar,Nassim,tocmaite-ai lSudatca nu ai destule
contractefuturesSP500,pariind ca pia(a va scddea.Ce te-a
fdcut sa te razgAndeqti?" ,,Nu m-am razgAndit!Am multa
increderein pariul meu! [PubliculrAde.]De fapt, acum simt
;i mai mult ne.roiade a vinde!"Angaialiidin incaperepareau
completderutafi.,,Tecomporfica un taur sauca un urs?"am
fost intrebat de un strateg.I-am raspunscd nu pot inlelege
notiunile de ca un taur ;i ca Lmars in afara cadrului strict
zoologic. La fel ca in cazul evenimentelorA qi B din exem-
plul precedent,parerearneaeraca piata estemai predispusa
spre urcare(,,m-a$fi comportatca un taur"), dar ca era de
preferatsi defin mai pufine active (,,m-a$fi comportatca
un urs"),pentruca,in cazde scAclere, pia[aar scadeafoarte
mult. Dintr-odata,cAlivatraderidin incapereau intelesopi-
nia meaqi au inceputsa exprimeparerisimilare.Iar eu n-am
mai fost forlat sAvin la urmatoareadiscutie.
Sa presupunemc[ cititorul imi impartd;e;te opinia,
conform careia,in urmatoareasdptdnrana, piafa are o pro-
babilitatede cregterede70%si o probabilitate de scddere de
30%.Pede alta parte,sAzicemca va cre;te,in medie,cu l'/o,
in timp ce ar puteasa scadacu o mediede I0%. Ce ar face
atunci cititorul?Seva comoortaca un taur saucd un urs?
Tabelul6.2
Everiment Probabilitate Reziltat Expectativd
Piata cfestc 70% Cu l1ri, 0,7
Piafa scade 30e6 Cu 10% 3,00
Total
aa
in consecinfa,sintagmeleca un taur sau ca un urs sunt
folositede oamenicarenu suntimplicali in practicareaincer-
titudinii, precum comentatoriide televiziunesau cei care
n-au nicio experienlain gestionareariscurilor.Din pacate,
investitoriigi afacerilenu sunt remuneratein probabilitali;
ci sunt plbtite in dolari.Prin urmare,nu conteazacAtde pro-
babil este sd se producdun eveniment,ci se ia in conside-
rare cAtde mult sepoatecA;tigain eventualitateaproducerii
lui. E irelevantcAtde frecventesteprofltul; ce conteazaeste
magnitudineaacestuia.Esteun fapt contabilpur ca,in afara
comentatorilor,venitul foarte putinor oameni depinde de
cAtde desaudreptatesaunu. Ei oblin profituri saupierderi'
in privinla comentatorilor,succesul1orestelegat de cAt de
desau dreptatesaugre;esc.Aceastacategorieinclude,,stra-
tegii-;efi" ai marilor b[nci de investifii, pe care publicul ii
poate vedeala televizor;i care nu sunt altcevadecAtniqte
animatori.Sunt celebri,discursullor pare argumentat,ion-
ei sunt
gleazacu cifre, dar, din ptlnct de vederefr-rncfional,
acolo ca se ne distreze- pentru ca predicliile lor sa aiba o
validitatecAtde micd,ar aveanevoiede un cadrude testare
statistica.Or, cadrullor nu este rezultatulvreut-tuitest ela-
borat,ci, mai degraba,al talentelorlor de prezentatori.
U n b S i a at r o g a ndt e d o u d z e cs i n o u i d e a n i
Pe lAngdnevoiade divertismentdin acesteintAlniri superfi-
ciale,am rezistat,catrader,emiteriiunui ,,apeldepiafa",fapt
Carea provocatuneletulburaripersonalcin randulcatorva
prieteniqirucle.intr-o zi,un prietende-aitataluimeu- genul
1,i3
 bogat si increzdtor- m-a sunat pe parcursulvizitei sale la
New York (pentru a stabili direct ierarhiasociala,mi-a insi-
nuat din primul moment al apelului ca urma si vini cu un
Concorde,fdcAndun comentariudefavorabildespre con-
fortul acesteimodalitdli de calatorie).Voia sd ma descoasa
in legaturacu o serie de piefe flnanciare.Nu aveamchiar
nicio pdrere,nici nu mi-am dat silinfa sd formulezvreuna;i
nici nu eram interesatcAtuqide pulin de piefe. Dumnealui
a continuat sa md scormoneasca
cu intrebari desprestarea
economiilor,desprebincile centraleeuropene;acesteaerau
niqte intrebdri precise,urmarind,fari indoiala,s5-mi com-
pareopiniacu ceaa altor,,experti"careii administraucontul
de la una dintre marile firme de investilii din New York.Nu
am ascunsfaptul ca nu aveamnicio idee;i nici cd nu-mi pare
rau in privinfa asta.Nu eram interesatde piete (,,da,sunt
trader") ;i nici nu fdceampreviziuni,punct. M-am apucat
sd-i explic o parte dintre ideile mele desprestructuraalea-
toriului gi despreverificareaapelurilorde pia!a,dar i;i dorea
o declaratiemult mai exactadesprecum vor aclionapielele
europenede acfiuni pAnain sezonulCraciunului.
A ramascu impresiaca l-am dus cu pre;ul; aproapeam
distrusrelatiadintre tatdl meu ;i bogatul;i increzatorulsau
prieten.Pentruca dumnealuil-a sunat cu urmatoareaplAn-
gere:,,CAnd ii adresezunui avocato intrebareiuridica,el imi
raspundecu bunavoinfaqi precizie.CAndii adresezmedi-
cului o intrebaremedicala,el imi oferi opinia lui. Niciun
specialistnu ma trateazacu lipsa de respect.Insolentul;i
increzutultau fiu de douazeci;i noua de ani facepe printa
dorma;irefuzasa-ntideaun raspunsdespredirecfiapieteit"
1 . 74
rare
Evenimente
Ceamai buni descrierepentru implicareamea de o viala pe
pie[elefinanciareesteceade,,pariuriasimetrice", adicI incerc
saprofit deevenimentele rare,evenimentecarenu autendinta
de a se repetafrecvent ;i, prin urmare,oferd un cA;tig mare
atunci cAndse produc.incerc sd cA;tig bani infrecvent,pe cAt
de infrecventposibil,pur;i simplu pentru c[ am convinge-
rea ca evenimentelerare nu sunt iust preluite ;i, cu cAt un
evenimentestemai rar, cu atat ii va fi mai subevaluatpreful'
PelAngdpropriul empirism,credca aspectulcontraintuitiv al
tranzacliilor (qi faptul ca programareanoastraemo[ionalanu
se adapteazala ele) imi oferdo anumitd forma de avantai.
De ce sunt acesteevenimenteprost evaluate?Din cauza
unei devialii psihologice;oamenii care m-au inconiuratpe
parcursulcariereise concentrauprea tare, in timpul cald-
toriei lor cu trenul, pe memorareasecliunii a doua din The
Wall Streetlournal,ca sd mai reflectezein mod corespunza-
tor asupraatributelorevenimenteloraleatorii.Saupoatese
uitau la preamulli guru de televiziune.Saupoateiqi petre-
ceaupreamult timp actualizandu-qi tabletelede mAna.PAnA
qi unii dintre traderiiveterani,cu experienfa,par sa nu inle-
leagdca frecvenlelenu conteazd.Jim Rogers,un investitor
,,legendar", a facut urmatoareaafirmafie:
Eu nu cumpdropliurri.Cumparareade opliuni esteo alta
metodade a aiungela sapi de lemn. Cinevaa fAcutun
studiu pentru SEC" ;i a descoperitcit 9O%dir-rtotalul
zs' i.*.i i.r .nJE".1,.,'tge Vezinota5.iN.rrarl.1
Comnlission.
 opfiunilorexpiracapierderi.Eibine,mi-am dat seamacd,
daca9O% din totalul poziliilorde opfiuni de lungadurata
pierdbani,astainseamnaca 90%din poziliilede opfiuni
de scurtaduratacd;tigdbani.Dacaweau safolosescopti-
tunilepentru a mi comportaca un urs,vdnd opliuni call30.
In mod vizibil, statisticilepotrivit cdrora90%din tota-
lul poziliilor de optiuni pierd bani sunt nesemnificative(mA
refer la frecvenfa),dacanu ludm in calcul,sict?gibani se cds-
tig5, in medie,de pe urma celor 10%ramase.Dacaatunci
cAndopliuneaproducebani, cAstigamde 50 de ori mai mult
decAtam pariat in medie,pot declaracu increderecd vom
ajunge mai degrabaintr-un palat decdt la sapa de lemn.
Domnul |im Rogerspare sd fi aiuns foarte departein viatd
pentru cinevacare nu face distinclia intre probabilitate;i
expectativa(in mod straniu, a fost partenerul lui George
Soros,un individ complexcarea prosperatde pe urma eve-
nimentelorrare - mai multe despreel mai tArziu).
Un astfel de eveniment rar a fost prabusireapiefei din
1987,carem-a transformatin trader ;i mi-a permisluxul de
a ma implicain tot felul de proiectede invSfare.Nero,cel cu
casade mai mici dimensiunidin Capitolul 1, urmare;te sa
fuga din caleapericolului,evitdndexpunereala evenimente
rare - o abordarein cea mai rnareparte defensivA. Eu sunt
30 Optiunile cal/ (numcle cornplet este de opfiuni call-put)sunt o
inqelegr:reintre un curnparAtorsi un vAnz5tor,prin care primul
a r e d l e p t u l ,d a r n u ; i o b l i g a f i a d, e i r c u m p a r au n a n u m i t b u n s a u
i l ) s t r u m e nfti r r a n c i alra u n a n u n t i tl n o n t e l l t; i l a u n a n u m i tp r e ! .p r i n
contrast,optiunilepritdau curlpAr:iitrtrului
d e a v i n c l eu n a c t i v ,i n a c e i e a lci o n d i [ i ic a o p l i u n i l ec a l l .1 Mt r n r l . ;
r/o
dreptul,clarnu gi obligalia,
mult mai agresivdecAtNero $i merg cu un pasmai departe;
mi-amorganizatcarieragiafacerea in a;a manieraincAts[ pot
profita de pe urma lor. Cu alte cuvinte,urmhrescsa profit de
pe urma evenimentelor rarecu aiutorulpariurilorasimetrice.
Simetrieqi stiinlS
in multedomenii,asimetrianu conteazA. intr-un mediuuni-
versitarde tip trecere/egec, unde gradul cumulativnu con-
teazd,tot ce conteazeeste frecvenla.in afara acesteia,mai
conteazegi magnitudinea.Din pacate,tehnicile folosite in
economiesunt adeseaimportatedin alte domenii - econo-
mia financiaraesteinca o disciplinatinara (cu siguranfAnu
esteincao,,qtiinfd").in mai toatecelelaltedomenii,oamenii
nu au problemein a eliminavalorileextremedin e;antionul
lor, cAnd diferenfade rezultat dintre diferitele efecteeste
nesemnificativa, agacum este cazul,de regula,in educalie
qi medicina.Un profesorcarecalculeazdmedia notelor stu-
denlilor sai inlatura observaliilecele mai inalte ;i pe cele
mai joase,ceeace noi am numi extreme,;ifacemediacelor
rdmase,fara ca acestlucru sa reprezinteo practicanesana-
toasa.Cinevacareintocme$teprognozameteorologicapro-
cedeazala fel cu temperaturileextreme- se consideraca o
valoareneobiqnuitaar puteainclina rezultatulgeneral(de;i
vom vedeaca acestlucru se poatedovedigreqitatunci cAnd
vine vorba de proguozareaproprietalilorviitoare ale calo-
t e i g l a c i a r e )D. e c i ,o a m e n i id i n d o m e n i u f[ i n a n [ e l o irm p r u -
mutA tehnicaqi ignora evenimentelerare,fdrAa observaca
efectrilunui evenimentrar poate declan;afalimentul unei
companii.
177
 Multi oamenide ;tiinla din lumea realasunt, la rdndul bogali decAtmedia.GAndeqte-te ca ai un numar foarte mic
lor,victimeleacesteipacaleli,interpretandgregitstatisticile. de oamenifoarte s[raci, iar restul sunt grupali in iurul cla-
Un exempluflagrantestedezbaterea referitoarela incdlzirea sei miflocii.Mediava fi mai scdzut[decAtmediana.S[ luam
globala.Numerosisavanfinu au reusitsdobservefenomenul o populalie de 10 oameni,9 cu o avereneta de 50 000 de
in stadiileincipiente,inlaturanddin esantionullor vdrfurile dolari ;i 1 cu o avereneta de 1 000 de dolari. Media neta
de temperaturd,cu convingereacd nu existaprobabilitatea estede 27 I00 de dolari, iar 9 din 10 oamenivor aveao avere
repetirii lor. E poateo ideebuna si elimini valorileextreme pestemedie.
atuncicAndcalculezitemperaturamediepentruprograma- Figura6.1 prezintao seriede momente,incepAndde la
rea concediului.Dar nu funcfioneazd, atunci cAnd studiem un nivel initial Woqi terminAndcu perioadain cauz[ W,.De
proprietafilefizice ale vremii - mai ales cdnd ne pasd de
asemenea,poate fi vazuta ca o performanfa,ipotetica sau
efectul cumulativ.Acegtioameni de gtiinla au ignorat inilial realizata,a strategieitale favoritede tranzaclie,ca un regis-
faptul cd acestevdrfuri, de;i rare,au awt efectulde a con-
tru de tranzacliial unui managerde investilii,ca prelul unui
tribui in mod disproporlionatla topirea cumulataa calotei
metru patrat dintr-un palat obi;nuit de pe piafa imobiliara
glaciare.La fel ca in finanfe,de;i rar,un evenimentcarepro-
din Florenla renascentisti,ca seriade preluri a pielei bur-
duceconsecinlemari nu poatefi ignorat.
siere din Mongolia sau ca diferenladintre pielele bursiere
din SUAgi Mongolia.Estecompusddintr-un numar dat de
Aproapetoatd lumeaestepestemedie observaliisecventialeWr, Wr, ordonateastfel incAt cel din
dreaptas[ vina dupacel de la stAnga.
]im Rogersnu este singurapersoandcare comite o aseme-
nea eroaretradilionald,incurcAndmedia cu mediana.Ca sa
fim absolutcorectifafa de el, unii oamenicaretrdiescde pe
urma gAndiriilor, precumfilozoful-vedetaRobertNozick,au
comis diferite versiuni ale aceleia;igre;eli (in plus, Nozick
a fost un gAnditoradmirabil si incisiv, inainte de moartea
sa prematurafiind probabilcel mai respectatfilozof ameri- PERI OADA
D ES T U D I U
can al generalieisale).in carteasa,TheNatureof Rationality,
s-a angajat,dupi tipicul filozofilor,in argumenteevolufi-
oniste amatoreqtisi a scris urmatoarele:,,intrucAtnu mai
mult de 50%dintre indivizi pot fi mai bogafi decAtmedia...
Bineintelesca mai mult de 50% dintre indivizi pot fi mai Figura 6.1. Un sistem de coordonate al seriilor cronologice

178 1,79
 Dacaam aveade-afacecu o lume determinista- adicao
lumedeposedatd de aleatoriu(coloanadin dreaptain Tabelul
-
P.l) gi am;ti cu sigurantacd a;a std situafia,lucrurile ar fi
destul de simple.Modelul serieiar dezvaluiinformalii con-
sistentesi anticipatoare.Ai puteaspunecu preciziece seva
intAmplacu o zi inainte,cu un an inainte qi poatechiarcu un
deceniuinainte.N-am mai aveanevoienici mdcarde un sta-
tistician;un inginer de mAnaa douaar fi de ajuns.Nici nu ar
trebui sadelinavreo diplomAmoderna;cinevacu o pregatire
de secolal XIX-lea,efectuatasub indrumarealui Laplace,ar
fi capabilsarezolveecualiile,numite eamfii diferen;iale,sau,
in mod echivalent,ecLta\iale miyarii- de vremece studiem
dinamicaunei entitali a careipozifiedepindede timp.
Dacaam aveade-afacecn o lume in carealeatoriuleste
inclus in diagrama,lucrurile ar fi, de asemenea, u;oare,clat
fiind faptul ca existdun intreg domeniu creat pentru asta,
nunrit EconometriesattAnaliza SeriilorCronologice. Vei suna
un econometristprietenos(din experientameacu Lrconome-
tristii, ace;tiasunt, de obicei,politico;i si prieteno;i fala de
practicieni).El va n-rladatelepe softul sau de calculatorsi
i1i va fumiza un diagnosticcarei1i va spunedacamerita sa
irrvesteqtiin traderulcarea generatun asemenea registrude
tranzacfiisaudacameritasa urmezistrategiade tranzacfi-
onaredatA.Poli chiar sa cumperiversiuneastudenleasca a ra[ii de genttl ,,astanu s-a mai intAmplat niciodata",;i nu
prclgramuluisdu de calculator,pentru rnai pufin de 999 de
dolari,;i sa-l folose;ti cleunul singurin timpul urmatorului
n'eekendploios.
Dar nu suntenrsiguri daca lumea in care traim este
bine reprezentat[grafic.Vom vedeaca fudecataderivata
i80
din analiza acestoratribute din trecut poate fi, ocazional,
relevanta.Dar ar puteafi lipsitade sens;ar puteauneorisa
te inducain eroare;i sa te poartein direclia opusd'Uneori,
datelede piala devino sirnplacapcana;acesteai1i arat5opu-
sul naturii 1or,pur qi simplu pentru a te facesa investeqtiin
garanliesaua-!i gestionagre;it riscurile.De exemplu,valu-
tele careprezintdceamai mare stabilitateistoricasunt cele
mai predispusela prabu;ire. Acest lucru a fost descoperit
cu amSraciune,in vara anului 1997,de investitorii care au
ales siguranlavalutelor raportate din Malaysia,lndonezia
qi Thailanda (acesteaerau raportate la dolarul american,
intr-o manieracaresi nu prezintevolatilitate,panala acuta,
bruscagi brutalalor devalorizare)'
Am putea sa fim fie prea relaxafi, fie prea stricfi in
acceptareainformaliilor din trecut, folosite pe post de pre-
dicfie a viitorului. Ca un scepticce sunt, respingo singure
seriecronologicaa trecutului drept indicalie pentru perfor-
manleleviitoare;amnevoiede mult mai multe date.Nlotivul
meu principalesteevenimentulrar,dar am multe altele'
in aparenla,afiflnafiamea poate llareasa cotrtrazica
discufiileanterioare, in careii acuzanrpe oamenica tru au
invalat rlestul tlin istorie. Problemaeste ce acordanrprea
multa importanlaistorieisuperficiale recente,facanddecla-
istorieiin general(lucrurilecarenu s-auintAmplatniciodatd
intr-o anumitazonat'otravea,itt celedin urm5,tendinfasAse
produca).cu alte cuvinte,istoriane invaf5ca lucrurilecare
nu s-au rnai intamplatniciodatase VorintAmpla.Ne lloate
invata O muitime de lucluri pe langa seriile r.:ronologice
LS1
ingust definite; cu cAt privirea este mai ampld,cu atAt mai
importantaeste lectia.Altfel spus,istoria ne invafa sa evi-
tim soiul de empirism naiv care consti in invalareade pe
urma fapteloristoriceobi;nuite.
Eroareaevenimentuluirar
MamatuturorpicSLeLiLor
Gralienaturii saledisimulatoare,evenimentulrar poatelua
o varietatede forme.El a fost observatprima data in Mexic,
unde estedenumit in mediile academiceproblemapesoului.
Econometrigtiiau fost intrigafi, pe parcursulanilor'80, de
comportamentulvariabileloreconomicemexicane.Rezerva
de bani, ratele dobAnzilorsau alte masuri similarede mica
importanfd pentru povesteau ar"utun comportamentcapri-
cios, impiedicAndmulte dintre eforturile de a le modela.
Ace;ti indicatori au trecut haotic de la perioadede scurta
stabilitatela exploziiturbulente,fara avertisment.
GeneralizAnd,am inceput sa etichetez drept eveni-
ment rar orice comportamentin care este valabila zicala
,,fereste-tede apele liniqtite". infelepciuneapopulara ne
avertizeazaadeseain privinfa vecinului in vArstd,carepare
curtenitor ;i rezervat,un model excelentde cetafean,pAna
intr-o zi, cdnddai de o pozi de-alelui intr-un cotidiannati-
onal pe post de criminal alienat mintal carea luat-o razna.
PAnaatunci,nu se ;tia sa fi comisvreo abatere.Nu a existat
nicio modalitatede a prevedeaca o persoanaatAtde draguta
782
ar putea fi capabildde un asemeneacomportamentpatolo-
gic. Eu asociezevenimentelerare cu oriceinlelegeregre;ita
a riscurilor derivatedintr-o interpretareingustd a seriilor
cronologicedin trecut.
Evenimentelerare sunt mereu nea$teptate,altfel n-ar
avealoc. situafia tipicd este urmatoarea.Investeqtiintr-un
fond de hedging,care se bucura de randamentestabile,flra
volatilitate, pdna intr-o zi, cAnd prime;ti o scrisoarecare
incepeastfel:,,Unevenimentneprevazutqi neatteptat'consi-
deratun fenomenrar..."(sublinierea insdeve-
imi apargine)'
nimentelerareexistatocmaipentru ca sunt nea;teptate'Ele
sunt cauzate,in general,de momentelede panica'Acesteala
rAndullor, sunt rezultatullichidarilor (al investitorilorcare
sa grabescs[ iasape ugain acelaqitimp, abandonAnd tot ce
au la indemAni,cit de repedeposibil).Dacamanagerulde
fond sautraderuls-ar fi atteptat la acestevenimentrar,el ;i
colegiicu careimpartaqeaacelea;iopinii nu ar fi investit in
el ;i acestanu ar mai fi avut loc.
Evenimentulrar nu este limitat la un singur tip de
active financiare.Poate afecta rapid performanla unui por-
tofoliu. De exemplu,mulli traderi se implica in achizilia
de titluri de valoareipotecara,pe care le proteieazaintr-o
oarecarem[sura,pentru a compensariscurile;i pentrua eli-
mina voiatilitatea,soerAndsaoblina niqteprofituri mai mari
decAtrentabilitateaobligaliunilor de Trezorerie(care este
folosita ca punct de referinld al beneficiuluiminim a;tep-
tat de la o investitie).Ei folosescprogramede calculator;i
beneficiazade un sprijin semnificativdin parteaunor per-
soanecu doctoratein rnatematicaaplicata,astrofizica,fizica
1.83
 particulelor,inginerieelectricd,dinamicafluidelorsau,une-
ori (de;i rareori),cu doctoratebanale in finanfe.Un astfel
de portofoliu of'eravenituri stabilepentru perioadelungi de
timp. Apoi, dintr-odata,ca din intArnplare(eu n_o consider
int6mplare),portofoliul scadecu 40% clin valoare,atunci
cdndte-ai aqtepta,in cel mai rau caz,lao scaderede +%.it
suni pe manager,ca sa-1iversi furia, iar el igi spunecd n_a
fost vina lui, dar cd,intr-un fel,relatias-a schimbatdramatic
(literalmente).El igi va indica,totodati, ca fonduri similare
trec prin acelea;iprobleme.
Aminte;te-fi cd unii economisti numesc evenimen_
tul rar o ,,problemda pesoului',.Din cAtese pare,problema
pesouluinu are aceastadenumirestereotipape nedrept.De
la inceputul anilor '80, situagianu s-a imbunatafit pentru
monedavecinilor sudici ai statelor unite. perioadelelungi
de stabilitate atrag in apele liniqtite ale pesoului mexi-
can hoardede traderi de valutd bancara de operatoride
Ei
fonduri de hedging;lor le place s6 defina aceastamoneda
datoriti ratei ridicate a dobanzii oferite.Apoi, explodeaza
in mod ,,neasteptat", pierclbanii investitorilor,ramAnfara
slujba;i-;i schimbacariera.Dupacarese instaleazA o noua
perioadade stabilitate.Apar nni traderi de valuta, care nu
au amintireanepldcutuluieveniment.sunt atra;i de pesoul
mexicansi povestease repeta.
Este o ciudaleniefaptul ca majoritateainstrume'te-
lor financiarecu venit fix intampina errenimenterare. in
primavaraanului 1998,am petrecutdouaore,explicandu-i
unui, pe atunci,inrportantoperatorde fbnduri tle herlging
nofiuneade problemaa pesoului.M-am strd<luitsa-i exnlic
184
ca acest concepteste generalizatpentru fiecareform[ de
investifiecarese bazeazape o interpretarenaivaa volatili-
talii seriilor cronologicetrecute.Replicaprimita a fost: ,,Ai
perfectadreptate.Nu ne atingemde pesoulmexican.Noi nu
investimdecAtin rublaruseascf,." A explodatcAtevaluni mai
tArziu.PAni atunci,rubla ruseascaoferisedobAnziatractive,
atrdgAndimplicareaa tot soiul de devoratoride randament.
El qi alli titulari de investilii denominatein rubleau pierdut,
in vara anului 1998,aproape97"/"din investifie.
Am vazut in Capitolul3 cb dentistuluinu-i placevola-
tilitatea, fiindcAprovoacdo incidenid ridicata a spasmelor
negative.Cu cAt i;i va observamai in amdnunt performan-
lele,cu atetvaexperimentao dureremai mare,din cauzaunei
variabilitali crescutela o rezoluliemai inalta. Prin urmare,
investitoriivor fi atraqidin motivepur emofionalein strate-
gii carese confruntacu variafii rzre,insamari.Acestproces
se nume;te ascundereaaleatoriuluisub pre;. Psihologiiau
descoperitrecentca oameniitind mai degrabasafie sensibili
la prezenlasauabsenlaunui stimul dat decAtla magnitudi-
nea sa.Asta inseamnaca o pierdereesteperceputamai intAi
doar ca o pierclere,cu alte implicalii ulterioare.La fel ;i in
cazul profiturilor.Agentul ar preferaca numarul pierderilor
s5 fie scazut,iar numarul cA;tigurilorsi fie ridicat,decAtsA
optimizezeperformanlatotalA.
Putem examinaalte aspecteale problernei;gAndeg-
te-te la cinervacarelucreazain cercetarea gtiinfificd.Zi de
goarecilorin laboratorulsiu,
zi, el se va ocupacu disecarea
departede restr"tllurnii.Al pttteasa se stradttiascaani qi ani
la rand,fhrii vreuttrezultrt pe caresa-l poataatrltttla.S-ar
 putea ca iumitatea lui sa-gipiardarabdareain ratatul
care
se intoarceacasain fiecarenoaptemirosinda urina de
;oa-
rece-PAnacand,bingo,intr-o zi va obtine rezultatul.cineva
carear observaseriacronologicaa ocupafieisalenu ar vedea
absolutniciun castig,in timp ce fiecarezil-ar aducetot mai
aproape,probabilistic, de rezultatulfinal.
La fel este;i in cazuleditorilor;ace;tiapot publicabana_
litate dupdbanalitate,tard ca modelul lor de afacerisa fie cat
de cat contestat,daca o datd la un deceniu dau lovitura cu
o serie de super-bestselleruri , gen Harry potter _ cu condi_
!ia, desigur,sd publicelucriri de calitate,careau o micd pro_
babilitatede a starni un interesfoarteridicat.Un economist
interesant,Art De Vany,reu$eqtesa apliceacesteidei in doui
domenii: in industriafilmului Ei in propriul stir de viafa
;i
sanatate.El a descoperitproprietalileasimetriceale incasa-
rilor fllmelor;i le-a dat o cu totul artadimensiune:genulsal-
batic de incertitudinenemdsurabila desprecarevom discuta
in capitolul 10.De asemenea, interesantesteca a descoperit
ce suntemproiectali de mamanaturdpentru un antrenament
fizic extrem de asimetric:vinatorii-curegatoriaveauperi-
oadede inactivitate,urmatede consumuriexplozive,intense,
de energie.La saizeciqi cinci de ani, se spunedespreArt ci
arefiziculunui barbataflatla aproapefumatatedin vdrstalui.
Pe piefeleeconomiceexistao categoriede tracrericare
cunoscevenimenterare inverse pentru carevolatilitatea
$i
este,deseori,o purtatoarede ve;ti bune.Acestitraderipierd
frecventbani,dar in cantitali mici, si cAqtigarar bani,dar in
cantitafi rnari.Eu ii numescvdnatori de crize.Ma bucur sa
fiu unul dintreei.
1.86
De ce nu detecteazd
statisticienii
evenimenteLe
rare?
Pentru omul de rind, statisticapoate pareadestul de com-
plexd, insd conceptuldin spateleutilizdrii ei actualeeste
atAt de simplu,incAtprietenii mei matematicienifrancezio
numescpeiorativ,,cuisine"3r. Se bazeazdin intregime pe o
singuranoliune simpla:cu cat ai mai multe informafii,cu
atAt e;ti mai increzatorin rezultat.Si acum dilema: cu cAt
de mult? Metoda statistic[ comunase bazeazape sporirea
constantaa nivelului de incredere,in proporlie neliniara
cu numdrul de observafii.Adic5,pentru o cregterede n ori
in marimeaegantionului,creqteminformalia prin radacina
pdtrati a lui n. Sa presupunemcd extrag dintr-o urni care
confinebile ro;ii ;i negre.Nivelulmeu de increderecu pri-
vire la proporlia relativaa bilelor ro;ii qi negredup[ 20 de
extragerinu estede douaori mai maredecit ceape careo am
dupd 10 extrageri;estedoar inmulliti cu rddacinapdtrataa
lui 2 (adicdI,4t).
Statisticadevinecomplicataqi ne dezamdgeste atunci
cAndavemdistribulii carenu sunt simetrice,asemenea urnei
de mai sus.Dacaexistao probabilitatefoartemicade a gasio
mingerogieintr-o urna dominatdde celenegre,atunciinfor-
malia noastradespreabsenlabilelor rosii va cre$tefoarte
incet - mai incet decAtradlcina patrata aqteptataa coefi-
cientului lui n. Pe de alta parte, informafia noastrddespre
prezenfabilelor ropii va sporidramaticdin momentuldes-
copeririiuneiadintre ele.Aceastdasimetriein informa(ienu
estebanala;esteo probiemacentralain aceastd carte- este
in franceza,in original.1N.trad.1
3 I ,,Bucatarie",
1.81
o problemacentrala,filozofic5,pentru genul de oamenicum
au fost bdtranii scepticiDavid Hume ;i Karl Popper(despre
asta,mai tdrziu).
Pentru a evalua performanfa unui investitor, avem
nevoiede tehnici mai abile qi mai pufin intuitive, altfel va
trebui sa ne lirnitim evaiuarilela situaqiilein carejudecata
noastraesteindependentade frecventaacestorevenimente.
Un copitneastampirat
inlocuiettebiLete
negre
insa existave;ti Ei mai rele.in unele cazuri,dacaincidenqa
bilelor negreeste,la rAndulei, distribuitaaleatoriu,nu vom
ajungesa cunoaqtemcompozitiaurnei.Aceastase numeste
,,problemastationalitafii".GAnde;te-tela o urna care este
goalain parteade jos.Pemasurace extragdin ea,fara sa-mi
dau seama,un copil neasteniperatadaugabile de o culoare
sau alta. Inferenfa mea devine astfel irelevanta.Ag putea
deduceca bilele rosii reprezinta50% din urnd, in vreme ce
copilul neastAmparat, la auzul celor spusede mine, ar inlo-
cui rapidbilelero;ii cu unelenegre.Acestlucru faceca multe
dintre informatiile extrasede r-roidin statisticisa fie destul
de ;ubrede.
Fix acela;iefectse produce;i pe piafafinanciara. Fo]o-
sim istoriatrecutadrept unic e;antion omogen;i credemca
ne-am sporit considerabilinformagiadespreviitor pe baza
observariiunei mostreclintrecut.Dar dacAni;te copii rau-
tacio;i au schimbatcompozi{iaurnei?Cu alte currinte,dar
dacAlucrur-iles-au scl-rin-rbat?
Am studiat;i practicatecotlometria rnaibine de jurna-
t a t e r l i n v i a f a( d e lra v A r s t ad e l 9 a n i ) ,a t A ti n s a l ad e c l a s a ,
188
cAtsi in activitateade traderde instrumentederivatecanti-
tative. ,,$tiin1a"econometrieiconstain aplicareastatisticii
unor probeprelevatela intervalediferitede timp, pe carenoi
le numim ,,seriicronologice".Sebazeazape studiereaseriei
cronologicea variabilelor economice,a datelor si a altor
aspecte.La inceput, cAnd nu gtiam aproapenimic (adica,
chiar mai putin decAt astdzi),m-am intrebat daca seriile
cronologicecarereflectaactivitateacelormorli saupensio-
nafi in prezentar trebui sa contezein prezicereaviitorului.
Econometrigtiicare;tiau mult mai multe decAtmine despre
astfel de chestiuninu-gi puneauasemeneaintrebare;ceea
ce mi-a sugeratcA,dupa toate probabilitaiile,era o intre-
bare prosteasc5. Un econometristde vaz5,HashemPesaran,
a rdspunsla o intrebaresimilara,recomandAnd sa se faca o
,,econometrie mai buna qi tot mai bunA".Acum sunt convins
ca, probabil, maforitatea econometrieis-ar putea dovedi
inutila - mare parte din cunoqtintelestatisticienilorfinan-
ciari n-ar meritadefinute.Fiindci o sumade zerouri,chiar
repetatdde miliardede ori, rdmAnetot zero;1afel, o acumu-
lare de studii ;i cA;tiguriin complexitatenu va ducela nimic
dacanu existaun terensolidsubea.Studierea piefeloreuro-
pene din anii '90
de mare ajutor pentru
va fi, cu siguranga,
un istoric; dar ce fel de deducfiiputem facenoi acum,cand
structurainstitutiilor gi a piefelors-aschimbatatAtde mult?
Re{inefaptulcd economistulRobertLucasa dat o lovi-
tura puternicaeconometriei,afirmAndca,dacaoameniiar fi
ra[ionali,atunci rationalitatealor i-ar determinas[ desci-
frezetiparele previzibileclin trecut ;i sa se adapteze,astfel
incAtinformaliatrecutaar fi completinutila in anticiparea
l89
 viitorului (argumentul,pus intr-o forma foartematematica, istoriei anterioarepe post de indicalie a viitorului. in acest
i-a adus Premiul Bdncii CentraleSuedezein onoarealui moment,vom spunedoar ca simplaposibilitateca distribu-
Alfred Nobel).Suntemoamenigi acfiondmin conformitate tiile s[ nu fie stalionare face ca intregul concept sa para o
cu cuno;tinfele definute, care includ informatiile trecute. gre;ealacostisitoare(poate chiarfoartecostisitoare). Aceasta
Pot traduceacestargumentfolosind urmf,toareaanalogie. ne conducecatre o intrebare mai importantd: problema
Dacdtraderii rationali detecteaziluni un tipar al cre;terii inducfiei,desprecarevom vorbi in capitolulurmdtor.
acfiunilor,atunci, din momentul in care un astfel de tipar
este detectabil,el va fi atenuatde cei carevor cumpdrade
vineri, in anticipareaunui astfelde efect.Nu are niciun rost
sa caufi tipare careii sunt disponibileoricui defineun cont
de brokerai;odatddetectate,acesteas-ar anulade la sine.
Cumva,chestiuneacare a ajuns sa fie cunoscut[ sub
numelede criticaLucasnu a fost pusain aplicarede ,,oame-
nii de gtiinfa".S-a crezutcu tarie cd succesele ;tiinfifice ale
revolulieiindustrialear puteafi indeplinitein ;tiinfele soci-
ale,in specialprin intermediulunor miscdriprecummarxis-
mul. Pseudogtiinfaa venit la pachet cu o gaqci de tocilari
care au incercats[ creezeo societatela comandd,al cirei
simbolesteplanificareacentralizata.Economiaa fost candi-
dataidealapentruo astfeldeutilizarea qtiinfei;poli ascunde
;arlataniain spatelegreutafiidatede ecuafiisi nimeni nu te
poate demasca,de vreme ce nu existaniciun fel de experi-
ment controlat.Acum, spiritul acestormetode,numite sci-
entism de detractoriilor (cum sunt eu), a continuat;i dupa
marxism,in cadruldisciplineifinanlelor,fiindcapufini teh-
nicienis-augAnditca cunostinfelelor matematicei-ar putea
ajuta sa inleleagapielele.Practica,,inginerieifinanciare"a
fost insolita de doze masivede pseudo;tiin1a.practicanfii
acestor metode masoara riscurile, folosind instrumentul

190
 CapitoLu|'
7 Cygnusatratus
Problema inductiei
Desprecromodinamicalebedelor.Ducdnd avertismentul
lui Solonpe un teritoriu oarecumfilozofic.Cum am invd-
lat empirismulde la Victor Niederhoffer;eu am adaugat
deducfia.De centt e ;tiin;ific sa iei stiintain serios.Sorosil
promoveaza
pe Popper.Libraria de Ia intersectiaStrazii1g
cu Bulevardul5. Pariul lui Pascal.
De la Baconla Hume
Vonr discutaaceastaproblemdprivita din perspectivamai
ampla a filozofieicunoa;terii qtiinlifice.Existain inf'eren[A
o problemacunoscut[ sub numele de problemainducfiei.
Aceastaa bdntuit ;tiinfa multa vreme, dar ;tiin{ele grele
nu au fost la fel de afectatede ea precum ;tiinfele sociale,
in specialeconomiasi, cu precadere, disciplinaeconomiei
financiare.De ce?Pentruca proportiade aleatoriuii accen-
tueaza efectele.Nicaieri nu este problemainducliei mai
relevanti decdtin lumeatranzacfiilor- si nicaierinu a fost
at6t de ignorata!
t92
in Treativeon Human Nature,filozoful scolianDavid Hume
a pus problemain felul urmdtor (agacum a fost ea reformu-
lata de fohn StuartMill in cadrulacumfaimoaseiproblemea
LebedeiNegre):Niciunnuntdrde obsentaliiasupraexistenlei
Iebedelor albenu poatepermiteirferenlacd toatelebedele sunt
albe,cdci observareaunei singurelebedenegreestesuficienta
pentru a desfiin[aacea.sta concluzie.
Hume era iritat de faptul cd qtiinla din zilele lui (seco-
lul al XVIII-lea)cunoscuseo trecerede la scolastica, bazata
in intregime pe rafiune deductivd (fara accent pe observa-
rea lumii reale),catre o atracfie exageratainspre naivul ;i
nestructuratulempirism.Baconavertizaseimpotriva,,rrtze-
lii paienjeni;ului invilaturii", fdrd vreun rezultat practic
preainsemnat(qtiinlasemanacu teologia).$tiinia s-atrans-
format, gralie lui Bacon,intr-un accentpus pe observalia
empirica.Problemaeste ci, in lipsa unei metodecorespun-
zdtoare,observaliile empiricete pot ducepe un drum gre;it.
Hume ne-a avertizatimpotrivaacestuitip de cunoaqtere;i a
subliniatnevoiaunei anumerigori in culegerea;i interpre-
tare'ade informafii- ceeace senume;te epistemologie(dela
epistdme,grecescul pentru invdfare).Hume esteprirnul epis-
temologmodern (epistemologiicare aclioneazain ;tiinlele
aplicatesunt denttmifiadeseametodologisaufilozofiai ;ti-
. es c r i ue u a i c 'ni u e s t es t r i c ta d e v a r a itn, t r u c A H
i n f e i yC t unie
a spuslucruri mult mai rele de-atdt;a fost un scepticobsesiv
;i nu a crezutniciodataca se poatedemonstracattzalitatea
legaturii dintre doua lucruri. Dar ii vom domoli pufin tonul
carte.
in aceastA
193
Niederhoffer
Povestealui Victor Niederhoffereste tristd si, totodata,
interesanti, in mdsura in care demonstreazadificultatea
imbindrii intr-o singurapersoanaa empirismuluiextremcu
logica- empirismulpur presupuneneapdratsi fii pdchlitde
hazard.Aduc acestexemplupentru ca,intr-un fel, asemenea
lui FrancisBacon,;i Victor Niederhoffers-a opus paienje-
nigului invdliturii de la Universitateadin Chicagoqi religiei
eficientei-pieleidin anii'60, cAndacesteaseaflaula apogeu.
Spre deosebirede scolasticismulteoreticienilorfinanciari,
lucrareasa a analizatdatelein ceutareaunor anomalii gi a
gasit cAteva.El a inleles,de asemenea,inutilitatea ;tirilor,
aratAndcd lectura ziarului nu le conferacititorilor sai un
avantaj anticipator.$i-a derivat cuno;tinlele desprelume
din datele anterioare,dezbricatede preconceptii,comen-
tarii ;i pove;ti. De atunci, a inflorit o intreagaindustrie de
astfel de operatori, numifi arbitri statistici;unii dintre cei
mai de succesdintre ei i-au fost inilial elevi. povestealui
Niederhofferilustreazdmodul in careempirismulnu poate
fi separatde metodologie.
ln centrul modului sau de operare sti dogma lui
Niederhoffer,conform cdreiaorice afirma{ie ,,testabild"ar
trebui si testata,de vreme ce mintile noastrecomit o mul-
lime de gre;eli empiriceatunci cAndse bazeazape inrpresii
vagi.Sfatullui esteevident,dar esterareoripus in practica.
CAteefecte,pe care noi le considerdmindiscutabile,s-ar
puteasa nu existe?O afirmalietestabilaesteceacarepoate
fi imparlita in componentecantitative;i supusaexaminarii
1.94
statistice.Spreexemplu,o afirmalieconvenlionalacceptata,
in stil empiric,de genul
de autontobilsepetrecmai aproapede casd,
accidentele
poate fi testatdludnd in calcul distanfa medie dintre acci-
dent ;i domiciliul;oferului (daca,sd zicem,aproximativ20"/"
kilo-
dintre accidentese petrecintr-o razdde noudsprezece
metri).Cu toate acestea, trebuiesa fii atent in privinla inter-
pret[rii;un interpretnaiv al rezultatuluiva spuneca egtimai
predispusla un accidentdacacirculi in cartierultdu decAt
daci faci asta in locuri indepartate,ceeace reprezintaun
exemplutipic de empirismnaiv.De ce?Fiindcaaccidentele
se pot producemai aproapede casapentru simplul motiv ci
oameniiconductot timpul in apropiereacasei(dacaoamenii
petrec 2O%din timpul lor de condusintr-o raz6'de nouS-
sprezece kilometri).
Darexistdun aspectqi mai graval empirismuluinaiv.Pot
folosi datelepentru a respingeo propozilie,niciodatapen-
tru a dovediuna. Pot folosi istoria pentru a respingeo ipo-
teza,niciodatdpentru a afirmauna.De exemplu,declarafia
Piaganu scadeniciodatacu 20% intr-o perioadadata de
trei luni
dacae veri-
poatefi testata,dar estecompletnesemnificativa
ficata.Potrespingecantitativipoteza,gasindcontraexemple,
195
insd este imposibil pentru mine s-o acceptdoar pentru cd,
in trecut, piafa nu a coborAtniciodata cu 20% in oricare
perioadade trei luni (nu pofi executacu leieritate saltul
logic de la ,,nu a scazutniciodata"la ,,nu scadeniciodata..).
Esantioanelepot fi teribil de insuficiente;piefele se pot
schimba;esteposibil sa nu qtim preamulte desprepiata din
informafiileistorice.
PoEifolosi cu mai mare siguranfadatele pentru a res-
pingeo ipotezadec6tpentrua o confirma.Dece?GAndeqte-te
la urmatoareleaflrmatii:
AfirmagiaA: Nicio lebidd nu este neagri, pentru ca
m-am uitat la patru mii de lebedesi n-am gasitniciuna.
AfirmafiaB: Nu toate lebedelesunt albe.
in mod logic, nu pot face Afirmafia A, indiferent cAt
de multe lebedealbe as fi putut observala viata mea sau
a$ putea sa observpe viitor (doardaca,desigur,nu imi este
acordatprivilegiulde a observacu certitudinetoatelebedele
existente).'lbtu;i,esteposibilsa fac AfirmafiaB doar prin
gasireaunui singurcontraexemplu. intr-adevar,AfirmatiaA
a fost dezaprobata de descoperireaAustraliei,cleoarece a dus
la observarea lui Cygrr
us atratus,ovaritetatede lebedenegre
ca Iignitul! Cititorulva intreziri aluziala icjeilelui popper,
fiindcaexistao puternicaasimetrieintre celedouaafirrna-
lii; ;i, in plus,o asemenea asimetriesta la bazacunoaqterii.
Totodata,ea sta ;i in centnrlfuncqionariinieleca factorde
clecizie sub incertitudine.
196
Am spus ca oamenii testeazarareori afirmaliile tes-
tabile; acest lucru ar putea fi convenabilpentru cei care
nu stepAnescconsecinfainferenfei.Urmatoareaafirmafie
inductivdilustreazdproblemainterpretdriiliterale a datelor
din trecut,fdra metodologiesaulogica:
Tocrnaiam finalizato examinarestatisticdam6nun(itaa
vielii pre;edinteluiBush.Timp de cincizeci;i opt de ani,
dupd aproape21 000 de observafii,el nu a murit nici
mdcaro singurddatd.Prin urmare,cu un grad ridicat de
semniflcaliestatisticd,il pot declaranemuritor.
Icnetele publicate de Niederhoffer au rezultat de pe
urma vAnzhrilorsale de optiuni goale,bazatepe propriile
testdri qi pe presupunereaca ce a vazut el in trecut repre-
zintb o generalizareexactaa ceeace s-ar puteaintAmpla in
viitor. Sebazape afirmafia,,Piafanu a mai fdcut asta nicio-
datd pAnaacum",a;a cd vindeaop[iuni put, ceeace ii adu-
ceaun venit mic in cazul in care afirmafiase confirma 9i o
pierdereuriaqain eventualitateain careaceastase dovedea
a fi gregita.CAnda explodat,aproapedoui deceniide perfor-
mante au fost umbrite de un singureveniment,care a durat
doar cAtevaminute.
O alta fisura logica a acestuitip de afirmalie istorica
esteaceeaca,de multe ori cAndare loc un evetrimentmaior,
auzi ,,astanu s-a mai intAmplat niciodatd",ca ;i cum ar fi
trebuit saabsenteze din istoriatrecutAa evenimentuluica sa
constituieo surprizA.Deci,de ce consideramca cel mai rau
t97
 evenimentcare s-a petrecut in propriul nostru trecut este
ceamai reasitualieposibila?Dacdtrecutul,oferindsurprize,
nu a semanatcu trecutul de pdni la el (ceeace eu numesc
trecutul trecutului), atunci de ce ar semanaviitorul nostru
cu trecutul nostru actual?
Mai existdo leclie in povestealui, poateceamai impor-
tantd: Niederhofferpare sd abordezepielele financiareca
un loc care-i asigurdfaima, statut ;i ocaziasd-;i invinga
,,oponentii"(cum sunt eu), a;a cum ar face intr-un ioc cu
reguli bine definite.A fost campionde squash,cu serioase
caracteristicicompetitive;numai cd realitateanu pare sa
aibd acelea;ireguli qi legi inchisesi simetriceprecumjocu-
rile. Natura sa competitival-a impins spre inclegtdriferoce
pentru ,,cAqtig".Dupa cum am vhzut in precedentulcapitol,
pielele financiare(;i viala) nu sunt situalii simple de tipul
cA;tig/pierdere,deoarececostul infrAngerilorpoate fi consi-
derabildiferit de cel al victoriilor.Maximizareaprobabilite-
lii de a cAqtiganu ducela maximizareaexpectativeidin joc,
atunci cAndstrategiacuivapoateincludeinclinatia,adicao
qansdmica la o pierderemare ;i o ;ansa mare la un cA;tig
mic. Dacdte implici intr-o strategiede genul ruletei ruse;ti,
cu o probabilitatescdzutdla o pierderemare, una care te
falimenteazao data la cAgivaani, e verosimilsa figurezipe
post de cd;tigdtorin aproapetoate e$antioanele - cu excep-
lia celui din anul in caremori.
imi reamintescde unul singur sa recunoscmeritele
observafiilorempiristului din anii '60 ;i ale primelor sale
contribufii. Din pacate,am invdfat destul de multe de la
Niederhoffer,mai ales prin contrast,;i in mod specialdin
198
ultimul exemplu:sd nu abordeziniciun lucru ca pe un loc
de cd;tigat,in afara doar, desigur,dacdeste vorba despreun
joc. Chiar qi atunci,nu-mi plac structuraasfixianti a iocu-
rilor competitive Ei caracteristicadegradantade a-ti con-
strui faima pe o performanla numericd.Am mai invilat ;i
sa ma ferescde oamenii cu o natura competitivd,fiindca au
tendinla de a reducegi impdrli lumea in categoriicomode,
cum ar fi numdrul de lucrari pe carele publicd intr-un an sau
pe ce loc se afl5 in clasamentulligii. Exist5 cevanefilozofic
in ceeace priveqteinvestireamandriei 9i a ego-ului intr-o
,,casaAiblioteca/ma;ina mea este mai mare decAta altora
de rangul meu" - este o nebunie curatd sd pretinzi ca e;ti
primul intr-un anumit rang;i si te afli, in acela;itimp, pe o
bomb[ cu ceas.
in concluzie, empirismul extrem, competitivitatea ;i
absenlastructurii logicefala de inferenld pot fi o combinalie
de-adreptul exploziva.
Agentulde promovareal lui Sir Karl
in celece urmeaza,voi discutacum l-am descoperitpe Kar-
Popperprin intermediul unui trader, poate singurul pe care
l-am respectatpe bune.Nu ;tiu dacde valabil 9i pentru alfii,
dar,de$isunt un cititor inrdit, comportamentulmeu e rare-
ori afectat cu adevarat(qi durabil) de vreo lectura. o carte
imi poate ldsa o impresieputernicd,dar o astfel de impre-
sie tinde sa scadadupace o alta ii ia locul in minte 1onoua
carte).Trebuiesa descoparlucrurile pe cont propriu (amin-
teqte-li pasaiuldin Capitolul 3 ,,Aragazuleste fierbinte")'
Acesteautodescoperiri sunt de durata.
199
 Printre excepfii,dintre ideile cu care am ramas sunt
cele ale lui sir Karl, pe care le-am descoperit(sauredesco-
perit) prin intermediulscrierilortraderului filozofuluisui
;i
generisGeorgesoros,careparesd-;i fi organizatviata trans-
formandu-seintr-un promotorar ideilor lui Karl popper.ce
am invalat eu de la GeorgeSorosnu este,poate,tocmai ce a
avut el in intengiesd invdldm de la el. Nu am fost de acordcu
afirmaliilesalereferitoarela economieqi filozofie.in primul
rand, desi il admir foarte mult, sunt de acordcu gdnditorii
profesionistica punctulforteal lui sorosnu sunt speculaliile
filozofice.cu toate acestea,el se considerdfilozof - ceeace
il face adorabilin mai multe feluri. sa luarn prima lui carte,
TheAlchentyof Finance.pe de o parte,pare sd discuteidei de
rezonanld;tiinlificd, aruncdndla miiloc sintagmepompoase
precum,,deductiv-nomologic.,,
chestie intotdeaunasus-
pecte,fiindcd imi amintegtede scriitorii postmoderni,care
fac pe filozofii si savantii folosind referinle complicate.pe
de altd parte,nu demonstreaza
ca stapAne;tepreabine con_
ceptele.De exemplu,conduceceeace el numesteun,,experi_
ment de tranzacfionare";ise folose;tede reusitatranzacfiei
pentru a sugeraca teoria din spateleei estevalabila.E ridi-
col: aq putea aruncazarurilepentru a-mi dovediconvinge-
rile religioase;i sa folosescapoi rezultatul favorabildrept
dovadacd ideilemele sunt corecte.Faptulca portofoliulspe-
culativ al lui sorosa facut profit nu dovedeEte
mai nimic, in
nicio privin!5. Nu se poate deduceprea mult dintr_un sin_
gur experimentintr-un mediu aleatoriu- un experimentare
nevoiede repetabilitate,prezentando componentacauzala.
Apoi,Sorospunesubacuzareqtiirr!aeconomiei,per ansam_
blu, ceeace poate fi justificat,cloarca nu si-a facut temele.
200
De exemplu,scrieca aceacategoriede oameni pe careel o
eticheteazala gramad[ drept ,,economi9ti"credeca lucru-
rile convergspreechilibru,cAnd,de fapt, astase aplicadoar
in unelecazuride economieneoclasica'Existao mullime de
teorii economicecarecred ca plecareade la un anumit nivel
viitoare ;i bucle de feed-
de prel poate provocadiverger"rfe
back32 in cascada.S-aufacut cercetdriserioasein acestsens,
de exemplu,in teoriaiocurilor(lucrarilelui Harsanyi;i Nash)
sau in economiainformaliei (lucrarilelui Stiglitz,Akerlof 9i
Spence). A pune toate economiilela gr[madi demonstreazd
o dozade lipsdde corectitudine;i de rigoare.
Dar, in ciuda absurditililor din scrierilelui, exprimate,
probabil,cu scopulde a se convingesingur ca nu este doar
un trader, sau tocmai din cauzaasta,am cdzutpraddfarme-
cului acestuimaghiar caruia,asemeneamie, ii este ru;ine
sa fie trader ;i preferaca tranzacliilesalesAfie o prelungire
minord a vietii lui intelectuale,deqi eseurilesale nu sunt
prea erudite.Nefiind niciodat[ impresionatde oamenii cu
bani (;i am cunoscuto multime la viafa mea),nu i-am pri-
vit pe niciunul clintreei ca pe modelede urmat' Poateca e
valabil gi efectulopus,de vremece,in general,imi repugn[
bogiiia. in principaldin cauzaatitudinii de eroismepic care
insoleqte,de obicei,imbogafirearapida.Sorosa fost singu-
rul carea parut s5-mi imparta;easca valorile'El a vrut sa fie
luat in seriosin rolul sau de profesordin Europacentrala,
32 Un procesde feedback,care constain mSsurareaabilitalii din pre-
,.ni, intr.p.indc.reaunei activitrili,masurareadin nou a abilitatii,
conlpararea aceloracliuni carepot
cu obiectivulstabitit1i elaborarea
irnbunata!inivelul curent paDSla atingerealintei. Apoi, repetarea
pAnacAndscopulesteatins.(N' trcd')
201.
 care s-a imbogafit datoritd validita{ii ideilor sale (doar din
cavzafaptului cd nu a fost acceptatde ceilalli intelectuali,
a incercatsa-;i obtina statutul alfa prin intermediulbani-
lor, la fel cum un seducator,dupa ce s-a chinuit din greu,a
ajuns sd se foloseascdde un apendicede soiul unui Ferrari
rosu pentru a seduceo fatd).in plus,desiSorosnu a furnizat
nimic semnificativprin scrierilesale,a
;tiut cum si infrunte
hazardul,pdstrando minte deschisd,critica si schimban-
du-;i opiniile, rimdndnd cu obrazulaproapenepatat(ceea
ce a avut ca efectsecundarfaptul cd a ajunssatratezeoame-
nii ca pe niste servefele).El a fdcut paradade faptul cd este
supusgre;elii, insa era atAt de puternic pentru cd stia acest
lucru, in vremece algiiaveauparerisemefedesprepropriire
persoane.L-a inleles pe popper.Nu-l
iudecadupd scrieriie
lui. A dus o viafd popperiand.
Ca o completare,Poppernu era cevanou pentru mine.
Auzisemsuccintde Karl poppercAnderam adolescentqi pe
la doudzecide ani, ca parte a unei educaliimotivationale,in
Europaqi in stateleunite. insanu i-am infelesideile,agacum
fuseserdprezentateatunci, ;i nici n-am crezut cA vor avea
vreo importanld (precum metafizica)in viata mea. Eram la
vdrstala caresimgeamcatrebuiesacitesctotul,lucrucarem-a
impiedicatsd fac pauzede contemplatie.Grabaaceastam_a
impiedicatsadetectezdacaeracevainteresantla popper.Asta
s-aintamplatfie din cauzacondilionariiculturii intelectu-
;ic
ale din acelevremuri (preamult platon,preamulfi marxi;tr,
prea mult Hegel,prea multi intelectualipseudo_;tiinlifici),
fie din vina sistemuluieducafional(preamulte presupuneri
202
prezentatedrept adevaruri),fie pentru c[ eram prea tAnar gi
citeampreamult ca sd fac conexiuneacu realitatea.
Poppermi-a ieqit apoi din minte, fdrd sd ramind aga-
-
lat in nicio celuli a creieruluimeu nimic din inzestrarea
unui baiat fara experientanu l-a facut sa ramana.in plus,
apucAndu-made tranzac[ii,am intrat intr-o faza anti-inte-
lectuala;a trebuit,in mod nealeatoriu,sd cA;tigniqtebani ;i
sa-mi asigurrecentdistrusulviitor si bunastarea,care s-au
evaporatodatacu razboiuldin Liban(pAn[ atuncitraisemcu
dorinla de a deveni un agreabilrentier, ca aproapetoli din
familia mea, in ultimele doua secole).Brusc,m-am simfit
nesigur din punct de vederefinanciar qi mi s-a flcut teama
sa nu ma anga)ezla o firmd care sa ma transformeintr-un
sclav corporatist,cu ,,eticamuncii" (ori de cAteori aud de
etica muncii,o traduc drept mediocritateineficientri).Aveam
nevoie de un cont bancar in spate,ca sa-mi pot cumpdra
timpul necesarsa gAndesc;i sd ma bucur de viafa.Ultimele
Iucruri careimi trebuiaueraufilozofareaimediatd;i o sluibd
la McDonald's-ullocal.Pentrumine, filozofiadeveniseceva
ce fac retorii cAndau preamult timp la dispozilie;erao acti-
vitate rezervatacelor carenu erau preaversafiin metodele
cantitative ;i alte chestii productive.Era o distracfiecare
trebuia limitatd la orele tirzii, in barurile din jurul campu-
surilor,cAndbei un pic preamult si ai un programlejer - cu
condiqiasd uili imediat ingrozitorulepisod,a doua zi. Prea
multa filozofiepoateduce omul in necaz,poatechiar sa-l
transformeintr-un ideologmarxist.Poppernu aveasa rea-
para in viala mea decAtdupa ce m-am afirmat in carierade
trader.
203
 Localizare,
[ocaIizare identific exactcareera acesta.Nu ce qtiau ei, ci felul in care

Se spuneca oamenii isi amintesc,in general, ;tiau era motivul iritdrii mele.
momentul ;i
imprejurarilegeograficein careau fost
lovili de o idee con_
ducAtoare.Diplomatul poetul religios paul RispunsuI
LuiPopper
;i Claudel igi
aminte;te locul exact al convertirii (sau
reconvertirii;sale Poppera oferit un raspunsmajorproblemeiinducliei(pentru
la catolicism,in CatedralaNotre_Dame
din paris, ldngd o mine, a oferit singurul raspunsposibil).Nimeni nu a influ-
coloanaanume.
entat modul in caresavanfiipractici gtiinla mai mult decAt
Astfel,imi amintescsi eu locurexactdin libraria
Barnes Sir Karl - in ciudafaptului cd mulli dintre colegiisii, filozofii
and Noble, de la intersecfiaStrazii 1B cu profesionisti,il consideradestulde naiv (spremeritul sau,in
Bulevardul5, in
1987,cAnd,inspiratde Soros,am citit cincizeci opiniamea).ldeealui Popperestec[;tiinfa nu trebuiesdfie
de pagini din
societateadeschisa;i du;maniier gi am cumparat luata intr-atit de in seriospe cdt pare(atuncicAndl-a intAl-
febril toate
titlurile lui popper pe care am reu;it sa pun nit pe Einstein,nu l-a tratatca pe semizeulcaresecredeacA
mAna,ca nu
cumvasa iasddin stoc.s-a petrecutintr-o este).Existadoardouatipuri de teorii:
incapereraterara,
slabluminati, careaveaun miros intepator
de mucegai.imi 1. Teoriidesprecarese Etieca sunt greqite,fiind testate
amintesccu vivacitategandurilecaremi-au
inundatmintea. si respinse,in mod adecvat(el le numestefalsificate).
ca o revelatie.
2. Teorii care inca nu s-au dovedit a fi gre;ite, nu au
Poppers-a dovedit a fi exactopusul a ceea
ce am cre_ fost inca falsificate,dar sunt expusefaptului de a fi
zut eu inifial despre,,firozofi";erasimborur
ne-aiurelii.p6'a doveditegregite.
atunci,lucrasem,de vreo doi ani,ca trader
de opfiuni gi eram
suparatca fusesemfraierit totar de cercetatorii De ce nu este o teorie niciodatdcorectaTPentru cd nu
universitari
din domeniul finanfelor,mai ales fiindca vom sti niciodatadaca toate lebedelesunt albe (popper a
imi construisem
venitul pe baza egeculuimoclelelorlor. imprumutatideeakantianaa imperfecliunilor mecanismelor
incepusemdeja sa
vorbesccu persoanecu educalieinalti noastrede perceptie).Mecanismulde testarepoate fi defi-
in domeniul finan_
telor, ca parte a implicdrii mere in instrume'tere cient. Cu toate acestea,afirmafiaca existl o lebdddneagra
derivate, poatefi ficuta.O teorienu poatefivertficata.
;i avusesemdificurtali in are convingede unele argumente Casa-lparafra
de bazadesprepiefelefinanciare(credeau zez din nou pe antrenorulde baseballYogiBerra,doteletre-
un pic prea mult
in propriile modele).Traisem mereu cu cuteau o rrul;intedeluu'uriburrcln ele,dar parteareae rea.Ea
ideea ascunsacA
aceqticercetatori r-rupoatefi acceptataclecAtprovizoriu.O teorieamplasatain
nu interegun aspect,dar nu reusisemsa
o afaraacestordouAcategoriinu estecu adevarato teorie.O
204
205
teorie carenu prezintdun set de condilii prin caresapoatafi
consideratagreqitas-ar puteanumi qarlatanism- ar fi impo-
sibil de respinsaltfel.De ce?Pentruca un astrologpoateglsi
intotdeaunaun argumentcare si se potriveascaunui eve-
niment trecut, spunAndcd.Marte era probabil aliniat, dar nu
prea mult (de asemenea, pentru mine, un trader carenu are
un argumentcaresi-l facasa-;i schimbeparereanu esteun
trader). intr-adevar,diferen(adintre fizica newtoniana,care
a fost falsificatade relativitatealui Einstein,;i astrologie
constain urmatoareasituatie ironica.Fizicanewtoniande
;tiinlifica pentru ca ne-a permiss-o falsificdm,;tiind acum
ca estegre;ita, in vreme ce astrologianu estepentru cd nu
ofera condiliile prin care s-o putem respinge.Astrologia
nu poate fi desfiintatS,din cauzaipotezelor auxiliare care
intra in joc.Acestargumentstd la bazaliniei de demarcalie
dintre ;tiinte si aiureala(numit5,,problemadelimitarii").
$i mai util pentru mine, Poppera avut multe probleme
cu statistica;i statisticienii.El a refuzat sa accepteorbeqte
nofiunea potrivit careia cunoagtereapoate cre;te intot-
deaunacu incrementulde informafii - carereprezintafun-
damentulinferenleistatistice.S-arputea sd fie aqain unele
situalii,darnu ;tim in caredintreele.Mulqioameniinlelepli,
cum ar fi JohnMaynardKeynes,au ajunsin mod independent
la aceleaqiconcluzii.Detractoriilui Sir Karl cred ca repeta-
rea favorabilaa aceluia;iexperiment,din nou ;i din nou, ar
trebui sd conducdla confortul sporit al noliunii ca ,,func1i-
oneaza".Am ajunssa inlelegmai bine pozifiaiui Popperin
clipa in caream vazut cum primul evenimentrar faceravagii
intr-o salade tranzacfionare. Sir Karl s-a temut ca un anu-
mit tip de cunoa;terenu cregteodata cu informafia - dar
206
caretip anume,nu am putut stabili' Motivul pentru carecred
ca el esteimportant pentru noi, traderii,esteca, pentru el'
chestiuneacunoaqteriigi a descopeririinu este legat[ atAt
de mult de ceeace qtim, cit de ceeace nu qtim' Citatul sdu
celebru:
Aceqtiasunt oameni cu idei indrdznefe,dar extrem de
critici fata de ideileproprii; ei incearcasd afle dacaide-
ile lor sunt corecte,incercAndmai intAi sd afle daci nu
sunt gTe;ite.Ei lucreazdcu ipotezeindrdznefe;i cu ten-
tative dure de a-;i respingepropriile ipoteze'
putea fi orice
,,Acegtia"sunt oameni de gtiinld' Dar ar
altceva.
Pentrua-l punepe maestruin context,Popperserevolta
impotriva dezvoltdriigtiinfei. Din punct de vedereintelec-
tual, Poppera venit pe lume odatacu schimbirile dramatice
din filozofie,cAnds-a incercattrecereaei de la o disciplina
verbald;i retoricala una ;tiinfifica 9i riguroasd,dupa cum
4'
am vazut in prezentareaCerculuide la Viena,in Capitolul
Aceqtioameniau fost numili uneori pozitivi;ti logici' dupa
in
mi;carea intitulata pozitivism,intemeiata in Franla'
pozitivism
secolul al XIX-lea, de AugusteComte, ;i unde
inseamna scientificareatuturor Jucrurilor (literalmente,
tot ce existasub soare).A fost echivalentulimplementarii
de
revolufieiindustrialein;tiin[ele u$oare'FArAsAma ocup
pozitivism,trebuie sA observca Popperreprezintaantido-
nu este
tul impotrirraacesteinrigcari.Pentru el, verificarea
)o7
 inchisa' din
posibile.Verificareaestemai periculoasadecAtoricealtceva. orice idee tlespreUtopie este,in mod necesar'
Simplano!i-
Dusela extrem,ideile lui Popperpar a fi naive ;i primitive, cauzafaptului ca igi sufocapropriile refutari'
nu poatefi lasat
dar ele funclioneazd.Jine minte ca detractoriilui il numesc une a unui model bun pentru societatecare
lAngadiferenla
un falsificali onistrtaiv. deschispentru falsificareeste totalitar[' Pe
inchisa,am inva-
Eu sunt un falsificalionistnaiv. De ce? Pentru ca pot dintre o societatedeschisa9i o societate
pe aceeadintre o minte deschisd;i una
supravieluifiind astfel.Popperismulmeu extrem gi obsesiv !at-o de la Popper;i
sedesfiqoaradupacum urmeazA.Fac specula!iiin toateacti- inchisa.
vitd[ile melein legiturl cu teoriile carereprezintao viziune
asupralumii, dar cu urm[toareacondilie: niciun eveniment Nimeninu-i Perfect
rar nu trebuie sa ma afecteze.De fapt, agvrea ca toate eve-
Popper, omul'
nimentele rare imaginabilesa md ajute. Ideeamea despre Am niste informalii reconfortante despre
ne-popp-
qtiinte se deosebe;tede ceaa celor din iurul meu, care fac Martorii vielii sale private il gasescmai degraba
Oxford' Bryan
paradanumindu-seoamenide gtiin!5"$tiinfa esteo simplA erian. Filozoful 9i consiiierul Universitalii
trei decenii'il
specula(ie,o simpl[ formularea presupunerilor. Magee,carei-a fost prieten timp de aproape
profundcon-
descrieca fiind ursuz(mai pulin in tinerele);i
cincizecide
centratasupraopereisale'$i-a petrecutultimii
Societatea
deschisE doi de
ani ai lungii sale cariere(Poppera triit nouazeci;i
Falsificafionismullui Poppereste intim legat de conceptul ani)izolatdelumeaexterioara,feritdedistracliile;istimu
de societatedeschisa.O societatedeschisaestecea in care larile din afar6'Totodata,Poppera oferit oamenilor"sfaturi
viala 1or perso-
niciun adevarpermanentnu poatefi menfinut; acestlucru care pareauintemeiatedesprecarierasau
Toateacestea'
ar permite aparilia contra-ideilor.Karl Popperimpdrti;ea nala,de;i aveao inlelegereredusaa ambelor'
practi-
ideile cu prietenulsau,modestuleconomistvon Hayek,care desigpr,erau in contradicliedirectacu credinlele;i
in filozofie"'
susfineacapitalismulca pe un stat in care prefurile pot sa cile (intr-adevarautentice)profesatede el
Membrii
diseminezeinformafiilepe caresocialismulbirocraticle-ar Nici in tinerefe nu fttsesecu mult mai bur-r'
din cauzaidei-
sufoca.Ambelenofiuni,de falsificationism Cerculuide la Vienaau incercatsa-levitenu
;i societatedes- problemasociala'"Era
chisa,sunt, contraintttitiv,legate de cele ale unei metode lor saledivergente,ci pentru ca era o
persoana' totodatAnesi-
riguroasede abordarea aleatoriuluiin slujbamea de zi cu stralucit,dar concentratpe propria
un ascultator
zi, ca trader.in mod clar,o minte deschisaesteo necesitate gur $i arogant,irascibil ;i sigur cle sine' Era
o disculiecu orice
atunci cAndai de-a face cu aleatoriul.Poppera crezutcA teribil qi aveao predispoziliede a ciqtiga
709
208
 pre!.Nu detineanicio infelegeredespredinamicagrupuluigi
nicio inzestrarede a negociaacestlucru...
Ma voi ablinede la un discursbanaldesprerupturadin_
tre cei careau idei ;i cei carele pun in practica,cu excep{ia
interesanteiproblemecomportamentalepe care vreau s-o
aducin discufie;ne placesa emitem idei logicesi rationale,
dar nu ne bucuraneapdrataceastaactiune.OricAtde stra_
niu ar suna,acestaspecta fost descoperitabia foarterecent
(vom vedeaca nu suntem geneticadaptali si fim rationali
;i sa acfionamrafional; abiasuntemadaptafipentru proba_
bilitatea maximd de transmiterea genelor noastreintr-un
anumit mediu nesofisticat).Totodata,oricat de ciudat ar
parea,GeorgeSoros,obsedatde autocritica,pare sa fie
mai
popperiandecAtPopperin comportamentulsauprofesional.
Induclie
5imemorie
La om memoriaesteo masinarieuriasd,pentru a faceinfe_
rente inductive.GAnde;te-tela amintiri: ce estemai u;or de
retinut, o colecfiede fapte aleatorii,adunatela un loc, sau
o poveste,cevacare oferd o serie de legaturi logice? Cauza
estemai u;or de refinut in memorie.creierul nostruare mai
pu{ine de tdcut pentru a pastrainformatiile.Dimensiunea
estemai mica.Ceesteinducfia,mai exact?Inducliapleacade
la o sumediede detalii spregenerar.Estefoarteutila, deoa-
rece generalulocupamult mai pufin loc in memoriacuiva
decato adundturade detalii. Efectulunei astfelde compri-
mAri constAin reducereagraduluide aleatoriudetectat.
21,0
P a r i u[[u i P a s c a t
inchei prin expunereapropriei metodede abordarea proble-
mei inducliei.FilozofulPascala proclamatca strategiaoptimd
pentruoameniestesacreadbin existenlalui Dumnezeu. Cici,
dacaDumnezeuexista,atunci credinciosular fi rdsplatit.Daca
el nu exista,credinciosulnu ar aveanimic de pierdut.in con-
secinfa,trebuie si acceptdmasimetriain cunoa;tere;existi
situatii in careutilizarea statisticilor gi a econometrieipoate
fi utild. Dar nu weau caviala measadepinddde ea.
Asemenealui Pascal,voi prezentaurmdtorulargument.
Dacdgtiinla statisticii poate si md aiute in vreun fel, o voi
folosi. DacI reprezintao ameninfare,atunci nu o voi face.
Vreausd iau ce are mai bun trecutul de oferit, lipsindu-ma
de pericolelelui. Prin urmare,voi folosi statisticisi metode
inductivepentru a facepariuri agresive,dar nu le voi folosi
pentrua-migestionariscurile;iexpunerea. in mod surprin-
zdtor,to!i traderii supravieluitori pe care ii cunoscpar si fi
facut acela$ilucru.Ei efectueazd.tranzaclii dupaidei bazate
pe o anumita observalie(careinclude istoria trecuta),dar,
asemeneasavanlilor popperieni,se asiguraca prelul gre-
selii lor este limitat (gi probabilitatealor nu este derivata
din datele anterioare).Spredeosebirede Carlos;i fohn, ei
;tiu, inaintede a se implicain strategiade tranzaclionare,ce
evenimentear dovedieroareapresupuneriilor;i o ingaduie
(aminteqte-ticd Iohn ;i Carlosau folosit istoria trecutaatAt
pentrua-;i facepariurile,cAtsi pentrua-gimasurariscul).Ei
;i-ar terminaatunci tranzacfia.Aceastase numesteo pier-
derede oprire,un punct de iesirepredeterminat,o proteclie
impotrivaLebedeiNegre.Mi se parefoarterar practicat.
211.
Mullumesc,
Solon
in final,trebuiesdmdrturisesccd,pe cAndterminamde scris
Partea I, acele pasajedespregeniul observalieilui Solon
au avut un efect extrem atAt asupragAndirii mele, cAt ;i a
vietii mele private. CompunereaParlii I m-a fdcut ;i rnai
increzatorin retragereamea fagdde media,in distantarea
fala de ceilalli membri ai comunitalii de afaceri,in special
fagade investitori ;i traderi, pentru care dezvolt din ce in
Parteaa ll-a
ce mai mult dispre!.Cred ca nu pot define putereaasupra
mea insumi,deoareceam o dorinfa inndscutade a md inte- Maimute
[amatihadescris
gra in r6ndul oamenilorsi al culturilor gi a; sfArgiprin a le
semana;prin retragereamea deplina,pot aveaun control
mai bun asuprasortii mele.in prezent,ma bucur de clasici,
un fior pe carenu l-am mai simtit din copildrie.Md gAndesc
acumla urmatoareaetapa:sa recreezun timp strdvechi,mai irea;i alte devialii
Supravielu
pufin informativ,mai determinist,sa zicem din secolulal
XIX-lea,beneficiindtotodatdde avantajeletehnice(cum ar
fi mecanismulMonte Carlo),de toate descoperirilemedicale
qi de intregr"rl
progresin dreptateasocialaal epociinoastre.
Atunci as aveatot ce-i mai bun din toate.Asta se numeste
evolutie.
Dacdcinevapune un numar infinit de maimule in fala unor
ma;ini de scris(foarterezistente);i le lasa sa loveascatas-
tele,esteo certitudinecd una dintre ele va obline o versiune
exactda lliadei. Supusexamindrii, acest conceptar putea fi
mai pulin interesantdecAtpare1ainceput:o astfelde proba-
bilitate esteridicol de scazutd.Darhai sa ducemargumentul
un pasmai departe.Acum,ca am descoperitun erou printre
maimufe, existi vreun cititor care ;i-ar investi economiile
de-o viald pe pariul ca maimulava scrieOdiseea dupaasta?
in acestexperimentde gAndire,al doileapasesteinte-
resant.CAtde relevantaesteperformanfatrecuta(aici,dac-
tilografierealliadei) in prevedereaperformanlei viitoare?
Acela;ilucru estevalabil pentru oricedeciziebazatape per-
formanleleanterioare,depinzAndcu totul de atributeleunei
serii cronologicetrecute.G6nde;te-tecd i1i aparemaimula
la u;a, cu performanfasa impresionantadin trecut. Hei, a
scrislliada.
Problemamaioraa inferenfei,in general,este ca, ade-
sea,cei a caror profesieconsta in extragereaconcluziilor
din datecadin capcanamai repedeqi mai plini de incredere
decAtceilalli. Cu cAt avem mai multe date,cu atAt suntem
mai predispuqisa ne sufocamin ele.Pentruca inlelepciunea

2r5
 generalacceptatain randul persoanelorcu o cunoasterein
devenirea legilor probabilitdfii este sd i;i bazezedeciziile
pe urmatoareleprincipii: este foarte pulin probabilsd aiba
cinevaperformanfenotabileintr-o manierdconstanta,fdra
sd faca ceva corect. Registrele de tranzaclii devir-rastfel
preeminente.Ei apeleazalaregula probabilitdlii unui ast-
fel de traseureusit gi i;i spun singuri cd, dacacinevaa avtrt
in trecut performanfemai bune decatrestul,atunci existao
;ansdmare sa performezemai bine decatmasain viitor - si
inci una foartemare.Dar,ca de obicei,fereqte-tede medio_
critali: o cunoa$tereredusda probabilitatii poate duce la
rezultatemai proastedecdtlipsa oricdrorcunostinte.
Depindede numdrulde maimute
Nu contestfaptul cd, dacacinevaa avut in trecut mai mult
succesdecatmasa,existdo prezumliea capacitdgiisale de
a se descurcamai bine in viitor. Dar prezumtiaar putea fi
slabd,foarteslab5,incat sd fie inutila in luareadeciziilor.De
ce?Pentruca totul line de doi factori: volumul de aleatoriu
al prof'esieisalegi numdrul maimutelorcareopereazA.
Dimensiuneainiliali a e;antionului conteazafoarte
mult. Dacasunt cinci nraimutein joc, a; fi atAt de impresi_
onat de scriitorulIliadei,incat l-a; suspectaca este o rein-
carnarea poetului antic. Dacasunt un miliard de mairnufe
la putereaun miliard, as fi mai pulin impresionat_ clefapt,
a; fi surprinsdacauna dintre ele n-ar obline o opera bine
cunoscuta(dar neprecizata), doar datorita norocului(poate
21,6
de Casanova).
Povesteavielii mele33, Ar fi de aqteptatchiar ca
una dintre maimufe sa ne oferelucrareafostului vicepre;e-
dinte Al Gore,Pdmdntulfn cumpdnd3a, scutitepoatede toate
platitudinile.
Aceastdproblemapatrundein lumeaafacerilormai gre-
qit decAtin alte domenii, din cauzadependenleiinalte de
aleatoriu(am aratat deja contrastuldintre afaceriledepen-
dente de aleatoriu qi stomatologie).Cu cAt este mai mare
num[rul de afaceri;ti,cu atAtmai mareeste;i probabilitatea
ca unul dintre ei sa se descurceintr-o manierastelarastrict
datorita norocului.Am intAlnit foarte rar pe cinevacare sa
numere maimulele.in acela;i sens,pufini numdrd investi-
torii de pe piala, pentru a calcula,in loc de probabilitatea
succesului, probabilitateacondilionali a traseelorde succes,
pe bazanumarului de investitoricareopereazaasupraunei
anumiteistorii a piefei.
Crudaviald reala
Exista qi alte aspecteale problemei maimufelor; in viala
reala, celelaltemaimufe nu sunt numirabile, cu atAt mai
pulin vizibile. Ele sunt ascunse,cf,ci se observddoar cA;ti-
gdtorii - e firescca aceiacareau e;uat sa disparacomplet'
Prin urmare,sunt observafidoar supraviefuitorii,qi nun-rai
ei, ceeace conferao percepliegre;ita asuprasor{ilor.Noi nu
reac[ionamla probabilitate,ci la evaluareasocietaliicu pri-
vire la ea.
33 Trad.c1eRaduAlbalo,EclituraNemira'Bucureqti,2015.(N' red')
34 Trad.de PaulViorel Zoma,EdituraTehnicit,Bucure;ti,1995.(N' red')
21,7
 Dupa cum am vdzut in cazullui Nero Tulip, chiar si cei
educaliin domeniulprobabilitaliireactioneazaneinteligent
la presiuneasociala.
Aceastdsectiune
ParteaI a descrissituafiile in care oamenii nu infeleg eve-
nimentul rar Ei nu par sa acceptenici posibilitateaaparitiei
lui, nici consecinfelegraveale acesteiaparitii.De asemenea,
mi-am prezentatpropriile idei, cele care nu cred sf, fi fost
explorate in literaturd. Dar o carte despre hazard nu este
completd fdra o prezentarea posibilelor deviatii pe care
le-ar putea define cineva,pe lAngddeformarilecauzatede
evenimentulrar. Confinutul Par]ii a II-a este mai prozaic;
voi furniza rapid o sintezi a devialiilorhazardului,a;a cum
sunt abordatein bogataliteraturadespreacestsubiect.
Aceste deviafii pot fi rezumate dupa cum urmeaza:
(a) Devialiile supravieluirii(adicddespremaimufele de la
ma;ina de scris)rezultatedin faptul cd noi nu vedemdecAt
cA;tigdtorii;i oblinem o viziune distorsionataasuprasorli-
lor (capitolele8 ;i 9,,,Preamulgimilionari"si,,Estemai usor
sa cumperi gi sa vinzi decAtsd prdje;ti un ou"), (b) faptul
ca norocul este,cel mai adesea,motivul succesuluiextrem
(Capitolul10, ,,Perdantulia totul"), ;i (c) handicapulbio-
logic al incapacitalii noastre de a inlelege probabilitatea
(Capitolul17,,,Hazardul ;i mintea noastra").
B
Capitol.uI
Prea mul1i milionari in vecini
De ce ar trebui
Trei exemplede devialii ale supravieguirii'
sd traiascafoarte puginioameniin Park Avenue.Miliona-
rul din veciniare hainefoarte subgiri'O supraaglomerare
de experli.
Cumsdopre;ti usturimeae$ecului
fericit
Oarecum
Marc locuie$tepe Park Avenue,in New York, impreuna cu
sofia lui, |anet, ;i cei trei copii ai lor. CAqtiga500 000 de
dolari pe an, indiferentdacase confruntacu un avAnteco-
nomic sau o recesiune- nu credeca recentatendinld spre
prosperitateva dura qi incd nu s-a adaptatmental recentei
cregteribruqtea venitului propriu.Un bdrbat plinu!, trecut
de patruzeci;i cinci de ani, cu un aspectpufos,careil face
sa arate cu zeceani mai in vArstS,el duceexistenfaconfor-
tabild (dar sAcAitoare) a unui avocatde New York. Dar se
. mod
d ri n M a n h a t t a ni n
a f l ai n p a r t e al i n i ; t i t Aa r e E e d i n f e l o
evident,Marc nu este genul de om de la care te-ai a;tepta
219
 sa facanavetaintre baruri sau sd participela petrecerilede
noaptetArzii din Tribecasau SoHo.El qi sotia lui au o locu-
ingala lara;i o grddindde trandafiri;i tind safie preocupali,
asemeneamultor oameni de vArsta,mentalitateapi condi_
lia lor, de (in ordineaurmitoare) confort,stareade sanatate
;i statutul material.in timpul saptimAnii,el nu se intoarce
acasamai devremede 21:S0;i, uneori,poatefi gdsitla birou
pAnaaproapede miezul noplii. pAnala sfArqitulsaptamAnii,
Marc esteatdt de epuizat,incdt adoarmepe parcursuldru_
mului lor de trei ore cu ma;ina cdtre,,casd..i Marc petrece
;i
mare parte din ziua de sAmbatazacAndin pat, recuperAn_
du-se;i vindecAndu-se.
Marc a crescut intr-un ordsel din Midwest, fiul unui
contabil fiscal lini;tit, carelucra cu creioanegalbeneascu-
tite. Obsesialui fafd de ascutireera atAt de puternicl, incAt
purta tot timpul in buzunaro ascutitoare.Marc a dat foarte
devremedovezide inteligentd.s-a descurcatextremde bine
in liceu. A urmat colegiul la Harvardsi apoi Facultateade
Drept de la Yale.Deloc rdu, s-ar putea spune.Mai tArziu,
;i-a indreptat carieraspre dreptul corporativ,incepAndsa
lucrezela cazuri importante pentru o firma de avocaturA
din New York gi abia daca-imai ramAneatimp pentru el cAt
sd spele pe dingi.Asta nu este o exagerare,fiindcd isi lua
aproapemereumeselein birou, acumuldndgrasimecorpo_
rala ;i creditepentru obtinereaparteneriatului.Dupi media
de Eapteani obi;nuita, a devenitpartenerin firma, insa nu
fara costuluman obignuit.prima lui sofie (pe careo cunos-
cusein facultate)l-a parasit,fiind satulade absenfasofului
avocat;i plictisitdde deteriorareaconversatieicu el - clar,in
220
cu un alt
mod ironic,a ajunssa se mute qi sd se casdtoreasca
avocatdin NewYork,probabilcu un discursla fel de plat, dar
careo faceamai fericitd.
Preamulti munci
Corpul lui Marc a devenitprogresivmai plin, iar costumele
lui personalizateau avut nevoiede vizite periodicela croi-
tor, in ciuda drasticelordiete ocazionale.Dupa ce a deplgit
depresiacauzatade divor!, a inceput sa se intAlneascacu
fanet,asistentasa iuridicd,;is-acasatoritimediatcu ea.
Cercul de cunoqtinle directe al lui Janet este alc[-
tuit din ceilalli pdrinli de la gcoalaprivati din Manhattan
la care merg copiii lor ;i de vecinii din cladireade aparta-
mente delinute de corporalie,in carelocuiesc.Din perspec-
tivd materialista,printre ace;tia;ei se num[ra in parteade
jos a clasamentului,poate chiar la coadalui. Ar putea fi cei
mai saracidin acestcerc,intrucAt cladireacorporalieieste
locuita de directori executivide mare succes,de traderi de
pe Wall Street ;i de antreprenoricu viziuni inalte. $coala
privata a copiilor lor g[zduie;te al doilea set de odrasleal
spoliatorilorcorporatigti,de la soliile-trofeu- poate chiar
al treileaset,dac[ luam in considerarediscrepanlade vArsta
;i trasaturilede modelale celorlaltemame.Prin comparalie,
]anet,so{ialui Marc,la fel ca el, de altfel, are un aspectcas-
ri.
nic, de genulcasa-la-lara-cu-gradina-de-trandafi
 Egtiun ratat
Strategialui Marc de a rimAne in Manhattan poate fi rafi_
onala,fiindcd epuizanteleore de munci i-ar face mutarea
imposibild.insa costurilecu solia lui, fanet, sunt monstru-
oase.De ce?Din cauzarelativeilor lipsede succes_ a$acum
este ea definitd geograficde park Avenue,cartierul lor. Cam
o dati pe lund, fanet are o criza,cedAndtensiunilor umi_
;i
linlelor la careo supunevreo mami de la
;coala,cdnd iqi ia
copiii, sau vreo alta femeie,cu diamantemai mari. in liftul
clddirii, unde ei locuiescin cel mai mic tip de apartament
(clasaG).De ce sotul ei nu are atAtasucces?Nu e inteligent
;i muncitor?Nu a luat el aproape1 600 de puncte la SAT?
cum de are Ronaldcutare,a carui sotien-o salutdniciodata
pe |anet,o averede sutede milioane,iar sotul ei, carea mers
la Harvardqi Yale ;i are un Ie atAt de ridicat, nu a adunat
aproapenicio economiesubstantiali?
Nu ne vom implica preamult in dilemelecehovieneale
vietii privatea lui Marc qi fanet,insdcazullor esteun exem_
plu foarte comun pentru efectul emotional al deviagiei supra-
vie{uitorului.fanet simte ca, prin comparafie,sotul ei esteun
ratat, insa calculeazigresit probabilitifile, intr-o maniera
grosoland- folose;tedistribufiagre;ita pentru a obline un
rang social.Prin comparafiecu populalia generalaa SUA,
Marc s-a descurcatfoartebine, mai bine decAt995% dintre
compatriotii sdi. Prin comparaliecu prietenii sai din liceu,
s-a descurcatextrem de bine, un fapt pe care l-ar fi putut
verifica;i singurdacaar fi avut timp sa participela reuniu_
nile periodice,fiind in topul clasamentului.prin comparatie
222
cu alte persoanede la Harvard,s-a descurcatmai bine decAt
9O%dintre ele (financiar,desigur).Prin comparaliecu tova-
rdqii lui de la Facultateade Drept de la Yale,s-a descurcat
mai bine decAt 60%dinfte ei. insa prin comparaliecu vecinii
sii din cladire,se pozilioneazdla coada!De ce? Pentru ca
a ales sa traiascaprintre oameni de succes,intr-un cartier
care excludee;ecul. Cu alte cuvinte, cei care au e;uat nu
apar in cadrul egantionului,facAndu-lsa pari cd nu o duce
bine deloc. Traind in Park Avenue,nu eqti expus intAlnirii
cu perdanfii,ci ii vezi doar pe cA;tigdtori.intrucAt suntem
fdculi sa locuim in comunitili foarte mici, este dificil sa ne
evaludmsitualia in afara limitelor geograficeingust definite
ale habitatuluinostru.in cazullui Marc qi al lui |anet,acest
lucru conducela un stresemolionalconsiderabil;iati, avem
o femeiecares-acisatorit cu un barbatextremde reu;it, dar
tot ce poate vedeaeste e$eculcomparativ,fiindcd nu reu-
ge;te si-l compareemolional cu un e;antion care i-ar face
dreptate.
Pe lAngd interpretareagre;ita a performanlei cuiva,
exista efectul social al intoarcerii rofii: te imbogife;ti,
te muli intr-un cartier bogat, apoi devii din nou s[rac' La
aceastase adaugaefectul psihological intoarceriirolii; te
obi;nuie;ti cu averea;i revii la o valoarefix[ a satisfacliei'
Aceastdproblemaa unor oamenipe carebogafia(dincolode
un anumit nivel) nu-i satisfaceniciodatacu adevarata fost
subiectuldiscugiilortehnicedesprefericire.
in mod rafional,cinevai-ar spunelui |anet: ,,Du-tesi
cite;te cartea asta,Pdcdlit de hazard,a unui trader mate-
matic, despredeformarilenorocului in viala; i1i va oferi o
223
 infelegerestatisticda perspectiveigi, in consecin{i,
te va colecfiede oamenicare sunt in prezentbogali si au desco-
facesd te simfi mai bine."ca autor,mi-ar praceasa livrez
un perit ci este pufin probabilca acegtiasi duca o viata opu-
panaceula preful de 14,95dolari,dar as facebine
sd spuncd, lenta.Ei ii numescpe oameniide genul acestaacumulatori;
dupa toate sperantelemele,va oferi o ora cevade conso_
;i persoanedispuse sa amAne consumul pentru a acumula
lare. s-ar putea ca fanet sa aiba nevoiede cevamai drastic
fonduri. Cea mai mare parte din farmecul cdrfii vine din
pentru a se destinde.
observa,tia simpla,dar contraintuitirra,
ca acegtioamenisunt
Am zis in mod repetat ca a devenimai rafional sau mai pufin dispugisa arateca ni;te oamenifoartebogaqi- in
a
nu resimfi emofii fala de superficialitdlilesociarenu ii mod limpede,costdbani sd ardli ;i sa te comporli ca o per-
este
caracteristicspecieiumane,cel pulin nu cu biologianoastra soanaavuta,ca sAnu mai luam in calcul;i timpul necesar
actuala.Ratiuneanu-[i oferdniciun fel de consolare- cheltuirii banilor. O viata prosperaeste consumatoarede
ca tra-
der,am invafat cdtecevadespretruda neroditoarede tirnp - sa cumperihaine la moda,sa porli conversatiides-
a rafi-
ona impotriva curentului.Ag sfdtui_ope pre vinurile de Bordeaux,sd ajungi sa cunoqtirestaurantele
fanet sd se mute,
sa meargSsd locuiascdintr-un cartierde lucrdtoriobignuiti, scumpe.Toateacesteactivitati pot solicitamult timp ;i pot
unde s-ar simfi mai pufin umilitd s-ar ridica in ierarhia distragesubiectulde la ceeace ar trebui sa fie principalalui
Ei
socialadincolo de probabilitateade succesa acestora. preocupare,;ianumeacumulareade bogdlienominala(;i pe
Ar
putea utiliza deformareain direclia opusd.Dacd hArtie).Moralacarlii estecd cei mai bogaqisegasescprintre
rui |anet
ii pasdde statutul sociar,atunci i-ag recomandachiar cei mai putin suspeclide avufie.Pe de alta parte,cei carese
unur
dintre blocurilealeamari de locuinte. poartagi arataboga;i iEi supun avereaneta unei asemenea
epuizari,incAt provoacadaune semnificative;i ireversibile
contuluilor de brokerai.
Voi lasadeopartefaptul ca nu r,ddniciun eroismdeose-
Deviafiiledubleisupravie[uiri
bit in acumulareade bani, mai alesdaca,pe lAngdasta,per-
soanarespectiviestedestulde nesabuitaincdt nici macarsA
nu obginiivreun heneficiutangibil de pe urrna bogaliei (in
MaimuLliexperti
afarasatisfaclieiregLrlatede a numaramdlaiul).Nu ma atrage
Am citit de curandun bestseller,numit Milionarurde rdnga delocsa-mi sacrificvreunuldintre obiceiurilemele perso-
noi, o carte extrem de inEelatoare(dar aproapeplacuta;, naie,dintre placerileintelectuale;i standardele individuale
pentru a clevenimiliardar,asemenea lui WarrenBuffett,qi,
scrisa de doi ,,experti",in care ace;tia incearcasa indice
cu siguranla,nu pricepde ce a; deveniunul dacaar trebuisa
anumite atribute comune oamenilor bogati.Au analizat
o adoptobiceiurispartanelchiar avare);i sa locuiescin casa
224
 de la inceputul carierei.ceva din laudelerevirsate asupra
Ei nu includ nicio menfiune despre,,acumulatorii"care au
lui pentru faptul ca duceo existenlaatat de austerdde;i este
acumulatchestiigre;ite (membriifamiliei mele sunt experli
atat de bogat,imi scapa;dacascopulfinar esteausteritatea,
in acestdomeniu;cei careau acumulatau reuqitsd acumu-
ar trebui sa devinr calugarsau asistentsocial- trebuie sd
leze in valute care aveausd fie devalorizateqi in stocuri de
ne amintim cd imbogdfireaeste un act pur egoist,nu unul
acliuni la companiicare aveausa dea mai tArziu faliment).
social.Virtutea capitalismuluiconstain faptul ca societa-
Nu intAlnim nicio menfiune nicaieri desprefaptul ca unii
tea poate profita mai degrabade lacomiaoamenilordecat
oameni au fost destul de noroco$iincAt sd investeascdin
de bunavoinfalor, dar nu estecazul sd preaslavimaceasta
;i tranzacliilecAqtigitoare;acegtioamenigi-argasi,fara indo-
lScomiedrept o realizaremorali (sauintelectuald)(cititorul
iala. locul in carte.Mai exista o modalitatede rezolvarea
poate observacu u;urinta ca, in afara cdtorva exceplii, ca
devialiei:reducAndavereamilionaruluimediucu un procent
GeorgeSoros,nu sunt impresionatde oamenii cu bani).A
de 5O"/o,sa zicem, pe motiv ca devialia determind ca ave-
devenibogat nu este,in mod direct,o realizaremorald,dar
rea neta medie a milionarilor observalisd fie mai mare cu
nu aici se gasestegre;ealagravaa cdrfii.
aceastevaloare(constdin ad[ugareain urma a efectuluidat
Dupa cum am vdzut, eroii Milionarului de ldnga noi
de perdanli).Acestlucru ar modificacu siguranl[ concluzia.
sunt acumulatorii,oamenicareamdndcheltuielilepentru a
investi. Esteincontestabilca o asemeneastrategiear putea
Esteopiafiataurilor
functiona; banii cheltuiti nu dau rod (cu excepliapldcerii
de a-i cheltui). insa beneficiilepromise de carte mi se par
in privinla celui de-al doilea defect,mult mai serios,am
extrem de supraevaluate. o lectura mai atenta a teoriei lor discutat deia despreproblemainducliei. Povestease con-
dezvaluiefaptul cd e;antionul lor include o doza dubld din
centreazaasupraunui episodneobi;nuit din istorie; accep-
devialiasupravietuirii.cu alte cuvinte,are doua defectede
tarea tezei salepresupuneadmitereafaptului ca veniturile
compunere.
curentein valoareaneta a activelorsunt permanente(genul
de convingerecare a predominatinainte de marile prabu-
Vizibi|'itatea
c6gtigltoritor siri declanqatein 1929).Aminte;te-li ca prelul activelora
cunoscut (lucru valabil in momentul acestei scrieri) cea
Prima deviafie vine din faptul cd bogalii selectali pentru
mai mare piafd a taurilor din istorie gi ca valorile au cres-
esantionullor sunt dintre maimufelenorocoase de la magi- cut astronomicin ultimele douadecenii.Un dolar investitin
nile de scris.Autorii nu au facutnicio incercaresa-;i corec-
stoculmediu ar fi crescut,din 1982,de aproapedouazecide
tezestatisticile,prin faptulca au observatdoarcastigatorii.
ori - si vorbim de stoculmediu.E$antionular ptlteainclude
2)6 227
 persoanecare au investit in acliuni cu o performantamai
buna decdtmedia.practic,toli subiec!iis-auimboga!itde pe
urma inflatiei pretului activelor,cu alte cuvinte,de pe urma
recenteiinflalii a activelor;i titlurilor financiaredeclan;ate
in 1982.un investitor care s-a angajatin aceeasistrategie,
pe parcursulunor zile mai pufin seninepentrupiafd,ar avea,
cu certitudine,o alta povestede spus.s5 ne imaginamc5ar fi
fost scrisacarteain 1982,dupaeroziuneaprelungitda valorii
acfiunilor,ajustatala inflalie,sau in 1935,clupi pierderea
dobdnziipe piafa bursiera.
Sausd ne gi.dim ca piala de actiuni din stateleUnite
nu estesingurulrrehiculde investilii.sd luim in calculsoarta
celor care,in loc sa-qicheltuiascabanii pe jucariiscumpesi
pe excursiila schi, au cumpdratlire libaneze,denominate
in obligaliuni de Trezorerie(cum a fdcut bunicul meu) sau
obligaliuniindezirabilede la MichaelMilke'(cum au facut
mulfi colegide-aimei in anii'80).sa ne intoarcemin istorie
;i si ne irnaginamcum acumulatorulcumpdratitluri impe-
riale ruse;ti, purtAnd semnatura
larului Nicolae ar Il-lea,
;i incearcasa acumulezein continuareincasandu-lede la
guvernulsovietic,sau cunrpardndde pe piafa imobiliaradin
Argentina(cum a facut strabuniculmeu).
Gre;ealade a ignora deviafia supravietuitoruluieste
cronica,chiar si (saupoatemai ales)in randulprofesioni;-
tilor. cum aga?Pentruca suntem instruiqisa profitarnde
informaliileaflatesubochii no;tri, ignordndinformatiilepe
carenu le vedem.La mome'tul scrieriiacestorrancluri,for-r-
durilede prensii;i companiilede asigurariclinStateleunite
si Europ.au inghifit cumvaargumer]tlrl cA,,,peterrnenlung.
?)B
titlurile de participafieachita intotdeauna9%o";i il sus{in
prin statistici.Statisticilesunt corecte,dar sunt istorie tre-
cutd.Argumentulmeu estece eu ili pot glsi un set de active,
undeva,printre cele40 000 de activedisponibile,carea avut
o cregterede doua ori mai mare decAtl'aloareade mai sus,
in fiecarean, fard abatere.Ar trebui sa plasdmpe el banii de
.securitate sociald?
Un scurtrezumatal aspectuluidiscutat:am aratatcum,
dintre toate istoriile aleatorii posibile,avem tendinla de a
considerain mod gre;it o realizareca fiind ceamai reprezen-
tativa, uitAnd c[ ar putea existaqi altele.Pe scurt,deviafia
supraviefuitoruluipresupuneca realizareacea nni perfor-
ntantdvaf ceamai vizibila.De ce?Pelltruca perdanfiinu fac
partedin peisaj.
Opiniaunui guru
Industriade administrarea fondurilorestepopulatade guru.
in mod evident,domeniulestedominatde hazardqi guru vor
cadeain capcana,mai alesdacanu au o pregatirecorespun-
zdtoaredespreinferenfd.La momentulacesteiscrieri,exista
un astfelde guru,careqi-a dezvoltatotliceiulfoarteneinspi-
rat de a scriecarfi pe aceastatema.impreunacu unul din-
tre colegiisAi,a calculatsuccesulunei politici de tip,,Robitr
Hood",de a investicu cel mai de pulin succesmanagerdin-
tr-o anumita popula[ie de manageri.Aceastaconstaintr-o
rasturnarede situafie,luind baniide la ca;tigAtor;ialocAn-
du-i perdantului.Acest lucru cot-ttravinefilozofiei predo-
minante,de a investicu un managerciqtigator;i de a lua
)29
 se spune,prezicesucce-
banii de la perdant.Astfel,,,strategia lor de hArtie"(adica,la modanumit optimism.optimismul,
eqecul'Cu siguranfd'
fel ca intr-un joc de Monopoly,carenu a fost pusain prac- sul. Prezice?Poateprezicetotodatd;i
riscuri'deoareceau o
tica in viafa reala)a generatvenituri considerabilmai inalte oameniioptimi;ti i;i asumamai multe
carecigtiga figureazA
decAtdacdar fi ramasblocali alaturi de managerulcAgtigd- incredereexageratain ganselelor; cei
dispardin ana-
tor. Exemplullor ipotetic paresa dovedeasca faptul cd nu ar printre cei bogali ;i celebri,allii egueaza;i
trebui sa ramAnemcu cel mai bun manager,aqacum am fi lize. Din Pacate.
inclinafi sa facem,ci, mai degrabd,sa trecemla cel mai rdu
managerori, cel putin, aceastapare sd fie ideeape care au
incercats-o transmitS.
Analizalor prezintao hiba grava,pe careorice student
absolventar trebui sa o poataidentificade la prima lectura.
Eqantionullor conlinea doar supraviefuitori.Au uitat, pur
;i simplu, sd ia in calcul manageriicare au dat faliment. O
astfelde e;antionareincludemanagericareau funclionat in
timpul simulariigi opereazaincd ;i astizi. Ce e drept,e;an-
tionul lor a inclus managericare s-au descurcatprost, dar
doar acei managericare s-au descurcatprost ;i si-au reve-
nit, fara a da faliment.Asadar,e evidentca investitiaal5turi
de cei cares-au descurcatslab la un moment dat, dar ;i-au
revenit (avAndavantajulperspectiveitrecutului), sa aduca
un profit pozitiv!Dacaar fi continuatsd se descurceprost,ar
fi dat faliment gi nu ar fl fost inclu;i in e;antion.
Cum se efectueazao simularecorecta?Luind o popu-
lafie de manageriexistenfi,sa zicem incepAnddin urmd cu
cinci ani, si conducind simulareapina astazi.in mod clar,
atributelecelor carepardsescpopulafiaau o inclinatie spre
e;ec;pufini oamenide succes, intr-o astfelde afacereprofi-
tabila,sedeclarainvin;i din cauzasuccesuluiextrem.inainte
de a ne indrepta spre o prezentaremai tehnica a acestor
chestiuni,fac o menliune despremult idealizatulcuvAntla

230
 Capitol.uL
9 Mai t6rziu,seara,md duc la CarnegieHall.Nu pot spune
Estemai usgr si cumperi gi sd vinzi
decdt sn pr'iiegti un;;
[Jneleprelungiritehniceale devia;ieixtpraviettirii. Despre
distribtt;ia,,coincidentelor"fn viaga.Estemai bine sa fii
norocosdecatcompetent(darpoli fi prins).paradoxulzilei
de na;tere.Mai mul;i ;arlatani (;i mai mut;i jurnatipti).
Cumcercetatorulcu eticamunciipoate gasiaproapeorice
ln date.Desprecdinii carenu latra.
In aceastadupa-amiazd,,amo programarela dentist(in mare
mare parte va constain faptul ca dentistul ma va descoase
despre obligafiunile braziliene).pot spune cu un anurnit
nivel de certitudineca gtie cdte cevadespredinfi, mai ales
dacdintru in cabinetullui cu o durerede masea;i ies u;u_
rat, intr-o oarecaremasura.Ar fi dificil pentru cinevacare
nu stie nimic despredinli si-mi ofere o asemeneausurare,
cu excepfiacazuluiin carea fost deosebitde norocosin acea
zi - saua fost foartenorocosin viafa qi a afuns dentistfdra sa
;tie nimic despredinfi. privindu-idiplornade pe perete,am
stabilit ca ;anselede a fi oferit in mod repetatraspunsurile
corectela intrebarilede la examenegi de a fi reparatin mod
satisfacatorcatevamii de carii - cloardin pura intamplare-
sunt extremde mici.
232
preamulte desprepianist[; i-am uitat chiar qi numele,ceva
strdin,nefamiliar.Tot ce qtiu estecd a studiat la un conser-
vator moscovit.Dar ma aqteptsa poatascoateniEtemuzica
din pian. Ar fi ceva rar sa ai pe cineva care a avut perfor-
manfeatAtde stralucitein trecut,incAtsaajungala Carnegie
Hall, iar acumsasedovedeasca ca a beneficiatdoarde noroc.
Probabilitateade a aveao impostoarecare loveqteclapele,
producAnddoar cacofonii,este,intr-adevar,atAt de scazuta,
incAto pot elimina complet.
Am fost la Londra sAmbdtatrecuta. SAmbetelein
Londra sunt magice;forfotitoare,dar fdrd sArguinfameca-
r-rizataa unei zile de lucru sau trista resemnarea dumini-
cii. Fdrd ceasla mAna sau vreun plan, m-am trezit in fala
sculpturilormele preferatede Canova,la MuzeulVictoria ;i
Albert. Defectulmeu profesionalm-a facut irnediatsa ma
intreb dacaintAmplareaa iucat un rol important in sculp-
tarea acelorstatui de marmura.Trupurile erau reproduceri
realisteale siluetelorumane,cu excepfiafaptului ci erau
mai armonioasegi mai echilibratedecAttot ce am vazut pro-
dus de mAnarnatneinatura (mi-a venit in minte replicalui
Ovidiu, matertarnsuperabatopusss). Ar putea fi o asemenea
iscusinli un prcldusal norocului?
Pot sa fac aceea;iafirmaliedespreefectivoricine ope-
reazain lumea fizici sau intr-o afacerein care gradul de
aleatoriueste scazut.Dar existao problenrAin tot ce are
legaturacu lumeaafacerilor. Suntderaniatpentruca mAine,
din pacate,arn o intAlnire cll un lnanagerde fonduri care
intrecematerialul"in latina,in original.(N.trad")
35 ,,Nle$te$ugul
 cautaaiutorul meu,qi pe cel al prietenilormei, in gasirea
de poatejucaun rol, cum ar fi alegereaunui tratamentmedical
investitori. El considerdcd are un registrubun de tranzaclii.
sauinterpretareacoincidenleiunor evenimente.
Tot ce pot eu deduceestece a invdfatsa cumperesi savAnda.
Cdndsunt ispitit saofero sugestiedespreo posibildcon-
$i este mai u;or sa cumperi qi sd vinzi decdtsa prdje;ti un tributie viitoare a cercetariifinanciarela gtiin![ in general,
ou- Bine...faptul ca a facut bani in trecut poateaveao anu-
invoc analizaexploatariidatelor gi studiul devialiei supra-
mitd relevanfa,dar nu grozav de mare. Asta nu inseamna
vieluirii. Acesteaau fost prelucratein domeniul finanfelor,
ca lucrurile stau a;a mereu;existacatevasituafii in care
te dar pot fi extinsela toate domeniilecercetarii;tiinfifice. De
poli incredeintr-un registrude tranzaclii,dar,
vai, nu sunt ce sunt finantele un domeniu atAt de bogat?Pentru ca sunt
prea multe din acestea.Dupd cum cititorul
cunoa;te deja, unul dintre pulineledomeniide investigaliein caredelinem
managerulfondului se poate a$teptasd fie sdcditde
mine o mullime de informalii (sub forma unor nenumarateserii
cu intrebdriin timpul prezentarii,mai aresdacanu prezinta
de prequri;,dar nu avem capacitateade a efectuaexperi-
o dozaminima de umilinfa de indoialdde sine,dupa
;i cum mente ca,de exemplu,in fizicd.Aceastadependenlade date
m-a$a$teptade la cinevacarepracticahazardul.il voi bom- pentru defectelesalestridente.
trecuteesteraspunzdtoare
bardaprobabilcu intrebdri la carepoatenu estepregatit
sa
raspundd,orbit de rezultatererui anterioare.ir voi ddscili
probabildesprefaptul ca Machiavellia atribuit Pdcalitde cifre
noroculuiun
rol de cel pufin 50%in viafa sa (restul era
;iretenie ;i bra_
r'ura),iar acestlucru se intamplainainte de creareapieteror
financiaremoderne.
Investitoriplacebo
in acestcapitol voi discutacAtevarenumiteproprietafi
M-am confruntat adeseacu intrebdri de genul: ,,Cinete
contraintuitiveale registrelorde performanli seriilor
;i isto- crezi, de-mi spui cd se poate s[ fi avut un noroc chior in
ricecronologice.conceptulprezentataici estebine cunoscut
viafd?" Ei bine, nimeni nu credecu adevaratcd el sau ea a
pentru cAtevadintre variatiile sale,sub numele
de deviatia avut noroc.Abordareamea este,prin intermediulmecanis-
sup ravi eluirii, exploatarea dateror, acrurm
ecarea dateror, p otri- mului Monte Carlo,sa fabricamsitualii pur aleatorii.Putem
vire suprapusd,regresiacatremeclieetc., propriu_zissitua[ii
procedaexact invers decAtmetodeleconventionale;in loc
in careperformanfaesteexageratade cdtre observator,
din sd analizamoamenireali, cautAndu-leatribute,putem crea
cauzaunei percepliigre;ite despreimportantaaleatoriului.
unii artificiali, cu atribute cunoscutecu exactitate.Astfel,
in rnod clar,acestconceptare implicagiidesturde turbura-
putem crea situafii care depind de un noroc pur, nefalsifi-
toare.se extindela situalii mai generalein carealeatoriul
cat,fara vreo urma de competenlasaucum am denumit noi
234
235
 noroculin Tabelulp.1.cu alte cuvinte,vom puteacreani;te
GeneratorulMonte Carlo va da cu banul; dacae cap,
neica-nimenide caresarAdem;eivor fi lipsili,din proiect,de
managerulva cA;tiga l0 000 de dolari pe parcursulanului,
oriceumbrade abilitate(exactca un medicamentplacebo).
daca e pajurd,va pierde i0 000 de dolari. Conducemexpe-
Am vazut in Capitolul 5 cum oamenii pot supravietui
rimentul pentru un prim an. La sfAr;itul lui, ne a;teptdmca
datoritd trasaturilor care,pentru moment, se potrivesccu
5 000de managerisaaiba 10 000de dolarifiecare,iar 5 000sa
structuraaleatoriului.Aici aborddmo situatiemult mai sim-
piarda 10 000de dolari.Acum,practicdmiocul pentrual doi-
pla, in carecunoastemstrLtctLtra aleatoriului;primul astfei cle lea an.Din nou, ne putem a;teptaca 2 500de managerisa se
exerciliu este o rafinare a vechiului proverbpopular,con_
pozifionezedeasupradoi ani la rAnd;dupaincaun an, I 250;
form caruia chiar;i un ceasstricatare dreptatede douaori pe
dupi al patruleaan,625,dupaal cincilea,513.Avemacum,
zi. il vom duceputin mai clepartepent^l a demonstracd sta-
doarprintr-unjoc echitabil,313managericareau facutbani
tistica esteo lama cu doua taisuri.Haideli sEfolosimgerre-
vremede cinci ani consecutivi.Strict datoritanorocttlui.
ratorul Monte Carlo,pe carel-am prezentatmai clevreme, pi intre timp, daca plasim unul dintre ace;ti traderi de
sa construimo populagiede 10 000 de manageride investitii
succesin lumea reala,vom obginecomentariifoarte intere-
financiare(generatorulnu esteneaparatnecesar,de vrerne
sante ;i utile desprestilul sau remarcabil,mintea sa inci-
ce putem folosi o monedasau chiar simpraalgebra,dar este
care l-au aiutat sd obqinaLln aselnenea
siva ;i ir-rfluenfele
categoricmai ilustrativ - gi mai distractiv).Sapresupunem
succes. S-arputeaca unii analiqtisi atribuierealizarilesale
ca fiecaredintre ei are ganseperfectechitabile;fiecareare o
unor elernenteprecisedin experienlelesale din copil[rie.
probabilitatede 50%de a castiga10 000 tie dolari la
sfar;itul Biografullui va starui asupraminunatelormodelede viala
anuluisi o probabilitatede sa%de a pierde10 000de dolari.
careau fost parinlii sai; ni s-ar oferi fotografiialb-negruin
sa intloducemo restricfiesuprimentara;odatace .n mana-
mijlocul carlii, despreun mare creier in devenire.Iar, anul
ger are un an prost,el esteeliminat din eqantion,la revedere
urmitor, dacdar incetasa-qicontinueperformanfa(reamin-
;i sa aibd parte de o viafd frumoasa.Astfel,vont lucra ase_ tescfaptul ca qanselede a aveaun an bun au ramasde 50%),
menealegendaruluispeculatorGeorgeSoros,desprecarese
a r i n c e p es a - ig A s e a s coAv i n A ,c a u t a n do g r c ; e a l ai r t r e l a x a -
spunecd le-a zis managerilorsAi,adunatiintr-o incapere:
rea eticii salc profesionalesatua stilului sAuimpra;tiat de
,,lumatatedintre voi vefi fi pe-afarapanaanul viitor" (cu un
vista.Vor gasicevace faceael inainte,pe cAndaveasucces,
accentest-european). La fel ca soros,avemstandardeextreul
si pe i:area incetati"tlteriorsA-lmai faca,;i vor atribuie;e-
de inalte; cautam doar managericu un registru impecabi..
cul aceluiiucru.Adevirul va fi insacApur gi simplua ramas
Nu avemrabdarecu cei cu performantescirzute.
fara noroc.
236
237
Nimeninu trebuiesi fie competent
Hai sa ducemargumentulmai departe,ca sa fie qi mai inte-
resant.Vom crea un grup compus exclusivdin manageri
incompentenfi. Vom defini drept manager incompetent
aceapersoandcare inregistreazaun profit estimatnegativ,
echivalentulsitualiei in care sortii ac(ioneazaimpotriva
ei. Programdmacum generatorulMonte Carlo sd extragi
dintr-o urna. Urna con[ine 100de bile,45 negregi 55 ro;ii.
Extragerease va face cu inlocuire, raportul dintre mingile
rogii ;i cele negreva ramAneacela;i.Dacaextragemo bild
neagra,managerulva cdgtiga10 000 de dolari. Dacaextra-
gem o bild ro;ie,va pierde10 000de dolari.prin urmare,este
de asteptatca managerulsa cA;tige 10 000 de dolari, cu o
probabilitatede 45%,;i sd piarda10 000de dolari,cu o pro-
babilitate de 55%.in medie,managerulva pierde I 000 de
dolari la fiecarerunda - insa doar in medie.
La sfdr;itul primului an, este inca de a$teptatsf, avem
4 500 de managericare inregistreazaprofit (45% dintre ei),
iar, in cel de-al doilea an,45%din aceasti cifra,2 025.in al
treilea,911; in al patrulea,410;in al cincilea;184.Haidetisa
le dam managerilorsupravieluitoriun nume;i saii imbracam
in costumede oamenide afaceri.E drept ca reprezintamai
pulin de 2% din grupul initial. Darvor atrageatenfia.Nimeni
nu va aminti de restulde 98%.Ceconcluzieputemtrage?
Primul aspectcontraintuitiv este ci o populafiecom-
pusa in intregime din manageriproqti va produceun mic
numar de registrede tranzacgiiimpresionante.De fapt,
presupunAndca rnanagerulaparenechematla upata, iti va
238
fi practic imposibil sa ili dai seamadacd este priceputsau
prost. Rezultatelenu s-ar schimbasemnificativnici daca
populaliaar fi compusain intregimedin manageride la care
se aqteapta,pe termen lung' sa piardabani' De ce?Pentru
ca, datorit[ volatilitatii, unii dintre ei vor facebani. Putem
observaaici c[ volatilitateaspriiina,de fapt,deciziileproaste
de investi(ie.
Cel de-al doilea aspect contraintuitiv este ca proba-
bilitatea ntmtaruluimaxim de registre de tranzaclii de care
sunteminteresatidepindemai mult de marimeae;antionu-
lui inilial decatde ;anseleindividualeale fiecdruimanager.
Cu alte cuvinte,numarul de managericarecunoscrezultate
remarcabilepe o anumitdpiala depindemai mult de numa-
rul de persoanecares-au apucatde activitateade investilii
(in loc s[ meargl la facultateade stomatologie);i mai pulin
de capacitatealor de a generaprofituri. Mai depinde,toto-
data,;i de volatititate.De ce folosescnoliuneade probabili-
tate a numdrului maxim? Pentru ca nu sunt deloc preocupat
de media registrelorde tranzaclii.Voi ajunge sa ii observ
cloarpe cei mai buni manageri,nu pe tofi managerii'Acest
lucru inseamnaca vom aveade observatmai mulli ,'mana-
geri excelenli"in 2006decatin 1998,dacacohortade ince-
-
patori a fost mai mare in 2001decAtin 1995 ;i pot spune
categoricca a fost.
c;tre medie
Regresia
..Serianorocoasd"este un alt exemplu de PercePfiegre-
aleatorii:este foarte probabilca, intr-un
sita a secvenfelor
)39
 e$antionfoartemarede jucatori,unul dintre ei sdaibao serie
norocoasd, disproporlionatde lunga.De fapt,esteextremde
improbabil ca, undeva,un jucator neprecizatsa nu aiba o
serienorocoasa, disproporfionatde lunga.Acestlucru esteo
manifestarea mecanismuluiintitulat regresiacatremedie.il
pot explicain celece urmeazd:
Genereaza o serielunga de aruncaricu banul,cu o cot5
de 50%atAt pentru cap,cAt si pentru pajura,apoi comple-
teaza rezultatelepe foi de hArtie.DacAseria este suficient
de lunga, poli obline opt capetesau pajuri la rAnd, poate
chiar zecedin fiecare.Totuqi,Etii ca, in ciuda acestorsuc-
cese,sanselecondilionalede a ieqicapsaupajurdsunt tot de
50%.Imagineazd-1i ca acestecapetesau pajuri sunt pariuri
pecuniare,care umplu cufereleunui individ. Abatereade
la norma,a$acum este observatain excesulde capetesau
excesulde pajuri,se poateatribui, in cazulde fa!a,in intre-
gime norocului,cu alte cuvinte,variatiei,;i nu competente-
lor ipoteticuluijucF"tor(deoarece existao probabilitateegala
de a obline oricaredintre ele).
Un rezultatesteca, in viafa real5,cu cdt estemai mare
abatereade la normd,cu atAtestemai mareqi probabilitatea
ca aceastasa provinade pe urma noroculuidecAta compe-
tentelor: ia in considerarefaptul ca,pi cu o probabilitatede
55%pentrucapete,sanselela zecevictorii sunt inca foarte
mici.Acestlucrupoatefi lesneverificatprin poveqtileoame-
nilor foarte importanti in industriatradingului,care s-ilu
intors rapid in obscuritate,asemerrea eroilor pe care i-anr
intAlniteu in sAlilecletranzactionare. Acestlucruestevala-
bil pentruinallimeaindivizilorsau marirneacainilor.in ce
24A
privegteultima dintre ele, sa luim in calcul faptul ca doi
parinli de dimensiunimedii producun numar mare de pui.
Cei mai mari dintre cAini,dacadiverg prea mult de medie,
vor aveatendinla de a producepui de o dimensiunemai mica
Aceasta,,reversie"dinspreextremea
decAta lor qi viceversa.
fost observatain istorie qi explicatasub numelede regresia
catremedie.Relinec5,cu cit deviafiaestemai mare,cu atAt
estemai important efectulacesteia.
Din nou, un cuv6ntde avertizare:nu toate devialiilese
trag din acestefect,insd o proporfie inegal de mare dintre
e l e .d a .
Ergodicitate
Ca sa clevin;i n'raitehnic,trebuiesAspun ca oameniicredcA
pot calculaproprietaliiedistribufieidin e;antionulla care
asista.Cind seafungela chestiunicaredepindde maximunr,
se deduceo cu totul alta distribufie,cea a celor mai buni
executan[i.Numim diferenfa dintre media unei asemenea
distribuqii ;i distribulia necondifior-ratd a cA;tigitorilor ;i
-
perdanfilordevialiasupravieluirii in cazul de fa1a,faptul
ca aproximativ3% din cohorta inifiald, discutataanterior,
t x e n t p l ui l u s -
v a c a ; t i g ab a n ic i n c ia n i l a r a n d .i n p l u s ,a c e s e
treaz[ proprietafileergodicitdlii,;i anunleca timpul va eli-
mina efecteleenervanteale aleatoriultti.Privind inainte, in
ciuda taptului ca acegtimanageriau facut profit in ultimii
cinciani,ne a;teptamca ei saatingaun pragde rentabilitate
in orice moment dir-rviitor. Nu le va mergemai bine decat
)47
celor din cohortainiliald, careau dat chix mai devreme,pe
parcursulexercitiului.Ah, termenullung.
Acum cAgivaani, cAndi-am spusunui oarecareA., genul
de StdpAn-al-Universului, cd registrelede tranzactii sunt
mai putin relevantedecAtcredeael, a gasit observatiaatAt
de jignitoare,incAt si-a aruncatviolent bricheta in direc-
lia mea. Acest episod m-a invdtat multe. Aminte;te-fi ca
nimeni nu acceptaprezentahazarduluiin propriul succes,ci
doar in eqec.Orgoliulsauera inflamat de faptul cd se afla la
conducereaunui departamentde ,,maritraderi",care cAgti-
gautemporaro averepe pielelefinanciare,atribuindaceasta
soliditalii afacerii lor, profunzimii ;i inteligenfei proprii.
Ulterior au explodat,in timpul iernii aspredin Newyork din
1994(din cauzaprdbu;irii pielei de obligatiuni,carea urmat
cre;terii surprinzatoare a dobdnziide catreAIan Greenspan).
Parteainteresantaesteca acum,dupacAlivaani,cu greumai
gasescpe vreunul dintre ei in tranzacfii(ergodicitate).
Aminte;te-!i ca deviafia supravietuirii depinde de
dimensiuneapopulaliei inifiale. Informatiaca o persoanaa
obfinut in trecut niste profituri nu este,in sine,nici semni-
ficativa,nici relevanta.Trebuiesd cunoa;temdimensiunea
populafieidin careproveneapersoana.Cu alte cuvinte,fara
sd gtim cAli manageriau incercatgi au e;uat, nu putem fi
capabilisaevaludmvaliditatearegistruluide tranzactii.DacA
populaliainiliala ar includezecemanageri,atunci i-ag da
performeruluijumatatedin economiilemele,fari sa clipesc.
Dacd populafiainiliala ar fi compusadin 10 000 de mana-
geri,a; ignorarezultatele.Situafiadin urmd este,in general,
regula;in zilele noastre,au fost atra;i pe piefelefinanciare
242
atet de mulli oameni.Numero;i absolvenlide colegiu fac
tranzaclii,ca o prima carierd,e;ueaza,apoi merg la faculta-
tea de stomatologie.
Dacdace;ti managerifictivi s-ar transforma,ca intr-o
poveste,in oameniadevarali,unul dintre acegtiaar puteafi
persoanacu care mi intAlnescmAine,la ll.45, dimineafa.
De ce am ales lll45'? Pentruca ii voi testa stilul de tranzac-
fionare. Trebuie s[ gtiu cum tranzacfioneaza.Apoi, daca
managerulpune prea mult accentpe istoricul tranzacliilor
sale,voi puteapretindec[ trebuiesd ma grabescla masade
prdnz,pentru o intilnire.
Viata inseamndcoincidenta
in continuare,ne vom uita Ia efecteledin viala reala ale
deviaIieinoastrein inlelegereadistribulieicoincidenlelor'
misterioasi
Scrisoarea
Primegtio scrisoareanonimd pe 2 ianuarie,care te infor-
meazdcd piafa va urca pe parcursullunii. Se dovede;teca
are dreptate,dar nu o iei in seami din cauzabine cunoscu-
tului efect de ianuarie(din punct de vedereistoric, acfiu-
nile au crescutin ianuarie).Apoi, mai prime;ti o scrisoarein
februarie,carei1i spuneci piafa va scadea.Iara;i, se dove-
de;te corectd.Apoi mai prime;ti una pe 1 martie - aceea;i
poveste.PAndin iulie egti intrigat de clarviziuneapersoanei
anonime;i gi se ceresa investe;tiintr-un fond offshorespe-
cial. i1i versi toate economiilein el. DouAluni mai tarziu,
243
 banii dispar.Mergi si-!i ver;i lacrimile pe umerii vecinului
;i el i1i spunecd i;i aminte;te ca a primit;i el douaastfelde
scrisorimisterioase.Dar primirea lor a incetat dupa a doua
scrisoare. i;i aminteqtecd prima scrisoareeracorectain nre-
viziunilesale,cealaltanu.
Ce s-a intdmplat? Trucul este urmetorul. Escrocul
extrage10 000 de nume din carteade telefcrn.Trimite prin
pogtAo scrisoareoptimista cdtre
iumatate din egantion;i
una pesimistacStrecealalt5jumState.in luna urmatoare,el
selecteazinumelepersoanelorcarorale-a trimis scrisoarea
cu predicliacare s-a doveditcorectd,adicd 5 000 clenume.
in lunile urmatoare,faceacela;i lucru cu celelalte2 500 de
nume'pandcandlista serestrangela 500de persoane. Dintre
acestea'vor fi 200 de victime.o investilie in timbre po;tale
de cdtevamii de dolari seva transformain catevamilioane.
Unjoc de tenisintrerupt
Nu esteie;it din comun ca cinevacareurmaresteun
ioc de
tenis la televizorsa fie bombardatcu reclameIa fbnduri
de
investifii, care (pAnain acel moment) au a,u,ut
performante
mai bune decAtaltele,cu un anumit procent,pe o anumita
perioaddde timp. Dar,pe de alta parte,de ceqi_arface
cineva
reclamddacdnu s-arintamplasaaibi performantemai bune
decatpiala?Eristao probabilitateridicataa investilieicare
vine cdtre tine, dacasuccesulsdu se datoreazain intregi.re
hazardului.Acestfenomeneste crenumitde economi;ti
;i
asiguratoriselectiaadrrersd.fuclecareaunei investitii care
vine catre tine necesitastandardemult mai stricte decat
244
judecareaunei investilii pe care o caufi singur,din catlza
deviafieide seleclie.Spre exemplu,dac[ ma indrept catre
un grup format din 10 000 de manageri,am2/100 gansesa
gasescun supraviefuitorfals.R[mAnAndacasa;i r[spunzAnd
sonerieide la u;a, ;anseleca parteasolicitantdsb fie repre-
zentata de un supravie[uitorfals sunt de aproape100%.
i nver;i
Supravieluitori
Am discutatpAndacum despresupravietuitorulfals - ace-
eagilogicase aplica;i unei persoanecompetente,cu ganse
considerabileadunatede parteaei, dar caretotufi sfAr;e;te
in cimitir. Acestefectesteexactinversuldeviafieisupravie-
ca, in industriainvestitiilor,nu e nevoie
fuirii. GAndeqte-te
decAtde doi ani proqti pentru a pune caplt unei carierede
riscuri asumate;i a;a mai departe,iar acestrezultat,chiar
dacapersoanarespectivaare mari ;ansein favoareaei, este
foarteposibil.Cefacoameniipentrua supravie[ui? iqi maxi-
mizeaz6. qanselede a rdmAnein ioc prin asumareaunor ris-
curi de tip lebddaneagrd(precumfohn ;i Carlos)- acelea
care o duc bine in cea mai mare parte din timp, dar atrag
riscul de explozie.
ziLeide nastere
ParadoxuL
Ceamai intuitiva modalitatede a descrieunui non-statis-
tician problemaexploatariidatelor este prin internredir-rl
aqa-numituluiparadoxal zilei de na;tere,de;i nu estepro-
priu-zisun paradox,ci doar o ciudaleniea percepliei.Dacd
245
intAlnegtipe cinevaintAmpldtor,existdo qansddin 565,25sa
impdrta;i1iaceea;izi de na;tereqi una considerabilmai mica
de a vi fi nascutin aceeagizi gi in acelasian. Deci,a impar_
tasi aceea;izi de nasterear fl o coincidenldpe careai discu-
ta-o la cina.Acum,sa analizamo situatiein careexista2s de
oameni intr-o incdpere.care sunt ganselesa existe acolo
2 oamenicu aceeasizi de nagtere?in iur de 50%.pentru cd
nu specificamcine anume trebuiesa impdrta;eascdziua de
na$tere;oriceperechee valabila.
CemicS-ilumea!
o concepfiegreqitasimilaracu privire la probabilitafiapare
in urma intdlnirilor intAmplatoarepe care le poti avea cu
rudele sau prietenii in locuri extrem de nea;teptate.,,Ce
mica-i lumea!"se exclamaadeseacu surprindere.Dar aceste
evenimentenu sunt improbabile- lumea este mult mai
mare decatcredemnoi. Doar ca noi nu testim cu adevdrat
ganselede a aveao intAlnirecu o anumitdpersoana,intr-un
anumit loc, la un momentdat. in schimb,noi testampur;i
simplu orice intAlnire,cu orice persoanape care am intAl_
nit-o in trecut si in oriceloc pe careil vom vizita pe perioada
analizata.Probabilitateacelei din urmd este considerabil
mai mare,probabilde cAtevamii de ori mai maredecAtmag_
nitudineaceleidintAi.
Atunci cdnd statisticianul analizeazddatele pentru
a testao relaliedatd,de exemplupentru a depistacorelatia
dintre producereaunui evenimentdat, cum ar fi un anung
politic,si volatilitateapietei de actiuni,existaposibilitatea
246
ca rezultatelesa poata fi luate in serios.Dar cAnd cineva
asmute computerulasupradatelor,cautAndaproapeorice
relafie,este o certitudineca se produceo conexiunefalsd,
precum soarta pielei bursiere corelatacu lungimea fustei
femeilor.$i,la fel ca in cazulcoincidenleizilelor de nagtere,
oameniivor fi uimili.
statistici9i ;arlatanism
datetor,
Exptoatarea
Care este probabilitateata de a cA;tigade doua ori loteria
din New fersey?Una la 17 trilioane.Cu toate acestea,i s-a
intAmplat lui EvelynAdams,desprecare cititorul ar putea
crede ci se simte specialaleasade cdtre destin. Folosind
metoda pe care am dezvoltat-omai sus,cercetdtoriiPercy
Diaconisqi FrederickMostellerau estimatla 30 la 1 proba-
bilitatea ca cineva,undeva,intr-un mod total neprecizat,sa
fie atAtde norocos!
Unii oameniaplicaactivitatealor de exploatarea date-
lor asuprateologiei- la urma urmei, oamenii antici medi-
teraneeni foloseauintestinele pasarilor pentru a descifra
mesajeputernice.O extensieinteresantaa exploatariidate-
lor catre exegezabiblici este oferite de CodulBibliei36, de
MichaelDrosnin.Drosnin,fost iurnalist (aparentnevinovat
de oricetip de instruirein statistica),cu spriiinullucririlor
unui ,,matematician", asasindriifos-
a aiutatla ,,prezicerea"
tului prim-ministruisraelianYitzhakRabin,prin descifrarea
unui cod biblic. El l-a informat pe Rabin,care,evidellt,nu
preal-a luat in serios.CodulBiblieidescopera neregularitali
Editura
so rirJ. J. lonoo* Brano, Bucure;ti,
Nemira, (N.red.)
2005.
241
statisticein Biblie; acesteaajuta la prezicereaunor astfelde
evenimente.Inutil de spusca volumul s-a vAndutsuficient
de bine incAtsd justificeo continuare,careprevedea, retros-
pectiv,si mai multe astfelde evenimente.
Acela;i mecanismse afla in spateleconceperiiteorii-
lor conspirationiste. AsemeneaCoduluiBibliei,ele pot parea
perfectlogicegi ii pot determinape unii oameni,altfel inte-
ligenli, sA le dea crezare.Pot crea o teorie a conspiratiei
descarcAnd de pe internet sute de picturi ale unui artist sau
grup de arti;ti ;i gdsindo constantaintre toate acestepic-
turi (dintre sutelede mii de caracteristici).A; compuneapoi
o teorie conspirafionistiin jurul unui mesajsecretpe care
acestepicturi il au in comun.Din cite se pare,asta a fdcut
autorul bestselleruluiCodullui Da Vinci37.
Ceamai buni cartepe caream citit-ovreodati!
Momentelemelefavoritesunt celedin librarii,undemd migc
fari tinta de la o cartela alta,incercAnds[ ma deciddac[ sa
investesctimp in ea s-o citesc.Le cumparfrecventdupa un
impuls bazatpe indicii superficiale,dar sugestive.De multe
ori, nu am altcevadecdto supracopertdde carte drept aju-
tor in luarea deciziei.Supracopertelecontin adesealaude
primite din parteacuiva,faimos sau nu, ori fragmentedin
recenziacdrfii. Laudeledin parteaunei persoanecelebresi
respectatesaudin parteaunei revistebine-cunoscutema fac
sa cumparcartea.
37 Trad.de AdrianaBadescu,
EdituraRao,Bucureqti,2016.(N. red.)
)48
Caree problema?Am tendinla de a confundao recenzie
cele
a cargii,carear trebui sa fie o evaluarea calitilii ei' cu
ntai burterecenzii ale carlii, sub influenla acelora;i deviafii
vari-
de supravieluire.Am gre;it distribuliamaximuluiunei
pune nici-
abile cu cea a variabileiin sine.Editorul nu va
inalta
odatd altcevape supracopertacarlii decdt cea mai
laudd.Unii autori merg chiar cu un pas mai departe,luAnd
selec-
o recenziea cdrlii,chiar dacdle estenefavorabili';i
tAnd din ea cuvintelecarepar sdlaudecartea'Un asemenea
exempluestecel al lui Paulwilmott (matematicianfinanciar
sa
britanic de o rara inteligenfa;i ireveren[a)care a reu;it
proasta";i' in
anunle faptul ca i-am dat prima sa ,,recenzie
laudi
acelagitimp, sa foloseascaextrasedin ea pe post de
pe supracopertacirlii (am devenit ulterior prieteni ;i am
pentru
avut astfel ocaziasaoblin o aprobaredin partea lui
aceastacarte).
PrimadatacAndam fost picdlit de devialiea fost la ;ai-
o carte
sprezeceani, cAndam cump[rat ManhattanTransfer'
a autorului americanfohn Dos Passos,laudatape Supraco-
pertede ,,filozoful";i scriitorulfrancezJean-PaulSartre'care
scri-
susfineacevade genul ci DosPassosestecel mai mare
itor al timpurile noastre.Aceastaobservafiesimpl5'trantita
probabil intr-o stare de intoxicalie si entuziasmextrem' a
facutcaDosPassossaaitrngaolecturaobligatorieincerc
fost
rile intelectualeettropene,deoareceremarcalui Sartrea
luatl ca o aprecieregeneralaa calitalilorlui Dos Passos';i
(in
nu clreptceeace era,adicaceamai buna dintre remarci'
intors
ciudaacestuiinteresfa{dde operasa,Dos Passoss-a
in obscuritate.)
249
Backtesterul
Un programatorm-a aiutat sa construiescun backtester.
Acestaesteun programde calculatorconectatla o baza de
datea prelurilor istorice,careimi permitesdverificipotetica
performanfi trecuta a oricareireguli de tranzacfiede com-
plexitatemedie.Pot pur ;i simplu sa aplic o reguli de tran-
zactie mecanica,de exemplu,sd cumpdr stocuri NASDAe
dacainchid cu 1,837"pestemedia sdptamAniiprecedenteqi
sd-mifac imediato ideedespreperformantatrecuta.Ecranul
imi va afigaipoteticul registru de tranzactii asociatregulii
de tranzaclie.Dacdnu-mi convin rezultatele,pot modifica
procentulla I,2%",sa zicem.Pot, de asemenea,
sd fac regula
mai complexd.Voi continuasd incercpdnacAndvoi gdsiceva
ce funclioneazabine.
Cu ce md ocup eu? Cu exact aceeasisarcinda cdutd-
rii supraviefuitoruluiintr-un set de reguli care ar putea sa
functioneze.Ajustezregula datelor.Activitatease numeste
adulmecarea datelor.Cu cAt incercmai mult. cu atAt am mai
multe ;anse,doar datoritdnorocului,sd gdsesco regulacare
a funclionat pentru dateletrecute.O seriealeatorieva pre-
zentaintotdeaunaun tipar detectabil.Suntconvinscd exista
un set de active tranzacfionalein lumea occidentalacare
s-arcorelain proportiede 100%cu schimbarile de tempera-
turi din Ulan Bator,Mongolia.
Din punct de vederetehnic, exista extensiichiar ;i
mai grave. O lucrare recenta remarcabilaa lui Sullivan,
Timmermann ;i White merge mai departesi consideraca
2s0
regulilecarear fi astizi folositecu succesar puteafi rezulta-
tul devialiei supravieluitorului.
Sa presupunemci, de-a lungul timpului, investitorii
au experimentatcu reguli de tranzaclionaretehnice extrase
dintr-un universfoartelarg - in principiu,mii de parametri-
zari ale diferitelortipuri de reguli.Pemasuracetimpul avan-
seazil,regulilecareseintdmpll safunclionezebine din punct
de vedereistoric primescmai multd atenfie;i sunt conside-
rate ,,concurenfiserio;i" de cdtre comunitateade investilii,
in timp ce regulile de tranzaclionarenereuqitesunt mult
mai predispuseuitirii... Daca,de-a lungul timpului, sunt
luatein considerare destuleregulide tranzaclionare,chiar;i
intr-un e$antionfoartemare,unele reguli sunt facute,prin-
tr-un norocpur, sd producaperformanlesuperioare,de;i nu
posedacu adevdrato capacitateanticipatoareasuprarenta-
bilitatii activelor.Desigur,inferenla bazataexclusivpe sub-
setul regulilor de tranzaclionaresupraviefuitoarepoate fi,
in acestcontext,inqeldtoare,deoarecenu line cont de setul
completde reguli iniliale de tranzaclionare,unde majorita-
tea dintre ele esteimprobabilsa fi subperformat.
Trebuie sa acuz unele excesede backtesfing,la care
am asistatindeaproapein carieramea personala'Existain
prezentpe piali un produs excelent,programatdoar pen-
tru asta,numit OmegaTradeStationgi folosit de zecide mii
de traderi.Oferachiar;i propriul limbai informatic.Haituili
de insomnie,traderii computerizafide zi devin testeri de
noapte, sondAnddatele dupa anumite proprietali ale lor.
Asrnulindu-gimaimuleleasuprama;inilor de scris,fara a le
sDunece carteanumeisi dorescsa scriemaimula 1or,ei vor
251.
 descoperiundevao comoardipotetica.
Murti dintre ei cred
orbegtein asta. Logicaar indicafaptul ca rezultatular puteafi suspect,con-
Unul dintre colegiimei, un om cu diplomeprestigioase, secinlaunei simplecoincidenfe.
a aiunssdcreadaintr-o astfelde lume virtuala
in a;a masura,
incAt a pierdut complet sim{ul realitdlii.
Dacaminimul de SezonuI picitit de rezuttate
cAstiguri|.or:
judecatdramasain er a disparut
sub teancurirede simurari.
ori dacaaceastai-a lipsit de la bun inceput, Analiqtiide pe Wall Streetsunt,in general,instruili sadesco-
incdt s_aapucat
astfel de cautari,nu-mi pot da seama. peretrucurile contabilepe carecompaniilele folosescpen-
observandu-linde_
aproape,am descoperitcd scepticismul tru a-;i ascundecA;tigurile.Ei reu;esc(ocazional)sd invingd
natural cu care a
fost inzestrata dispirut sub greutatea companiilein acestioc. insd nu sunt instruili nici sa reflec-
de date _ fiindca era
extremde sceptic,dar in direcliagre;ita. teze,nici saseconfruntecu aleatoriul(nici sainfeleaga,prin
Ah, Humel
introspectie,limitarilemetodelorlor - anali;tii de stocuriau
un istoric mai prost qi, totodata,o idee mai marealadespre
O extensie
gi maitulburitoare
propria performanfdtrecuta decAt meteorologii).CAnd o
Din punct de vedere istoric, medicina cr:mpanieafiqeazao prim[ cre;tere a veniturilor, aceasta
a functionat prin
incercari;i erori- cu alte cuvi.te, statistic. atrageimediat atenlia.A doua oar5,numeleei incepesAfie
$tim astazica pot afi;at pe ecranelecomputerelor.A treia oard,si companiava
existaconexiuniintre simptorne tratament
;i compretfortu-
ite ;i ca unelemedicamenteau succesin fi r'rednicade o recomandare de cumparare.
studiilecrinicedrn
motive pur intdmplatoare.Nu pot pretinde La fel ca in cazul problemei registrului de tranzac-
cd sunt expertin
medicina,dar in ultima jumatatede deceniu [ii, sa ludm in considerareo cohorti de 10 000 de compa-
am fost un citi-
tor constantar unui segmental riteraturii nii, desprecarepresupunem ca,in medie,abiadacaobgino
medicale,suficient
de lung timp pentru a fi preocupatde standarde, rentabilitatea ratei de risc (adici a titlurilor de Trezorerie).
dupd cum Ele se.implicd in toate formelede afacerivolatile.La sfAr;i-
vom vedeain capitorururmStor.cercetdtorii
medicarisunr tul primului an, vom avea5 000 de con-rpanii
rareori statisticieni; statisticienii sunt ,,vedetd",care
rareori cercetatori
medicali.Mulli cercetdtori afi;eazao cre;terea profiturilor (presupunAnd ca nu existA
medicalinici mdcarnu sunt con_
inflafie) ;i 5 000 cle ,,ciizaturi".Dupa trei ani, vom avea
;tienli de deviafia exploatariidatelor.E drept ca s_arputea
sa joaceun rol minor, dar ea este,cu siguranfa, I 250 de ,,vedete".Comitetulde recenziea stocurilorde la
prezenta.Un firma de investitii va transmite numele lor brokeruluitau,
studiu rnedicalrecent asociazi fumatur
cu reducereacan- solide".El ili va lasaun mesaivocalprin care
ceruluide sdn,contrazicand drept,,achizifii
astfertoatestudiireanterioare"
te va intbrma ca are o recomandarefierbinte.care necesitA
252
253
 acliuneimediatd.Vei primi prin e-mailo listalungl de nume.
Vei cumpira unul sau doua dintre ele. intre timp, manage_
rul responsabilcu planul tau de contribu{iela pensionareva
obline intreagalista.
Putem aplica acest rationamentin selectareacatego_
riilor de investilii - ca ;i cum ar fi manageriidin exemplul
de mai sus. Sa presupunemcd esti in anii 1900;i ai sute
de investifii de analizat.Ai pielele bursieredin Argentina,
Rusiaimperiala,MareaBritanie,Germaniaunificataqi multe
altelede luat in considerare. o persoandrationalaar fi cum-
parat nu doarde pe piala emergentaa StatelorUnite,ci de
Si
pe a Rusiei;i a Argentinei.Restulpove;tii estebine cunos_
cut; in weme ce multe dintre piefelebursiere,cum sunt cea
Regatuluiunit qi ceaa statelor Unite, s-au descurcatfoarte
bine, cel care a investit in Rusia imperiala nu a rdmas pe
mand decatcu niste hartii de valoareatapetului de calitate
standard.farile cares-audescurcatbine nu sunt un segment
mare al cohorteiiniliale; ar fi fost de agteptatca aleatoriul
sa permitd putinor clasede investilii sd se descurceextrem
de bine. Md intreb daca ace;ti ,,experti',care fac declaratii
proste;ti (qi ,,in interespropriu") de genul ,,piefelevor urca
intotdeaunain orice perioadade douazecicleani" sunt con-
;tienli de aceastaproblema.
Noroc,prin comparafie
O problemamult mai acuta se referala supraperformanta,
sau la comparafiadintre doua sau mai multe persoane
sau entit51i.De;i suntem cu sigurantepecaliti de aleato_
riu atunci cand vine vorba de o singura serie cronologica,
254
pacalealadevinecomplexdatunci cAnde vorba de compa-
ralia dintre, sf, zicem,doua persoanesau o persoand;i un
punct de referinfa.De ce?Fiindc[ ambelesunt aleatorii.S[
facemurmdtorulexperimentsimplude gAndire.ladouaper-
soane,de exemplu,un individ ;i cumnatul sdu, debutante
in viafa. Si presupunemca fiecareare probabilitafi egale
de noroc ;i de ghinion. Rezultatele:norocos-norocos (nicio
diferenfaintre ei),ghinionist-ghinionist(din nou,nicio dife-
renfa),norocos-ghinionist(o marediferenfaintre ei),ghini-
onist-norocos(din nou, o marediferenfa).
Am participatrecent,pentru prima oari,la o conferinla
a managerilorde investilii, unde am stat si ascult un pre-
zentator foarte plictisitor, care faceacompara[iiintre tra-
deri. Meserialui presupunesa selectezeadministratoriide
fonduri ;i saii grupezela un loc pentruinvestitori,ceeace se
nume;te ,,fonduride fonduri",iar eu l-am ascultatin timp ce
umplea ecranulde cifre. Prima revelafiea fost aceeacd am
recunoscutbruscvorbitorul,un fost coleg,transformatbio-
logic de trecereatimpului.inainte,era vioi, energic;i drd-
gu!; a devenitplictisitor,corpolent;i extremde obi;nuit cu
succesul. (Nu era bogatcAndl-am cunoscut- oareoamenii
reaclioneazala bani in moduri diferite?Oareunii se iau in
serios,in timp ce altii nu?) A doua revelafiea fost ca, deqi
bdnuiamcd era pacilit de hazard,mdsuraacestuilucru tre-
buia si fi fost mult mai mare decAtne puteamimagina,mai
alesdin cauzadevia[ieide supravie{uire.Un calculfAcutpe
genunchiardta ca cel pulin 97% din ce discutael era doar
zgomot.Faptul ca efectuaseo comparaliea performanlelor
inraut[fea qi mai mult situafia.
255
 pentrucancer
Leacuri
CAndmd intorc acasf,dintr-o calatoriein Asia sau Europa,
diferenla de fus orar ma face sd ma trezescfoarte devreme.
Ocazional,de;i foarterar,pornesctelevizorul,cdutAndinfor-
mafii desprepiafa. Ceeace ma uime;te in acesteexplorari
matinaleesteabundenfade afirmalii din parteaproducato-
rilor de medicamentealternativedespreputereade vinde-
carea produselor1or.Fdraindoiala,acestlucru se datoreaza
tarifelor mai scazutela publicitate de la aceaora. pentru
a-;i dovediafirmafiile,ei prezinta mdrturia convingitoare
a cuiva vindecatprin metodelelor. De exemplu,am vazut
odatdun fost pacientcu cancerla gAt,explicAndcum a fost
salvatde o combinatiede vitamine, pusi in vAnzarela un
pre! extremde scf,zut,de 14,95dolari - dupdtoate probabi-
litafile, era sincer(de;i,bineinleles,a fost recompensat
pen-
tru contributia sa cu o rezervade asemeneamedicamen[e
caresa-i ajungaprobabilo viafd).in ciudaprogreselornoas-
tre, oamenii inca mai cred in existentalegaturilor dintre
boala si leacuri,bazAndu-sepe astfel de informalii, qi nu
existanicio dovada;tiinlifica care sa-i convingamai abitir
decAto marturie sincera;i emofionanta.Astfel de martu-
rii nu provin intotdeaunade la oameniobignuiti;declarati-
ile cd;tigatorilorpremiului Nobel (pentru domeniul gre;it)
sunt mai mult decAtsuficiente.Linus pauling,cA;tigAtoral
PremiuluiNobelpentru Chimie,;i-a afirmatcredinfain pro-
prieta{ilemedicaleale vitamineiC, el insuqiinghilind zil-
nic doze masive.Prin predicasa fanfaroanaa contribuit la
credinfapopularain proprietafilecurativeale vitaminei C.
256
Multe stuciii medicale,incapabilesd reproducaafirmaliile
lui Pauling,au vorbit pentru surzi,deoarecele-a fost dificil
sa anulezemirturia unui .,cAqtigdtorde premiuNobel",chiar
dacdel nu eracaliflcats[ discuteaspectelegatede medicina.
in afara profiturilor financiare ale acestor ;arlatani,
multe dintre acesteafirmafii sunt inofensive- dar s-arputea
ca mulli pacienlide cancersdfi inlocuit terapiilemai funda-
mentate ;tiinlific cu acestemetode;i sa fi murit fiindca au
negliiatsoluliilede tratamentmai ortodoxe(repet,metodele
ne;tiinfifice sunt grupatesubdenumireade,,medicinaalter-
nativi", adicaterapii nedovedite,iar comunitateamedicald
are dificultdli in a convingepresaca nu existadecAtun sin-
gur tip de medicina;i aceeanu este medicinaalternativa).
Poatecititorul se intreabacu privire la afirma{iilemele cd
utilizatorul acestorprodusear puteafi sincer,fara ca astasa
insemneca el a fost vindecatdatoritatratamentuluiiluzoriu.
N{otivulestecevacarese tlume$te,,remisiespontana",prin
care o minoritate (foarte redusa)de bolnavi de cancer,din
motive care ramdn in intregime speculative,elimind celu-
lele canceroase ,,in mod miraculos".Unele
qi se recupereazd
transformaridetermin[ sisternulimunitar al pacientuluisa
eradichezetoate celulelecanceroase din organism.Ace;ti
oamenis'ar fi vindecatgi dacdar fi baut un paharde apAde
izvor din Vermclntsaudacdar fi mAncatcarnede vita uscata,
tot la fel de bine ca de pe urma acestorpastilefrttmosamba-
late.in celedin urtna,a.ceste remisiispontanes-arputeasA
nu fie atAtde spontane;la bazalor ar puteasta o cauzape
carenu suntemincasuficientde sofisticatisa o detectam.
25/
 RegretatulastronomCarl Sagan,un promotor dedicatal
gAndirii;tiinfifice ;i un inamicobsesival non-qtiinfei,a exa-
minat vindecarilede cancerrezultatede pe urma vizitelor
la Lourdes,in Franfa,unde oamenii erau vindecafiprintr-o
simplaatingerea apelorsfinte,si a descoperitfaptul intere-
santcd,din totalul pacientilorcu cancercareau vizitat locul,
rata de vindecariera,la dreptvorbind,mai sc[zutddecAtcea
a remisiilor spontane.Era mai scdzutddecAtmedia celor
carenu mergeaula Lourdes!Ar trebui oareun statisticiansa
deducadin cazulde fa![ cd ;anselede supraviefuireale paci-
entilor cu cancerse deterioreazddupdo vizitd la Lourdes?
ProfesoruI
Pearsonmerge[a MonteCarlo
(Literatmente):
aleatoriuI
nu arat; aleatoriu!
La inceputul secoluluial XX-lea,pe cAndincepeamsa dez-
voltdm tehnici de abordarea nofiunii de rezultatealeatorii,
au fost createmai multe metodepentru detectareaanoma-
liilor. ProfesorulKarl Pearson(tatdl lui Egon Pearson,fai-
mos pentru Neyman-Pearson58, cunoscuttuturor celor care
au urmat ni;te cursuri elementarede statistica)a elabo-
rat prima testarea non-aleatoriului(in realitate,a fost un
test de abaterede la normalitate,care,din toate punctele
de vedere,era acela;i lucru). El a examinat,in luna iulie
1902,milioanede runde de la ceeace se numeape atunci un
Monte Carlo (vechiulnume al rofii de ruleta).A descoperit,
cu un gradridicat de semnificaliestatistica(cu o eroaremai
3 8 ) e r z yN e y m a n( 1 8 9 4 - 1 9 8 1 ) ;E
i g o nP e a r s o n( 1 8 9 5 - 1 9 8 0s)u n t a u t o r i r
unei celebreteoremestatistice,carele poartanumele. (N.trad.)
258
mica de una la un miliard), ca rundelenu erau pur aleato-
rii. Ce?!Roataruletei nu era aleatorie!ProfesorulPearson
a fost foarte surprinsde descoperire. Dar acestrezultat,in
sine, nu ne spune nimic; qtim ca nu are cum sd existeun
rezultat pur aleatoriual tragerii,deoarecerezultatultrage-
rii depinde de calitatea echipamentului.AvAnd suficiente
detalii la dispozifie,cinevaar putea descoperiunde se afld
non-aleatoriul(de exemplu,chiar roata s-ar putea sa nu fi
fost perfectechilibratdsaupoatemingeade ioc nu estecom-
plet sferica).Filozofii statisticii o numescproblemacazului
de referinga,pentru a explica faptul c[ aleatoriul perfect nu
poate fi realizat in practica,ci doar in teorie. in plus, un
managers-ar intreba dacd acestnon-aleatoriupoate con-
duce la niEtereguli semnificative,profitabile.Dacdtrebuie
sd pariez1 dolarpe 10 000 de rundegi m5 a;tept la un cagtig
de 1 dolar pentru eforturilemele,atunci m-a; descurcamult
mai bine lucrAndcu iumatate de norma la o agenliede facut
curi[enie.
Dar rezultatulmai conlineun elementsuspect.in cazul
de fa!a,o relevanlamai practic[ o are urmatoareaproblema
gravdde non-aleatoriu.Chiargi pirinfii ;tiinlei statisticeau
uitat ca o serie de runde aleatorii nu trebuie sd manifeste
un tipar ca sa arate aleatoriu;de fapt, datele complet fdra
tipar ar fi extremde suspecte;i ficute parcade mAnaomu-
lui. O singurdrunddaleatorieestefacutasaprezinteun anu-
mit tipar - dacate straduiegtidin greu sa-l g[seqti.Reline
faptul ca profesorul Pearsons-a numarat printre primii
savanli interesa[ide construireaunor generatoarede date
aleatorii,tabelepe care le puteai folosi pe post de stimuli
pentru diversesimulari ;tiinfifice ;i tehnice (precursoarele
759
 simuiatoruluinostru Monte carlo). problemaeste cd ei nu
doreauca acestetabelesa prezintenicio forma de regulari-
tate.cu toateacestea, aleatoriuladevdratnu aratf,aleatoriu!
Voi exemplifica mai departe argurnentul prin studiul
unui fenomenbine cunoscutsub numelede aglomeririlede
cancer.Sdluam in considerareun pdtrat,lovit in mod alea-
toriu de 16 sagegi,
cu o probabilitateegaldde strdpungerein
oricareloc din patrat.Dacaimpdrlim patratul in 16 pdtrate
mai mici, estede asteptatca fiecarepatrat mai mic sd con-
!ind, in medie,o sageati- dar doar in medie.Existao pro-
babilitate foarte mica de a aveafix 16 sigefi in 16 patrate
diferite. Grila normala va avea mai mult de o sageatain
unelepatratesi nicio sageatain mai multe alte patrate.Ar fi
un evenimentextremde rar dacdnu s-ar producenicio aglo_
merare (de cancer)pe grili. Acum, sd transpunemgrila cu
sigefi pesteharta oricareiregiuni.CAtevaziarevor declara
cd una dintre zone (ceacu o medie ridicatdde sdgeti)con-
fine radiatii cauzatoarede cancer,detenninAndavocatiisa
inceapi consultareapacienfilor.
Cdinelecarenu [5tra:despre
devialiia|"ecunoa5terii
qtiin!ifice
Prin acelasiargument,qtiin{aestemarcatade o fataladevi-
a{ie a supravieluirii,careafecteazamodul in carerezultatele
cercetarilorsunt publicate.intr-o manierasimilaraiurnalis-
nrului,cercetarilecarenu daurezultatenLlajungsafie publi-
cate.Acestlucru poatepArearezonabil,de vremece ziarele
nu pot aveaLlntitlu rasunatorprin caresAanltnteca nu s_a
intarnplatnimic nou (desiBibliaa fost desturcreinfeleapta
lc0
- ,,nimicnou
incAt sd declareein chadashtachathashernesh
sub soare",oferind informalia ca lucrurile doar au loc)'
Problemaesteca o constatarea absenlei;i absenlaconsta-
tarilor sunt amestecatela un loc. S-ar puteasa existeinfor-
malii irnportantein faptul ca nimic nu s-a intdmplat.Dupa
-
cum a observatSherlockHolmes in cazul Stea-de-argint
curioserafaptulcdnu l5tracAinele. Maiproblematicde atAt,
exista numeroaserezultate qtiinlifice care sunt lasate in
afarapublicaliilor,deoarecenLlsunt semnificativedin punct
de vederestatistic,dar,in oricecaz,ele oferi informalii.
Nu am nicio concluzie
Mi se pune frecvent intrebarea: ,,Cdndnu este cu adevarat
vorba desprenoroc?"Existdprofesiiin domeniilealeatorii
pentru care performanlaare o dozd scazutade noroc,cum
ar fi cazinourile,care reu$escsa imblAnzeascaaleatoriul.
in finanfe?Poate.Nu tofi traderii sunt traderi speculativi:
exista un segment,numit al furnizorilor de piala, al c[ror
obiectiv este sd obtina, asemeneaagenlilor de pariuri sau
chiar proprietarilorde magazine,un venit in schimbulunei
tranzacfii.Dacaspeculeaza, dependenlalor de riscurileunor
astfelde speculaliir[mAne preamica in comparafiecu volu-
mul generalal acestora.Ei cumparala un pref qi vAndpubli-
cului la un pret rnai favorabil,efectuAndun numar mare de
tranzacfii"Acestevenituri le oferao oarecareizolarefagade
aleatoriu.O astfelde categorieincludetraderiide pe platfor-
melebursiere,traderiibancaricare,,tranzacfioneaza impo-
triva fluxului de ordine",schimbatoriide bani din bazarele
261
 Levantului.Abilitalile necesaresunt uneori rar de gdsit:
gAndirerapida,vigilenfd,un nivel ridicat de energie,abili-
tatea de a ghici din voceavdnzatoruluinivelul lui de anxie-
tate;cei carele detin au partede o lungi cariera(adici poate
un deceniu).Nu dau niciodatalovitura,deoarecevenitul lor
estelimitat de numdrul de clienti, dar se descurcdbine din
punct de vedereprobabilistic.Ei sunt, intr-un fel, dentiptii
profesiei.
Ca sa fiu sincer,in afaraacesteiprofesiifoartespeciali-
zate,in stil agent de pariuri, nu pot raspundela intrebarea
cinearenorocsaughinion.Pot spunecd persoanaA paremai
pufin norocoasddecdt persoanaB, dar incredereain astfel
de cunoqtinlepoate fi atAt de slabd,incAt devinenesemni-
ficativa.Prefersd rimAn sceptic.Oameniiimi interpreteaza
deseorigre;it opiniile. Nu am spus niciodata ci orice om
bogat esteun idiot ;i orice ratat a avut ghinion, doar ci, in
lipsa unor informafii suplimentare,estede preferatsi avem
o judecatarezervata.Estemai sigura;a.
10
Capitolut
Perdantul ia totul - despre
neliniarititile viefii
Ostilitateaneliniaraa vietii.Mutareain cartierulBelAir ;i
dobdndireaviciilorcelorbogagi;i faimo;i. De ceBiIl Gates,
de Ia Microsoft,s-ar puteasa nu fie celmai priceputIa afa'
cereasa (dar,te rog,nu-i spune).Lipsindrnagariidehrarn.
in cele ce urmeazd,voi supuneexamin[rii platitudineacd
viala estenedreaptd,dar dintr-o perspectivdnoua.Viala este
nedreaptaintr-un mod neliniar.Acest capitol este despre
cum o mica schimbarein viala se poate transforma intr-o
rdsplati disproporlionatde uria;[ sau,;i mai nes[ndtosde
atAt,cum lipsa oricdroravantaje,in afaraunui foarte,foarte
mic ajutor din parteahazardului,poate conducela o mare
bogifie.
Efectulgrdmeziide nisip
Mai intAi, sa definim neliniaritatea.Existamulte modalitdli
de a o prezenta,dar una dintre celemai popularein qtiinla
se numegteefectul grameziide nisip, pe care il voi exem-
plifica dupa cum urnteaza.in prezent,sunt pe o plaii din
Copacabana, in Rio de faneiro,incercAndsa nu fac nimic
263
 obositor,in afarade a citi ;i de a scrie(fdra sLlcces,clesigur, unei specii,in funcfie de o diferenla foarte mica in popu-
de vreme ce scriu in minte acesteranduri).Md
foc cu niste lafie, la un moment declan;atorin timp. O alta analogie
iucdrii de plaja, din plastic, imprumutate de la un copil, qtiin[ificd cunoscutaeste vremea,unde s-a demonstratca
incercandsi construiescun edificiu- in tentativamodesta,
o simpla bataiedin aripi a unui fluture in India poate pro-
dar incapdldnatdde a rivaliza cu Turnul Babel.Adaug in
voca un uraganla Nelv York.insa qi clasicii au contribufia
mod continuunisip in varf, ridicandu;or intreagastructurd.
lor: Pascal(cel cu pariul, din Capitolul 7) a spus ca dacd
Rubedeniilemele din Babilon credeauca astfel vor putea
nasul Cleopatreiar fi fost putin mai scurt,soartalumii s-ar
ajunge la ceruri.Am mai multe proiecteumile _ sa testez
fi schimbat.Cleopatraaveatrdsaturiatragitoare,dominate
cat de inalt il pot ridica inainte si se prdbu;easca.
Neinvalat de un nas sublire ;i alungit care i-a facut pe Iulius Cezar
sa vaddadulgiconstruindcastelede nisip, un copil se uita la
;i pe succesorullui, Marc Antoniu, sa se indrigosteascade
mine cu uimire.
ea (aici, snobul din mine nu poate rezistasa nu contrazicd
Cu timpul - si spre satisfacliacopilului carepriveste_, judecataconvenlionalS;Plutarh a susfinut ca mai degraba
castelulmeu se prabu;eqteinevitabil,reunindu-secu restul darul conversalieidecAtfrumusefeaCleopatreiera cel care
nisipului de pe plaja. Se poate spuneca ultimul grauntede provocapasiuneanebunaa atotputernicilorzilei; eu credcu
nisip este responsabilpentru distrugereaintregii structuri. tarie ca agaeste).
Suntemmartorii aici ai unui efect neliniar din parteaunei
forle liniare exercitateasupraunui obiect.u'impuls adifi-
HazarduI
intri in scene
onal foarte mic, in cazul de fa!i, grduntelede nisip, a cau_
zat un rezultat disproporfionat,adica distrugereaTurnurui
Lucrurile pot deveni mai interesantecAnd intra in scenA
meu Babel in devenire.infelepciuneapopulari a inglobat
hazardul.Imagineaza-fio camerdplind de actori, la coada
multe astfel de fenomene,dupd cum stau mArturieexpre_ pentru o probaartistica.Numarul actorilor carevor cA;tiga
siile ,,paiulcarea frAnt spatelecamilei.,sau,,picituracarea
este,in mod limpede,unul nric, iar ace;tia sunt cei remar-
umplut paharul".
cafi de regula de catre public ca fiind reprezentativipen-
Acestedinarnicineliniareau un nume generic,,,teoria tru profesie,dupa cum am vazut in disculiadespredeviagia
haosului",care este un termen impropriu deoarecenu are
supravie[uirii.CAqtigatoriise vor muta in Bel Air, vor simti
nimic de-a facecu haosul.Teoriahaosuluise preocupamai presiuneade a clobAndio instruire de bazain consumulde
alesde funcfiilein careun impulsmic poateducela un rds- produsede lux ;i, probabil,grafie stilului de viala dezma-
puns disproporfionat. Modelelede populafii,de exemplu,
[at qi neregulat,vor flirta cu abuzulde substante.CAtdespre
pot urma un traseude cre;tereexplozivasau de extinctie
a ceilalli (maforitatea),ne putem imagina soartalor; o viafa
264
265
de servit caff6latteinspumatla starbucks-uldin vecindtate.
luptAndu-secu ceasulbiologic,intre doudauditii.
Unii ar putea sustineca actorul carenimere;te in rolul
principal,care il propulseazdspre faima qi piscinescumpe,
deline unele competentepe carealgii nu le au, un oarecare
farmecsauo trdsdturdfizica specialace se potrivesteperfect
unei asemeneacariereprofesionale.permiteti-mi sd nu fiu
de acord.CA;tigdtorulpoate aveaunele talente actorice;ti,
dar la fel au qi ceilalli,altfel nu s-ar afla in salade a;teptare.
Un atribut interesant al celebritdlii este cd aceasta
define propriasa dinamicd.Un actor devinecunoscutde un
segmentde public pentru ca estecunoscutde alte segmente
de public. Dinamica unei astfel de celebritdli urmeazd o
spirala in rotafie, care s-ar putea sd fi inceput in momen-
tul audiliei,de vreme ce selecliaar putea depindede vreun
detaliu prostesccare s-a potrivit cu dispozitiaexaminato_
rului din aceazi. Daci examinatorulnu s-ar fi indragostit
cu o zi inainte de o persoanacu un nume de familie foarte
asemdndtor, atunci actorulnostru selectatdin acele;antion
istoric anume ar servi caff6latte in eqantionul istoriccare a
intervenitintre timp.
? -.^ ,
Invatdndsd dacti|'ografiezi
Cercetdtoriifolosescadeseaexemplul tastaturii eWERTy
pentru a descriedinamicadefectuoasda cA;tigului qi pier_
derii intr-o economie;i pentru a arata cd rezultatul final
estemult preadescel nemeritat.Araniamentulliterelor la o
ma;ina de scrisesteun exemplude succesal celeimai putin
266
meritorii metode.Pentrua evitaincurcarearolelor,a;a cum
au fost ele proiectatepentru vremuri mai pulin electronice,
ma;inile noastrede scrisau ordinealiterelor de pe tastaturA
araniateintr-o manierd ne-optim5,de fapt atAt de ne-op-
in loc s-o uqureze'
tim5, incAt ingreuneazadactilografierea,
Prin urmare, pe mdsurdce am inceput sd construim maqini
de scris mai bune qi procesoarede text computerizate,au
existat unele tentative de a ralionaliza tastaturacomputeru-
lui, ins[ far[ succes.Oameniiau invSlat sd dactilografiezepe
o tastatur[ QWERTY,iar n[ravurile lor au fost prea solide ca
sd poata fi schimbate.intocmai propulsieielicoidalea unui
actorcdtrefaim[, oameniiocrotescceeace alli oameniapre-
ciaza.A forla dinamica ralionali asupra procesuluiar fi de
prisos,ba chiar imposibil.
Este evident ci era informaliei, prin omogenizarea
gusturilor noastre,face ca nedreptateasa fie ;i mai accen-
tuata - cei care cAqtigdiau aproapetoli clienfii. Exemplul
carepentrumulli parecel mai spectaculos succescauzatde
noroc estecel al produc[toruluide programeMicrosoftqi al
nazurosuluisau fondator,Bill Gates.Deqi estegreu sd negi
c[ Gatesesteun tip cu standardepersonaleinalte,eticapro-
fesionala;i deline o inteligenlapestemedie,totu;i, este el
cel mai bun?Merita? Clar,nu.Mulli oameni sunt echipafi cu
softul lui (eu,de exemplu)pentruca qi alfi oamenisunt echi-
pafi cu softullui, un efectpur circular(economi;tiiil numesc
,,externalitdlilerefelei"). Nimeni nu a pretins vreodatacd
estecel mai bun produssotfware.Mulli rivali ai lui Gatesil
invidiazaobsesivpentru succes.Ei sunt innebunili de faptul
267
 ca a reuqitsa c6;tige atAtde masiv,in vremece multi se chi-
nuie s5-;i mentinacompaniilepe linia de plutire.
Acesteidei se pozitioneazaimpotrivamodelelorecono_
mice clasice,in care rezultatelese obtin fie dintr-un motiv
bine stabilit (nu existaincertitudine),fie biiatul bun cAqtiga
(baiatulbun e cel mai talentat si caredefine o superioritate
tehnici). Economi;tii au descoperittArziu efecteledepen-
denfeide parcurs,apoi au incercatsd publicecu toptanul pe
acestsubiect,carealtfel ar fi anost;i evident.Spreexernplu,
BrianArthur,un economistde la Institutul SantaFe,preocu-
pat de neliniaritali, a scris cd evenimenteleintAmpldtoare,
dublate de reacfii pozitive mai degrabadecAtde superio-
ritatea tehnologicd,vor determina superioritateaecono-
mica - qi nu ni;te limite abstractdefinite intr-o anumita
zonade expertizd.in vremece modeleleeconomicetimpurii
exludeaualeatoriul,Arthur a explicatcum ,,comenzinea;-
teptate,intAlniri intAmpl5toarecu avocati,fanteziimanage-
riale...r'or ajuta la stabilireacui va obginevAnzdrirapidesi,
cu timpul, a firmei dominante".
Matematica, in cadrulsi in afara
lumii reale
E nevoiede o abordarematematicaa problemei.in vreme
ce in modeleleconventionale(precumbine cunoscutulmers
aleatoriu - brownian - utilizat in finanfe) probabilitatea
succesuluinu se modificacu fiecarepasincremental,ci doar
avereaacumulata,Arthur sugereazaunele modele,precum
procesulPolya,cu careestefoartedificil de lucrat din punct
268
de vederematematic,dar carepoatefi lesneinleles cu aiu-
torul simulatoruluiMonte Carlo.ProcesulPolyapoatefi pre-
zentatdupacum urmeazi: sa presupunemca o urnd conline
o cantitate egalade bile negre gi ro;ii. Trebuiesa ghice;ti
de fiecaredata ce culoarevei scoatedin urna, inainte de a
face extragerea.Aici, jocul este masluit. Spredeosebirede
o urna obiqnuita,probabilitateade ghicire depindede suc-
cesul anterior,devenindmai bun sau mai rau la ghicit in
funclie de perforrnanfadin trecut. Astfel, probabilitateade
a cA;tiga cre;te dupd cAqtiguritrecute,iar cea de a pierde
cre$tedupi pierderitrecute.SimulAndun astfel de proces,
se poate observao uria;a variafie a rezultatelor,cu suc-
ceseuluitoareqi un numar mare de eqecuri(ceeace noi am
numit inclinafie).
Compardun astfel de procescu cele care sunt mode-
late mult mai convenlional,adicAo urna din carejucatorul
ghice;tecu inlocuire.Sazicemca ai jucatla ruleta;i ai cA;-
tigat. ili va cre$teacestlucru ;ansade a cA;tigadin nou?Nu'
in procesulPolya,da. De ce este dificil de lucrat cu el din
punct de vederematematic?Pentruca esteviolatd noliunea
de independen{a(adicaatunci cAnd urmatoareaextragere
Independenlaesteo
nu depindede rezultateleanteritlare).
cerin!5in lucrulcu matematica(cunoscuta) a probabilitdlii.
Ce a funclionatgregitin dezvoltarea economieica ;ti-
infei?Raspunsul: care
a existato ga;cade oameniinteligenqi
s-au sim[it obligaiisAfoloseasca matematicadoar ca sa-;i
spuna lor in;igi cA sunt rigurosiin gAndire'ca domeniul
ior este ;tiin1A.Cinevaa decisin grabAmare sa introduca
?6e
 tehnicile de modelarematematica(vinovafi: Leon Walras,
GerardDebreu,PaulSamuelson), farasalina seamade faptul
ca fie categoriamatematiciifolositede ei era prearestrictiva
pentru categoriade problemecu care se confruntau,fie ca,
poate,ar trebui sI fie constienlica precizialimbaiuluimate-
matic ii poatefacepe oamenisdcreaddca au solulii,cAnd,de
fapt, nu au niciuna(aminte$te-!ide Poppersi costulde a lua
;tiinfa preain serios).intr-adevar,matematicacu careope-
rau ei nu a functionatin lumeareald,probabilfiindcdaveam
nevoiede o clasamai bogatdde procese- iar ei au refuzatsa
acceptefaptul cd a renunla de tot la matematicaar fi poate
mai bine.
Aga-numifii teoreticieniai complexita(iiau venit sd sal-
vezesitualia.Un mare interesa stArnitoperasavanlilorspe-
cializati in metode cantitative neliniare - Meccaacestora
fiind Institutul Santa Fe, din apropierede Santa Fe, New
Mexico.in mod clar, oamenii de ;tiinga muncescdin greu,
oferindu-ne solufii minunate in ;tiinfele fizice si modele
mai bune in qtiinlele sociale,suratelelor (de;i nimic satis-
facatordeocamdat[).Iar dac5,in celedin urmd, nu reusesc,
este efectivpentru cd matematicas-ar putea sd fie doar un
spriiin secundarin lumea real5.Retineca un alt avantajal
simularilorMonte Carloesteca putem obline rezultateacolo
undematematicaesueazasi nu ne mai poatefi de niciun aju-
tor. DebarasAndu-ne de ecuafii,ne eliberamdin capcanele
matematiciiinferioare.Dupacum am spusin CapitolulS,in
lumea noastrd,a hazardului,matematicaestedoar un mod
de gAndire;i de meditalie,aproapenimic altceva.
270
$tiinlarele[e[or
Studiile de dinamicda relelelor au aparut ca ciupercilein
ultima vreme.Ele au devenitcunoscuteodata cu cartealui
Malcolm Gladwell,The TippingPoint, care aratA cum unele
comportamenteale variabilelor,de tipul unei epidemii,se
rispAndescextrem de repededincolo de un anumit nivel
critic neprecizat.(Precum,de exemplu,folosireaconverqi-
lor de cdtrepu;tii de ora; saudifuzareaunei idei religioase.
VAnzarilede carte cunoscun efect similar,explodAnddupd
ce depaqescun nivel semnificativ de promovaredin gur6-n
gura.)De ce unele ideologiisau religii se rispAndescca un
foc in salbdticie,in vreme ce altele dispar cu repeziciune?
Cum se nasc m6dele? Cum se prolifereazdideile virale?
odati ce pdrasimmodeleleconvenfionalede aleatoriu(sis-
temul curbelortip clopot al aleatoriuluireprezentatgrafic),
se poate petrececeva important. De ce portalul de inter-
net Googleare atAt de multe accesiri,prin comparaliecu
cel al AsocialieiNafionale a Inginerilor chimiqti veterani
Pensionati?Cu cAto reteaestemai conectata,cu atat cre;te
probabilitateaca cineva sd o acceseze;i cu atAt va deveni
mai accesata, mai alesdacanu existalimitari semnificative
ale acesteicapacitali.Observaca este uneori o aiurealasa
cauli ni;te ,,punctecritice" specifice'intrucAt acesteaar
puteafi instabilesauimposibilde recunoscutdecat,aseme-
nea multor lucruri,post-factum.Sunt aceste,,punctecritice"
mai degrabl progresii(a;a-numitelelegi ale puterii ale lui
Pareto)?Degi este limpedeca lumea produceaglomerari,
estetotodatatrist ca acesteapot fi preadificil de prezis1in
afarade fizica)incat sa le luam modelelein serios.Din nou,
271.
aspectulimportantestesacunoqtiexistenfaacestornelinia-
ritali, nu sa incercisa le modelezi.Valoareamarii operea lui
BenoitMandelbrotconstain informareanoastraca existaun
tip de aleatoriu,,sdlbatic",pe care nu-l vom cunoastebine
niciodata(din cauzaproprietafilorlui instabile).
CreieruI
nostru
Creierul nostru nu este croit pentru neliniaritafi.Oarnenii
cred cd daca,sd zicem,douavariabilesunt legatedin punct
de vederecauzal,un impuls constant asuprauneia dintre
variabileva aveaintotdeaunaun rezultat asupraceleilalte.
Aparatul nostru emolional este programatpentru cauzali-
tate liniara.De exemplu,studieziin fiecarezi Ei invefi ceva
legatde studiiletale.Dacanu simti ca ajungiundeva,emoti-
ile te vor ducela demoralizare. insarealitateane oferarare-
ori privilegiul unei progresiiliniare pozitive satisficatoare:
pofi studiaun an intreg;i s[ nu invefi nimic,apoi,cu condi-
fia sd nu fii mAhnit de lipsa rezultatelor;i sa renunli, ifi ua
veni o idee,intr-o clipitS.Partenerulmeu, Mark Spitznagel,
rezuma acest lucru dupa cum urmeaza: imagineaza-lica
exersezila pian in fiecarezi, vremeindelungatA,Eiabiadaca
e;ti in staresa cAnticu douadegete,apoi,brusc,descoperi
ca e;ti capabilsa-l interpretezipe Rahmaninov.Din cauza
acesteineliniaritati,oameniinu pot infelegenaturaeveni-
mentului rar.Acesth-rcrurezumade ce existi rute spre suc-
cesnealetorii,insAf'oarte, foartepulini oanreniau rezlstenta
mintal5 de a le Llrnla.Cei caredepun toate eforturilesunt
rdspldtiqi. in profesiamea,pofi degineactivecarebenefici-
aza clepre{uri de piala mai scazute,dar nu poti re'ac{iona
272
deloc pana intr-un moment critic. Maioritateaoamenilor
renunld inainte de recomPensd.
MSgarulLuiBuridansauparteabuni a aleatoriului
Neliniaritateain rezultatelealeatorii este uneori folositd
ca instrument pentru ieqireadin impas.Sa ludm in consi-
derareproblemainghiontirii neliniare.sa ne imagin5mun
magar,in egal6mdsur5de infometat ;i de insetat,amplasat
la o distanla perfectegaldde surselede mAncare9i de apa'
intr-un astfel de context, el ar muri atAt de foame,cAt qi de
sete,fiindcd ar fi incapabilsd se hotArascace si aleagdmai
intAi.Acum,sd introducemaleatoriulin peisai,inghiontind
la nimereal5mdgarul,determinAndu-lsa se apropiede una
clintresurse,indiferentcare,;i, implicit, sa seindepdrtezede
cealalta.Impasular fi astfeldepi;it instantaneu,iar fericitul
nostru magarva fi, pe rAnd,fie bine hranit ;i apoi bine ada-
pat, fie bine addpat;i apoi bine hranit.
Cititorul a iucat, fari indoiala,o versiunea magarului
cu banul" pentrtta punecapatunui impas
lui Buridan,,,dAnd
minor in viala, permigAndhazardului sa-i dea o mAna de
ajutorin procesuldecizional'S-o ldsampe zeifaFortunas[
ia decizia;i ne supunembucuroqi.Folosescadeseamaga-
rul lui Buridan(sub titulatura lui matetnatica)atunci cand
computerulmeu seblocheazaintre douaposibilitali(pentru
a folosi un limbaj tehnic, aceste,,randonlizdri"sunt efectu-
ate frecventpe parcursulproblemelorde optimizare,atunci
cdndtrebuiesa perturbi o funclie).
273
 Reline ca mdgarul lui Buridan a fost numit astfel dupa
filozoful din secolulal XIV-lea |ean Buridan.Gdnditorula
avut parte de o moarte interesantd(a fost aruncat in Sena
dupd ce a fost bigat intr-un sac gi a murit inecat).povestea
lui a fost consideratiun exemplude sofismde cdtrecontem-
poranii lui, careau ratat importanfarandomizirii _ catego_
ric, Buridana fost preamodernpentru epocasa.
CAndploud,toarnd
scriind acesteranduri, realizezbrusc cd bipolaritatea lumii
mi afecteazafoarte puternic.Fie ai un succesnebun,atra-
gAnd toli banii, fie nu reu$estisd oblii o para chioara.La
fel ;i in cazul carlilor. Fie vrea cinevasd te publice,fie nu
e nimeni interesatsa te suneinapoi (in ceade-a doua situ-
afie, disciplinamea ma facesd-i ;terg numele din agendd).
Realizeztotodataefectulneliniar care sta in spatelesucce-
sului oricdruilucru: estede preferatsa ai o mana de supor-
teri entuziagtidecathoardede oameni care sa-!i aprecieze
opera- mai bine sa fii iubit de o duzinadecatsa fii placut de
sute de oameni.Acestlucru estevalabil pentru vanzarilede
carte,rispdndireaideilor si succes,in general,si actioneazd
impotriva logicii conventionale.Era informatiei inrauta-
leste efectul.Asta md facepe mine, cu anticul si profundul
meu metronom(sim,tal masurii)mediteranean,sd ma simt
extremde inconfortabil,chiar scarbit.prea mult succeseste
un inamic (gAnde;te-tela pedepseleaplicatecelorbogati si
faimo;i); preamult esecestedemoralizant.Aq preferasa nu
alegniciunadintrevariante.
LL
CapitoLul.
Hazardul Ei mintea noastre:
suntem orbi fafa de probabilitate
Despredificultateade a te gdndi Ia vacanlaca Ia o com'
binagieliniard tntreParis;i Bahamas.S-ar puteaca Nero
Tupilsa nu mai schiezeniciodatain Alpi. Nu Iepunegiprea
multe intrebdri birocragilor.Un creierMade in Brooklyn.
Avemnevoiede Napoleon.Oameniide ;tiinga se fnclina[n
fagaregeluiSuediei.incd cevadesprepoluareaiurnalistica.
De ces-ar puteasafi murit deja.
ParissauBahamas?
Ai doud opfiuni pentru urmatoarea ta scurta vacan!5 din
martie.Prima estesa zbori la Paris;a doua este sAmergi in
Caraibe.Tu !i-ai manifestatindiferenla fala de cele doud
opliuni; perecheata va inclina deciziaintr-o direclie sau
alta.Douaimagini separate;i distinctei1i vin in minte cAnd
te gAnde;tila posibilitnli.in prima,te vezi stAndin picioare
la Mus6ed'Orsay,in fala unui tablou de Pissarrocareinfali-
qeazaun cer innorat - cenugiulcer parizianhibernal.Porli o
umbrelasubbra!.in ceade-adouaimagine,stai intins pe un
prosop,cu un teancde cdrfi ale autorilor tai preferalilAngi
275
 tine (Tom Cla'cy ;i Ammian's Marcellinus),iar un ospitar
atent ili serve;teun cocktailBananadaiquiri.
$tii ca ambele
stdri sunt reciprocexclusive(nu poli fi decatintr-una singura
deodata),dar exhaustive(existao probabilitatede 100%cA
te vei afla intr-una dintre ele).Sunt echiprobabile, cu o pro_
babilitate,dupaparereata, de S0%pentru fiecare.
Traie;ti o mare placerecdnd te gAnde;tila vacanta;te
motiveaza;i igi facetraiul zilnic mai suportabil.insd modul
adecvatde a te vizualiza pe tine insufi, conform comporta_
mentului rationalsupusincertitudinii,estede so%intr-unul
dintre locuriledevacanla;i 50%in celalalt- ceeasenumeqte
matematiccontbinagia liniare dintre doud stari. poate face
creierultdu fald la a;a ceva?cat de placutar fi sate scalzicu
picioarelein apelecaraibenegi saifi expuicapulploii parizi-
ene?creierul nostru nu poate procesacorespunzdtordecat
o singurdstarein acelasitimp - doardacanu ai problemede
personalitate;i o naturSprofund patologica.Acum incearca
s5-1iimaginezio combinaliede BS%cu IS%.
Ji-a reusit?
Sa luam in considerareun pariu pe care il faci cu un
coleg,pentru sumade I 000 de dolari,care,in opinia ta, este
una perfectcorecta.Maine noaptevei aveazerosau2 000de
dolari in buzunar,fiecarecu o probabilitated,eS0%.in ter_
meni pur matematici,valoareacorectda pariuluiestecombi-
natia liniar[ dintrestdri,numita aici expectativa matentatica,
adicd probabilitatileflecarui rezultat inmullit cu valoarea
in dolari pusa in ioc (50%inmullit cu 0 50%inmulfit cu
;i
2 000 de dolari = 1 000 de dolari). i1i pogi inagina (adicA
vtzualiza,nu calculamatematic)ca valoareaare 1 000 de
dolari?Putemevocadoar o singurastarein fiecaremoment
276
dat, adicdfie 0, fie 2 000.Ldsalide capulnostru,dupacAtese
pare,vom pariaintr-o manierairafional[, fiindcl una dintre
stari va domina peisaiul- frica de a rdmAnecu mAnagoala
sauexaltareaunui cAqtigsuplimentarede 1 000 de dolari.
CAtevaobservatiiarhitectonlce
A sosit momentul sf, dezv5luimsecretullui Nero.Avea pe
atunci treizeci ;i cinci de ani. Degi clddirile antebelicedin
New York pot aveao faladd pl5cuta, arhitectura lor, vlzuta
din spate,oferi un contraststrident,fiind complet anoste'
Cabinetulde consultaqiial doctorului aveao fereastri care
dadea cdtre curtea de serviciu a unei astfel de strizi din
UpperEastSide,iar Nero iqi va aminti mereu,chiar dacava
mai trai incd o jumatatede secol,cAt de anost arata curtea
din spateprin comparaliecu fafada.i;iva amintimereuurA-
tul peisajroz al curlii, vdzut de la ferestrelecu rame plum-
burii, qi diploma medicalade pe perete,pe care o citise de
zecide ori in timp ce-l a;teptape doctorsa intre in incApere
(o jumatate de eternitate,fiindca Nero bdnuia ca era ceva
in neregul[).Ve;tile au fost apoi livrate (vocegrava):,,Am
ceva...Am primit raportul patologic...Este...Nu e atat de
rau pe cAt suna...Este...Estecancer."Afirmalia a provocat
in corpulsduo loviturd,ca o descarcare electrica,trecAndu-i
de pe spatein jos, spre genunchi.Nero a incercatsa strige
,,Ce?",dar niciun sunet nu i-a ie;it pe gura.Ce I-a speriat
nu a fost atAtvestea,cat vedereadoctorului.Cumva,vestea
i-a atins prima data corpul,apoi mintea. Existaprea multa
277
frica in ochii doctorului;i Nero a suspectatimediat ca ve;-
tile erau;i mai rele decAti se spunea(chiarerau).
Noaptea diagnosticului,la biblioteca medicala,unde
stateaud leoarc5,dupa ce merseseore intregi prin ploaie
fari saremarce,;il5sdndo baltdde apain iurul sdu(o ingriii-
toarea lipat la el, insi nu s-a putut concentrala ce ii spunea,
aqacd femeiaa ridicat din umeri ;i a plecat);mai tArziu,a
citit sentinfa:,,727o,cinci ani - rata de supravieluireajustata
statistic."insemnaca 72 din 100de oamenisupravie(uiesc.
E nevoiede un interval intre trei ;i cinci ani pentru ca trupul
pacientului,fara manifestariclinice ale bolii, sd fie declarat
vindecat(mai aproapede trei ani la vArstalui). A simlit apoi
in stomaccu destulasigurantaci aveasi reuseascd.
Cititorul s-ar putea intreba acum care este diferenla
matematicadintre 28% ;anse de deces ;i 72% sanse de
supraviefuirepentru urmatorii cinci ani. in mod clar, nu
este niciuna,dar noi nu suntem fdcugipentru matematica.
in mintea lui Nero,28%gansede decesinsemnauimaginea
propriei persoanemoartd ;i gAndurilela detaliile tulbura-
toare ale inmormAntdriisale.O ;ansade 72%de supraviefu-
ire ii dadeao dispozilieveseld;mintea sa planuiarezultatul
unui Nerovindecat,careschiazain Alpi. in niciun punct al
calvaruluisaunu s-agAnditNerola el insuqica la o persoana
7 2 % v i e ; i 2 8 %m o a r t a .
La fel cum Nero nu poate,,gAndi"in nuanfecomplicate,
Eiconsumatoriiconsiderdcd un hamburgerfara 75% grasimi
estediferit de unul cu 25%grasimi.La fel ;i cu importanta
statistica.Chiar;i speciali;tiiau tendintade a facededuc-
tii prea rapide pe baza datelor,cAnd acceptasau resping
?_78
lucrurile.Adu-fi aminte de dentistula c[rui bundstareemo-
lionala depindeade performanlarecent[ a portofoliuluisdu.
De ce? Pentru cd, dupd cum vom vedea,comportamentul
determinatde reguli nu necesitdnuanle.Fie ili ucizivecinul,
fie nu. Sentimenteleintermediare(care conduc,sa zicem,
doar la jumltate de ucidere)sunt ori inutile, ori de-a drep-
tul periculoaseatunci cdnd faci lucruri. Aparatulemolional
carene impingela acliune nu pricepeastfelde nuanfe- nu
esteeficientsainlelegi lucrurile.Restulcapitoluluiva exem-
plifica pe scurt cAtevamanifestdriale acesteiorbiri, cu o
expunererapidd a cercetirilor din domeniu (doar cele care
privescsubiectulacesteicarli).
Fere;te-tede birocratul filozof
Vremeindelungataam definut specificagiile gre;ite ale pro-
dusuluicAndne-amgAnditla propriilepersoane.Noi, oame-
nii, am trait cu credinfaca sunteminzestralicu o ma;inlrie
frumoasdpentru gAndirea;i inlelegerealucrurilor.Totuqi,
printre specificaliilenoastrede fabricarese afla ;i lipsa de
constientizarea adevdratelorspecificaliide fabricare(de ce
sa complici lucrurile?).ProblemagAndirii este ca te poate
facesa-1idezvolliiluzii. Iar gAndireas-ar puteasafie o mare
pierderede energielCineare nevoiede ea?!
Sa ne g6ndim ca te afli in fafa unui funcfionar guver-
namental,intr-o fara puternic socialista,unde meseriade
birocrat este considerataun nlod de cA;tigarea existenfei
pentru oamenirespectabili. Te afli acolopentru a-fi ;tam-
pila hArtiile,ca sa poli exportao cantitate din minunatele
279
 lor bomboanede ciocolatacdtrezonaNew fersey,unde con_
sideri tu cd populalia localale-ar gustadin plin. care crezi
tu ce esterolul lui? crezi vreo clipd cd-i pasdde teoria eco-
nomiei generaledin spateletranzacfiei?Slufbalui este sd
verificedacdai celeaproximativdouasprezecesemnaturide
la departamentele corespunzdtoare,
adevdrat/fals;
apoi sd_fi
;tampilezehArtiile;i sa te lasesd pleci.Considerafiilegene_
rale desprecrestereasau echilibruleconomicsaucomercial
nu se numara printre intereselesale.De fapt, ai noroc ca
nu-;i petrecetimpul meditAndla acestelucruri: gAnde;te-te
cat ar dura proceduradacd ar trebui sa rezolveecuafii de
echilibrucomercial.El are doar o cirticicd de reguli si, dupa
o carierdintinsd pe patruzecisau patruzeci cinci de ani,
;i
i1i va qtampilapur;i simplu documentele,u;or nepoliticos,
apoi va mergeacasdsa bea berenepasteurizata sd se uite
;i
la meciuride fotbal.Dacaii vei oferi cartealui paul Krugman
despreeconomiainternationala,fie o va vinde pe piata nea_
grd,fie i-o va ddrui nepotuluisdu.
De aceea,regulileau propria lor valoare.Le urmdm nu
pentru cd sunt celemai bune,ci pentru cd sunt utile si eco_
nomisesctimp ;i efort. Gande$te-te cd unii careau observat
un tigru si au inceputsa teoretizezedesprevarietateataxo-
nomicade careapartine;i gradulde pericolpe careil repre_
zintd au sfAr;it prin a fi devorati.Ceilalli,carepur qi simplu
au luat-o la goanadupaceamai ugoarapresupuneresi nu au
sldbit deloc ritmul, nici pentru cel mai mic gAnd,au sf6r;it
fie prin a intrecetigrul, fie prin a-si intrecevarul carea ajuns
sa fie mAncat.
280
Satisuficient
Este un fapt ca, fira astfel de scurtaturi, creierul nostru nu
ar fi capabilsd opereze.Primul gAnditorcarea realizatacest
lucru a fost HerbertSimon,un ins interesantdin istoriainte-
lectuala.A inceputprin a fi savantin ;tiinfe politice(insaera
un ginditor formal, nu din soiul specialigtilorpolitici lite-
rari carescriu despreAfganistanin ForeignAffairs); a fost un
pionier al inteligenleiartificiale,a predat;tiinla calculatoa-
relor ;i psihologie,a efectuatcercetariin ;tiinle cognitive,
filozofie gi matematici aplicategi a primit Premiul Bdncii
SuedieipentruEconomie,in onoarealui Alfred Nobel.Ideea
sa esteca,dacaar fi si optimizdmfiecarepasal vielii noas-
tre, asta ne-ar costao cantitateinfinita de timp ;i energie.
De aceeatrebuie sd existein noi un procesde aproximare,
care se opre$teundeva.in mod clar, ;i-a obginut intuilia
din ;tiinfa calculatoarelor- qi-a petrecutintreagacarierdla
UniversitateaCarnegie-Mellondin Pittsburgh,careesteun
reputat centrual ;tiinlei calculatoarelor. Ideealui a fost cea
de ,,satisuficient"(prin combinareadintre a satisface;isuf-
cient):te opreqtiatunci cind aiungi la o solulie aproape-sa-
tisfacdtoare. Altfel, s-ar putea sa durezeo eternitatepentru
a ajungela ceamai mirunta concluziesalta efectuaceamai
marunta acliune.Suntemagadarralionali, dar intr-un mod
limitat: ,,ralionalmarginili". El credeaca creierelenoastre
sunt ni;te maqinariiimensede optimizare,care au reguli
integratede a se opri undeva.
Poatenu e chiar aqa.S-ar putea sa nu fie doar o apro-
ximare brutd. Pentru doi cercetatori(initial) israelieni ai
281.
 naturii umane,felul cum ne comportam pdrut
a si fie un idee despreincertitudine- disculiiledesprerisc ale idolilor
procescompletdiferit fala de ma;inaria
de optimizarepre- lor demonstreazl,cd,nu ;tiau cdt de multe nu ;tiau. Pe de alta
zentatade simon.cei doi au examinatin Ierusalim
aspectere parte,psihologiiau analizatproblemagi au venit cu rezul-
propriei lor gAndiri,prin comparafie
cu modeleralionale,si tate solide.Jine minte c5, spre deosebirede economi;ti,ei
au remarcatdiferenfe caritative.De fiecare
data cand a parut au condus experimente,experimenteadevirate,controla-
ca amAndoicomit aceeasigre;ealade rationament,
au efec_ bile, de natura repetabild,carepot fi efectuatemdine in Ulan
tuat teste empiricepe ni;te subiecti,maioritatea
studenti. Bator,Mongolia,dacae nevoie.Economiqtiiobiqnuili nu-;i
gi au descoperitni;te rezultatesurprinzdtoare
desprerela- permit acestlux, fiindcl ei observatrecutul ;i fac comentarii
lia dintre gdndire;i rafionalism.Despredescoperirea lor ne lungi ;i matematice,apoi se cionddnescintre ei despreele.
vom ocupain celece urmeaza.
Kahnemanqi Tverskyau mers intr-o direcfie complet
diferit[ fala de Simon ;i au inceput sa descifrezecare sunt
Defect,nu doar imperfect regulilecarenu ii fac pe oamenirafionali - dar lucrurile au
depa;it scurtatura.Pentruei, acestereguli,numite euristici,
nu erau doar o simplificarea modelelorralionale,ci erau
Kahneman
gi Tversky diferite ca metodologieqi categorie.Ei le-au numit euristici
,,rapideqi murdare".Iata parteamurdara:acestescurtaturi
Cine a exercitatceamai mare influenld asupragAndirii
eco_ sunt insolite de efectesecundare,;i anume deviafiile,din-
nomicein ultimeledouddecenii?Nu, n_aufost
fohn Maynard tre care despremulte am discutatde-a lungul textului (de
Keynes,nici Alfred Marshall, nici paul
Samuelsonqi, cu exemplu,inabilitateade a acceptaoricelucru abstractdrept
siguranfd,nu Milton Friedman.Raspunsul
este doi neeco_ risc).Aceastaa dat nagtereunei tradilii de cercetareempi-
nomi;ti: Daniel Kahneman Amos Tversky,
Ei doi gdnditori rica,numitd tradilia ,,euristicilor;i deviafiilor",carea incer-
introspectiviisraelieni,iar specialitatealor
a fost sa desco_ prin empirismul
pereariile in carefiinfele umanenu
cat sa le catalogheze Ei careimpresioneaza
sunt inzestratecu gAn_ qi aspectulexperimentalal metodelorfolosite.
dire probabilisticdrafionala un comporrament
;i optim sub in urma rezultatelorlui Kahneman;i Tversky,a inflo-
incertitudi'e' in mod straniu,economiqtii
au studiatincerti- rit o intreagddisciplina,numita comportamentfinanciar;i
tudineavreme indelungata nu s-au prins
;i de preamulte _ economic.Se afla intr-o contradicliedeschisacu disciplina
mai degraba,au crezutca cevasi au fost pacdlifide asta.
;tiu ortodoxa,a;a-numita economieneoclasica,predatala ;co-
ln afaracAtorvaminfi penetrante,precum
Keynes,Knight gi lile de afaceri;i la catedreleeconomice,sub denuntireanor-
Shackle,economi;tiinu s-auprins nici macar
ca n-au nici, mativa de piele financiareeficiente,a;teptari rafionale qi
282
283
 alte asemeneaconcepte.Merita sa ne oprim in acestpunct
;i sa discutdmdiferenladintre qtiinlele normativeqi pozi_
tive. O qtiinfa normativa(in mod limpede,un conceptcare
se contrazicesingur)oferd invdldturi prescriptive;studiaza
cum ar trebuisa fie lucrurile.Unii economigti,de exernplu
adeplii religiei eficienreipiefei, cred ci studiile noastrear
trebui sd se bazezepe ipotezacd oamenii sunt rafionali
;i
aclioneazarafional,intrucAtestecel mai bun lucru pe care
il pot face (este,,optim",din punct de vederematematic).
Opusulil reprezintd;tiinfa pozitiva,carese bazeazapefelul
in careoamenii sunt observaticd se comportacu adevarat.
in ciuda invidiei economistilorfafd de fizicieni,fizica este
in mod inerent pozitivd, in vreme ce economia,in special
microeconomiagi economiafinantelor, este predominant
una normativa.Economianormativa este ca o religie fdrd
estetica.
Refinecd aspectulexperimentalal cercetariipresupune
faptul cd DanielKahneman;i economistulexperimentalcu
parul prins in coada,VernonSmith,au fost primii oamenide
;tiinfe adevirati care s-au inclinat inaintea regelui suediei
pentru premiul in economie,o chestiunecare ar trebui sA
conferecredibilitatecomitetuluiacademicNobel,in special
daca,la fel ca mulli alfii, e sa-l luam pe DanielKahneman
mult mai in seriosdecAto adunaturdde suedezicu aspect
serios(;i foarteuman,decisusceptibili de eroare).Maiexista
un indiciu al temeiniciei;tiinlifice a acesteicercetari:este
extrem de u;or de citit pentru cinevadin afaraspecialitafii
psihologiei,spredeosebirede lucrarilestandardde economie
;i finanle,pe carechiarqi oameniidin domeniuau dificultati
284
sale citeascd(fiindcI disculiilesunt incarcatede iargon;i de
matematicagreoaie,pentru a da iluzia de qtiinl[). un citi-
tor motivat poateobgineintreagacolec[iede lucrari maiore
despreeuristici;i devialii concentratain patru volume'
La inceput, economiqtii nu au fost foarte interesafi
sa asculteacestepoveqtidespreiragionalitate:Homa eco-
dupa cum am zis, este un conceptnormativ' De;i
nomicus,
puteau se acceptecu u;urinla argumentul,,Simon",cd nu
suntemperfectralionali 9i cd viala implica aproximalii,mai
alescand miza nu este suficientde mare,ei nu au fost dis-
pu;isaacceptecSoameniisuntmaidegrabadefeclidec
imperfecli.Dar a;a sunt. Kahnemanqi Tverskyau demon-
ceeace
strat c6 devialiilenu disparcandexistarecompense,
inseamnaca nu fac neap[rat economiide costuri.Ele sunt o
una in carera!iuneaprobabi-
forma cliferitdde rafionan-rent,
listicaestescazuta.
Unde esteNaPoleon
cAndavemnevoiede el?
Daca mintea ta opereazddupa o serie de reguli diferite'
deconectate, acesteas-ar puteasa nu fie, in mod necesar'
in
compatibileintre ele ;i, chiar rlacas-ar putea sa-;i facA
continuaretreaba la nivel local,nu este obligatoriu sa se
intAmplela fel la nivelgloba/.Gande;te-tela ele ca la o carte
clereglenrentarisistematice.Reacfiata va depindede pagina
la carevei deschidecarteala un moment dat. imi voi ilustra
spuseleprintr-utralt exemplusocialist'
285
 Dupd prabugireaURSS,oameni de
afacerioccidentali puteasapreferimereleportocalelor,portocaleleperelor,insa
implicali in ceeace a devenitapoi Rusia
au descoperitun perelemerelor- depindede cum ili sunt infdligateopliunile.
aspectenervant(saudistractiv)ar sistemurui
legar:era arcd_ Faptulca mintea nu poaterefine qi folosi tot ce ;tie deodata
tuit din legi incompatibilesi contradictorii.
finea doar de esteo cauzdaacestordevialii. Unul dintre aspectelecentrale
capitorul pe care il consurtai.Nu qtiu
dacdru;ii au c,utat ale unei euristiciestecd esteoarbdin fata rationamentelor.
sa fie o farsd (pAndla urma, au tralt
ani lungi, fara haz, de
oprimare),insd confuziaa condusla situatii
in care cineva
trebuia sd incalceo legepentru a se supune ,,Suntatat de bun pe cat esteuttimameatranzaclie"
alteia.Trebuie
sA menlionez cd avocafiisunt niqte parteneri si atteeuristici
de conversa_
fie destul de plictisitori; sa discufi cu un avocatobtuz,
care Existd, in literatura de specialitate,o mullime diversa de
vorbeqteenglezacu un accentputernic
si cu respirafiamiro_ cataloagecu acesteeuristici(multe dintre ele se suprapun);
sind a votcd,poatefi chiarstresant- a;a
ca mai bine renunti. obiectulacesteidisculii este,mai degrabd,sa descriemintu-
Acestintortocheat sistemregala provenit
dintr-o dezvortare ilia din spatelealcdtuirii lor decAtsi le enumerdm.Vreme
a regulilorpe portiuni: mai adaugicdte
o legepe ici, pe colo, indelungatd,noi, traderii, am fost complet ignoranli in pri-
iar situatia este prea complicata,intrucdt
nu exista un sis_ vinfa cercetarii comportamentalegi am intAlnit situalii in
tem centralizatcaresa fie consultatde
fiecaredata,pentru a care a existat,cu o regularitatestranie,un blocaj intre sim-
asiguracompatibilitateatuturor parfilor.
Napoleons_acon_ plul rafionamentprobabilistic;i percepfiaoamenilorasupra
fruntat cu o situatiesimilardin Franfa
si a remediat-ointe- lucrurilor.Le-amdat denumiride genul:efectullui,,Suntatat
meind un cod legislativde susin jos,care
urmereasd confere de bun pe cAt este ultima mea tranzacfie", ,,efectulclipului
o consistenfape deplin logica.problema
noastra,a oame_ audio", euristica,,fundaquluide luni dimineafa" qi efectul
nilor, nu este neaparatcd, pAndacum,
nu a aparut niciun
Napoleoncare sd dinamitezevechea ,,postfactum,a fost evident".A fost reabilitantpentru orgoliul
structurasi sd recon- traderilor;i, totodata,dezamdgitorsa descopereca acestea
struiascdminfile noastreca pe un uriagprogram
centralizat; existauin literaturaeuristicasub denumireade ,,ancorare",
ci ca mintile noastresunt mult mai
complicateclecdtun sis_
tem de legi,iar cerinlelede eficientizare ,,euristicaafectului" ;i ,,devia{iaretrospectivS"(ne face sa
sunt mult mai mari. simfim ca estecercetareptiinfificdexperimentaldautentici).
Ia in calcul faptul ca creierul tau reaclio
neazddiferit Analogiadintre celedoualumi esteilustratain Tabeluli 1.1.
la aceea;isituatie,in funcfie de capitolul
la care deschizi. lncep cu euristica,,SuntatAt de bun pe cAt esteultima
Absenfasistemuluicentralde procesare
ne facesa ne impli_ meatranzaclie"(saudeviafia,,pierderiiperspectivei")- fap-
cam in decizii care pot fi in conflict
una cu cealaltd.S_ar tul ca i1i resetezicronometrulde la zero qi incepi o noua zi
286
287
 sau lune de la firul ierbii, indiferent dacdpropria ta
minte Existao maximabine-cunoscutAprintre traderi,,,viata
face asta sau contabilurtdu. Aceastaeste distorsiunea
cea esteincrementald".Sa presupunemca, in calitatede inves-
mai semnificativdqi atragecelemai multe consecinte. pentru titor, i1i examineziperformanfaca dentistuldin Capitolul3,
a fi capabilsa pui lucrurile intr-un contextgeneral,nu
ai in la un intervalstabilit.Ceurm[regti: perf'ormanlalunara,zil-
fiecaremomentin minte tot ce trebuiesa
;tii, a;a ca prime;ti nica,ceade pAndatunci sauorara?Poli aveao luna buna gi o
cunoqtintelede careai nevoiela un momentdat intr-o
mani- zi proastf,.Careperioadaar trebui sa domine?
eri parlial5,ceeacepuneacestebucili dobAnditede cunoaq_
CAndpariezi,spui: ,,Dupdpariu, avereamea netd va fi
tere in contextullor locar.Aceastainseamnacd ai un punct
de 99 000 sau 101500 de dolari" sau spui ,,Pierd1 000 sau
de referinfaarbitrarsi reactionezila diferen{epotrivit
acelui cfutig 1 500 de dolari"? Atitudinea ta fala de riscul ;i ras-
punct, uitAnd ca observidoar diferenfele,dintr_o perspec_
plata pariului va varia in ftrnclie de ce analizezi:avereata
tiva particularaa contextuluilocal,;i nu valorileabsolute.
neta sau modificarileei. De fapt, in viala realavei fi pus in
Tabelul I 1.1.Abordarea traderilor;i cea situafii in care vei analiza doar modificariletale. Faptul ca
Etiinlifici
pierderiledor mai mult decAtcA;tigurile,;i diferengial, face
Denumirea
datadetraderi Denurnirea
eruditd Descriere ca performanlaacumulata,adica totalul averii tale, sa fie
,,Suntaretde bun
mult mai putin relevantadecAtultima ei modificare.
Teoriaperspectivei A privi diferenqele,nu valorile
pe c6t esteultima
absolute,gi resetareala un punct Aceasta dependenqade statutul local, mai degrabA
mea tranzactie" de referir.rlA
specific decAtde cel global (cuplat cu efectul cd pierderile lovesc
,,Efectulclipului Euristica
audio"sau
OarneniireaclioneazA la riscuri mai tare decAtci;tigurile), are un impact asuprapercepliei
afectului,teoria vizibilegi concrete,
nu Ia cele
,,Disipeazd fricile" riscului-ca-sentiment abstracte taie clesprebunastare.Sazicernca te pricopseqticu un profit
,,EraatAtde Devia!iaretrospectivi Lucrurilepar mult mai
de 1 milion de dolari. in luna urmdtoare,pierzi 300 000 de
evidenl"sau
de luni
predictibiledupdeveninrent dolari.Te-ai invalat cu o anumitaavere(in afaradoar daca,
,,Fundagul
dimineata" desigur,e;ti foarte sarac),agaca urmatoareapierderete va
,,Te-aiinselat" Credintain legea Eroriinductive;tragereade
afectaemofional,chestiunecarenu s-ar fi intAmplatdacaai
numerelorrnici concluziigeneraleprearapirl fi primit sumanetade 700 000de dolari intr-o singuri transa
Istegiide Dotrdsisternede C r c i e r u(la r em u n c e s l n
c l re s t e sau,si mai bine, doua sumede cdte 350000 de dolari fie-
Brooklyn7' rafionantent neaparatcei careralion(,aza
Inteligenli MIT r:are.in plus,estemai uqorpentrucreierultau sa detecteze
diferenfelc, mai degrabade'cAtvalorileabsolute, prin urtnare
,,Nuseva ajunge incredereexagerati Asumareade riscuridintr-o
niciodata pAna subestimare
a sanselor statutul de bogatsau sAracva fi (deasupraniveh.rluiminim)
acolo."
in relaliecu altccva(an-rinte;te-1i de N,larc;i fanet).Acunt,
288
).89
 cAndun lucru estetn relaliecu un altul, acestalt doilealucru
poate fi manipulat.Psihologiiil numescefectulcompararii
cu o ancorarede referinla datd.Dacdmergemsprelimita sa
logicf,,vom realizac5,din cauzaresetarii sale,avereain sine
nu te face fericit (peste,desigur,un nivel de subzistenta);
insd modificdrilepozitive ale averii pot face asta,mai ales
dacavin sub forma unor cre;teri ,,stabile".Mai multe despre
astamai incolo,cAndvoi discutadespreopfiuneaorbirii.
Alte aspecteale ancorarii.Dat fiind cd poli folosi doua
ancore diferite in aceea;i situafie, felul in care actionezi
depindede foarte putine. CAndli se cereoamenilorsd esti-
mezeun numdr,ei il vor potrivi in funclie de un numdr pe care
il au in minte saupe caretocmail-au auzit,a;a ca,,mare"sau
,,mic"va fi prin comparatie.Kahnemansi Tverskyle-aucerut
subiecfilorsd estimezeproportiade stateafricanedin cadrul
Nafiunilor Unite, dupa ce i-au facut in mod constient sA
extragdun numar la intAmplare,intre 0;i 100(ei credeauca
esteun numdr la intdmplare).Oameniiau ghicit in relalie cu
acelnumar,pe carel-au folosit ca ancord:cei careau extras
aleatoriuun numar mare au ghicit unul mai mare decAtcei
careextrasaleatoriuunul mic. in dimineafaastaam creat o
mica anecdotaempiricd,intrebAndu-lpe portarul hotelului
cAtdureazadrumul pAnala aeroport.,,patruzecideminute?"
am intrebat. ,,Cam55", mi-a raspuns.Apoi am intrebat o
doamna la receptiedaci drumul e de 20 de ntinute. ,,Nu,
circa25",a rispuns.Am cronometratdrumul:31 de minute.
Aceastaancorarefafa de un numar estemoti'vulpentru
careoameniinu reacfioneaza la totalul averiiacumulate,ci
la diferentelede avereraportatela acel numar fata de care
290
sunt in prezentancorali.Acestaestemareleconflictlegatde
teoriaeconomica, intrucAt,conformeconomi;tilor,cinevacu
1 milion de dolari in banci ar fi mai mullumit decAtdacaar
aveajum[tate de milion. insa l-am vazutpe ]ohn,carea atins
sumade 1 milion, dupa ce a avut un total de 10 milioanede
dolari; era mai fericit cdndnu aveadecAtiumdtatede milion
(incepAndde la zero)decdtaqacum l-am lasatin Capitolul1.
De asemenea, adu-!i amintede dentist,a carui stareemofio-
nala depindeade cAtde desi;i verificaportofoliul'
in prijituricu riva;e norocoase
Dipl.oma
Aveamobiceiulsd merg la un club de fitnessin miilocul zilei
qi sa discutcu un interesantcolegdin estulEuropei,cu doua
diplome de doctorat,una in fizica (statistica,ce surpriza)'
cealaltain finanfe.Lucra la o firma de trading ;i era obse-
dat de aspecteleanecdoticeale piefelor.M-a intrebatodata,
pe ocolite,ce cred cd va facepiala in aceazi. Evident,i-am
-
dat un raspunssocial,de genul ,,Nuqtiu,va scadea,poate"
foarteposibilraspunsulinversfali de cel pe carei l-a; fi dat
dacd m-ar fi intrebat cu o ora mai devreme.A doua zi, s-a
aratatfoartealarmatla vedereamea.A continuat,punAndir-r
disculie credibilitateamea ;i mirAndu-secum de am putut
sa ma in;el atAt de grav in ,,predicliile"mele, de vreme ce
piafa a crescutulterior.Omul a fost capabilsa tragaconclu-
zii despreabilitateamea de preziceregi despre,,credibilita-
tea" mea dupao singuraobservafie. Acum,dacaaqfi mersla
telefon ;i l-a; fi sunat ;i i-ag fi spuscu o vocepreschirnbata
,,Bunaziua,sunt doktorrTalebskide la Academiadin LodZ
291.
 si am o prrroblemainteresantd",apoi i-a; fi prezentatches-
tiunea ca pe un puzz.lestatistic,ar fi rAsde mine. ,,Doktorr
Talebski,dar v-ati luat diploma in prdjituri cu ravasenoro-
coase?"De ce se intAmpl5astfel?
in rnod limpede,existadoua probleme.Printa,cuantul
nu gi-a folosit creierulstatisticcand a facut inferenfa,ci un
altul. A cloua,a facut gre;ealade a exageraimportanfaunui
e;antion mic (in cazulde fa{a,doaro singuraobservalie,cea
mai gravi gre;ealaposibilSpe careo poatefaceo persoana).
Matematicieniitind sa faci gre;eli matematicegrosolane
in afarahabitatuluilor teoretic.CAndTverskysi Kahneman
au esantionat psihologii matematicieni,unii dintre €i,
autori de manualestatistice,au fost intrigali de erorile lor.
,,Responden[ii acordapreamultd incredererezultatuluiunor
e;antioane mici ;i iudecatalor statisticd demonstreazao
sensibilitate redusafala de marimeaeqantionului." Aspectul
enigmaticnu este cloaracelaca ar fi trebuit sa se priceapa
maibine,,,eichiarse pricepeau maibine".$i totuqi...
Voi enumera in continuare alte cAtevaeuristici. (1)
Euristicadisponibilita;ii,pe careant intAlnit-oirr Capitolul3,
cAndcutremuruldin Californiaa fost declaratmult mai pro-
babil decAt o catastrofala nivelul intregii iari, sau cAnd
moartea cauzatade terorism a fclst mult nrai ,,probabiid"
decatmoartearezultatadin toate celelaltesurse(inclusiv
terrorism).Corespunde obiceiuluiciea estimafrecventaunui
eveninrent in ftrrrcfiede u;urinlacLlcarecircumstanlele eve-
ninrentuluipot li amintjtc.(2) Euristicareprezentativitatii:
estimareaprohabilit5liica o persoanasa apartinaunui anu-
rnit grupsocialapreciindcat de similaresuntcaracteristicile
).9?
persoaneicu cele ale membrilor ,,reprezentativi"pentru
grup. O student[ la filozofie,genul feminist,este lnult mai
probabilsa fle luata drept casieri feministade bancadec6t
doar casierade banca.Problemaestecunoscutasub numele
de,,problema Linda"(numelefeministeieraLinda;9i a facut
sa curga multa cernealaacademica(caliva dintre oametrii
implicali in ,,dezbaterea rafionalista"cred ca Kahnemanqi
Tverskyau cerinfe normativeinalte de la noi, oamenii).(3)
Euristicasintularii:upurinlade a demontamental un eveni-
ment - de a juca scenariulalternativ.CorespundegAndirii
contrafactuale:imagineaza-fice s-ar fi putut intAmpladaca
nu ai fi pierdut trenul (saucit de bogat ai fi fost astdzidaca
ti-ai fi lichidat portofoliul la apogeulbulei NASDAO. (4)
Anr discutatin Capitolul 3 euristicaafectului:Ce emofii ili
declanqeazd un evenimentdeterminain nlintea ta probabi-
litatealor.
Doui sistemede a rationa
Existacercetarirecentecare aprofundeazA problema,dupa
cum urmeaza:pentru noi, existadoua moduri de a rafiona,
euristicilefdcAndparte din primul, iar rationalismul,din cel
de-aldoilea.Aminteqte-!ide colegulcareqi-afolositun cre-
ier diferit in salade clasadecAtin viafa reala,din Capitoiul2.
Nu te-ai gAnditde ce o persoandcare credeca ;tie atAt de
bine legile fizicii nu poate aplicalegile de baza ale fizicii
conducAndmai bine maqina?Cercetatoriiimpart activitelile
minlii noastrein urmatoareledouapdrgiin opozilie,numite
SistemulI si Sistemul2.
)L)3
 SistemulI este facil, automat,asociativ,rapid,un pro-
cesparalel,opac(adica,nu suntem conqtientic5-l folosim),
emolional,concret,specific,socialqi personalizat.
Sistemul2 este solicitant, controlat, deductiv, lent,
serial,conqtientde sine,neutru, abstract,in seturi.asocial
;i depersonalizat.
Am crezutintotdeaunaca traderii profesioniqtide opfi-
uni gi furnizorii de piatd, in virtutea practicariide citre ei
a iocului probabilistic,igi construiescinstinctualo ma;ind-
rie probabilisticace estemult mai dezvoltatadecAtla restul
populaliei- chiar la speciali;tiiin probabilistica.Am gasito
confirmarea acestuilucru fiindcdcercetdtoriitradifieieuris-
ticilor gi devialiilor cred ci Sistemul 1 poate fi influenfat
de experienlagi poate integra elementedin Sistemul2. De
exemplu,cand inveti sd joci sah,folose;ti Sistemul2. Dupd
o vreme,lucrurile devin intuitive ;i eqti capabilsd evaluezi
forta relativaa unui oponentdoaruitAndu-tela tabla de joc.
in cele ce urmeaza,voi prezentapunctul de vedereal
psihologieievolufioniste.
De ce nu ne casatorim
cu prima iubire
O altd ramuraa cercetarii,numitd psihologieevolutionistd,a
dezvoltato abordarediferita a aceleia;iprobleme.Opereaza
in paralel,dAndna;tere unor dezbateriacademiceinvergu-
nate,dar nu preatulburatoare.Acestipsihologievolufionisti
sunt de acordcu ;coala Kahneman-Tversky, ca oamenii au
dificultaficu rationamentulprobabilisticstandard.Totusi,ei
294
consideracamotivul seg[seqtein modulin carene sunt infa-
liqate lucrurile in mediul inconfuratoractual.Dupi pdrerea
lor, suntemoptimizali pentruun ansamblude ralionamente
probabilistice,dar intr-un mediu diferit de cel care predo-
mina astazi.Afirmalia ,,Creierelenoastresunt facutepentru
aptitudini fizice, nu pentru adevdr"a savantului intelectual
StevenPinker,purtatorul public de cuvdnt al acestei;coli,
rezumatotul. Ei sunt de acordca nu avem creierelefdcute
pentru inlelegerealucrurilor,insi nu cred ca acesteasufera
de devialii,ci manifestddevialiidoarpentru cd nu le folosim
in habitatul lor adevarat.
in mod straniu,gcoaladecercetetoriKahneman-Tversky
nu a intAmpinatla vremearespectivdnicio obiecfiecredibild
din parteaeconomigtilor(nivelul generalde credibilitatea
economiqtilorobiqnuifia fost intotdeaunaatAt de ios,incAt
aproapenimeni din lumea $tiinlifice sau din cea reald nu
le-a acordatvreo atenfie).Nu, provocareaa venit in schimb
de la socio-biologi- iar miezul dezacorduluiconstain con-
vingerealor de a folosi teoria evolulieidrept coloandverte-
brala pentru inlelegereanaturii umane.in vremece aceas[a
a provocato disputa;tiinfificd atroce,trebuie sa spun ca ei
sunt de acordcu parfile semnificative,din perspectivapre-
ocupariloracesteicarli: (1) Nu gAndimcAndfacemalegeri,
seri-
ci folosimeuristici;(2) Comitemgreqeliprobabilistice
-
oasein lumeade astazi oricarear fi motivuladevarat.line
minte ca aceastdsepararese reflectachiar si in noua ;tiinfa
economica:dupd cum avem o ramurd gtiingificaa econo-
miei ce se revendicade la traditia lui Kahnemansi Tversky
(economiacomportamentala), mai existao altd ramura ;ti_
inlificd a economieiinfluenfatdde psihologiaevolulionista,
cu o abordarea econornieiomului cavernelor,studiatd de
unii cercetatoriprecumbiologul-economist TerryBurnham,
coautorul foarte piacutei lecturi Mean Genes.
HabitatuI
nostrunaturaI
Nu voi aprofundapreamult teoriaevolulionistala nivelama-
toricescpentru a cercetamotivele(in plus,in ciudafaptului
cd am petrecutdestultimp in biblioteci,simt cu sinceritate
ca sunt amatorin domeniu).in mod clar,mediul pentru care
ne-am construitinzestrarilenu estecel predominantastazi.
Nu le-am spusprea multor colegica procesullor de luare a
deciziiiorconfineunele apucaturiramasede la omul caver-
nelor - dar atunci cdnd piefele experimenteazio migcare
abrupta,traiesc aceea;inivala de adrenalinade parca un
leopardar pandi dupapradalangdbiroul meu.cativa dintre
colegii mei, care distmg receptorultelefonului cAnd pierd
bani, s-ar putea sa fie chiar ;i mai aproapein alcatuirealor
psihologicdde origineanoastracomunA.
Pentrucei carefrecventeaza clasiciigreci;i latini s_ar
putea sa para un truism, dar nu inceteazdsa ne surprinda
faptul ci oamenii din urma cu catevasecolepot ma'ifesta
sentimentegi sensibilitatisimilare. Ce ma uimea cAnd
eram copil ;i vizitam muzeeleera ca statuile grecegtiinfa_
fi;eaza oameni cu trasaturi imposibil de deosebitde ale
noastre(doarca un pic rnai armonioaseqi mai nobile).N{a
296
in;elam atAt clegrav crezind cA 2 200 de ani inseamnaun
timp inclelungat.Prousta scrisdes despresurprizape care
o au oamenii c6nd descoperaca emoliile eroilor homerici
sunt aseman5toare cu cele ale noastrede astazi.conform
standardelorgenetice,ace;ti eroi homerici,de acumtreizeci
de secole,au, dupi toate probabilitelile,o alcdtuireperfect
identica cu cea a unui barbat durduliu, de vArstamiilocie,
pe careil vezi tArAndu-;icumpdraturilein parcare'Mai mult
de-at6t.De fapt, suntemidentici cu acelom care'acumopt-
zeci de secole,a aiuns sa se numeasci ,,civilizat",in acea
fA;ie de pamAntintinsa intre sudul-estulSiriei;i sud-vestul
Mesopotamiei.
Ce este habitatul nostru natural?Prin habitat natural
ma refer la acelmediu in carene-am reproduscel mai mult,
in caream petrecutcel mai mare numar de generafii'Dupa
pdrereageneralaa antropologilor,existamca speciesepa-
ratd de 130000 de ani, maioritateapetreculi in savanele
africane.Dar nu este nevoie sa ne intoarcematAt de mult
in istorie ca sa inlelegemideea.Imagineaza-tivia[a intr-un
agezamAnt urbantimpuriu, illtr-un ora; obi;nuit din Cornul
-
Abunden[ei,din urma cu doar 3 000 de ani cu siguranlA
ni;te timpuri moderne,din perspectivigenetica'Informalia
este limitatd la mijloacelesalefizicede transmisie;nu se
poate calatori rapicl,a;adar informalia din locuri indepar-
tate va fi oblinuta in calupurisuccinte.A calatoriesteo cor-
voadapopulatade tot felul de pericolefizice;te vei stabilipe
o razaingustafagade locul tAu de na;tere,mai pulin daca
foameteasau invaziavreunuitrjb necivilizatnu te disloca
297
 pe tine ;i pe rudeletale din caminulvostru fericit.
Numarul
oamenilorpe care vei ajungesd-i cuno;ti intr_o viata
va fi
foarte mic. Daca se comite o crima, doveziresunt usor
de
apreciat,pentru un numir redusde posibiii suspecti.Daca
egti acuzatpe nedreptde crima,poli argumentain termeni
simpli,propunAndo dovaddsimpldde genul,,Nueramacolo,
fiindci md rugam in templul lui Baalsi am fost vazutrarasd-
ritul soareluide marelepreot",apoi vei adaugaca este
mult
mai probabilca Obedshemesh, fiul lui Sahar,sa fie vinovat,
intrucat aremai mult de cagtigatde pe urma crimei.Via{a
ta
ar fi una simpla,in consecinli gi spafiul tau pentru probabi_
lita;i va fi unul ingust.
Adevdrataproblemaeste,dupd cum am menfionat,ca
un asemenea habitat naturalnu includepreamulta informa-
!ie. o calculare eficientaa sanselornu a fost delocnecesara
pAnafoarterecent.Astaexplica de ce a trebuit sd
;i a;teptdm
sa aparaliteratura de specialitatedespre
iocurirede noroc
pentru a observa dezvoltareamatematicii probabilitafii.
Convingereapopulardeste ca fundalul religiosal primului
Ei al celui de-al doilea mileniu a blocat dezvoltareainstru-
mentelor care indicau absentadeterminismuruisi a provo-
cat intarzieri in cercetareaprobabilitalii.Ideeaesteextrem
de dubioasd;oaren-am carculatprobabiritaiilepentru
cd nu
am indraznif?Cu siguranfdmotivul este,mai degraba,ca
nu
am avut nevoie.
Multe dintre problemelenoastre provin din faptul ca
am evoluatrapid dintr-un asemeneahabitat,mult mai rapid
decdtgenelenoastre.$i chiar mai grav,ca genelenoastre
nu
s-aumodificatdeloc.
798
Rapidgi cumPitat
Teoreticieniievolulioni;ti considerici activitateacerebrala
depindede felul in care ne este prezentatun subiect;i de
cadrul oferit - dar se pot contrazicein privinla rezultatelor
lor. Depistampersoaneleinfidelecu o parte diferiti a creie-
rului decatceafolositapentrurezolvareaproblemelorlogice.
oamenii pot facealegeriincoerentepentru ca creierulfunc-
parliale de mici dimensi-
lioneaz5 sub forma unor sarcini
uni. Aceleeuristici desprecare am spus ca sunt ,,rapide;i
murdare",pentru psihologiievolugionigtiele sunt ,,rapide9i
cumpatate". Nu doaratAt,dar unii gAnditori,precumspeci-
par sd fie atra;i
alistul in ;tiinfe cognitiveGerdGigerenzer,
de parteacealaltaa spectruluifafa de Kahneman;i Tversky;
operasa gi ceaa asocialilorlui de la Grupul ABC (Adaptive
Behaviorand cognition3e) urmarescsa demonstrezec5 sun-
tem ralionali ;i cd evoluliaproduceo formd de ralionament
pe careel o numegte,,rafionament ecologic"'Ei considerdnu
doar c[ suntem inzestrali in mod natural pentru optimiza-
in situalii precumseleclia
reacomportamentului probabitistic
unui partener(cAtepersoanede sexopustrebuies[ cunogti
inainte de a apasape tragaci?),saualegereaunui fel de mAn-
care,ci suntemtotodat[ innascufipentru selecliastocurilor
daca
de acliuni ;i cd facemacestlucru in mod corespunzator
stocurilene sunt prezentateintr-o manieracorectA'
De fapt, Gigerenzerrecunoa;teca nu inlelegemproba-
bilitatea (prea abstracta),dar reacfion[m destul de bine Ia
Adoptativ$i Cognilie'1N'rrcd')
39 Comportament
799
 regularitafi(mai pulin abstracte):conform
opiniei lui, unele acela;itest, exprimatintr-o manieracare urmare;tedepis-
problemecare,in mod normal,ne-ar
determinasa comi_ tareaunui infidel,esterezolvatde aproapetoatalumea.
tem o gre;ealadisparatunci cAnclsu't formulate
in termeni
procentuali.
Potrivit acestorcercetatori,de;i multora place N e u r o b i o L o [gai ir,A n d uLI o r
ne sd ne
gandim la creierulnostru ca la un sistem
centralde proce-
sare'cu functionarita{ide susin jos,o anaiogie Neurobiologiiau qi ei propria variantAa povegtii.Ei consi-
cu un briceag
militar elvefian(cutoatemicile rui u'elte specifice) derd (in linii mari) ca avem trei creiere:unul foarte vechi,
paremai
potrivita.cum? Ipotezapsihologilor creierul reptilian, care dicteazdbdtdile inimii ;i pe care il
esteconstruitdin jurul
distincfiei dintre adaptarile.specificegi avem in comun cu toate celelalteanimale;creierullimbic,
cere generareale
unui domeniu.O adaptarespecificaunui domeniu centrul emoliilor,pe careil avemin comun cu manriferele;
este un
lucru menit sa rezorveo sarcinafoarte exacta gi neocortexul,saucreierulcognitiv,distinct pentru primate
(prin contrast
cu adaptdrilegeneraleale unui domeniu,
care sunt menite ;i oameni(refinecA nici macarinvestitoriiinstitulionali nu
sa rezolvesarciniglobale).De;i acesteasunt par sa aiba neocortex).De;i teoria creieruluitriunitar arata
usor de infeles
;i de acceptatin cazul adaptarilorfiziologice(de exemplu, o oarecare supra-simplificare (maialescdndesteutilizatade
gAtulgirafeio ajutdsaaiungala hrand jurnaliqti),paresa ofereun cadrude analizapentru functiile
sauculoareaunui ani_
mal ofera camuflai),oamenii au dificultdfi creierului.
in a acceptacd
acesteaseaplica;i minfii noastrein aceea;i De;i este foarte dificil de descoperitcare parte a cre-
maniera.
Creierulnostru funcfioneazape baza de ierului faceun anumit lucru, savanfiineuroiogiau efectuat
,,module...Un
aspectinteresantal modularitSgiieste cd o oarecarecartografierea creieruluih-rand,de exemplu,un
noi putem folosi
module diferite pentru variante diferite are pacientai cami creiera fo.stvitamat intr-un singurloc (de o
acereiasfpro-
bleme,in functie de cadrul in care aceasra tumoaresaudeo ranala nivellocal,sazicem)EideterminAnd
ne este prezen-
tata - dupacum vom discutain noteleacestei prin eliminarefunc{ia efectuatade respectivaparte anato-
secfiuni.unul
dintreatributeleunui moduleste,,incapsularea.. mica.Alte rnetodeau inclusscanareainraginiicreieruluiqi
sa,adicanu
putem interveniin functionareasa,intrucat
nu sunremcon- simularielectriceale zonelorspeciflce. NIullicercetatoridin
;tienfi ca il utilizam. afaraneurobiologiei, precum qi
filozoful cercetatorul in ;ti-
Celmai remarcabilmodulestefolositatunci
candincer_ infe cognitive]erry Fodor (care a iniliat no{iuneade rnodtr-
cdnrsa gasimo persoanainfideld.Exprimat
intr_oforma pur laritate),ramAnsce ptici in privin!a calitaliiinformafiilor pe
logica(de;i cu o extrenraclaritate),un test
dat esterezorvat care le putem descoperiexaminAncl proprietafilefiziceale
doar de 15% dintre persoanelecdrora le
este of-erit.Acum. creierului,fie si numai din catrzainterac,tiunilor complicate
300
301
 ale pdrlilor singulare (cu neriniaritdlile corespunzatoare).
Teorialui fosephLeDoux,desprerolul emoliilor in com-
Matematicianul;i cercetdtorulin qtiinfe cognitive David portament,esteqi mai puternica:emoliile afecteazagAndi-
Marr, care a inifiat domeniul recunoa$teriiobiectelor,a
reaunei persoane.
El a descoperitcamulte dintreconexiunile
fdcut remarcaintemeiatdcd nu invefi cum zboardo pasire
dinspresistemeleemofionalecdtresistemelecoglitive sunt
studiind penele,ci aerodinamica,
mai degrabi.Voi prezenta mai puternicedecAtconexiuniledinspresistemelecognitive
tezelea doua lucrdri cruciale,prezentatein doua cdrfi care
catre sistemeleemolionale.Implicafia acestui lucru este
se citesc u;or, Eroarealui Descartes,a lui Damasio. si The
ca mai intAi traim emofiile (creierullimbic), apoi cautdmo
EmotionalBrain,a lui LeDoux.
explicafie(neocortexul).Dupd cum am vazut in cazuldes-
Eroarealui Descartesprezintd o tezdfoartesimpla: efec- multe dintre opiniile ;i estimarilepe
copeririilui Clapardde,
tuezi o ablafie chirurgicalda unei bucdti din creierul unei
care le avem cu privire la riscuri s-ar putea sa fie simplul
persoane(casa elimini, de exemplu,o tumoare
;i lesutul din rezultatal emoliilor.
jurul ei), rezultandca unic efect inabilitatea
de a inregistra
emofii, nimic altceva(coeficientulde inteligenfd celelalte
;i Kafkain saLade judecati
facultdli rdman la fel). Ai efectuatun experimentcontro-
lat de separarea emoliilor de inteligentacuiva.Acum, ai ProcesulO.J.Simpsonne oferdun exemplude cum societatea
o
fiinqaumanaperfectrafionald,neimpovaratade sentimente
noastramodernaeste condusade probabilitate(din cauza
;i emofii.Savedem:Damasioa raportatcd individul complet explozieiin informafie),in vremece deciziiimportantesunt
neemogional era incapabirsa ia chiar si ceamai simpladeci- luate tird cel mai mic respectfata de legile fundamentale.
zie. SoclAcestlucru contravineoricdrora;teptari:nu putem
Suntemcapabilisatrimitem navespalialepe Marte,dar sun-
lua deciziifdraemotii.
tem incapabilisa administrim proceselepenaledupa legile
Acum,matematicane oferaacelasiraspuns:dacaar fi sA - desidovezilesunt,in mod clar,o
de bazaale probabrlitatii
executamo operafiede optimizareasupraunei colecfiimari
noliuneprobabilistica.
imi amintescca am cumparato carte
de variabile,chiarsi cu un creieratat de mareca al nostru,ar
despreprobabilitatede la o librariedin lanlul BordersBooks,
lua foartemult timp pentrua decideasupracelormai simple
aflatala scurtadistanfade tribunalul din Los Angelesunde
sarcini.A;adar,avemnevoiede o scurtatura;emoliile exista secolului"- incao cartecarecristaliza
sedesfaqura,,procesul
pentrua ne impiedicasa tragemde timp. Astaili aminte;te
inalt sofisticatacunoa$tere cantitativadin domeniu.Cum e
de ideealui Herbertsimon? Se pare ca emofiiresunt cele posibilca un asemenea pe
salt in cunoa;teresa-i ocoleasca
carefactreaba.psihologiile numesc,,lianfii
ratiunii... avocatii;i juratii, aflati la doarcAlivakilometri distanfa?
302
503
 Oameniicaresunt pe calesa incalcelegea,dupa cdt ne
permit legileprobabilitdtiisa presupunemladici cu o incre-
derecaredepd;epteoriceumbrdde indoiata),se plimbaliberi
din cauzaneinlelegeriinoastrea conceptelorde bazarefe-
ritoare la sanse.in mod egal,ai putea fi condamnatpentru
o fdradelegepe care nu ai comis-o,iard;i din cauzacunos-
tintelor precarede probabilitate- caciincl nu avemo curte
de judecatd care sd calculezecum trebuie probabilitatea
combinataa evenimentelor(probabilitateaca doud eveni-
mente sd se petreaci in acelaEitimp). Eram intr-o sala de
tranzacfionare,unde mergeaun televizor,cAndl-am vdzut
pe unul dintre avocali sustinAndca existd cel putin patru
persoanein LosAngelescarepot aveaaceleasicaracteristici
ADN ca O.f. Simpson(ignorAndastfelsetulcombinatde eve-
nimente- vom vedeacum in paragrafulurrnator).Am inchis
atuncitelevizorul,dezgustat,
stArnindrulnoareprintre tra-
deri.TrdisempAndatunci cu impresiaca acestsofismfusese
elirninat din proceselelegalegratie standardelorinalte ale
Romeirepublicane.$i mai grav,un avocatgcolit la Harvard
a folosit argumentulin;elator ca doar 10%clintrebarbalii
careisi maltrateazasoliile ajungsa le ;i omoare,ceeace este
o probabilitatenecondilionatapentru crima (esteirelevant
dacaafirmafiaa fost ficutai dintr-o nofiune eronatadespre
pledoarie,pura rdutate sau ignoranla).Nu estelegeadevo-
tatAadevarului?Modul corectde a privi acestlucru esteprin
determinareaprocentuluide cazuri de crima itr care ferne-
ile ar-rfost ucisede sotii lor dupace anteriorfuseserabdtLrte
grav de catre ei (adica 50%)- perltru ca avem de-a facecu
aga-numiteleprobabilitalicoruditionale; probabilitateaca
O.f. sa-;i fi omorAtsofia,condi;ionatride informatiacuiea a
344
fost omorAt5,mai degrabadecAtde probabilitateanecondi;i-
onatdca O.f. sa-gifi omorat sofia.Cum ne-am puteaa;tepta
ca o persoananeinstruita sa inleleagi aleatoriul,cand un
profesor de la Harvard,care se ocupa ;i predd conceptul
de dovadaprobabilistica,poate face o asemeneadeclaragie
incorecta?
$i mai specificde atAt, locul unde iurafii (;i avocafii)
la fel ca noi, restul,estein privinfa nofiu-
tind sa gregeasca,
nii de probabilitatecombinatd.Ei nu realizeazaca dovadase
acumuleaza. Probabilitateade a fi diagnosticatcu canceral
tractului respirator;i de a fi calcatde un Cadillacroz in ace-
laqian,presupunAnd cdfiecaredintre eleestede 1 la 100000,
devine1 la 10 000 000 000 - prin inmulfireacelordou[ eve-
nimente(evidentindependente). A suslineca O.J.Simpsona
avut 1 la 500 000de $ansede a nu-;i fi omorAtsofia,din per-
spectivaprobelorde sAnge(aminte;te-!i ca avocafiiau folo-
sit sofismulca existaupatru oamenicu acelaqitip de sAnge
carese plimbauprin LosAngeles);i a adaugala aceastafap-
tul cd el erasofulaceleipersoane;i cd existau;i doveziadifi-
onale,atunci (grafieefectuluicombinarii);anseleimpotriva
lui crescla cdtevatrilioane de trilioane.
Oamenii,,sofisticafi"fac celemai gravegre;eli.Pot sur-
prinde oamenii spunAndca probabilitateaevenitnentului
combinatestemai micadecdtoricaredintre e1e.Amintefte-!i
de euristica disponibiliteli: in problema Linda, oamenii
educali;i rafionali consideraprobabilitateaunui eveniment
mai mare decAta evenimentulmai mare,careil inglobeaza.
Ma bucur sa fiu un trader careprofita de devialiileoameni-
lor, dar ma sperieca trdiescintr-o astfelde societate.
 O l u m ea b s u r d i
Carteaprofeticda lui Kafka,procesul,desprenecazul unui
om, fosephK., arestatpentru o cauzdmisterioasdsi neexpli_
cata,a atins un punct sensibil,fiind scrisainainte sd auzim
de metodele,,;tiintifice"ale regimurilortotalitare.A zugrd_
vit un viitor infrico;ator al omenirii,inviluit intr-o birocra-
tie absurdd,care se alimenteazdsinguri, cu reguli spontan
aparute,supuselogicii interne a birocrafiei.A dat naqtere
unei intregi ,,literaturi a absurdului,.;lumea s-ar putea sa
fie prea neobisnuitdpentru noi. Anumili avocafima ingro_
zesc.Dupace am ascultatpledoariiledin procesullui O.|. (;i
efectullor), m-am speriat,m-am speriatrdu, in legaturacu
posibilul rezultat - sa fiu arestatpentru un motiv oarecare,
ce nu are niciun inteles probabilistic;i si trebuiascasi md
lupt cu un avocatvolubil in fafa unui juriu nealfabetizatin
privinta aleatoriului.
Am spuscdsimplajudecataar fi probabilsuficienti pen_
tru o societateprimitiva.Esteu$orpentru o societatesa tra-
iascafardmatematica- saupentru traderisi tranzacfioneze
fara metode cantitative - atunci cand spafiul rezultatelor
posibileeste unidimensional.Unidimensionalinseamndca
avem in vedereo singuravariabild,nu o colecliede eveni_
mente separate.Prelul unui titlu financiareste unidimen-
sional,in vreme ce o colectiede prefuri pentru mai multe
titluri financiareeste multidimensionalsi necesitamode-
lare matematica- nu putem observacu u;urinfa posibilele
rezultateale portofoliului doar cu ochiul liber nu putem
;i
nici macar sa ni le reprezentampe o diagrama,intrucAt
306
lumea noastra fizica este limitata la reprezentareavizuala
in doar trei dimensiuni.Vom discutamai tArziu de ce sun-
tem supu;i riscului de a aveamodeleproaste(dupi cum se
gtie,le ;i avem)saude ce comitemeroareade a tolera igno-
ranta - oscilAndintre Caribdaavocatuluicarenu ;tie deloc
matematicdSi Scilamatematicianuluicareutilizeaz[ greqit
matematicapentru cd nu deline inlelepciuneade a selecta
modelulcorect.Cu alte cuvinte,va trebui sa pendulSmintre
greqealade a asculta absurditllile volubile ale unui avo-
cat care refuzd;tiinla gi ceade a aplicateoriile imperfecte
ale unui oarecareeconomistcare ia stiin[a prea in serios.
Frumusefeaqtiinlei estecd ingaduieambeletipuri de erori.
Din fericire,exista o cale de miiloc - dar, din picate, este
rareoricirculata.
probabil.itilii
de devialiiin inlel.egerea
Exemple
Am descoperit in literatura comportamentalScel pugin
patruzeci de exemple condamnabilede astfel de deviagii
grave,indepartari sistematicede comportamentulrafional,
raspAnditepe larg in toate profesiilegi domeniile.Mai ios
avemexemplulunui test bine-cunoscut, unul ruqinospentru
profesiamedicala.Urmatorultest faimos a fost dat medici-
lor (eu l-am imprumutat din excelentacarte a lui Deborah
Bennett.Randomness\.
Un test pentru o boaldprezintao rati de 5% rezultate
fals pozitive.Boala afecteaza1 din 1 000 din popula-
tie. Oameniisunt testati aleatoriu.indiferentdacasunt
 suspectide boaldsau nu. Testulunui pacientestepozi-
tiv. Careeste probabilitateaca pacientulsa fie atins de
aceastdboalS?
Majoritatea doctorilor au raspuns 95%, luAnd pur qi
simplu in considerarefaptul ca testul are o ratd de preci-
zie de 95%. Raspunsuleste probabilitateacondilionala a
faptului ca pacientuleste bolnav;i ca testul o dovedegte-
aproape2%.Mai putin de un profesionistdin cinci a nimerit
rezultatul.
Voi simplifica raspunsul (folosind abordarea regu-
laritafii). Sd presupunemca nu avem teste fals negative.
GAndeqte-tecd, din 1 000 de pacienfi pe care a fost admi-
nistrat testul,estede a$teptatca unul sd fie afectatde boala.
Dintr-o populalie ramasdde 999 de pacienfi sdnato;i,tes-
tul va identificaaproximativ50 de purtatori ai bolii (are o
acuratefede 95%).Raspunsulcorectar trebui sd fie acelaca,
pentru cinevaselectataleatoriucare a avut ul-Itest pozitiv,
probabilitateade a fi afectatde boalaesteurmatoarea
Numarulde Dersoane
afectate
Numdruldetesteadevaratsi falspozitive
in cazulde fa!a,1 clin51.
G6nde;te-teca, de cAte ori vei primi o medica[iecu
efectesecundaredevastatoarepentru o boalade careti s-a
spusca suferi,s-ar puteasa ai o probabilitatede doar 2% de
a fi afectatde ea!
508
Suntemorbiin privinlaopliuniLor
in calitate de trader de opfiuni financiare,am remarcatca
oameniitind si subevalueze opfiunile,intrucAtsunt de obi-
cei incapabilisa evaluezecorectmental instrumentelecare
oferaun rezultatincert,chiar dacasunt pe deplin conqtienfi
de matematicarezultatului.PAni ;i autoritalile de regle-
mentareintarescaceastdignoranfa,explicAndoamenilorca
opfiunilesuntnipteactivepe calesaseprabu;easca;i in scri-
dere. Opliunile care sunt in afara banilor se consideraca se
vor prabuSi,prin pierdereaagiouluiintre douddate'
Voi clarificain celece urmeaza,printr-o explicaliesim-
plificati (darsuficientd),ce inseamni o opliune.Si presupu-
nem ci un stocde acliuni setranzacfioneaza cu 100de dolari
qi cinevaimi oferi dreptul (dar nu gi obligalia)de a-l cum-
para cu 110dolari,de azi intr-o luna. Aceastase nume$teo
opfiunecall. Aresenssa-mi exercitdreptul,cerAndu-ivAnzi-
torului opliunii sa-mi livrezestoculcu 110dolari,doardaca
acestase tranzactioneaz[pesteo lund cu un pre! tnai mare
de 110dolari.Dacdstoculurcala 120de dolari,opfiuneamea
va valora 10 dolari, pentru ca voi putea cumparastocul cu
110dolari de la autorul opliunii gi vinde pe piafi cu 120de
dolari,bagAndin buzunardiferenla.Dar acestlucru nu are o
probabilitatefoarteridicata.Senumescopliuni tn-afara-ba'
nilor,pentru ca nu am niciun cfutig exercitAndu-miimediat
dreptul.
Sa presupunem ca voi cumpara opfiunea pentru
1 dolar. Care ma a$tept sa fie valoareaopfiunii peste o
luna?Maioritateaoamenilorcred ca 0. Acestlucru nu este
 adevdrat.Opliunea are o probabilitateridicata, sa zicem
9O%,de a valora 0 la expiraresi, posibil,o probabilitatede
I0% de a valora,in medie, 10 dolari.A;adar,vAnzareacatre
mine a opliunii cu 1 dolar nu oferi vAnzatoruluibani gratu-
ifi. Dacd,in schimb,vdnzdtorular fi cumparatel insusi sto-
cul cu 100 de dolari ;i ar fi aqteptato lund, ar fi putut s6-l
vAnddcu 120de dolari.Prin urmare,c6;tigAnd1 dolar acum
cu greu poatefi consideratban gratuit. De asemenea, cum-
pdrareastoculuinu esteun activ in scadere.Chiar gi profe-
sioni;tii pot fi pdcdlili.Cum?Ei confunddvaloareaa$teptatd
cu scenariulcel mai probabil(in cazulde fa!i, valoareaeste
de 1 dolar,iar scenariulcel mai probabilesteca optiuneasa
valoreze0). Ei acorddmental prea mult greutatestirii care
este ceamai probabila,;i anumeca piala sd nu se modifice
deloc.Opliuneaestepur;i simplumediaponderataa posi-
bilelor stari pe careactivul le poatelua.
Mai exista un alt tip de satisfacliepe care !i-l oferd
vanzatorulde optiuni: venitul constantqi sentimentulsta-
tornic al recompensei- ceeace psihologiinumescflux.Este
foarte pldcut sa mergi la lucru dimineala cu a;teptareaca
vei fi pe plus cu o suma mica de bani. E nevoiede o oare-
care tarie de caractersa acceptiperspectivade a sdngera
pufin, de a pierdeniste mdrunfi; in mod regulat,chiar dacA
strategiaestemenita sa fie una profitabilape perioademai
lungi. Am remarcatca pufini traderi de opfiuni pot pastra
ceeace eu numesco pozilie de ,,indelungata volatilitate",
cu alte cuvinte o pozitie carete va facecel mai probabilsa
pierzi o suma de bani in momentul expirarii,dar care e de
asteptatsaiti aducabani petermenlung,datoritacresterilor
310
ocazionale.Am descoperitfoarte puline persoanecare au
acceptats[ piarddcAte1 dolarpentrumajoritateaexpirdrilor
gi s[ cAqtige10 dolari din cind in cAnd,chiar dacaiocul este
corect(adicdau cA;tigat 10 dolari pentru mai mult de 9,I"/"
din timp).
Eu impart comunitateatraderilor de opfiuni in doua
-
categorii : vanzator i pr emium ;i cump aratori premi um' Y anza
torii premium (numifi qi vAnzatoride opliuni) vAndopfiuni
gi, in general,au un venit stabil,precumf ohn, din capitolele
1 qi 5. Cump[ratorii premium aclioneazAinvers.Se spune
desprecumpardtoriide acliuni cI manAncaprecumpuii de
gdind ;i merg la baie ca elefanlii.Vai, majoritateatraderilor
de opliuni pe carei-am intAlnit in carierasuntvAnzatoripre-
mium- cAndexplodeaza, o fac de obiceipe banii altuia'
Cumpot profesionigtii, careaparentstapAnesc matema-
tica (simpla),sdfie pusi intr-o asemenea postura?DupAcum
am discutatanterior,actiunilenoastrenu preasunt ghidate
de pdrlile creierului care dicteazarafionamentul.GAndim
prin intermediulemofiilor qi nu existacale de ocolire'Din
acela;imotiv,oameni,altfel ralionali,se apucade fumat sau
se bat, chestiunicare nu le aduc beneficii imediate;la fel,
oameniivAndopliuni chiar dac5;tiu ca nu esteun lucru bun
de facut.Dar poatefi ;i rnai rau de atet.Existeo categoriede
oameni,in generaldin mediul academical finanlelor'care'
in loc sA-;i potriveascA acliunilecreieruluilor, i;i potrivesc
creierulacfiunilor.Aceqtioanreniregreseaza ;i, pentrua-;i
iustificaacfiunile,tri;eaza incon;tient cu ajutorul statis-
ticilor. in cloneniulmeu de afaceri,ei se pacalescsinguri
31.1
 cu argumentestatistice,pentru a_si
iustifica vdnzareade
op!iuni.
Ce este mai pufin nepldcut: sa pierzi de 100 de ori
1 dolar sau sa pierzi dintr-odatd 100 de dolari? Evident,a
doua varianta:sensibilitateanoastrafafi de pierderiscade.
As,adar, o politica de tranzacfionareprin carecfutigi 1 dolar
weme indelungata,apoi ii pierzi pe tofi, este,de fapt, una
pldcuta,din perspectivahedonistd,desinu areniciun
ingeres
economic.Deci existi un stimulent pentru inventareaunei
pove;ti despreprobabilitateaevenimentelor pentru
Ei conti-
nuareaunei astfelde strategii.
in plus,existafactorulde ignoranlaa riscului.Cerceta_
torii au supusoamenii unor teste - ce am menlionat eu in
Prologdrept asumareade riscuri in urma subestimariiaces-
tora, mai degrabadecatdatorita curajului.subieclii au fost
rugati saprezicaun intervalal prefuriloractivelorin viitor. o
limitd de sus;i una de jos,in agaferinc6t sdseasigure cagg%
dintre activesfdrqescin cadrulacestuiinterval.Bineinfeles,
incalcarileacestorlimite au fost foartemari, de panala 30%.
Aceste incalcdri survin dintr-o problemd mult mai
grava: oamenii isi supraevalueaza cunogtinfelepi subesti_
meazaprobabilitateade a se in;ela.
incd un exemplu,pentru a ilustra mai bine orbireafafa
de opfiuni. Ce valoreazamai mult? (a) Un contractcare te
plate;te cu 1 milior-rde dolari clacapiafa de acfiuni
scadecu
10%in oricezi din anul urmator;(b) un contractcarete pla_
te;te cu 1 milion de dolaridacapiafade acfiuniscadecu r0%
in orice zi din anul urmator din cauzaunui atacterorist.Mi
agteptca majoritateaoamenilorsa aleagd(b).
372
Probabilitatisi mass-mediatt
(maimulli iurnali;ti)
Un jurnalist este antrenat mai degrabain metodecare s[-l
facd si se exprime decAtsa sondezeprofunzimile lucruri-
lor - procesulde selecfieii avantajeazape cei mai comuni-
cativi,nu neaparatpe cei mai informali.Prieteniimei medici
pretind ci mulqi furnaliqtimedicalinu pricepnimic despre
medicinasi biologie,comilAndadeseagre;eli fundamentale.
Nu pot confirmaasemeneaafirmagii,fiindci sunt,la rAndul
meu,doarun amator(de;i uneoriun cititor vorace)in dome-
niul cercetariimedicale,insa am remarcatca mai mereu
aceqtiainleleg greqit probabilitalilefolosite in anunlurile
cercetatorilormedicali.Ceamai comunagre;ealdestereferi-
toarela interpretareadovezilor.Ei incurcade celemai multe
ori absenladovezilorcu dovadarezultatadin absen{a,o pro-
i i s c u t a t ien C a p i t o l u l 9C. u m ?S ap r e s u -
b l e m as i m i l a r dc e l e d
punem ca testezo chimioterapie,de exempluFluorouracil,
pentru cancerultractului respiratorsuperior,qi descoparca
estemai buni decAtun placebo,dar numai cu pulin; aceasta
(in plus fagade alte modalit5li)imbundtdlegterata de supra-
vieluirede la 21 la 100la24la 100.Datdflind marimeae;an-
tionului meu, nu pot fi sigur ca acele3% puncte de supra-
viefuire se datoreazamedicamentului;ar putea fi atribuite
pur qi simplu intAmplarii.Ar urma sa scriu o lucrare,subli-
niind rezultatclemele gi afirmAndca nu existdnicio dovada
de imbundtafirea supravieluirii(pAndin prezent)datorata
medicamentuluirespectiv;i ca este nevoie de noi cerce-
tari. Un jurnalistmedicalar preluainformafiaEi ar susfine
31,3
 ca un oarecareprofesorN.N. Taleb a descoperitdovezi ca
faptul cd stocurile nu sunt 100%corelate,stocul A poate
Fluorouracilnu ajuta, ceeace este exact opusul intenliilor
atinge maximul in ianuarie,stocul B in aprilie,insa media
mele.Un doctor naiv de prin vreun tArg,carese descurca
;i dintre celedouastocuri,A qi B, s-ar puteasaating[ maximul
mai prost cu probabilitefiledecatun jurnalist neinstruit,ar
undevain luna februarie.in plus,in cazulunor stocurinega-
culegestireasi ar dezvoltaun blocajmintal impotrivamedi-
tiv corelate,dacd stocul A se gasegtela maximul sau cAnd
catiei, chiar ;i cand unii cercetatoriar descoperiin sfdr;it
stoculB estela minimul sau,atunciambelear puteasdfie cu
dovezi proaspetecd acestmedicamentconferdun avantai
sub 40%sub maximul lor atunci cAndpiala de stocuri se afla
clar de supraviefuire.
la apogeu!Printr-o lege a probabilitilii, numita distribulia
maximului variabilelor aleatorii,valoareamaxima a unei
CNBCta ora prAnzului medii este in mod necesarmai pu{in volatili decAtmedia
maxima.
Aparifiapostuluide televiziuneCNBC,specializatin finan1e,
a oferit o mullime de avantajecomunitalii financiare,insa a
Ar fi trebuitsi fi fost mort pAnIacum
permistotodatdunor practicieniextrovertili,lungila vorba,
sa-;i exprimeteoriile in doarcatevaminute de emisietelevi-
Asta imi aminte;te de o altiides intilnita incalcarea proba-
zata.Yeziadeseaoamenirespectabilicum fac afirmatii ridi-
bilitafii de catreexperliifinanciariTV,de la orelede maxima
cole (dar de;tept formulate) despreproprierdfilepie{ei de
audienfa,care s-ar putea sa fie selectali pentru aspectul
actiuni.Printre acesteaexistaafirmatii careincalcaflagrant
lor fizic, pentru charisma;i talentele de prezentatori,dar,
legile probabilitdfii.intr-o vara, pe parcursulcareiam-am
cu siguran{a,nu pentru min}ile lor incisive.De exemplu,o
aflat in mod asiduula clubul de fitness,am auzit desaflrma-
eroarepe care am vazut ca o comite de obicei o remarca-
1ii de genul ,,piafareala se afld cu doarI0% sub maxime,in bild guru financiardde la TV esteurmatoarea:,,Americanul
vremece stoculmediu estecu 40%submaximelesale,,,care
obiqnuitestede a$teptatsa traiascasaptezeci;i trei de ani'
se doresca fi un indiciu al tulburarilorprofundesaual ano-
Prin urmare,dacaai ;aizeci ;i opt de ani, te pofi aqteptasa
maliilor - un fel de semnprevestitoral pie{eiursilor.
mai treiefti inca cinci ani ;i ar trebui sd-}i faci planurile in
Nu existanicio incompatibiritateintre faptur ca stocul cu acestlucru."A oferitindica!iiprecisedespre
concordanfa
nrediu este in scaderecu 40%faiA de maxime,in vreme ce pentruun orizont
cum ar trebui o persoanisa investeascd
mediatuturor stocurilor(adicaa piefei)se afla mai jos cu Acum,ce faci dacaai optzecide ani?Este
de inca-cinci-ani.
r0% in raportcu maximelesale.Trebuiesa luam in calculca
speranfata de viala minus ;apte ani?Ace;ti iurnaligticon-
stocurilenu au atinstoatemaximulin acela;itimp. Dat fiincl cu ceacondiliotrala.
fundasperantade viala necondilionala
314
115
 La nastere,s-ar puteaca speranlata neconditionaldde via{a
si fie de $aptezeci;i trei de ani. Dar, pe mAsurdce avansezi
in vArstasi nu mori, sperantata de viafd cre;teodatacu viafa
ta. De ce?Pentruca alli oameni,prin faptul ca au murit, te_au
inlocuit in statistici,pentru ca expectativareprezintdmedia.
Deci,dacdai gaptezeci;i trei de ani si o sinatate bund,s.ar
putea sA mai ai inca, sa zicem,noua ani in expectativri. insd
expectativas-ar schimbasi, la optzecisi doi, vei aveaincA
cinci ani, cu condilia sd fii in continuarein viala. chiar
;i
cinevade o suta de ani incd mai are o expectativdde viafa
pozitiv condilionala.O asemenea afirmatie,dacate g6.degti
la ea, nu esteprea diferitd de a spuneroperafianoastraare
o ratd de mortalitatede l%. p6tnlacum,am operatcu mare
succesnouazeci;i noud de pacienli;tu e;ti al o sutdlea,a;a_
dar ai o probabilitatede a muri pe masade operatiede ro0%.
S-ar putea ca planificatoriifinanciariTV sa_ideruteze
pe unii oameni.Acest lucru este destul de inofensiv.Mai
ingrijoratoareeste furnizareade informafii de cdtre nepro-
fesioni;ti profesionistilor;in celece urmeazd,ne vom ocupa
de jurnalisti.
ExpLicali
iLeBloomberg
Am pe birou o maginariedenumitaeponimBloornber{0 (dupa
legendarul fondator Michael Bloomberg). FuncIioneaza
pe post de serviciusecurizatde e-mail, serviciucle stiri,
instrumentde cautarea informafiiloristorice,sistemgrafic,
40 Este vorba despre portalur BloombergL.p., un 'od informational
pentruIumeafinanciara.(N. trurL)
316
nepreluitajutoranaliticgi,nu in celedin urma,caecran,unde
pot vedeapreful activelorgi al valutelor.Am devenitatAt de
dependentde ea, incdt nu pot funcliona in lipsa ei, fiindci
altfel m-ag sim[i izolat de restul lumii. O folosescpentru a
lua legaturacu prietenii mei, a-mi confirmaintAlnirile gi a
rezolvacAtevadintre gAlceviledistractivecaredau agerime
viefii. Cumva,cei care nu au o adresaBloombergnu exista
pentru noi (ei trebuie sa recurgala mult mai plebeulinter-
net;. insa existaun aspectla Bloombergde carem-a; lipsi:
comeutariuljurnalistic.De ce?Pentruca se implici in expli-
carealucrurilor qi perpetueazaintr-o manieragravaconfu-
zia dintre coloanadin dreapta;i ceadin stAnga.Bloomberg
nu este singurul fdptuitor; doar cd, in ultimul deceniu,nu
am mai fost expussecliunilorde businessale ziarelor,prefe-
rAndsa citescin schimbprozaadevdrata.
Pe masura ce scriu acesterAnduri. vad urmatoarele
titluri pe Bloombergulmeu:
- Indicele Dow lones a crescutctr 1,03 pentru ratele
dobdnzilormai mici.
n Dolarul, in scaderecu 0,12 yeni itt excedertuliaponez
superior.
$i aqa mai departe,pe o paginAintreaga.Daca inleleg eu
bine,iurnalistiipretindsdofereo explicafiepentrucevacare
echivaleaza cu un zgomotperfect.O mutarecle1,03in indi-
celeDow,la 11 000 de componente,constituico miqcaremai
n'ricade 0,01.O astfelde miscarenu iustificanicioexplicafie.
317
 Nu existdnimic acolo pe careo persoanaonestdsa incerce
sa-l explice;nu existdmotivede invocat.Dar,asemenea pro_
fesorilorincepatoride literaturd comparatr,fiind pldtiti se
ofere explicatii,jurnali;tii le vor oferi cu pldceregi cu u;u-
rinfd. Singurasolulie este ca Michael Bloombergsa nu-si
mai plateascajurnali;tii pentru a livra comentarii
Semnifica;ie:cum am decis cd a fost un zgomot per_
fect?Saluam o analogiesimpla.Dacate apuci,impreunacu
un prieten, de o cursd cu bicicletelemontane de-a lungul
Siberiei,iar o lund mai tArziu il invingi cu o secundd,e lim-
pedecd nu te poli fali ca ai fost mai rapid decAtel. S-arputea
sate fi favorizatcevasaus-ar puteasd fie doarhazard,nimic
altceva.Aceasecundanu este,in sine,destul de semnifica_
tivd pentru cinevaincAt sa tragd concluzii.Nu voi nota in
jurnalul meu,inainte de culcare: ciclistulA estemai bun decdt
ciclistulB pentrucd estehrdnit cuspanac,invremece ciclistulB
are o dietabogatdin tofu.Motivul pentrucarefac aceastdinfe-
ren{aesteca l-a batut cu 1,3secunde,intr-o cursade 4 g00de
kilometri.Dacddiferentaar fl fost de o saptamAnd, atunci a;
putea sd incep sa analizezdacdtofu estemotivul sauvreun
alt factor.
Cauzalitate:mai existao problema;chiar presupunAnd
ca exista semnificatiestatistica,trebuie acceptatecauzasi
efectul,adica evenimentulde pe piagasa poata fi legat de
cauzapropusa.PosthocergopropterhoCl (esteo consecin[d
pentru cd s-a produs dupa).Sa zicem ca la spitalul A s_au
nascut52%bdiefi,iar la spitalul B, in acela;i an,d,oar4g%o;
41 ,,Dupaasta,decidin cauzaasta",in latina,in original.(N.trad.)
318
vei incercasa oferi o explica[ieca ai avut un baiat pentru ca
s-a ndscutla spitalulA?
Cauzalitateapoate fi foarte complexa.Este foarte difi-
cil sa izolezi o singura cauzd,cind existao mullime in iur.
Aceastase numeqteanalizamultivariata.De exemplu,daca
pia[a bursierdpoate reaclionala ratele dobAnzilorinterne
ale SUA,la dolarul fald de yen,la dolarul fali de monedele
europene,la piala bursierf,europeand,la balanla de pl[1i a
StatelorUnite,la inflafia StatelorUnite qi la o duzinade alli
prim factori, atunci iurnaliqtii trebuie sa analizezetoli ace;ti
factori, sd analizezeefectullor istoric,atit in izolare,cAt ;i
combinat.sa analizezestabilitateaacestorinfluenfe,apoi,
dupd consultareastatisticii test, sa izolezefactorul' daca
acestlucru esteposibil.in celedin urma,un nivel corespun-
zdtor de increderetrebuie acordatfactorului in sine; daca
estemai mic de 90%,povesteaestemoarta.Pot infelegede
ce Hume a fost extremde obsedatde cauzalitateqi nu putea
acceptaasemeneainferenlenicaieri.
Detin un truc ca sa ;tiu dacdcevace se petrecein lume
este real.Mi-am setat monitorul Bloombergsa afi;ezepre-
1ul qi varialia procentualda tuturor prelurilor relevante
din lume: valute, acfiuni, rate ale dobAnzii;i marfuri. in
virtutea faptului ca m[ uit la aceeaqiconfiguralie de ani
de zile, pastrAndvalutele in collul din stAnga-sus;i vari-
atele piele bursierein dreapta,am reu;it sa construiesco
metoda instinctuala de a cunoaqtecAnd se petrece ceva
serios.Trucul este sd te uili doar la varialiile procentuale
mari. Dacdnu se mi;ca ceva cu mai mult decdt modifica-
rea procentualazilnic5, evenimentuleste consideratzgo-
mot. Mi;carile procentualesunt de dimensiuneaunor titluri
319
de ziar. In plus, interpretareanu este liniard; o mi;care de
2% nu estede doud ori mai semnificativadecAtuna de 1%.
ci, mai degrab[, de patru sau de zeceori. O mi;care de 7%
poatefi de cAtevamiliardede ori mai relevantadecAtuna de
1%.Titlul de astdzi,de pe ecranulmeu,ci indiceleDow s-a
modificat cu 1,3 puncte, are o miliardime din semnificafia t
I
-0 2f
scdderiiserioasede7%din octombrie1997.S-arputeasama I
l

intrebe oamenii: de ce fin ca toata lumea sa invefe pufind I

"0 4f
I

statistici?Rdspunsulesteca preamulli oamenicitescexpli-

cafii. Instinctual, nu putem inqelegeaspectul neliniar al Figura 11.1.Date nefiltrate, confinAnd setnnal Ei zgomot
probabilit6lii.

Metodede fiLtrare

Inginerii folosescmetodepentru a curafasemnalulde zgo-

motul din date.Te-ai ganditvreodata,in timp ce vorbeaicu
varul din Australiasaude la Polul Sud,c[ zgomotulstatic al
liniei telefonicepoate fi distins de voceacorespondentului
tdu? Metodaconstain a consideracd,atunci cAndo modifi-
carein amplitudineestemica,e mai probabilca ea si rezulte Figura 11.2.Acelea;i date, dupi inldturarea zgomotului

din zgornot- probabilitateade a fi vorba despreun semnal

crescAndin mod exponenlialpe masurace ;i magnitudinea
ei cre;te.Metodase nume;te netezireanucleului,aplicatdin de incredere
niveluri[e
Nu inleLegem
f i g u r i l el 1 . l q i 1 1 . 2 i.n s As i s t e m unl o s t r ua u d i t i ve s t ei n c a -
pabil sa executeo asemeneafuncfie de unul singur.La fel, Profesionigtiiuita urmatoarearealitate'Nu conteazaatAt de
creierulnostru nu poatevedeadiferentadintre o schimbare mult estimareasau previziunea,cAt gradul de incredereal
semnificativade pref Ei doar zgomot, mai ales daca este opiniei.Sapresupunem intr-o dimi-
ca pleciintr-o calatorie,
bombardatcu zgomotjurnalisticnenetezit. neatiicletoamna,;i trebuies5-!i faci o ideedesprecondiliile
)t a l
320
 meteorologiceinainte de a-!i impachetabagajul.Daca te
a$tepfica temperaturasi fle de 15,5gradeCelsius,plus sau
minus 5 grade(de exemplu,in Arizona),atunci nu-[i vei lua
haine de zapadi ;i nici radiatorelectricportabil.Acum,daca
ar fl si pleci la Chicago,unde !i s-ar spuneca, de;i tempe-
ratura estede 15,5grade,ea va varia totu$i cu mai bine de
15 grade?Va trebui si-1i pui in bagaj;i haine de iarna,qi de
vara.in acestcaz,expectativa detemperaturipoartdo semni-
ficalieredusdin privinla alegeriiimbracamintei;ce conteazA
Parteaa lll-a
estevariatia.Deciziata de echipareestesemnificativdiferita
acum,ca ai aflat ca variabilitateava fi in jur de 15 grade.Sa Ceariin urechi
ducemacumargumentul;i mai departe;dardacaar fi sapleci
pe o planetdunde expectativaestetot in jur de 15,5grade, Triind cu hazardite
insaplus sauminus 260de grade?Ceai pune in bagai?
Putemvedeaci activitateameape piald (;i cealegatade
alte variabilealeatorii)depindemult mai pufin de unde va
afungepiata sauvariabilaaleatorie,cAt de gradul de eroare
pe careil tolerezil jurul unui asemeneanivel de incredere.

O recunoaStere

Incheiemacestcapitol cu urmatoareaafirmafie:ma consi_

der la fel de predispusla pacalealaca oricealtd persoanape
careo cunosc,in ciuda profesieimele si a timpului petrecut
acumulAndexperienfape acestsubiect.Iati insi o exceptie;
;tiu ca stau foarte,foarte prost la acestcapitol.Umanitatea
mea va incercasa ma impiedice;trebuiesa ram6nin garda.
M-am nascutpentru a fi pacilit de hazard.Acestaspectva fi
exploratin Parteaa III-a.
Odiseu,eroul homeric,aveareputaliaca i;i foloseftevicle-
nia pentru a-si infrAngeadversariimai puternici.Mi se pare
cd cea mai spectaculoas6 utilizare a acesteiviclenii a fost
impotrivaniminui altcuivadecAta proprieipersoane.
in Carteaa XII-a a Odiseii,eroul intdlne;te sirenele,pe
o insula nu departede stAncileScileisi Caribdei.CAnturile
Ior erauvestiteca-i farmeci pe marinari,ducdndu-ila nebu-
nie, provocAndu-iirezistibil sa se aruncede pe coastaunde
stateau,pradasirenelor,in mare,;i sa piara.Incredibilafru-
musetea cAnturilorlor este in contrastcu trupurile frAnte
ale marinarilorcareplutescin derivain mareadin iurul lor.
Odiseu,avertizatde Circe,nascoceqte urmatorul qiretlic.El
umple urechileoamenilorlui cu cear5., pAnaaproapede sur-
zenie,Ei se leagael insuqide catarg.Marinariiau instruc-
liuni strictesa nu-l elibereze. Pe masurAce se apropiede
insulasirenelor,mareaestecalmaqi pe deasupraapelorplu-
tegte sunetulunei muzici atAt de rava;itoare,incAt Odiseu
selupta sa seelibereze,depunAndo cantitatenemasuratade
efort pentru a se dezlega.Oameniilui il leagdgi mai strAns,
pAnacAndtrec in siguran(ade suneteleotrAvitoare.
Prima lecfie pe care am tras-o din povesteeste ca
nici rnacarsa nu incercsa fiu Odiseu.El esteun personaj

t25
mitologic,eu nu. El poatefi legatde catarg;eu abiadacama
ridic la rangulunui marinarcareare nevoiesa-i fie umplute
urechilecu ceard.
Nu suntpreainteligent
Epifaniape caream trdit-o in carierameain domeniulalea-
toriului a fost cAndam intelesca nu sunt nici destulde inte-
ligent, nici destul de puternic incAt mdcar sa incerc sa ma
lupt cu propriileemofii. in plus,credca am nevoiede emolii
pentru a-mi formula ideile si a obline energiade a le pune
in practicS.
Sunt doar suficientde inteligent cAt sd pricep ca am o
predispozitiela a fi p[calit de hazard- ;i sd acceptfaptul
cd sunt mai degrabaemotional.Sunt dominat de emo(iile
mele - dar ca un estet,sunt destulmultumit de acestlucru.
Sunt asemeneaoricdrui personajpe carel-am ridiculizatin
aceastacarte.$i nu doar atAt,s-ar puteasa flu chiar mai riu
decAtei, fiindca e posibil sd existeo corelarenegativaintre
convingeri;i comportament(aminte;te-[i de Popper,omul).
Diferenla dintre mine pi cei pe care ii ridiculizezeste ca
incercsaflu con;tient de asta.IndiferentcAtstudiezsi incerc
sa inleleg probabilitatea,emoliile mele vor reacfionala un
set diferit de calcule,la aceleade care genelemele neinte-
ligente i;i dorescsa ma ocup.Dacacreierulmeu poateface
diferenladintre zgomot;i semnal,inima mea,nu.
Un astfel de comportament neinteligent nu poate
explora probabilitateaqi hazardul.Nu cred ca sunt indea-
juns de rational incAt sa evit sa md enervezcdndun sofer
325
prost-crescutm[ claxoneazapentru cd am intArziato nano-
secunddla verdele semaforului.Sunt pe deplin con;tient
cd aceastamdnie este autodistructiva;i cd nu oferd niciun
avantai,iar dacaar fi sa m[ enervezpentru fiecareidiot din
jur carefacechestiiasemanatoare, a$fi de mult mort' Aceste
mici emofii de zi cu zi nu sunt ralionale.Dar aven nevoie
de ele pentru a funcliona cum trebuie' Suntem programali
sa rispundem la ostilitate cu ostilitate.Am destui duEmani
caredau savoarevielii mele,dar uneorimi-a; dori saam mai
mulli (mergrar la cinemaqi duc lipsd de distraclie).Viala ar
fi insuportabil de terna dacdnu am aveadupmanicu care sA
ne irosim efortul ;i energia.
Vesteabuna este cA exista trucuri. Un astfel de truc,
pentru intAlnirile din trafic, este s[ evili contactul vizual
(in oglinda retrovizoare)cu genul asta de persoane.De ce?
Pentru ca atunci cAnd priveqti in ochii cuiva, se activeazA
o alta parte a creierului tdu, partea mai emofionald,;i se
implicd in conflict. incerc sa-mi imaginezca cealaltdper-
soanaesteun marlian, nu o fiinf[ umana.Uneori,funcfio-
neazd- dar cel mai bine funclioneazachnd aceapersoand
chiar arata de parcaar aparline altei specii.Cum?Sunt un
ciclistde qoseaimpdtimit.Recent,pe cdnd,impreunacu alli
cicli;ti, incetineamtraficul dintr-o zona rurala,o femeiu;ca
dintr-o utilitara sport uria;a a deschisgeanlul;i a revarsat
un puhoi de iniuraturi asupranoastr5.Nu doar ca nu m-a
afectat,dar nici macar nu mi-atn intrerupt ;irul gAndurilor
ca s-o bag in seama.CAndsunt pe bicicleta,oameniidin
camioanemari devin o varietate periculoasade animale,
capabilesama ameninle,dar incapabilesAma enerveze'
327
 Asemeneaoricareipersoanecu opinii solide,am o su-
medeniede critici printre economisti;i in mediileacademice
financiare,iritali de atacurilemele in legaturdcu eronata
utilizare a probabilitalii qi nemullumili ca i-am catalogat
drept pseudosavanli. Nu sunt in staresi-mi domolescemo-
fiile cAnd le citesccomentariile. Cel mai bun lucru pe care,l
pot face este sA nu le citesc.La fel qi in cazul jurnalistilor.
A nu le citi disculiile desprepiefe mi scute;tede un mare
consumemolional.Voi procedala fel in privinta comentarii-
lor nesolicitatela aceastacarte.imi bag cearain urechi.
Riglalui Wittgenstein
Prin ce mecanismar puteafi convinsiautorii sa evite citirea
comentariilorla propriaoperd,in afaracelor solicitatede la
persoanepe carele respectaintelectual?Mecanismulesteo
metoddprobabilisticanumita informaliecondifionala:daca
sursadeclaratieinu are calificdriextremde inalte,declaratia
va aratamai multe despreautorulei decAtdespreinformafia
avutain vederede el. Acestlucru se aplicadesigurin chesti-
uni legatede opinii. O recenziede carte,bund sau rea,este
mult mai descriptivain ceeace-l priveqtepe recenzordecAt
informativarelativ la carteain sine. Eu mai numescacest
mecanismrigla lui Wittgenstein:dacanu ai incredere in pre-
cizia riglei,cando folose;ti ca sd masorio masa,atuncipoti Ia
fel de binesa folose;timasoca sa masoririgla. Cu cAt ai mai
micaincrederein preciziariglei(in probabilitate senumeste
precedent),cu atAt vei obline mai multa informafie despre
rigla ;i mai pufina despremasa.Argumentulse intinde dirr-
colo de informafieqi probabilitate.Aceastaconditionalitate
\28
a informa(iei este un punct central al epistemologiei,al
probabilitalii,chiar al studieriiconqtiinlei.Vom vedeamai
incolo extensiilelegatede problemele,,zece sigma"'
Aspectulareimplicalii practice:informaliade la un citi-
tor anonim de pe Amazon.comeste intru totul despreper-
soand,in vremece aceeade la o persoanicalificatdva fi intru
totul desprecarte.Acestlucru estela fel de valabil 9i la tribu-
nal: sa luam din nou procesulo.J.simpson.Unul dintre jurali
a zis:'Nu a existatdestulsange",incercindsdevaluezedove-
zile statisticecarei-au fostoferite:acestedeclaraliidezvaluie
foarte pu{ine despredovezilestatistice,prin comparaliecu ce
demonstreazd desprecapacitatea de a faceo deduclievalida
a autorului declaraliei.Dacaiuratul ar fi fost un expertcri-
minalist,balanfainformalieis-arfi inclinat in cealaltaparte.
Problemaeste cd, de;i acestmod de rafionamenteste
central gAndiriimele,asta o ;tie creierulmeu, nu ;i inima:
sistemul meu emolional nu priceperigla lui Wittgenstein'
pot oferi urn"latoarea dovada: un compliment este intot-
-
deaunaplacut,indiferent din parteacui vine o chestiune
pe caremanipulatoriio cunoscdestulde bine.La fel ;i recen-
zorii de cdrli;i comentatoriistrategieimelede management
al riscului.
Comandaodiseicade inchidere
a sonorului
Arnintegte-fica realizareade care sunt cel mai mAndru
estedeta;areamea de televiziune;i de publicaliilede gtiri'
in prezent,sunt atdt de clezbaratde ele, incAt efectiv imi
379
 solicit[ mai multa energiesa ma uit la televizordecAtorice
diferenla de fus orar) un discursin cantonezd,o limba pe
alta activitate, precum, de exemplu,scriereaacesteicarfi.
carenu o ingeleg,fara sabeneficiezde traducere.intrucAtnu
Dar acestlucru nu a fost oblinut fard trucuri. Firi ele n-a;
aveamnicicel mai mic indiciu despresubiect,animatulora-
fi reu;it sa scapde toxicitateaerei informalionale.in salade
tor gi-a pierdut o mare dozadin demnitate.Mi-a venit ideea
tranzacfii a companieimele, tin intruna televizorulpornit
cd poatea$puteasafolosesco devialieinndscutd,in cazulde
pe canalul financiar CNBC,unde intrd in scenacomentator pentru a compensao altAdevialieinnas-
fald o preiudecata,
dupdcomentatorsi directorexecutivdupadirectorexecutiv,
cute, $i anumepredispozilianoastrade a lua informalia in
lepeni de moarte,cAte ziulicade lunga.Careestetrucul?lin serios.Paresd funclioneze.
sonorulcompletinchis.De ce?Pentruca,atunci cAndsono-
Aceastdpartea cdrlii, concluziilesale,prezintdaspectul
rul este inchis, persoanacaretranc5nearataridicol, obline
uman al confruntariicu incertitudinea.in ce mi prive$te,am
un efectexactopus fali de cazulin caresonorulestepornit.
e;uat sa ating o izolaregeneraldfald de hazatd,dar mi-am
Vezi o persoandcum i$i migcabuzele;i isi contorsioneazA
dezvoltat niStetrucuri.
mu;chii fefei, luAndu-sein serios - dar nu scoateniciun
sunet. Suntem intimidali vizual, dar nu ;i auditiv, ceeace
provoaci o disonanla.Chipulvorbitorului exprimaun oare-
care entuziasm,dar, intrucAtnu se produceniciun zgomot,
se obline efectulcontrar.Acestaestegenul de contrastavut
in vederede filozoful Henri Bergson,in al sdu Tratat des-
pre rdsa2, unde realizeazdfaimoasalui descrierea prapastiei
dintre seriozitateaunui gentlemanpe calesa pa;eascape o
coajade bananaqi aspectulcomic al situafiei.Carturariide
televiziunei;i pierd efectul intimidant; arata chiar ridicol.
Par sa fie emolionafi de cevateribil de neimportant.Brusc,
carturariidevin clovni,acestafiind motivul pentru carescri-
itorul GrahamGreenea refuzatsa meargala televiziune.
Mi-a venit ideeaasta,de a-i dezbarape oamenide lim-
baj, intr-o calatorie,in timp ce ascultam(brutal afectatde

42 O colectie de trei eseuri, reunite sub titlul Le Rire. Essaisur lu

signification
du comiquelHenriBergson,Teoria rdstlti,trad.rom.Silviu
Lupa;cu,EdituraPolirom,Ia;i, 2013.)(N. trad.)

330 331
 CapitoLuL
L2
Ticuri de cartofor gi pinguini
intr-o cutie
Despreacumulareain viafa meaa ticurilor de cartofor.De
ceo englezastricatd,de taxintetrist,te poateajuta sa cdl_
tigi bani.De ce suntprostulpro;tilor, mai ptt;in cdnclsunt
con;tientde asta.Confruntdndu-md cu inaptitudinilentele
genetice.Niciocutiede ciocolatasub biroul meutle trader.
Englezade taximetrist si cauzalitatea
Mai intii, o amintire desprezilele mele cleinceput,ca tra_
der in New York.Devremein carieramea,am lucrat pe.tru
credit suisseFirstBoston,aflatape atuncii'mijlocul cvar-
talului dintrestrazile52 ;i 53,intre Madison parkAvenue.
;i
se numeafirma de wall street,in ciudaamplasarnentului ei
in Midtorvn- obig'ruiamsapretindca lucrez,,pewall street..,
de;i fusesemdestulde norocosincatsdcalcdoarde douaori,
in mod flzic, pe Wall Street,una dintre cele mai rerspinga_
toare zonevizitate de mine la est de Newark,New Jersey.
Apoi, pe la douazecide ani, am locuit intr_unaparta_
ment sufocatde carfi laltfel destulde gol) clin UpperEast
Side, in IVIanhattan. Goliciuneaapartamentuluinu era
33)
ideologicS;se datorapur ;i simplu faptului ca nu am reu;it
niciodatbsa intru intr-un magazinde mobila,pentru ca, in
celedin urma,ma opreampe drum intr-o librArie,undeimi
umpleamin schimbsacoqele cu carfi.Dupa cum e de a;tep-
tat, bucatariaera lipsitd de orice urma de mAncaresau de
ustensile,in afari de un espressor deteriorat,intrucAtnu am
invalat decAtfoarterecentsd gatesc(;i nici atunci...).
Mergeamla lucru in fiecaredimineala cu un taxi gal-
ben, care ma lasa la col1uldintre Park Avenue9i Strada53.
Taximetrigtiidin NewYorksunt recunc)scufi pentruferocita-
tea lor;i pentru ca,in general,sunt nedeprin;icu geografia
locului,dar,ocazional,po{i da pestecAteun taximetristcare
estetotodatastr[in de ora; 9i scepticin legaturacu univet-
salitatealegilor aritmeticii.intr-o ziam avut ghinionul (sau
poatenorocul,dupacum vom vedea)de a cilatori cu un qofer
care pareaincapabilsi stipAneascdorice limbd cunoscuta
de mine, inclusiv englezataximetri;tilor. Am incercatsa-l
fac sa se indreptespresud,intre strezile74;i 73,darel gi-a
continuat cu incapalAnaredrumul, cale de inca un cvartal
spresud,obligAndu-m[safoiosescintrareadin Strada52.in
aceazi, portofoliulmeu a inregistratprofituri considerabile,
datoritatumultului valutelor;a fost ceamai bun5zi a tinerei
melecariere.
A douazi, ca de obicei,am strigatdupaun taxi, la collul
dintre Strada74;i Third Avenue.$oferuldin ziua precedenti
nu mai eraprin zona,fiind deportatprobabilinapoiin vechea
dorinlade a-l
lui1ara.Cepacat;eramapuciltde inexpiicabila
rAsplatipelttrufavoareape caremi-o facuse,surprinzAndu-l
cLlurl bacgisuriaq.Apoi, m-atntrezit ca-l instruiescpe nottl
taxirnetristsa ma lasela coltul de nord-estal Strazii52 cu
333
Park Avenue,exact unde coborAsemcu o zi inainte. Eram
mirat de propriilecuvinte...dar era preatArziu.
CAndmi-am privit reflexia in oglinda liftului, m-am
lSmurit cd purtam fix aceea;icravati ca ;i cu o zi in urmb -
cu pete de cafeade la inghionteliledin ziua precedenta(sin-
gurameaadicfieestefafa de cafea).O partedin mine credea
in mod vizibil in puternicalegaturi cauzaladintre intrarea
folosita,alegereacravateiqi comportamentulpiefei in ziua
precedentd.
Am fost rascolitca md comportamca un garla-
tan, ca un actor care joacdun rol carenu-i apartine.M-am
simfit ca un impostor.Pe de o parte,vorbeamca o persoana
cu standarde;tiintifice solide,ca un probabilistconcentrat
pe domeniul sau.Pe de alta parte, aveamsuperstitiirepri-
mate, la fel ca un trader de rAnd,din boxa.Trebuiaoare sa
merg sA-micumparun horoscopla fazaurmdtoare?
Dupa pulina cugetare,am descoperitcd viafa mea de
pAnd atunci fusese guvernata de u;oare superstitii, eu,
expertul in opfiuni, calculatorulobiectiv de probabilitati,
traderulralionallNu era prima dati cAndaclionaseminflu-
enfat de superstiliiusoare,de naturi inofensiva,desprecare
credeamcd sunt inradacinatein origineamea est-meditera-
neeana:nu trebuiesa apucisolniqadin mAnacuiva,ca sa nu
risti s-o rastorni;trebuiesa bali in lemn cdndprimegtiun
compliment;plus alte credinfelevantine,transmisevrelue
de zecide generatii.Dar,asemenea multor lucruricultivate
;i rdspanditein furul anticeimari, luam acelecredinfecu
un amestec;ovaitor de solemnitate;i neincredere. Noi le
considerammai degrabaritualuridecatactiunicu adevarat
334
importantemenitesaprevindrasturnarilenedoriteale zeifei
Fortuna- superstitiilepot insuflao oarecarepoezieviefii.
Partea ingrijoratoareera cd fusese prima data cAnd
sesizamca superstifiilese furi;au in viafa mea profesional[.
Meseriamea este sa ma comport ca o companiede asigu-
riri, calculAndcu strictele qanselepe baza unor metode
bine definite,profitAndde alfi oamenicdnd sunt mai pulin
rigurogi,orbili de unele ,,analize"sau cAndaclioneazi din
convingereaci sunt ale;ii destinului.insa existaprea mult
hazardcare imi inunda meseria.
Am detectat rapid o acumularea ,,ticurilor de carto-
for", cum Ie numesceu, care s-au dezvoltatclandestinin
via{a mea - de;i in cantitateinfima ;i abiadetectabilA.
PAnd
atunci. nu sesizasemacesteticuri marunte. Mintea mea
pareasd incerceconstantsadetectezeo conexiunestatistica
intre unele dintre expresiilemele faciale;i rezultatul eve-
nimentelor.De exemplu,venitul meu a inceput sa creasca
dupa ce mi-am descoperito u;oara miopie ;i am inceput
sa port ochelari.Deqi ochelariinu erau chiar necesari,nici
macarutili in afaramomentelorin careconduceamnoaptea,
i-am pdstratpe nas,comportAndu-mainconEtientde parca
aq fi crezut intr-o legaturadintre performanli ;i ochelari.
Pentrucreierulmeu, astfel de asocieristatisticeerau cat se
poatede false,din cauzadimensiuniiredusea e;antionului
(in cazulde falA,o singurasituafie),totu;i acestinstinctsta-
tistic nativ nu pareasaprofitede pe urma expertizeimelein
testareaipotezelor.
Cartoforiisunt cunosculipentn"rcAdezvoltauneledis-
torsiuniconrportamentale ca rezultatal unei asocieripato-
logiceintre rezultatulpariului;i o mi;carefizicAoarecare.
335
,,Cartofor"esteaproapecel mai jignitor termencarepoatefi
folositin profesiamea,ceaa instrumentelor financiarederi-
vate. Ca o parantezd,pentru mine, cea mai bun[ definilie
pentru jocurile de noroc este o activitateunde factorul de
acfiuneobgineo emolie din confruntareacu un rezultatale-
atoriu, indiferent daca ;anselesunt adunateimpotriva sau
in favoarealui. Chiar;i cAnd;anselesunt in mod limpede
acumulateimpotriva jucatorului,el transcendeuneori sor-
lii prin credintacd este,intr-un fel, alesuldestinului.Acest
aspect este vizibil la oamenii foarte sofistica(ipe care ii
intAlne;ti in cazinouri,undeei nu ar trebui sa segaseasca
in
mod normal.Am cunoscutchiar exper{iin probabilitatede
clasdmondialacareaveauin secretobiceiulde a iuca jocuri
de noroc,aruncAndu-;ipe apa sAmbeteitoata cunoasterea.
De exemplu,un fost coleg de-ai mei, unul dintre cei mai
inteligenli oamenipe carei-am cunoscutvreodatd,mergea
frecventin LasVegas,unde pareasa fie a;a o vacabuna de
muls, incAt cazinoulii ofereagratuit cazarede lux trans_
;i
port. Consultapdni gi o ghicitoareinainte de a-qi asuma
pozilii de tranzactionareimportante;i a incercatchiar sa-qi
decontezecheltuialade la angajatorulnostru.
Experimentulcu porumbei
al lui Skinner
La douazeci;i cinci de ani, eram total ignorant in privinfa
;tiinfelor comportamentale. Educafia;i cultura primite ma
amagisera sa credca superstiliilemele sunt culturalesi ca
336
prin urmare,ma pot lepadade ele prin practicareaa$a-nu-
mitei raliuni. La nivelul generalal societalii,viala moderna
urma sa le elimine, pe masurace qtiin{a ;i logicaintrau in
acfiune.in cazul meu, cu timpul deveneamrnai sofisticat
intelectual,dar stavilarelehazarduluicedauqi eu deveneam
tot rnai superstilios.
Acestesuperstilii trebuiausa fie biologice- insi fuse-
sem crescutintr-o epocdin caredogmaera ca rrinovatdeste
cre;terea,rareorinatura.Evident,nu era nicio legdturdcul-
turald intre faptul ca purtam ochelari gi rezultatul aleato-
riu al pielei.Nu existanicio legaturaculturalaintre intrarea
folositd de mine ;i performantaca trader.Nu existanimic
culturalin faptul cA purtamaceea;icravatAca in ziua pre-
cedenta.Cevadin noi nu se dezvoltasecorespunzdtorde-a
lungr-rlmileniilor;i m[ confruntamcu o reminiscenlda cre-
ierului nostru strivechi.
Pentrua-mi susfineargumentulmai departe,trebuiesa
privim cum se formeazaastfelde asociericauzalela formele
mai primitive de viaf[. Faimosulpsiholog de la Harvard,
B.F.Skinner,a construito cutie pentrugobolani;i porumbei,
echipatacu un comutatorpe carepommbeii s6-l poataacli-
ona ciugulindu-l.in completare,un mecanismelectricfur-
niza hranain cutie.Skinnera proiectatcutia pentru a studia
proprietafiiernai generaleale comportamentuluicolectivi-
tdlilor non-umane,dar,in 1948,i-a venit ideeastralucitade
a ignoracontutatorulgi de a se concentrape furnizareahra-
nei. El a programatmecanismulsa livrezein mod aleatoriu
hranaporumbeilorinfometali.
337
 A observatun comportamentabsolutuimitor din par-
tea pasdrilor;ele au dezvoltatun comportamentextrem de
sofisticat,de genul dansulploii, ca rdspunsla maEinarialor
statisticacu cereale.O pasarei;i clAtinaritmic capulintr-un
colt specifical cutiei,altelei;i rdsuceaucapulcontraracelor
de ceasornic;efectiv,toate pdsarilegi-audezvoltatun ritual
anumecares-a inradacinatprogresivin mintea lor ca avdnd
legdturacu hrf,nirealor.
Aceastaproblemaare implicafii mai ingrijoratoare;nu
suntemflculi savedemlucrurileca fiind independenteintre
ele. CAndobservdmdoud evenimente,A ;i B, este dificil sa
nu presupunemcd A il cauzeazape B, B il cauzeazdpe A,
sau ambelese cauzeazareciproc.Deviatianoastrdeste de
a stabili imediat o legltura cauzala.In vreme ce, pentru un
trader-bobocacestlucru inseamna,in celmai rducaz,ochel-
tuiald de cAgivabdnuii in plus pe taxi, pe un om de qtiinla il
poateducesprededucfiifalse.Pentrucd estemai dificil sate
comportica si cum ai fi ignorantdecAtca si cum ai fl de;tept;
oameniide;tiinfa;tiu ci estemai greusarespingio ipoteza
decAtsd o accepfi(aqa-numiteleerori de tip I ;i tip II) - o
chestiunedestul de dificila cAndexistaastfelde zicalepre-
cumfelix qui potuit cognoscere causasa3(fericit cel ce infelege
ce se afla in spatelelucrurilor).Estefoartedificil pentru noi
sAtacempur;i simplu.Nu sunteminzestrafipentruasta.Fie
ca suntemsaunu Popper,luamlucrurilepreain serios.
43 Vers din poemul Georgicele al poetului latin PubliusVergiliusMaro
(Virgiliu,70- 19i.H.).(N.trad.)
338
Filostrat Reduxa
Nu am oferit nicio soluliepentru problemainferenleistatis-
tice la rezoluliescdzutd.Am discutatin Capitolul3 diferenfa
tehnicadintre zgomotqi inleles - dar acum estemomentul
sa discutdmexecu[iaacesteidiferenle.FilozofulgrecPiron,
care a pledat pentru o viald de senindtate;i indiferenla,a
fost criticat pentru cd nu ;i-a pdstrat calmul pe parcursul
unei situalii critice(era fugarit de un bou). Rdspunsulsau a
fost cd uneori ii vine greu s[ se descotoroseascd de propria
umanitate.DacaPiron n-a incetatsd fie uman,nu vad de ce
noi, restul,ar trebui sa ne asemanamomului ralionalcarese
comportd perfect sub incertitudine, a;a cum propune teoria
economicd.Am descoperitca multe dintre rezultatelerafi-
onale obginutecu aiutorul calculirii variatelorprobabilitali
nu inregistreazaunefectatAtde profund,incAtsa imi modi-
fice conduita.Cu alte cuvinte,m-am comportatca medicul
din Capitolul11,care;tia c[ probabilitateabolii estede 27",
dar;i-a tratat incon;tient pacientulde parcaafecliuneaar
fi ar,.trto probabilitate de 95%.CreierulEi instinctul meu nu
ac!ionauconcertat.
Detaliilesunt urmdtoarele.Caun traderralionalce sunt
(to[i traderii se lauda cd sunt),cred,dupa cum am discutat
anterior,ca existao diferenfaintre zgomot;i semnal,iar zgo-
motul trebuie ignorat,in vreme ce semnalultrebuie luat in
serios.Folosesc metodeelementare (darsolide)careimiper-
mit sa calculezcompozifiaanticipatade zgomot;i semnal
44 Redux,in latina, in original,folosit aici cu inlelesul de ,,a revetri":
,,Filostratrevine".(N.trad.)
din fiecarefluctua!iein performantamea de tranzac{ionare.
De exemplu,dupi inregistrareaunui profit de 100000 de
dolari pentru o strategieoarecare,s-ar putea sd aloc o pro-
babilitate de 2% ipotezei cd strategiaeste profitabild gi o
probabilitatede 98% ipotezeica performantas-ar putea sa
fie doar rezultatulzgomotului.Pe de alta parte,un cA;tigde
1 milion de dolari atesteca strategiaesteuna profitabilS,cu
o probabilitatede 99%.O persoanarationald ;i-ar selecta
in concordanlastrategiile;i ;i-ar regla emogiilein acordcu
rezultatele.Totuqi,am sdrit in sus de bucuriepentru rezul-
tate desprecaregtiamca sunt doarzgomotqi am avut accese
de nefericirepentru rezultatecarenu aveaunici cel mai mic
gradde semnificaliestatistica.Nu ma pot abline,sunt o per-
soanaemofionala;i imi extrag din emofii mare parte din
energie.Aqadar,solufianu se afla in imblAnzireainimii.
De vreme ce mintea mea nu pare sa cadade acordcu
creierul,trebuie sa iau masuri serioasepentru a evita lua-
reade deciziiirationalede tranzactionare,;i anumeinterzi-
cAndu-miaccesulla propriul raport de performanld,in afara
situaliilor in care se atinge un anumit prag. Nu este nicio
diferenlAintre separarea dintre creierulmeu ;i apetitulpen-
tru consumulde ciocolata.irr geueral,rezolvproblemaasi-
gurAndu-rndca nu existanicio cutie de ciocolatasub biroul
nreude trader.
Cele mai iritante conversaliile-am purtat cu oameni
carema dascalesc cu privirela cun ar trebuisAmd comport.
Maioritateastim,in linii mari,cumar trebuisanecomportAm.
Problemasta in execulie,rru in absenfainformafiei.M-am
saturatde persoanele lente in gAndire,moralizatoare, care
rnAasalteaza cu platitudinide genulca ar trebuisa folosesc
340
zilnic ala cientari,sa mdnAncregulatmere ;i sa merg la sala
gi altcAndvadecAtdupa pron'risiunea facutade Anul Nou. Pe
piefele financiare,recomandareaar fi sa ignoram compo-
nenta de zgomot din performanfd.Avem nevoiede trucuri
pentru a reu;i asta,dar,mai intAi,trebuiesdacceptamfaptul
ca nu suntemdecdtni;te animalecareau trebuinfa de tru-
curi primitive,nu de prelegeri.
in celedin urmi, ma considernorocosca nu sunt depen-
dent de ligari. Pentruca ceamai buna metodade a in[elege
cum putem fi rafionali in percepereariscurilor qi probabi-
litililor, dar, in acela;i timp, sa aclionim proste;te in pri-
vinfa lor, estesa porli o conversaliecu un fumator.Fiindca
pufini fumatori nu sunt con;tienfi de rata de cancerin rAn-
dul populatieilor. Dacainca nu e;ti convins,aruncao privire
mullimii de fumatorighemuifiintr-un coil,lAngditrtrareade
serviciua CentruluiMedicalde OncologieSloan-Kettering,
din Upper East Side,New York.Vei vedeazeci de asistenli
oncologi(poate;i doctori) stAndlAngaintrare, la o !igar5,
in vreme ce pacienli f[ra nicio sperar-rf5 sunt adu;i pe targa
pentm tratament.
 pentru o
ambasadori atenieni trimigi si implore Senatul
Capitotul,13 favoarepoliticl. impotriva cetalenilor oraqului
lor fusese
de iniuste-
impusao amenda;i ei voiau sa convingaRoma
Carneidevine la Roma: Academia,aceea;iinstitu-
!ea deciziei.Carneidereprezenta
despreprobabilitate gi scepticism liber unde, in urma cu trei secole'
ii. urgrr*.ntativa in aer
omoare'doar
Socrateii determinasepe interlocutoriisli s[-l
acum
pentru a lua o pauzade la argumentelelui' Senumea
qi avea
Noua Academie,nu era mai pulin argumentativa
antic['
CatoCenzorulti da papuciilui Carneide.Monsieurde Nor- reputaliade a fi focarulscepticismuluiin lumea
a
pois nu-;i amintegtepropriile opinii mai vechi.Fere;te-te in mult anticipatazi a discursuluisau, s-a ridicat 9i
a l[udat ius-
de omul de ;tiinga.Idei de mariti;. Acela;i RobertMerton oferit o tiradi stralucit argumentati prin care
lI punepe autor pe hartd.$tiin[a evolueazdde la o tnmor- fie in topul
tilia gi a suslinut ca intemeiereaei ar trebui s[
mantareIa alta. Nu era
motivaliilor noastre.Publicul roman era fermecat'
vorba doar desprecharismalui; audienlaera impresionata
puritatealimbaiu-
Cere-iunui amic matematiciansa defineascd probabilitatea; de forla argumentelor,elocvenlagAndirii,
ideeape care
cel mai probabil,i1iva aratacum s-o calculezi.Dupacum am lui qi energiavorbitorului'insi nu aceastaera
vdzut in Capitolul3, despreintrospecfiaprobabilisticd,pro- voia el s-o susfina.
pus bazele
babilitateanu estelegatdde qanse,ci de convingereain exis- A douazi, Carneidea revenit,s-a ridicat ;i a
tenta unui rezultat,a unei cauzesaua unui motiv alternativ. doctrineiincertitudiniicunoaqteriiin ceamai convingdtoare
qi sdrespinga
Aminte;te-!i cd matematicaesteun instrumentde cugetare, manieraposibili. Cum?incepdndsacontrazica
atAtde con-
nu de calculare.Iaragi,sarevenimla betraniiintelepli pentru cu argumentela fel de puternicetot cesuslinuse
acela;i
indrumare- intrucAtei au consideratintotdeaunaca proba- ving[1or cu o zi inainte' A reu;it sd convingaexact
sa se
bilitalile nu sunt nimic mai mult decAto masurasubiectiva public,in fix acela;iloc, de faptul cd iustilia ar trebui
;i fluida a convingerilor. aflelacoadalisteidentotivaliiairrtreprinderiloromeneqt
CatocelBatrAn("Cenzorul") se
$i acum,vesteaproasta'
rnai ingaduitor
afla in public, deja destul de in vArsta;i nu
Carneidevine la Roma Infuriat'
decAtfusesein tirnpul mandatuluisau de cenzor'
ambasadori'
In preajmaanului 155i.H.,filozofulgrecpostclasic
Carneide el a convinsSenatulsa le dea papuciicelortrei
spiritul
din Cirenea sosit la Romaca membru al delegatieide trei ca nu cumvaspiritul lor argumentativsa zapaceasca
343
342
 tAndral Republiciiqi sa slabeasca cultura lor militard. (Cato
interzisesepe parcursulmandatuluisau de cenzorca reto-
rii greci sa iqi stabileascaresedintala Roma.Era genul de
persoandmult prea calculataca sa acceptedezvoltdrilelor
introspective.)
Carneiden-a fost primul sceptical epociiclasice;i nici
primul caresa ne invefe adevaratanoliune a probabilitagii.
Dar acestincident ramAnecel mai spectaculos, prin impac-
tul sauasupragenerafiilorde retori ;i gAnditori.Carneirlenu
eradoarun sceptic;eradialectician,cinevacarenu sededica
i niciuneiadintre premiselepe carele sustineasau niciuneia
I
I dintre concluziilepe carele trdgea.S-apozilionattoatdviata
impotrivadogmeiarogante;i a credinfeiintr-un singurade-
var.Pulini gAnditoricu credibilitatepot rivalizacu Carneide
in privinta rigorii scepticismuluisau (aceastdcategoriei-ar
include pe filozoful arab medievalal-Ghaz5li,pe Hume si
Kant - insd doar Poppera ajuns sa-giinalle scepticismulla
rang de metodologieatotcuprinzatoare).
Deoareceinvigd-
tura principalda scepticiloreraca nimic nu puteafi acceptat
cu certitudine,se puteauformaconcluziide diferitegradede
probabilitate;i acesteaofereauun ghid de conduita.
MergAndgi mai inapoi in tirnp gi cautAndprima uri-
lizare cunoscutd a gAndirii probabilistice,veclem ca ea
dateazadin secolulal Vl-lea (i.H.),din Siciliagreceasca.
Acolo,nofiuneade probabilitatea fost folositdintr-un cadru
legalchiar de catreprimii retoricieni,care,in argumentarea
unui caz,au trebuit sa arateexistenlaunei indoielireferi-
toare la certitudineaacuzdrii.Prirnul retoriciancLlnoscuta
fost un siracuzeannumit Korax,care i-a invafat pe oameni
\44
cum sd argumentezefolosindprobabilitatea.La bazameto-
rlei sale se gdseanoliunea de cel mai probabil.De exemplu,
proprietarulunei bucali de teren,in absenlaaltor informalii
qi dovezifizice,ar trebui sa meargdla aceapersoanadupa
numelecareiaestecel mai bine cunoscuta.Unul dintre elevii
lui indirecli,Gorgias,a dusmetodade argumentarela Atena,
undea inflorit. Fundamentarea acestornoliuni, ale celuimai
probabillucru,ne-a invdlat savizualizamintAmpldrileposi-
bile ca pe ni;te evenimentedistincte ;i separabile,fiecare
dintre ele cu probabilitatiata$ate.
copiLUL
Probabilitatea, i
scepticismutu
PAnacAnd bazinul mediteraneeansa aiungd sa fie domi-
nat de monoteism,care a condusla credinla intr-o formd
de unicitate a adevarului(inlocuit mai tArziu de episoadele
de comunism),scepticismula cA;tigatmult teren in rAndul
multor gAnditoriimportanli - ;i, cu siguranld,s-a rlspAndit
in lume. Romaniinu aveauo religie ca atare; ei erau prea
toleranli ca sa accepteun adevardat. Religialor era o colec-
1iedintr-o varietatede superstiliiflexibile;i sincretice.Nu
ma voi ocupaacum de teologie,insa voi spuneca a trebuit
sd a;teptdmvreo douasprezece secolepentru ca lumeaocci-
dental5sa fie expusaclin nou gAndiriicritice'intr-adevAr'
dintr-un motiv straniu, in timpul Evului Mediu, gAnditorii
critici erau arabii (prin intermediul tradiliei lor filozofice
in vreme ce gdndireacre;tind era dogmatica;
postclasice),
misterioasele
apoi,dupaRena;tere, roluri s-auschimbat.
345
 unul dintre autorii antici carene oferddovezialeacestei
g6ndiri esteguralivul cicero.El a preferatsa se laseghidat
de probabilitatedecatsdargumenteze cu convingere- foarte
convenabil,ar spuneunii, fiindcdastaii permiteasa se con-
trazicdsingur.Pentrunoi, caream invdtat de la poppercum
sa rdmAnemautocritici,acestaar puteafi un motiv s5_lres_
pectam;i mai mult, cdciel nu se agdlacu incdpdgAnare de o
opinie doar pentru ca gi-o exprimasein trecut. intr-adevar,
un profesorobignuitde literatural-ar penalizapentru con_
tradiclii si pentru schimbareaparerii.
Abia in timpurile modernea apdrut aceastadorintd de
eliberarede afirmaliile precedente.Nicaieri nu a fost mai
elocventexprimatddecat in graffitiurile studenfilorrevol-
tafi din Paris.Mi;careastudenleasca a avut loc in Franta,in
1968,cu tinerii, sufocagifdra indoiala sub greutateaanilor
in care au trebuit sa sune inteligent si coerent,producdnd,
printre alte giuvaiere,urmdtoarearevendicare:
Ceremdreptulde a ne contrazicesinguri!
Opiniilelui Monsieurde Norpois
Timpurile moderne ne oferd o poveste foarte trista.
Autodezacordulesteconsideratru;inos din punct de vedere
cultural, o chestiunecare,pentru ;tiin!a, se poate dovedi
dezastruoasA. Romanullui Marcelproust,in catftoreatint-
puluipierdrit,areprintrepersonaje
un diplomatpe jumatate
346
pensionat,marchizul de Norpois, care, asemeneatuturor
diplomafilor de dinaintea apariliei faxului, era un om de
societate,care petreceaun timp considerabilprin saloane.
Naratorulromanuluiil vedepe Monsieurde Norpoiscum se
contrazicesingur in mod deschisin legdturacu o anumita
problemd (ni;te negocieri premergitoarerazboiului intre
Franfa ;i Germania).CAndi se reaminteqtepozilia anteri-
oara,Monsieurde Norpoisnu mai paresa lina minte.Proust
il ponegreqte:
Monsieurde Norpoisnu mintea.El pur ;i simplu uita-
se.Ui[i destulde repedelucrurilela carenu te gAnde;ti
cu profunzime,careIi-au fost dictateprin imitare,prin
pasiunile care te inconjoara.Acestease schimba si,
odatl cu ele, gi amintirile tale. Chiar mai mult decat
diplomafii, politicienii nu-;i mai amintescopiniile pe
carele-au avut la un molnentdat in viaga,iar scornelile
lor seatribuiemai mult unuiexcesde ambiliedecAtlip-
sei de memorie.
Monsieurde Norpoisestefacut de ru;ine pentru faptul
ca ;i-a exprimato opinie diferita.Proustnu ia in considerare
ca s-ar puteaca diplomatul sAse fi razgandit.Sepresupune
ca ar trebui sardmAnemfideli opiniilor noastre.Altfel, deve-
nim ni;te traddtori.
Acum, suslin ca Monsieur de Norpois ar trebui sa fie
trader.Unul dintrecei mai buni traderipe carei-am cunos-
cut la viafa mea, Nigel Babbage,are atributul remarcabil
547
 de a fi pe deplin liber in convingerilesarede '80,
orice cale de cariera.La sfAr;itulanilor Sorosi-a dat lui Rozan20 de
dependenfa.Nu afi;eazaabsoiutnicio ru;ine
cumpardndo milioanede dolari pentru speculatii(o sumdimensala vre-
anumitavaluta doar din impuls,cand,doar cu
o ora inainte, mea respectiva),ceeace i-a permis lui Rozans5-;i infiin-
isi exprimaseputernicopinia despresrabireaei pe
viitor. ce
l-a facut sd se razgAndeasca? fezepropria companiede trading (aproapeam fost atrasde
Nu se simte dator sa explice.
Persoanapublica inzestratacel rrai evide't cu ea). CAtevazile mai tarziu, in timp ce Sorosvizita Parisul,
aceasta
trasaturaeste Georgesoros.Unul dintre punctele au discutatla prAnzdesprepiafd.Rozana observatca Soros
lui forte
este ca i;i revizuiesterapid opinia, tdra nici cea devinedistant.$i-a retrasapoi completbanii, fara sa ofere
mai mica
urma de stdnieneala. vreo explicafie.Ce ii deosebe;tepe speculatoriiadevdrali,
Urmltoarea anecdotailustreazacapacitatealui precumSoros,de restul esteca activitatilelor sunt complet
Soros
de a-qi schimbaopinia intr-o secunda.Traderur lipsite de dependenlade parcurs.Sunt total liberi de acliu-
;i fantere
francez Jean-ManuelRozan prezinta urmltorul nile din trecut.Fiecarezi esteo tabularasa.
episod in
autobiografialui (deghizatddrept roman, pentru
a evita
reclamaliilein justifie). protagonistul(Rozan) de parcurs
Dependenla a credinlelor
obisntrias5
ioacetenis in Hamptons,Long Island,impreundcu Georgi
Saulos,un ,,barbatmai ir-rvdrsti, cu un accent Exist5un test simplu pentru definireadependenfeide par-
caraghios..,
si se implicauneoriin discufiidesprepiafa,tari cursa credinfelor(la economi;tisemanifestasubnumelede
a ;ti inifial
cit de important;i influer-rtestesauloscu aclevdrat. efectulde inzestrare).
intr-un
weekend,Saulossi-a exprimat o mare clclzade pesimisnr, Sa presupunemci ai cumparatun tablou cu 20 000 de
printr-o seriecomplicatacreargumentepe de dolari gi, datorita condiliilor roz de pe piala artistica,
carenaratorulnu
le-a putut urmari.Adoptain mod evidento pozilie valoreazaacum 40 000 de dolari. Dacanu ai define niciun
scurta
de piafd. cdteva zile mai tarziu, s-au inregistrat tablou,l-ai mai cunrparaacum,la preful actual'?Dacanu ai
niste cres-
teri susfinuteintr-un ritm viorent,inregistrandu-se
maxime face-o,atunci s-ar spuneca te-ai casatoritcu pozifiade[i-
record.Protagonistul fdcut griii pentru
;i-a Saulos;i l_a nuta. Nu existaniciun motiv rational sa pastreziun tablou
intrebat Ia urrnatoareaparticracretenis daca
a fost afectat. pe carenu l-aicumparala pretulactualal piefei- decAtdaca
,Am fAcutmacel",a zis Saulos.,,M_am razgAndit.Ne_antasi_ esteo investilieemofional5.Multi oamenise casAtoresc cu
gurat si am erleso pozifie foartelungi...
ideile lor, pAnacAnclmoartea ii r,'adesparfi.Credinfeiese
TocmaiaceastAtrasaturaa fost ceacare,cAliva
ani mai spuneca sunt dependentede parcurs,dacasecvenfade idei
tArziu,l-a af'ectatpe Rozannegativsi aproape
l_a costat estede asanatlrraincAtprinradintreele domina.
348
349
 Exista motive sa credemca, pentru scopurievolutive,
suntem programafisa devenimloiali fala de ideile in care
am investittimp. Gindeste-tela consecinfele
faptuluica e;ti
un traderbun, in afaraactivitalii de piafd,decizdndin fiecare
dimineafa,laora 8:00,dacasa-1ipastrezipartenerulde viata
sausa te desparlide el saude ea,pentru o mai buna investi-
!ie emolionalS,in alta parte.SaugAndegte-tela un politician
careesteatAt de rafional,incAt,in timpul unei campanii,se
razgAnde;teasupraunei chestiuni oarecaredatorita unor
dovezi proaspete;i schimbi brusc partidul politic. Acest
lucru ar facedin investitoriirationali,careevalueazatranzac-
liile intr-o manieracorespunzdtoare, o ciuddteniegenetici -
poate chiar o mutafie genetica.Cercetitorii au descoperit
ca, in cazul oamenilor,comportamentulpur rafional poate
provenidintr-un defectal amigdalei,careblocheazasenti-
mentele de ata;ament,insemndndci subiectuleste, lite-
ralmente,un psihopat.S-ar putea oare ca Sorossa aibd un
defectgeneticcare-lfacesdfie un factorde deciziera{ional?
Aceastdcaracteristicaa lipsei ataqamentuluifafa de
idei este,intr-adevar,rara printre oameni.La fel ca in cazul
copiilor,pe care ii sprijinim, investindhrand ;i timp pAna
cAndsunt capabilisa i;i propagepropriile gene,la fel pro-
cedam;i cu ideile.Un erudit carea devenitfaimospentru ce
;i-a expuso opinienLlva exprimanimic caresa-ipericliteze
operatrecuta;i sa ucida ani intregi de investilii.Oamenii
carei;i schimbapoziliile devin trddatori,renegafisau,cel
mai grav,apostati(ceicarei;i abandonaureligiaeraupedep-
siti cu moartea).
550
in loc sdgAndim
CalculAnd,
Mai exista o povestedespreprobabilitate,alta decit cele
legate de Carneide;i Cicero.Probabilitateaa pdtruns in
domeniul matematiciiprin intermediul teoriei iocurilor de
noroc gi a rdmasacolodoar pe post de dispozitivde calcul.
Recent,a aparuto intreagaindustriede,,mdsuritoride risc",
specializatdin aplicareaacestormetodeprobabilisticepen-
tru evaluareariscurilor in qtiinlele sociale.in mod cert, in
cadrul jocurilor unde regulile sunt clar ;i explicit definite,
;anselesunt calculabile;i riscurilesunt consecventmAsu-
rate. Dar nu ;i in lumea reali. Pentru ca mama natura nu
ne-ainzestratcu reguliclare.Nu e ca un joc de carli (nu ;tim
nici mdcarcAteculori existain pachet).Dar,cumva'oamenii
,,masoara"riscurile,mai ales daca sunt platili pentru asta.
Am discutatdeia problemainducliei a lui Hume ;i aparilia
LebedelorNegre.Aici, voi prezentafdptuitorii ;tiinlifici.
Aminte;te-li ci am declaratrizboi vreme indelungata
;arlatanismului unor proeminenli economigti financiari'
Argumentelesunturmatoarele. Un oarecareHarryMarkowitz
a primit ceva ce se nume$tePremiul ComemorativNobel
pentru Economie(care,de fapt, nu este un premiu Nobel,
intrucAtesteacordatde BancaCentralaSuedezdin onoarea
lui Alfred Nobel- nu a existatniciodatain testamentulcele-
brului om). Care este realizarealui? Creareaunei metode
elaboratede a calculaviitorulrisc,dacacuno;ti incertitudi-
neaviitoare;cu alte cuvinte,dacalumea ar aveani;te reguli
limpededefinite,a;a cum le gase;ti intr-un set de instruc-
Acum,
liuni de tipul celui dintr-un pachet de Monopoly.
i-am explicatideeaunui sofer de taxi, care a rAs de faptul
351.
ca cinevaa crezutvreodati ca existao metoda;tiinfifici de
inlelegerea pietelor si de prezicerea atributelor acestora.
Cumva,atunci cAndcinevase implica in economiafinanci-
ard,datoritaculturii acestuidomeniu,devinepredispusla a
uita acestefaptefundamentale(presiuneade a publicapen-
tru a-;i rnenlinepozilia in mediul academic).
Un rezultat imediat al teoriei doctorului Markowitz
a fost aproapecolapsul sistemului financiar din vara lui
1998(dupacum am vdzut in capitolele1 ;i 5) cauzatade
fondul de investitiiLongTernrCapitalManagement(LTCM),
din Greenwich,Connecticut,careaveaca directoridoi din-
tre colegii doctorului Markowitz,qi ei laureati ,,Nobel".Ei
sunt doctorii Robert Merton (cel pe care l-am intAlnit in
Capitolul 3, desfiingAndu-lpe Shiller) si Myron Scholes.
Cumva,ei au consideratcd pot ,,misura" qtiinlific propri-
ile riscuri.Nu au admisabsolutdeloc,in cazul episodului
LTCM,posibilitateasa nu fi inqelespiefele;i ca metodelelor
sa fie gre;ite. Nu a fost o ipotezape care sa o ia in calcul.
intAmpldtor,eu m-am specializatin LebedeNegre.Brusc,
am inceputsacapatpufin respectslugarnic.DoctoriiMerton
qi Scholesl-au ajutat pe umilul autor al acestorrAndurisa
fie pus pe hartd gi ideile lui sa cA;tige interes.Faptul ca
aceqti,,savanti"au proclamatpierderilecatastrofaledrept
un eveniment,,zecesigma" dezvaluieo problemaa riglei
Iui Wittgenstein:cinevacaredeclaraca acestaesteun zece
sigmafie 1a)gtie desprece vorbe;te aproapela perfecfiune
(presupunerea anterioaraesteca posibilitateaclea fi necali-
ficatestede una la cAtevamiliardede miliarde),iqi cunoaste
probabilitdfileqi esteun evenimentcaresepetrecede cdteva
352
ori in istoriauniversului;fie (b) pur qi simplu nu gtie despre
ce vorbegtecAnd discuta despreprobabilitate(cu un grad
inalt de certitudine);i esteun evenimentcareareo probabi-
litate mai mare de a se producedoar de cAtevaori in istoria
universului.il voi lasape cititor saaleaga,dintre acestedoua
variantecarese excludreciproc,pe ceamai plauzibila'
Refinecd acesteconcluziise reflecta;i asupracomite-
tului Nobel care a sanctificatideile domnilor in chestiune:
legatde acesteevenimente,ei au comiso gre;ealasatlaceste
evenimentesunt neobignuite?EstecomitetulNobelalcituit
din iurati infailibili? Unde este CharlesSandersPeirce,sa
ne vorbeascadespreinfailibilitateapapal[? Unde este Karl
Poppersd.ne avertizezesd nu luam ;tiin{a - 9i instituliile
stiinfifice - in serios?in cAtevadecenii,ne vom uita oare
la comitetul economic Nobel cu acelagizAmbet superior
cu care ne uitam la respectabilelerealizdri,,;tiinfifice" ale
Evului Mediu, care promovau(impotriva tuturor dovezilor
bazatepe observafie)ideeaca inima esteun centru de cal-
duri? Am greEitqi in trecut ;i rAdemacumde fosteleinstitu-
fii; estetirnpul sd realizim ca ar trebui sa evitamvenerarea
celordin prezent.
Ai puteacredec5,atunci cAndoameniide ;tiinfa comit
o gre;eala,ei dezvoltAo noua ;tiinla careincorporeazalec-
1ia dedusAde pe urma ei. CAnderudifii aruncatranzacliile
in aer,te-ai aqteptaca ei sa integrezeaceastairrfc-rrnrafie in
cadrulteoriilorlor;i sa facao declaralieeroicaprin caresa
recunoasca faptul cA s-au in;elat, itrsiracum au invAlatc.lte
. i l n i cd e g e n u la s t a .i n s c h i m be, i
c e v ad e s p r el u m e ar c a l AN
se pl6ng de omologiilor de pe piaga,care i-au inhalat ca
551
vulturii, intensificAndu-le prabusirea.AcceptAnd celeintAm-
plate,in mod clar un lucru curajos,ar invalidaideilepe care
le-au construit de-a lungul intregii lor cariereacademice.
Tofi directoriicares-auangajatin disculii despreevenimen-
tele LTCMau participatla o mascaradda ;tiinfei, inventAnd
explicafii ad hoc;i punAndvina pe seamaunui eveniment
rar (problemdde inducfie: de unde qtiau cd esteun eveni-
ment rar?).$i-au consumatenergiaaparAndu-se singuri,in
loc sa incercesd cA;tigeun ban de pe urma lecliei invalate.
Iardsi,compara-icu Soros,carele spuneca estesupusgre;e-
lii tuturor celorcareau rdbdareasa-l asculte.Lectiainvifata
de mine de la Soroseste de a incepefiecareintAlnire de la
buticul meu prin a-i convingepe toti cd suntemo adunatura
de idioli, caren-au habarde nimic qi sunt predispuqigre;elii,
dar care,intAmplator,sunt inzestralicu privilegiulrar de a
;ti acestlucru.
Comportamentulomului de ;tiinld confruntatcu repu-
diereapropriilor idei a fost studiatin profunzimeca parte a
asa-numiteidevialii de atribuire.Atribuim succesulnostru
competenfelor, iar e;ecul,hazardului.Astfel se explicdde ce
ace;ti savanfiau atribuit propriilee;ecurievenimentuluirar
,,zecesigma",un indiciu al gAndiriica ei au avut dreptate,
dar norocul le-a jucat feste.De ce?Esteo euristici umana
care ne face efectiv sa credemacestlucru, pentru a nu ne
uciderespectulde sinesi a nu ne impotriviadversitSlii.
Am ;tiut despreaceastapiedicadintre performantasi
autoevaluare inca din 1954,odatdcu studiullui Meehlasu-
pra unor experfi,comparAndabilitAlilelor perceputecu
celestatistice. Studiularati o discrepanta substantiala intre
154
inregistrareaobiectivda succesuluioamenilor in sarcinile
anticipatoareqi credinfasinceraa acelorpersoanein cali-
tatea propriilor performanfe.Deviafia de atribuire mai are
un efect:le oferaoameniloriluzia ca sunt mai buni la ce fac.
ceeace explicadescoperireaca intre 80;i 90%dintre oameni
credcd sunt pestemedie(;i mediand)in multe privinle.
De la o inmormAntarela alta
inchei cu urmdtoarearemarcatriste despresavanliidin ;ti-
in[ele u$oare.Oameniiconfunda;tiinfa cu oamenii de qti-
in1d.$tiinla esteminunata,dar oamenii de ;tiin1a, in mod
individual, sunt periculo;i. Ei sunt oameni; sunt afectali
de deviafiilenoastreumane.Poatechiar mai mult de atAt.
Fiindcdmajoritateaoamenilorde ;tiinld sunt grei de cap,
altfel nu ar aveardbdarea;i energiade a efectuasarcinile
herculeenepretinsede la ei, cum ar fi sd petreacaoptspre-
zeceore pe zi perfecfionAndu-qiteza de doctorat.
Un savantar putea fi forlat saaclionezeca un ieftin avo-
cat al apararii,mai degrabddecAtca un cdutatorimaculatal
adevdrului.O tezadoctoralaeste,,apdrata" de catreaplicant;
ar fl o situatie rard sa vezi cum un student se razgAnde;te
cAnd i se ofera un argument convingator.Dar qtiinla este
mai buna decAtoameniide ;tiin[d. S-aspusca stiinta evolu-
eazade la o inmormAntarela alta.DupacolapsulLTCM,va
apareaun economistflnanciarnou, careva integraaceastA
cunoa;terein cadrul;tiinfei sale.Va intAmpinarezistenfa
celormai batrAni,dar,repet,acegtiavor fi mult mai aproape
de momentulinmormAntdriidecAtel.

Capito[uL
14
Bacchusil pirisegte pe Antoniu
Moartea lui Montherlant.Stoicismuleste iluzia victoriei
omuluihnpotrivahazardului.Esteu;or sa fii eroic.Hazar-
personala.
dul 5i eleganga
CArrdnobilul scriitor francezclasicHenry de Montherlanta
fost informatcd urmeazasa-;i piardi vedereadin cauzaunei
boli degenerative, a gasit ci cel mai de cuviinfd este se-si
curme singurviafa. Acestaeste sfAr;itul caredevineclasic.
De ce? Pentru ca recomandareastoica intocmai era s5-!i
alegi fapteleprin care sa-[i controlezidestinulatunci cdnd
te confrunficu un rezultataleatoriu.La sfAr;it,!i se ingaduie
saalegiintre a nu mai traideloc;i ce i1ioferadestinul;avem
it-rtotdeaunao opliune contraincertitudinii.Dar aceastaati-
tudine nu se limiteazala stoici;ambelecurentedin lurnea
anticd,stoicisrnul;i epicureismul, recomandauun asemenea
control (diferenladintre celedouaconstain aspectetehnice
minore - niciuna dintre filozofii nu insemnape atunci ceea
ce esteacceptatastazide regulAin cuitr"rra de rdnd).
A fi erou nu presupuneneaparatun act extrem,cum ar
fi sa mori ucis in h"rptasau sa iei viata cuiva- ceadin urmA
esterecomanclata doarintr-un set restrAnsde circumstante,
altfel esteconsiderata o lasitate.A detinecontrolulasllpra
i56
hazarduluipoate fi exprimat prin maniera in care cineva
acfioneazdla scaramic[ ;i la scardmare. Aminte;te-!i ca
eroii epici erau judecali dupi acfiunile lor, nu dupa rezul-
tate. Indiferentcet de sofisticatesunt alegerilenoastre,cAt
de buni suntem la a ne domina ;ansele,hazardulva avea
ultimul cuvAnt.Singurasolufie care ne rdmAneeste dem-
nitatea - demnitateadefiniti ca execuliaunui protocol de
comportamentcarenu depindede circumstanleleimediate.
S-ar putea sa nu fie cea optimd, dar este,cu siguranfa,cea
carene facesa ne simlim cel mai bine.Eleganlasubpresiune,
de exemplu.Saua decidesa nu lingu;im pe nimeni, indife-
rent de recompens5. Sau a lupta in duel pentru a-ti pistra
obrazulcurat.Saua semnalaunei potentialeiubite, in timp
ce-i faci curte: ,,Ascultd,rni-ai cdzut cu tronc; sunt obsedat
de tine, dar nu voi faceniciun lucru caresa-mi compromita
demnitatea.in consecin!5,la cel mai mic semnalal tau, nu
ma vei mai vedeaniciodata."
in acest ultim capitol vom abordahazardul dintr-un
unghi total nou; unul filozofic,dar nu in sensulgreual filozo-
fiei qtiinlei;i epistemologiei, a;a cum am vdzut in ParteaI,
in problemaLebedeiNegre.Estevorba despreun tip de filo-
zofiemai u5or,mai arhaic,desprediferiteleorientaripe care
le-au avut anticii referitoarela maniera in care un om de
virtute ;i demnitatese confrunta cu hazardul- la vremea
respectiva,nu existao religieadevarata(in sensultnodertr).
Merita sArelinem cA,inainte de raspAndireaa ceeace poate
fi definit cel mai bine drept ntonoteismmediteraneean, anti-
cii nu credeaucu destulaconvingerein faptul cArugaciunile
lor influenteaza cursuldestinului.Lumealor erzrpericuloasa,
confruntatl cu invazii qi rasturnari de soarta.Aveaunevoie Octavianqi fuseseuitat de Bacchus,zeul care pAni atunci
de recomanddriserioasein confruntareacu hazardul.Aceste il protejase.Esteunul dintre celemai inillatoare poemepe
credinlele vom rezumain celece urmeaza. care le-am citit vreodata,superbpentru ca este o epitoma
a acestuiestetismdemn - ;i pentru tonul gentil, dar edifi-
- .r A
? A
cator,al vocii naratorului,careil povafuiegtepe un om care
lnsemnanta tnmormantarea
tocmaia fost lovit crunt de resturnareasorfii.
lui lackieO. Poemulii esteadresatlui Antoniu, acum infrAnt ;i tr5-
Daci ar fi sdprimim vizita unui stoic,acestas-ar simli repre- dat (potrivit legendei,pAna ;i calul lui l-a p[rasit pentru
zentat de urmatorul poem. Pentru mulli iubitori (sofisticafi) a mergela du;manul s5u, Octavian).I se cere doar sa-Eiia
ai poeziei,unul dintreceimai mari poeticareau trait weodata ramas-bunde la Alexandria,oraqulcare-lparasegte. I secere
esteKavafis.Acestaa fost un sluiba; civil grecdin Alexandria, sd nu-gi deplAnghnorocul,nici sd nu dezminti, nici sa nu
cu un nume de familie turcescsau arab,carea scris,in urma creadaca ochii si urechileil inlal[.
cu aproapeun secol,intr-o combinaqie de greacamodernaqi
clasica,un tip de poeziesaracin mijloace,careparesa fi elu-
Antoniu,alungaasemenea zadarnicesperanle.Antoniu,
dat ultimele cincisprezece secolede literatura occidentala.
Ascultacu emolie,dar fara rugaminli;i vaicarelide la;i.as
Greciiil prefuiescca pe un monumentnalional.Majoritatea
poemelorlui se petrecin Siria(poemelegreco-siriene au fost
cele carem-au atras inifial la el), Asia Minor ;i Alexandria.
Tulburatde emolie.Farabravura.Nu estenimic gre;it ;i
Mulfi oameniconsideraca meritasainveligreacasemiclasica
nedemnin privinfaemofiilor- suntemcroili pentrua le trdi.
formaladoar pentru a-i savurapoemele.Cumva,estetismul
Gre;it este sd nu urmezi caleaeroicdsau,cel pufin, pe cea
lor acut,privatde sentimentalism, oferao u$uraredupdseco-
demna.Acestaesteinlelesuladevdratal stoicismului.Esteo
lele de dulcegariedin poeziesi teatru.El ne asigurao destin-
tentativda omului de a serafui cu probabilitatea.
N-ar trebui
dereclasicaaceloradintrenoi careau fost supuqimelodramei
sa fiu meschinqi sa destramvraia poemului qi a mesaiului
prefuite-de-clasa-de-mijloc a romanelorlui Dickens,a poe-
sau,dar nu pot rezistaunei porniri cinice.Douadeceniimai
ziei romanticeqi a operelorlui Verdi.
tarziu,Kavafis,in timp ce murea de canceresofagian,nu a
Am fost surprinssa aud ca MauriceTempelsman,ulti-
urmat chiar intru totul recomandarea. Dupace chirurgiii-au
mul consortal lui IackieKennedyOnassis, a citit dreptcuvAnt
rapit vocea,obi;nuiasa fie cuprinsla intAmplarede accese
de adio la inmormAntareaei ,,Apoleipeino TheosAntonion"
(,,ZeuIil parase;tepe Antoniu").Poemuli se adreseaza lui 45 K.P.Kavafis,Operapoetica,trad. rom. ElenaLazar,EdituraOtnor.ria,
Marc Antoniu, care tocmai pierdusebatdlia impotriva lui 1992.(N. trad.\

358 J59
 nedemnede plAnssi sa se agatede oaspetiilui, impiedicAn_
du-i sd-i paraseasca cdpatdiulde moarte.
Ce istorie.Am spuscd stoicismulare prea putin de_a
face cu nofiunea de a rabda cu incremenire,asa cum cre_
dem noi. inceputaca o mi;care intelectualain Antichitate
de cdtrefenicianulcipriot zenondin Kition, s-a dezvoltatin
vremurile rornanilorca un stil de viatd bazat pe un sistem
de virtufi - in inlelesuiantic,undevirtute insemnavirtu,un
soi de credinia in care virtutea era propria ei rasplati. S_a
dezvoltatun model socialde persoandstoica,precumcel al
gentlemenilordin Anglia victoriand.principiile sale pot fi
rezumatedupa cum urmeaza:stoicul este o persoandcare
combinacalitdqileintelepciunii,confruntariidirectesi cura-
jului. stoiculva fi astfelimun la riscolirile viefii, deoarece
el
va fi superiorranirilor cauzatede unele trucuri murdareale
viefii. Lucrurilepot fi duseinsdla extrem;severulcato consi-
deraca estenedemnpentru el sa aibasentimenteomenesti.
o versiunemai umanapoatefi cititi inLettersfi'onta stoic,,,
de Seneca,o carte lini;titoare ;i o lectura surprinzatorde
plicuta pe careeu o distribuiprietenilormei traderi(seneca
qi-a luat la rAndullui viafa cdnda fost incoltit de destin).
Hazardul;i elegantapersonala
cititorul imi ;tie parereadespresfaturilenesolicitatesi des-
pre predicilede cum sa te comporfiin viafa.Aminte;te-ti ca
ideilenu-;i mai au ecouatuncicAndernotiileintra in joc; nu
ne utilizam creierulrafionaldupace parasimsalade clasa.
46 Yezi ;i ediqiain rorn., scrisoricatre Lucilius,trad. de Ioana costa,
EdituraSenecaLuciusArrnaeus, Bucuresti,2014.(N.red.)
360
Cdrlile cleautoperfecfionare (chiar9i cdndnu sunt scrisede
sarlatani)sutrt in mare mdsuraineficiente.Sfaturilebune,
Iuminoase(gi ,,amicale"),;ipredicileelocventenu sunt re!i-
nute mai mult decAtevantomenteatuncicAndeleaclioneaza
impotriva program[rii noastrementale.Interesantla stoi-
cism esteca profita de dernnitateqi esteticapersonala,care
fac partedin genelenoastre.incearcA sa-1iscoliin evidenfA
elegan{apersonali la urmatoareanefericire.Exhibitsapere
vivere(,,sastii cum sa trdieqti")in toate circumstanfele.
in ziua execuliei,imbraca-tein haineletale cele mai
bune (barbiere;te-tecu grijA); incearcas[ Iaqi o impresie
bunaplutonuluide execuIie, standdrept;i mAndru.incearca
sa nu faci pe victima cAnd e;ti diagnosticatcu cancer
(ascuncle informaliade ceilalli qi nu o impirt[;i decAtmedi-
cului tau - vei ocoliplatitudinileqi nu te va trata nimenicape
o victinrademnade mila; in plus,atitudineademnava face
ca atet victclria,cAt ;i infrAngereasa para in egalamasura
de eroice).Fii extrem de curtenitorcu asistentultAu atunci
cAndpierzi bani (in loc sa pui asta in cdrcalui, a;a cum fac
de obiceinunrero;itraderipe careii disprefuiesc). incearca
sa nu-i acuzipe allii de soarta ta, chiar dac[ merita blamul.
Nu manifestaniciodatdmild pentru propria persoana,chiar
;i clacaiumatateata o ;terge cu chipeEulinstructorde schi
sau cu tAnarulfotomodelaspirant.Nu te vaita. DacAsuferi
de o varianta benignd a ,,problemeide atitudine",precum
unul dintre prietenii mei din copilarie,nu incercasa ioci
rolul tipului draguf atunci cAnd afacereaincepe sa secA-
r n e - m a i le r o i c ,a n u n f a n d u - i
t u i a s c a1 l e - at r i m i s c o l e g i l o u
,,maipufinaafacere, dar aceea;iatitudine").Singurulaspect
pe carezeilaFortunanu-l controleaza delocestecomporta-
mentultau.Noroc.
 EpiLog intensivin cambridgeshire. $i-a dat seamaci, probabil,tre-
nul era o solufie mai ugoarade a ie;i din oraqpentru wee-
||'E..Al'
kend,dar a simlit imboldulunei toaneextravagante' celdlalt
I'l-a
,, zls Dolon ca-r asa
rezultatal frustrariilui a fost safacanavetape bicicletaintre
apartamentulsaudin Kensingtonqi biroul din City'
Faptulci Nero era con;tient in mod excesivde probabi-
litate in meserialui nu s-a transmiscumva;i asuprafelului
pra-
Fereste-tede blocajeledin traficullondonez! in careabordarisctrlfizic. caci elicopterullui Nero s-a
bu;it, in timp ce incerca sa aterizezeling[ BatterseaPark'
intr-o zi vAntoasa.Erasingurin el. PAnala urma,lebSdanea-
La weo doi ani dupd ce l-am lasat privindu-l pe |ohn gra ;i-a gasitomul'
cum fumeaza o figard, insolit de un u;or sentiment de
Schadenfreude, scepticismullui Nero a dat in sfArqitroade.
Simultan,in timp ce a invins ganselede 28%,pAndin pragul
: vindecariicomplete,a inregistrato serieexuberantadevicto-
rii personale;i profesionale. Nu doarcd a ajunssa facaparte
din e;antionul nivelului urmator de avufie,dar s-a imboga-
lit fix atunci cAndalli ;mecheride pe Wall Streetau saricit,
lucru carei-ar fi permis,dacdar fi vrut, sa cumpereo mul-
lime de bunuri pe care acegtiale delinuser5,cu o reducere
foartemare.Dar a achizitionatfoartepuline qi,cu siguranli,
niciunul dintre bunurile pe care le cumpardcei de pe Wall
Street.Ocazionalinsd,Nero s-a angrenatin uneleexcese.
Vineri dupA-amiaza, traficul din Londrapoatefi ingro-
zitor. Nero a inceput s[ petreac[ mai mult timp acolo.A
d e z v o l t aot o b s e s i ep e n t r ub l o c a j e l ed i n t r a f i c .i n t r - o z i , a
petrecutcincioredeplasandu-se de la biroulsaudin London
City catrevest,spreun catundin Cotswolds, unde stateain
majoritateaweekendurilor.Frustrareal-a impins pe Nero
sd-;i oblinabrevetulde pilot de elicopter,in urma unui curs

362
 ptum
Post-scri
Trei gAnduri intArziate, sub dus
Ca urmare a tentaculelorsubiectului ;i firii meditative a
autorului, aceastacarte continua sa creascaprecunrun
obiect viu. Voi adaugain aceastasectiunecAtevagAnduri
intArziatepe carele-am avut subdu; qi in timpul unor prele-
geri plictisitoarede filozofiela caream participat(fdrdsa-mi
jignescnoii colegidin domeniulgAndirii,am descoperitca a
ascultaun vorbitorcum i;i recitacuvAntcu cuvAntnotelede
lecturdma faceinvariabilsdvisezcu ochii deschisi).
PrimulgAnd:
problemacompetenleiinverse
Cu cAt se afla mai sus pe scaracorporativa,cri atAt estemai
mare recompensaunui individ.Acestlucru poatepareajus.
tificat, intrucAt este logic sd-1i pldtesti indir.izii conform
contribufieilor. Totugi,in general(dacdexcludemantrepre-
norii care suportariscuri),cu cAt urci mai sus pe scaracor-
porativA,cu atet e mai nica dovadaacesteicontributii. Eu
numescaceastaregulaitwersa.
imi voi susline ideea cloar prin argumente logice.
Capitolulal doilea a facut distincfiadintre acc,lecompe-
tenfe vizibile (precumabilitalileunui dentist);i cele care
pot fi rnai dificil de identificat, mai ales daca subiectul
364
aparline unei profesii condusede aleatoriu(si zicem,una
careincludeocazionalpracticarearuletei ruse;ti).Gradulde
aleatoriual acesteiactivitati si abilitateanoastrede a izola
contribuliaunui individ determinavizibilitateaconlinutului
de competenqe. in felul acesta,bucatarulde la sediulcentral
al companieisau muncitorul din fabrici i;i vor dovediabi-
litalile directecu un minim de incertitudine.Acestecontri-
bufii s-ar ptltea sa fie modeste,dar sunt clar definibile'Un
bucatarprofesionistin mod clar incompetent,carenu poate
prea
deosebisareade zahdrsaucareobi;nuie;te saprAjeasca
tare carneasistematic,va fi prins cu uEurinfa,cu condiliaca
meseniilui sa aib[ papile gustativefuncfionale'Iar dacdii
reu$e$tedoar printr-tln noroc o dat5,va fi pe de alta parte
dificil pentru el sa o nimereascacorecta doua,a treia sau a
mia oara.
Repetitivitateaeste cheia dezvaluirii cotnpetenfelor,
gralie acelui lucru pe care eu l-am numit ergodicitatein
CapitolulB - detectareaproprietdlilorpe termen lung, mai
ales atunci cAnd acesteaexista.Daca spargi un milion de
dolari la masade ruleta,la urrnatoareata vizita in LasVegas,
dintr-o singuraincercare,nu vei putea detenninape baza
acestuiunic rezultatdaci estein avantajcasasaudacatu, in
mod special,ai ie;it din graliilezeilor.Dacdi1i imparlipariul
intr-o seriede un rnilionde pariuri,de cAteun doiarfiecare,
suma pe care o vei recuperava arata sistematicavantaful
cazinoului.Acestaestemiezul teoriei e;antiouarii,numitii
tradiiional legeanttmerelorntari.
Peutrua o vizualizaaltfel,ia itr calculdiferenfadintre
a itrclecape boza procextlni;i a judecape bo:a reztiltntu-
l r r i .P e r s o a p c lcel eu t ) r a n gt t l a im i c d i t r t t ' - oi t t r t r t ' p r i zsAu t r t
3b:
 judecatesi pe baza procesului, a rezultatelor_ de fapt,
;i
datorita aspectuluirepetitiv al eforturilor lor, procesullor
convergerapid in rezultate.insa managementulde varf este
pldtit doar pebazarezultatelor- indiferentcareesteproce-
sul' conceptul de decizieprosteascdpare sa nu existeatat
timp cdt se transformain profituri. ,,Baniivorbesc..,ni se
spuneadesea.Restulse presupuneca e filozofie.
Acum,saaruncamo privirein biroul directoruluiexecu_
tiv. in mod clar,deciziilenu sunt repetitive.Directoriiexe-
cutivi ai companiiloriau un numar mic de decizii majore,
aproapeca o persoanacareintra intr-un cazinoucu un sin_
gur pariu de un milion de dolari.Factoriiexterni,cum ar fi
mediul, joacaun rol considerabilmai mare decAtin cazul
bucdtarului.Legdturile dintre competenteleunui direc-
tor executiv;i rezultatelecompanieisunt subliri. Dintr_un
motiv oarecare, gefulcompanieipoatefi un muncitorinconr-
petent,dar unul caredeline atributelenecesarede charisma
si inzestrarilecareil fac un bun orator pentru absolventiide
gtiinle ale afacerilor.cu alte cuvinte, ar putea fi subiectul
problemeimaimutei-de-la-magina-de-scris. Existaatat de
multe companiicarefac tot felul de chestii,incdt uneledin-
tre ele trebuiesi ia ,,deciziacorecta".
Esteo problemafoarteveche.Doar ca,odatacu accele_
rareain mediulnostrua forfeiefectelorstiluluide legec6gti-
gatorul-ia-tot,astfelde diferenlein rezultatesunt mult mai
accentuate, mai vizibile;i mai fignitoarepentnl sentimen_
tul de corectitudine al oamenilor.in altevremuri,directorul
executivcagtigade zecepanala douazecide ori cdt incasa
omulde serviciu.Astazi,el poateca;tigade cAtevamii de ori
maimult.
466
ii exclud pe antreprenoridin discufie dintr-un motiv
evident:aceqtioameni ;i-au pus in ioc gAtul pentru o idee
si si-au asumatriscul de a ajungein vastul cimitir al celor
care nu au supravieluit.insa directorii executivinu sunt
antreprenori.La drept vorbind, ei sunt adeseadoar nigte
costumegoale.in lumea ,,cuan!ilor",termenul de costume
goalese aplicdaceleicategoriide persoanecarese pricepde
minunesa-;i joacerolul,darnimicmaimult.Mai degrabd, ce
posedaei estetalentul de a fi promovaliin cadrulunei com-
panii decAtcompetenlelepure de a lua deciziileoptime -
noi numim asta ,,abilitali corporativpolitice".Acegtiasunt
ni;te oameni instruili mai mult in utilizareaprezentarilor
PowerPoint.
Exista o asimetrie, intrucAt ace;ti directori execu-
tivi nu au aproapenimic de pierdut.Sa presupunemcd doi
frafi gemeni,de tip costume-goale,la fel de charismatici,
reu$escsa se caferepe scaracorporativa;isd oblina doua
slujbediferite in douacorporaliidiferite.Sdpresupunemca
au ni;te costumeardtoase,diplomein ;tiinlele afacerilor;i
sunt amAndoiinalli (singurulfactor prezicdtoral succesului
corporativestesa fii ntai inalt decAtmedia).Ei dau in secret
cu banul qi aclioneazacompletin opozilieunul fala de cela-
lalt, conducAnd la un mare e$ecpentru unul ;i la un mare
succespentru celalalt.La sfAr;it,avemtln directorexecutiv
cu o averemedie,dar concediat,;ipe extremde bogatul;i
incAoperativuls5ufrate geaman.Acfionariiau suportatris-
cul; directoriiexecutiviatt ob!inut recompensa.
Problemaestela fel de vecheprectlrnspiritulde condu-
cere.Faptulca ii consideram eroicipe cei careau luat decizii
nebunegtigi au fost destulde noroco;iincAtsa cA;tigene
a67
 dovedesteaberafia- continuamsa-i venerampe cei careau
cA;tigat bataliile gi sa-i dispreluim pe cei care au pierdut,
indiferentde motiv. Ma intreb cali istorici folosescnorocul
in interpretareape careo dau succesului- saucAli sunt con-
qtienli de diferenladintre procesqi rezultat.
Insist sd suslin cd nu este problema societdfii,ci a
investitorilor.Dacaactionariisunt suficientde nebuni incat
sa plateascdpe cineva200 de milioane de dolari doar ca sa
poarteun costumaratosgi si sunedin clopofei,asacum au
facut cu RichardGrasso,de la Bursade Valori din New york,
in 2003,ei i;i iau adio de la propriii bani, nu de la ai mei sau
ai tei. Esteo problemade administrarecorporativa.
Situalianu estecu mult mai bund intr-o economiebiro-
craticd.In afara sistemuluicapitalist,talentul presupusse
indreaptdcatrepozitiileguvernamentale, unrlemonedelede
schin'rbsunt prestigiui,puterea;i rangulsocial.$i acoloeste
distribuit in mod disproportionat.Contribuliilefunc!ionari-
lor publici pot fi si mai dificil de judecatdecAtceleale direc-
torilor unei corporafii- iar controlulestemai mic.Bancherul
central scaderatele dob6nzilor,se produceo reclresare, clar
nu qtim dacbel a cauzat-osau a incetinit-o.Nu putem
;ti
nici macardacael nu a destabilizateconomiaprin cresterea
riscului unei viitoare inflafii. El ne poate furniza oricAndo
explicafieteoretica,dar economiaesteo disciplinanarativa,
iar explicatiilesunt u;or de potrivit retrospectiv.
S-arputeaca problemasanu fie incurabila. Doarca tre-
buie sa le bagamin capcelorcarernasoaracontributiaclirec-
torilor executivica ceeace vad liu se afla neaparatacolo.
Panala urma,ceicaresuntpdcali[iclehazardsuntactionarii.
36E
Al doileagAnd:
desprecAtevabeneflciisuplimentare
alehazardului
si fericire
Incertitudine
Ai luat vreodatacina in timpul saptdmAnii,in New York,cu
un navetist din suburbii?Existi toate $anseleca spectrul
programuluisau s[ ii fie imprimat in con;tiinfa. Va fi con-
strAnsseriosde ceas,masurAndu-piritmul meseiin aqafel
incAt sa nu piard[ expresulde 7:08, pentru c5, dupi asta,
nu mai existaun altul pi va trebui sd ia trenul local,cevace
parefoarteneplacut.Va curmaconversaliain iur de 6:58,va
oferi o scurtestringere de mAna,apoi o va ;terge din resta-
urant pentru a prinde trenul cu un maximum de eficienla.
Vei ramAnetotodatacu nota de plata. Fiindcamasanu s-a
incheiat, iar nota nu este pregatitd,maniereletale te vor
determinasa-ispuica faci tu cinste.iti vei terminatotodata
ceafcade cappuccinodecofeinizat;i degresat,singurcuc,in
vreme ce te holbezi la scaunullui gol ;i te intrebi de ce se
lasaoameniiterefi de alegericatreo astfelde viafa.
Acum,sa-l vaduvimde programulsdu- sausa ameste-
cam orele de plecarea trenurilor in aqafel incAt acesteasa
nu mai respecteun orar fix ;i cunoscut.Dat fiind ca ce este
aleatoriu;i ce nu cunoqtisunt, din punct de vederefuncfi-
onal, identice,nu trebuie sa ceri Autoritetii Metropolitane
de Tranzit a zonei New York sa amestecela intAmplare
369
 trenurile pentru scopulacestuiexperiment:sa presupunem
doar cd el nu are cum sa cunoascaorarul variat al plecari-
lor. Tot ce stie esteca trenurile opereazdo datd la treizeci;i
cinci de minute,sd zicem.Cumar acfionael intr-un astfelde
scenariu?Degi s-ar putea sa te alegi in continuarecu nota
de plata, va permite mesei sa-;i urmezecursul firesc,apoi
ar mergedegajatspre statia din apropiere,unde ar astepta
si aparaurmatorul tren. Diferenfadintre cele doua situa-
lii va fi un pic mai lunga de un sfert de ora. O alta moda-
litate de a vedeacontrastuldintre un programcunoscutsi
altul necunoscutestesd comparamconditialui cu ceaa altui
mesean,caretrebuie sa foloseascd metroul pentru a aiunge
acasd,pe o distanfaegala,dar fdra un orar cunoscutsau fix.
Cei caremerg cu metroul sunt mai liberi in privinla progra-
mului lor si nu doar datoritdfrecventeimai mari de trenuri.
Incertitudineaii protejeazade ei insisi.
Capitolul 10 ne-a demonstrat,prin exemplulmdgaru-
lui lui Buridan,ci hazardulnu este intotdeaunade nedo-
rit. Scopulacesteidiscufii este de a arata cum un anumit
grad de impredictibilitate(saulipsa de cunostinfe)poate fi
beneficpentru specianoastraimperfecta.Un programu;or
aleatoriune impiedicasa optimizamtotul ;i sa fim excesiv
de eficienti,mai ales in legdturacu lucrurile gresite.Acest
dram de incertitudinear putea face cina sa fie mai placuta
gi l-ar putea determinasa uite de presiuneatimpului. Ar fi
forlat sdacfionezeca un satisuficienf,;inu caunmaximizator
(in Capitolul11 am discutatdesprenofiuneade satisufici-
ent a lui Simon,ca un mix intre satisfacere si maximizare)-
cercetdrilelegatede fericire arata ca cei care traiescsub o
370
presiuneautoimpusade a sebucurain mod optim de lucruri
au parte de tot felul de framAntari.
Diferenfa dintre satisuficienfi $i optimizatori naste
unele intrebari. $tim ci oamenii cu o dispozigieveseldau
tendin[a de a fi tipul celor cdrorale placesa ofere satisfac-
1ie,avAndun set de idei legatede ce igi dorescde la viafd qi
abilitateade a se opri dupa ce au atins satisfacfia.Jelurile
gi dorinlele lor nu avanseazaodata cu experienlele.Ei nu
sunt afectali de efectulintern de a menline acela;iritm de
satisfacfie,de a incercaconstantsi-;i sporeascdconsumul
de produse,cautAndniveluri din ce in ce mai inalte de sofis-
ticare.Cu alte cuvinte.nu sunt nici avari,nici nesdtui.Prin
comparafie,un optimizator este genul de persoandcare
se va dezraddcina;i i;i va schimbare;edinfa oficialddoar
pentru a-;i reduceimpozitelecu cAtevaprocente.(Ai crede
c[ motivul pentru care ai obline un venit mai mare este sa
poli alegeliber unde si locuie;ti; de fapt, se pareca,pentru
ace;ti oameni,avereadetermin[ o cre$terea dependenlei
lor!) imbogafireaare drept rezultatfaptul ca ei vdd defectele
bunurilor ;i serviciilor pe care le achizilioneaza.Cafeaua
nu este suficientde fierbinte.Bucatarulnu mai merita cele
trei stele acordatede ghidul Michelin (vor scrieeditorilor).
Masaestepreadepartede fereastra.Oameniicaresunt pro-
movali in pozifii importantesuferade reguldde exactitatea
programului:totul areun timp alocat.CAndcalatoresc,totul
este,,organizat"in scopde optimizare,inclusivprAnzulde la
12:45cu pre;edintelecompaniei(o masanu preadepartede
ora de fitness,la4;40,;iopera,la 20:00.
fereastra),
571
 cauzalitateanu esteclard:rdmdneintrebareadacaopti-
mizatorii sunt nefericili pentru ca ei cautain mod constant
un targ mai bun sau dacaoameniinefericifitind sa optimi-
zeze din cauzasuferinfei lor. oricare ar fi situafia, hazardul
paresd funclionezefie ca un leac,fie ca un anestezic!
Sunt convins cd nu suntem facufi pentru programe
batute in cuie, bine stabilite. suntem facufi sa traim ca
pompierii,cu intervalede inactivitateintre apeluri,pentru
odihnd gi meditalie, la adapostulprotector al incertitudr-
nii. Din pacate,unii oameni s-ar putea sd fie transformati
involuntar in optimizatori,ca un copil din suburbiicare_qi
stoarceminutele din weekendintre lectii de karate,chitara
si ore de educafiereligioasa.in timp ce scriuacesteranduri,
ma gasescintr-un tren care trece in mica vitezi prin Alpi,
proteiat confortabilde calatorii care se ocupacu afacerile.
Oameniidin iurul meu sunt fie stuclenfi,fie pensionari,fie
persoanecarenu au,,intAlniriimportante,.si nu se tem, prin
urmare,de aga-numitapierderede vreme.pentru a aiunge
de la Mtinchenla Milano,am aleso calatoriede
Eapteore gi
jumatatecu trenul, in locul avionului,lucru pe care
niciun
om de afacericareserespectdnu l-ar facein cursulsaptama-
nii, ;i md bucur de atmosferanepoluataa oamenilorstorsi
de viafa.
Am ajunsla aceastaconcluziein urma cu vreun dece_
niu, cAndam incetatsa mai folosescun ceasdeqteptator.Am
continuat sa ma trezescla aceea;iora, dar imi urmam pro_
priul ceasornic.Zeceminute de neclaritate inconstantain
$i
programulmeu au facut o ntarediferenla.E clreptca exista
372
unele activitili care solicitd aceastadependenli de ceasul
deqteptator,dar sunt liber sd-mi aleg o profesiein care nu
sunt sclavulpresiuniiexterioare.Trdindastfel,pofi totodate
sd mergi la culcaremai devreme;i sa nu-!i optimizezi pro-
grarnul storcAndfiecareminut al serii. in ultirna instanfd,
poli hotari dacavrei sa fii (relativ)sArac,dar stapAnpe tim-
pul tau, saubogat,dar dependentca un sclav.
Mi-a luat cevatimp sd inleleg cI nu suntemcroili pen-
tru programe.Am realizatastacandam vazut diferenladin-
tre a scrieun articol qi a scrieo carte.Cdrlile sunt distractiv
de scris,articolelesunt dureroase. Tind sdcredca activitatea
de scriitorestegrozavde antrenantl,cu condiliasao practic
faranicio constrdngere din exterior.Scriu9i s-arputeasami
intrerup din activitatechiarin miilocul frazei,dinmomentul
in careaceastainceteazasa mai fie atractivd'Dupd succesul
acesteicdr[i,mi s-a solicitatsascriuarticolede catreeditorii
unor diversepublicaliiprofesionale;i ;tiin1ifice.Apoi mi-au
spuscAtde lungi trebuiesdfie articolele.Cum?CAtde lungi?
Pentru prima data in viala am experimentatpierdereapla-
o regulaproprie:pentru
ceriide a scrielApoiam descoperit
ca scrisulsardmAnaplacutpentrumine, lmginteaarticolultri
trebuiesa ramdnaimpredictibilci.Daci ii intrezarescfinalul
sau sunt supus vreunei umbre de rezumat,renunt. Repet,
stramosiinostri nu erau supu;i rezumatelor,orarelor9i ter-
meneloradministrativefinale.
O alta modalitatede a privi aspectttlferoceal orarelor
si proiectelorrigideestesa ne gdndimla situagiilelimiti. Ai
vrea sa ;tii cu preciziemaximaclatamortii tale?Ai vrea sa
373
 afli cine a comis crima inainte sa inceapafilmul? De fapt,
n-ar fi mai bine dacdduratafilmelor ne-ar fi ascunsd?
Amestecarea
mesaje|'or
in afara efectului sau asupra bunastdrii, incertitudinea
prezinta beneficii informationaletangibile,in specialprin
combatereamesajelorpotenlial daunatoaresi de automul-
lumire. Saluam in considerareo monedape carebancacen-
trala a ancorat-ola o dob6ndafixd. politica oficialaa bancii
este sa igi foloseascdrezervelepentru a o sprijini, cumpa-
rAnd;i vAnzAndmonedape piala liberd,printr-o procedura
numita intervenfie.Dar dacd rata monedei va continua sd
scaddpufin, oamenii vor intelege imediat cd intervenlia
de spriiin a monedeia e;uat Ei se anunta devalorizarea. O
monedaancoratan-ar trebui sd fluctueze;ceamai mica flu-
ctuafie descendent[estepresupusda fi o previziunea unor
gtiri proaste!Grabade a vinde ar provocao freneziede auto_
alimentare,conducAndla o devalorizaresigura.
Acum, sa luam in considerareun mediu in care banca
centrala permite prezentaunui oarecarezgomot in furul
canaluluioficial.Nu promite o rata fixa, ci una care poate
fluctuapufin inainte ca bancasa intervina.O cadereminora
n-ar fi considerataa purta prea multa informatie.prezenfa
zgomotuluine facesaevitamsainterpretampreamult varia_
,tiile.Fluctuatnecmergituy'T
(fluctueaza,dar nu se scufunda).
47 ,,BAtutde valuri, dar 'u se scufunda",in latir.ra,in original. Este,
incepdnddin 1358,devizaorasuluiparis.(N. trad.)
374
Aceasti idee are aplicatii in biologia evolufionisti, in
teoria evolufionistaa jocurilor ;i in situaliile de conflict.
Un grad u;or de impredictibilitate a comportamentuluit[u
te poateajuta s[ te aperi in situalii de conflict.Sapresupu-
nem cd ai intotdeaunaacelaqiprag pentru reaclii. Suporli
un anumit nivel de abuzuri,sa zicem$aptesprezece remarci
insultdtoarepe saptamAna, inainte sa te apucefuria 9i sa-l
love;ti pe al optsprezeceleaom care te iigneqte.O aseme-
nea predictibilitatele-ar permite oamenilor sa profite de
tine pAnain acel moment declangatorbine cunoscut9i si
se opreascdacolo.Dar daca amestecialeatoriu momentul
reaclionAndcAteodataexageratla ceamai mica
declanqator,
gluma, oamenii nu vor mai ;ti in avans cAt de departe pot
forla nota cu tine.Acela;ilucru estevalabilpentruguvernele
implicate in conflicte:trebuie sd-qi convingdadversariica
sunt destul de nebuneincAt sa reac[ionezedispropor[ionat
pentru o vina neinsemnatd.PAni ;i magnitudineareactiei
lor ar trebui sd fie greu de anticipat.Imprevizibilitateaeste
un factorputernicde descurajare.
Al treileagAnd:
stAndintr-un picior
Ani fost provocatperiodicsa comprimtoata aceastachesti-
une a hazarduluiin catevapropozilii,in aqafel incat pana
;i un absolventcleqtiinteale afacerilorsa
poatApricepe1in
nrod surprinzator,in ciuda insultelor,absolvenliide ;tiinle
aleafacerilorreprezintaun segmentsemnificativdin cititorii
375
 nlei' pentru simplurmotiv cd ei credcd ideire
merese aplica
altor absolvenfide qtiinfe ale afacerilordecdt
lor).
Acestlucru imi amintestede povestearabinului
Hiller,
care a fost rugat de o persoanagrozav de lenega
dacanu ar Mullumiri pentru prima edilie
putea-oinvafa Torahcit timp sta intr-un picior.
Geniulrabi-
nului Hillel a fost ca el nu a rezumat;in schimb,
a furnizat
generatorulde bazi al ideii, cadrul axiomatic,
pe care eu il
parafrazezdupd cum urmeaza:Ceeace
nu_fiplace,altora nu
face;restul suntdoar comentarii. Mai intAi,a; vreasa le mullumescprietenilorcarepot fi con-
Mi-a luat o viata sa descoparcareestegeneratorul sideraficoautoriin toata regula.ii sunt recunoscdtor inte-
ideii
mele' Acesta este:favorizamvizibilur, inndscutur,personarur, lectualului qi expertului in hazard Stan |onas (nu cunosc
povestitul;i tangibilul; abstractul,tI clispreftim. mai bine) pentru
nicio altd titulatura caresd-l caracterizeze
Tot ce este
bun (estetica,etica) qi gregit(pacalitde hazard) o jumatatede via{a de conversaliidespresubiecteaflate la
Ia noi pare
sa decurgdde aici. limita probabilitdfii,purtate cu vigoareaqi zelul unui neo-
fit. ii mullLlmescprietenului meu probabilistDon Geman
(solul lui HelyetteGeman,indrumatoareamea de doctorat)
pentru sprijinui entuziastacordatacesteicdrli; el m-a fdcut
totodatasa realizezca probabiliqtiise nasc,nu sefac - mulli
matematicienisunt capabilisa calculeze,dar nu sa qi inle-
leagdprobabilitatea(ei nu se pricepmai bine la emitereade
iudecafiprobabilisticedecAtpopula!iaobi;nuitd).Adevarata
cartea luat fiinfA odati cu o conversafiede o noaptepurtatd
cu eruditul meu prieten Jamil Baz,in vara lui 1987,cAnda
discutatdespreformareafamiliilor de,,noi" ;i ,,vechi"imbo-
gefifi. Eram pe atunci trader aspirantqi el ii disprefuiape
aroganliitraderide la SalomonBrothers,care-linconjurau
(i s-a conflrmat ca a avut dreptate;.Mi-a insuflat seteade
introspecfiefafd de performantamea in viala ;i mi-a dat
ideeaacesteicar1i.AmAndoiam ajunsmai tArziusane luarn
doctorertul,cu un subiectaproapeidentic.Totodata,arntirAt

377
 multe persoanedupamine,peparcursulunorplimbari(foarte
lungi) prin NewYork,LondrasauParis,discutAnduneleparli
din aceastacarte,cum ar fi regretatul|immy Powers,care
m-a ajutat sa-mi dezvoltla inceputcarierade trader si care
mi-a tot repetat,,oricine poatevinde qi cumpara",sauenci-
clopediculmeu prietenDavidPastel,carestdpAneqte in mod
egal literatura,matematica;i limbile semitice.L-am atras,
de asemenea, si pe lucidul meu coleg,popperianulfonathan
Waxman,in numeroaseconversaliidespreintegrareaideilor
lui Karl Popperin viala noastrdde traderi.
in al doilearAnd,am fost norocossa-iintAlnescpe Myles
Thompson;i David Wilson, pe vremeacAnderau amAndoi
la f. Wiley & Sons.Myles a inleles cd nu trebuie sa-1iscrii
cdrlile pentru a satisfaceun publicpredefinit,fiindcdo carte
igi va gasipropriul set unic de cititori - acordAndastfelmai
mult credit cititorilor decdteditorilor de duzina.in privinta
lui David,el a crezutsuficientde mult in carte incAt sa ma
determinesd o conducpe traseul ei natural,liber de orice
etichetasauclasificare.Davidm-a privit afa cum ma inchi-
pui si singur:dreptcinevacareestepasionatde probabilitate
;i aleatoriu;i obsedatde literatura,dar care,din intAntplare,
estetrader,;inu,,expert"generic.De asemenea, mi-a aparat
stilul idiosincrazicde procesulplicticosde editare(cu toate
defectelelui, stilul imi apartine).in cele din urma, Mina
Samuelss-a dovedita fi cel mai mareeditorposibil:extrem
de intuitiv, cultivat,preocupatestetic,dar neinvaziv.
Numerosiprietenim-au alimentatcu idei pe parcursul
conversafiilor, idei caresi-aucroit loc in text. li pot menfi-
ona pe suspectiiobisnuiti,tofi ni;te parteneride conversa-
lie de prirnamAna:CynthiaSheltonTaleb,HelyetteGeman,
378
Marie-christine Riachi,Paul wilmott, Shaiy Pilpel, David
DeRosa,Eric Briys,Sid Kahn,f im Gatheral,BernardOppetit'
Cyrus Pirasteh, Martin Mayer, Bruno Dupire' Raphael
Douady, Marco Avellaneda,Didier Javice,Neil Chriss ;i
PhilippeAsseilY.
parte a
Unele capitoleau fost compuse;i discutateca
ne intAlnimcu
,,CerculuiOdeon",intrucAteu 9i prieteniimei
dupi
un gradvariabilde regularitate(miercurea,la 10 seara'
cursurilemelede la Courant),labarul restaurantuluiOdeon'
din Tribeca. Geniuslocf (,,spiritullocului") ;i remarcabilul
cd
membrual personaluluiOdeon,TarekKhelifi,s-aasigurat
suntembine tratali 9i a stiruit cu insistenlele,facAndu-m[
apa-
sa ma simt vinovatde fiecaredatacAndnu mi-am f[cut
rilia gi ajutAndastfelfoartemult la elaborareacdrfii.ii dato-
ram enorm.
De asemenea, trebuie sa le fiu recunoscdtorcelor care
ero-
au citit manuscrisul,au aiutat cu sArguinlala corectarea
rilor sau au contribuit la elaborareacarlii prin comentariile
lor utile: Inge Ivchenko'DannyTosto,ManosVourkoutiotis'
Achilles
Stan Metelits, fack Rabinowitz, Silverio Foresi'
fost de
Venetoulias;i NicholasStephanou'Erik Stettler a
gre;elile
nepreluit in rolul saude redactordin umbra'Toate
imi aparlin.
postate
in final, numeroaseversiuni ale carlii au fost
pe internet,generAnd aversesporadice (qialeatorii)de incu-
facut sA
rajare,corecturi;i intrebari prefioase'care m-au
includraspunsurile in text.Multe dintre capitolelecarlii au
Corielli
venit ca raspunsla intrebarilecititorilor'Francesco
din Bocconim-a avertizatdespredevialiile in diseminarea
rezultatelorstiintifice.
179
 Aceastdcartea fost scrisa;i finalizatadupdce am inte_
meiatEmpirica,locuinfameaintelectuala,,,Camp Empirica..,
in padurileuitate de lume din Greenwich,Connecticut,pe
care am proiectat-oconform gusturilor mele qi pe care o
simt ca o pasiune:o combinafiede laboratorde cercetarea
probabilitdgiloraplicate,tabdrdsportivade vardsi,nu in cele
din urmd,o operatiunede trading (am trait cafivadintre cei
mai buni ani pe plan profesionalin timp ce am scrisaceste
rAnduri).Le mullumesctuturor oameniloraflafi pe aceea;i
lungime de undi care m-au ajutat, aliment6ndatmosfera
stimulantdde acolo: pallop Angsupun,Danny Tosto,peter
Halle, Mark Spitznagel,yuzhao Zhang qi Cyril de Lambilly,
OviziH[a bibtiotece
precumgi membrilorpalomapartners,cum sunt Tom Witz,
care ne-a provocatzilnic inteligenfa, Donald Sussman.
;i
NoteSI
,
recomandiride Lecturi
caremi-a oferit judecatasa patrunzatoare.
Note

Mdrturisescca,in calitatede practicianal hazardului,m-am

concentratin primul rAndasuprapropriilor defectede gAn-
dire (qi ale catorvaoameni pe carei-am observatsauurmdrit
de-a lungul timpului). Am intenlionat totodati ca aceasta
cartesafie jucau;a,ceeacenu seimpacdfoartebine cu inclu-
dereade referinlecatrelucr[ri ;tiinfifice pentru fiecareidee,
ca sa-i dau un grad de respectabilitate. imi iau libertateain
aceast[secliunede a rafinaunele aspecte;i de a oferi refe-
-
rinle selective(de genul ,,citeqtemai departe") insa refe-
rinle legatede chestiunipe carele-am experimentatsingur.
Repetcd acestaesteun eseupersonal'nu un tratat'
La finalizareaacesteicompilalii,am observatca predo-
min[ subiectelelegatede naturaumana(mai alespsihologia
empirica)in daunasubiectelormatematice'Semneletimpu-
lui: sunt convinsca urmdtoareaedilie,candva,pestedoi ani,
va aveao mullime de referinle;i note despreneurobiologie
qi neuroeconomie.

Prefafd
Devia{ia retrospective: sau funda$ul de luni dimineala'
VeziFischhoff(1982).
 cunoagtereaclinicd: problemamedicilor
crinicienicare
nu stiu ce nu stiu nu preaiqi dau Dacap atunciq
;i seama.VeziMeehl(1954)
pentruoriginalasaintroducere.,,Este q
clarcaafirma{iadogma_
tica, afabila, auzitduneori de ra crinicieni, p
in consecinfd,
ca predicfiacrinica
<<natural5>>,fiind bazatape <infelegerea (To!i oameniidin familia Smith sunt inalli; el esteinalt,
realai>,
este superi_
oara,pur;i simplunu se sustineprin in consecin{iaparlinefamiliei Smith).
faptelede pAni acum.".
in cadrultestelorsale,in toatecazurile
in afardde unul, pre_
dicliile fdcuteprin miiroaceactuariare
au fost egaresau mai Registrulde realizariale populalieigeneralein privinla
bune decAtmetodeleclinice.Mai
rdu chiar: intr_o lucrare corectariiacesteiinferenfeesteextremde sarac.De;i nu se
ulterioara, s-a razg'ndit in privinla
acelei unice exceptii. obi;nuie;te sacitezimanuale,indrum cititorul spreexcelen-
Dupaoperalui Meehl,a existato lungd
tradifiede examinare tul manual al iui Eysenckpi Keane(2000),pentru o lista de
a opiniilor experfilor,confirmand articole de cercetaredesprediferiteledificultdli - aproape
acelea;irezultate.Aceasta
problema este valabild pentru 70% din populafie poatecomiteo asemeneagregeali!
aproapeflecareprofesie_ in
specialpentrujurnali;ti si economi;ti. Mintea milionarului: Stanley(2000).El a descoperit
vom discutain notele
urmatoareproblemaasociatda cunoaSterii (corect)cA bogalii qi-au ,,asumatriscuri" ;i a dedus(inco-
de sine.
Montaigne vs. Descartes:ii murlumesc
cercetatorului rect) ca riscul i-a imbogalit. Dacdar fi examinatpopulalia
in domeniurinteligenfeiartificiale de antreprenoriratafi ar fi dedusde asemenea(corect)ca
;i avidului cititor peter
McBurneypentru cd a adus in atenfia antreprenoriiequalisi-au ,,asumat;i ei riscuri".
mea aceastadiscu_
lie in Toulmin (1990).in privinfa acesteia,trebuie lurnaliEtii sunt ,,practici":Am auzit de cel pulin patru
sa fac
remarcatristd ca Descartesa fost ori cuvantul,,practic"din parteaiurnali;tilorcarc incearca
initial un sceptic(dupa
cum atesti experimentulsau mintal si-li iustifice simplificarile.Show-ul de televizitlne care
al demonului), insa
a;a-numitaminte carteziana mi-a cerutsdprezinttrei recomandaribursierei;i doreaceva
corespunde cuivacu u'apetit
pentru certitudini-in forma sa ,,pfactic",nu teorii.
originara,ideearui Descartes
era ca existafoartepufine certittrdini
in afaraunor afirmatii
deductivelimitate,nu ca toate lucrurile
la carene gdndim Prolog
trebuiesa fie deductive.
Afirmarea propozifiei consecvente: Conflictele matematicii cu probabilitatea: Unul este
Eroarea logica despre certitudini, celalalt despre exact opusul. Acest
esteprezentatain generaldupdcum
Llrmeaza:
lucru explica atAt de indelungata lipsa de respect a
384
3U5
 matematicienilorpuri fafd de domeniul
probabilitafii _ Erori cognitive in previziuni: Tversky 9i Kahneman
Ei
dificultateaintegririi ceror doud.Abia
de curand a primit (1971),Tversky;i Kahneman( 1982);i Lichtenstein,Fischhoff
denumireade -
"logica ;tiintei" titlul postum al lucrarii lui ei Phillips(r977).
|aynes(2003).in mod interesant,aceastacarte esteprobabil
Utopic/tragic: Eseistul;i proeminentulintelectual(;ti-
cea mai completdexplicaliedespre
matematicadomeniu_ intific) StevenPinkera popularizataceast[deosebire(origi-
lui - el reu$e$tesa foloseascaprobabilitatea
ca pe o extin_ nal atribuitd savantuluipolitic ThomasSowell).Vezi Sowell
derea logicii conventionale.
(1987),Pinker(2002).De fapt deosebireanu esteclara.Unii
ProeminentulmatematicianDavid Mumford,
medaliat oameni cred,de exemplu,ca Milton Friedmanesteun uto-
Field,secaiestepentrudisprefularatat
cdndvaprobabilitd;ii. pist, in sensulce toate releleprovin de la formelede guver-
El scrie in TheDawningof theAge of Stochasticity
(Mumford, nare;i ca a scapade acesteaar fi un panaceugrozav.
1999):,,Vremede peste doud milenii,
logica 'ui Aristotel a Failibilitate si infailibilitate: Peirce (intr-un proiect
dominat gandireainterectualiroroccidentari.
Toateteoriire pentru o carte carenu a mai fost scrisaniciodata)noteaza:
precise,toate modelele
;tiingifice,chiar modeleleprocesu_
lui de gAndirein sine, s-au conformat ,,Nimic nu poate fi mai pe deplin contrar filozofiei,rodul
in principiu hainei vielii qtiinfifice,decAtinfailibilitatea,fie ca este cuprinsa
strAnscroitea logicii.insd,dupa inceputurile
lor neguroase, in vechile capcaneecleziastice,fie sub masca<gtiin1ificd>
elabor'nd strategiide jocuri de noroc
;i numirAnd cadavre recentd." (Brent, 1993).Pentru o scurta ;i foarte placutd
in Londra medievala,teoria probabilitafii
;i inferenta sta- introducerein lucrarilelui Peirce,Menand(2001).Sebazeazd
tistica apar acum ca fundamentemai
solide pentru mode_ pe singurasabiografie,Brent (1993).
lele ;tiin1ifice,in specialcele ale procesului
de gdndire,;i
ca ingredienteesenfialeale matematicii
teoretice,ba chiar
ca fundamenteale matematicii.Noi propunem
cA aceastA
Capitolul1
schin-rbare totara in perspectivanoastra va afecta
practic Pozilia relativd comparati cu cea absoluti: Vezi Kahne-
toata matematicain secolulurmator...
man,Knetschqi Thaler(1986).RobertFrankesteun cerceta-
Curai sau nebunie: pentru o examinare
a notiunii tor interesant,care;i-a petrecuto partedin carieraanalizAnd
de ,,curaj"si ,,tupeu.., vezi Kahnemansi Lovallo (Igg3).
problernastatutului,rangului;i venituluirelativ:veziFrank
Vezi ;i discutiadin Hilton (200g).Mi_am
extrasideeadin (1985);i foarteplacutaiecturaFrank(1999).Ceadin urmA
prezentarealui Daniel Kahneman,
de la Roma,in aprilie includecliscufiidespreinteresantaproblemaa inifiatoru-
2 0 0 3( K a h n e m a n , 2 0 0 3 ) .
unde oameniirenunlala ni;te profituri
lui/respondetrtului,
386
\87
 ale emoliilor
nea;teptatepentru a-i priva pe alfii de o cota mai mare.O Elster(1998)se ocupade implicaliile sociale
persoanApropunealteia o cotade cAqtigde 100de dolari,sd Bestsellerul lui Goleman(1995)oferao explicaliesurprin-
e surprinzetor:
zicem.Ea poateacceptasau refuza.Dacdea refuzd.niciuna zator de completa(faptul ca estebestseller
dar nu pare si
nu primestenimic. suntemcon;tienli de iralionalitateanoastrf'
Rezultategi mai abjecteau fost descoperitede cerce- ne aiute cu nimic).
tdtorii care au studiat cAt de mult ar plati oamenii pentm
a scadeavenitulaltora:veziZizzo;i Oswald(2001).pe ace-
lasi subiect.vezi Burnharn(2003)(el a condusun experi-
Capitolul2
ment caremasuranivelurilede testosterondin schimburile Lumi Posibile: KriPke(1980)'
economice). a lui Deutsch
Lumi multiple: Vezicarteaexcelentscrisl
Serotonina gi ierarhia sociali: Frank (1999)include site al autoru-
(lgg7).Recomandtotodatao vizit[ pe amplul
o discufie. fi gasitain DeWitt
Iui. Lucrareafundamentaidinilial5 poate
Despre rolul social al psihopatului: Vezi Horrobin conline articolul original al lui Hugh
(2042). De;i s-ar putea sa aibd unele pultcte de vedere ;i Graharn(1973),ce
Everett.
extreme,cartearecenzeazadiscufiiledespreteoriile legate st[ri ale
Economia incertitudinii 9i posibilele
de succesulrealizatde psihopati.De asemenea, vezi Carter prezentarea cadru-
naturii: Vezi Debreu(1959)'Pentru o
(1999), pentru o prezentarea avantajului pe care unii matematice'vezi
Iui metodelorstare-spaliudin finan[ele
oameniil au in a fi separafide sentimentulde empatieqi de seaca 9i foarte'
Ingersoll (1987) (foarte structurata' de;i
compasiune. autorului)qi car-
foarteplictisitoare,la fel ca personalitatea
Emolii sociale:Damasio(2005):,,Unuldintre nunle- a lui Huang ;i
roaselemotive pentru care unii oameni devin conducatori tea mult incarcatade iargon de specialitate
axatape econonrie'
Litzenberger(1988).Pentruo prezentare
;i allii adepfi,pentru careatAtde mulli impun respect,are
mai putin de-a facecu abilitdfile sau cunostintelesi foarte veziHirshleifer;iRileY(1992)'
(2000)' Lu-
mult de-a facecu felul in careunele trdsaturifizice;i stilul Pentru lucririle lui Shiller: \'ezi Shiller
(inilial) controversata
tunuiindividdeclanseaza anumiteraspunsuriemotionalein crareasa mai tehnica se gaseqtein
Shiller(1981).Vezi'de asefflenea' Shiller(1990)'Pentruun
ceilalqi."
pentruo discu-
Bibliografie despre emofii: Pe'ntruo trecerein revista compilare:Shiller(1989)'Vezi9i Kurz(1997)
endogena'
a ideilor ;tiinlifice actuale,vezi excelentalticrarescurtaa Iie despreincertitudinea
in crestere
lui Evans(2002).Evansapartineunei speciinoi de frk:zofi/ Risc 9i emofii: Dat fiind interesul recent
s-a produs o
esei;ti,carecontemplatemelemajorecu o minte stiintifica. fald de rolul emolional in comportament'

388
abundenfade lucrari desprerolul emoliilor in privinta asu-
marii riscurilorsi evitarii riscurilor:Teoria,,risculuica sen-
timent": Vezi Loewenstein,Weber,Hseesi Welch (2001)
;i
Slovic,Finucane,Peters si MacGregor(2008a).pentru un
sondaj,vezi Slovic,Finucane,peters MacGregor(200Sb).
;i
VezitotodatdSlovic(1987).
Pentru o discutie despre euristica afectului: Vezi
Finucane,Alhakami,Slovic;i |ohnson(2000).
Emofii gi percepfie: pentru efecteleemotiilor asupra
percepfiei,vezi LeDoux(2002).
Euristica disponibilitigii (cdt de uEor ne vin lucru_
rile in minte): Tversky;i Kahneman(197S).
Incidenfa reali a catastrofelor: pentru o discutie
patrunzitoare, vezi Albouy (2002).
Despre zicale si proverbe: psihologii au examinat
multi vremenaivitateaoamenilorin situalii socialecdndse
confruntdcu proverbeplacut sunatoare.De exemplu,ince_
pand din anii'60, s-au efectuatexperimentein careoameni
au fost intrebafi daci ei cred ca un proverb are dreptate,
in timp ce unui alt grup i se prezentasemnificafiaopus6.
Pentruo prezentarea ilarelorrezultate,vezi Myers(2002).
Epifemomene: Vezi superbalucrareWegner(2002).
Capitoluls
Keynes:ATreatiseon probabiliryal lui Keynes(Keynes,19g9,
1920)rdmAne,in opinia multora,ceamai importantalucrare
despresubiect- mai alesludndin considerare vdrstafrageda
a lui Keynesin momentul scrieriiei (a fost publicatala ani
390
mulli dupd ce a terminat-o).in cadrulei, el dezvoltdnofiu-
nea critica a probabilitafiisubiective'
Lesgommes:Robbe-Grillet(1985)'
Istoricism pseudo-gtiinfific: Drept exemplu' reco-
mand FukuYama(1992).
nu
Temerile inscrise in genele noastre: Acest lucru
este adevdrat,in mod strict - trasdturilegeneticetrebuie
cum
activatecultural.Suntemprogramalipentru unelefrici'
ar fi ceade qerpi,insa maimulele carenu au vazut niciodata
frica
un $arpenu au aceastdteama.Ele au nevoies[ z[reasca
sa se
in trasdturilefacialeale altei maimule pentru a incepe
teama(LeDoux,1998).
Amnezia gi evitarea riscului: Damasio(2000)prezinta
pe
cazullui David,un pacientamnezic,carea ;tiut sa-i evite
(2000)'
cei carel-au abuzat.Vezi ;i Lewis,Amini si Lannon
Cartealor prezintao disculiepedagogicadespre"inva[area
cu
camuflatd"sub forma memoriei implicite, prin opozilie
memoriaexplicita(neocorticala)' Carteailustreazamemoria
ca o corelafiein conexiuneaneuronali,in locul unei inregis-
a
tr[ri de tip CD - ceeace explicarevizuireapost-eveniment
memorieide catreoameni.
de
De ce nu invildm din istorie?: Dou[ curente
a
interpretare.(1) Linia recentade cercetarein psihologie
Literatura de
,,strainuluipentru noi inqine" (Wilson 2002)'
specialitatedespre',imunitatea negliiat[",Wilson' Meyers
Gilbert qi Centerbar(2003)'
;i Gilbert (2001) si Wilson,
Literalmente,oameniinu invala din propriilereac!iidin
tre-
cut la lucrurilebune 9i rele.
Bibliografie desprebule: Existao tradilie indelungata'
vezi Kindleberger (2001),MacKay(2002),Galbraith(1991)'
 Chancellor(1999);i, desigur,Shiller(2000).Cu pulin efort,
Shillerar puteafi convinssd publiceo a douaedilie.
Managementul capitalului de termen lung: Vezi
Lowenstein(2000).
Stres si hazard: Sapolsky(1998) ofera o prezentare
popular5, pe alocuri ilara. Pe lAnga alte lucruri, autorul
se specializeazdpe efectul glucocorticoizilor,eliberafi in
momentelede stres,in atrofiahipocampului,stAnjenindfor-
mareade noi amintiri si plasticitateacreierului.Mai tehnic,
Sapolsky(2003).
Asimetriile creierului cu pierderi/cAgtiguri: Vezi
Gehring ;i Willoughby (2002).Vezi lucrarile lui Davidson
despreasimetriaanterioaraa creierului (un rezumat clar
si o prezentarepopularain Goleman,2003).Vezi gi Shizgal
(199e).
Dentistul qi teoria perspectivei: Kahnemansi Tversky
(1979).in aceastadisculie fundamentald,ei prezintaagen-
fii ca interesa{ide diferengegi resetAndu-qila zero nivelul
de durere/placere, ca ,,ancord".Ideeade baza este ce ,,ave-
rea" nu conteazS,ci doar diferenfelede avere,fiindca rese-
tareaanuleazaefectulacumularii.GAnde;te-tela f ohn, care
a atins suma de 1 milion de dolari de jos sau de jos, qi la
impactul asuprabunastarii lui. Diferenla dintre utilitatea
bogdfieigi utilitatea schirnbarilorin bogafienu esrebanala:
ducela dependenfade perioadade observare. De fapt,notiu-
nea,dusi la extrem,conducela revizuireacompletaa teoriei
economice:economianeoclasicanu va mai fi utila in afara
exercitiilormatematice.in literaturahedonistaau existat,
de asemenea, discutii animate:vezi Kahneman,Diener ;i
Schwarz(1999).
392
Capitolul4
Intelectualul public 9i ;tiin1ific: Brockman (i995) oferd
prezentiri de tip ,,indice biografic" despre noua tradi-
site-ul lui
lie intelectual5;tiinfifica. Vezi, de asemenea,;i
www.edge.org. Pentru pozifia unui fizician fa![ de rAzboa-
iele culturale,weinberg (2001).Pentruplezentareaintelec-
tualului public,vezi Posner(200?).Reline ca universitatea
FloridaAtlantic ofera un doctoratcu specializarea de inte-
lectual public - literalmente,fiindcd oamenii de ;tiiufa nu
au nevoiede asemeneaartificii.
Farsa:Sokai(1996).
Gena egoistd:Dawkins(1989,L976)'Hegel:in Popper
(ree4).
Cadawe exquis: Nadeau(1970)'
Generatorul: www.monash.edu'au'
Limbai qi probabilitate: Exist[ o legaturd foarte
gAn-
mare intre limbai qi probabilitate;a fost studiata de
ditori ;i oameni de ;tiinfa prin metodelesurori ale entro-
piei ;i teoriei informaliei- se pot reducedimensiunileunui
mesajprin eliminarearedundanfei,de exemplu;ce ramAne
este masuratclreptconfinut informalional 1caatunci cAnd
inchizi un dosar);i esteconectatde noliuneade "entropie"'
care reprezintagradul de dezordine,imprevizibilul care a
ramas.Entropiaeste o noliune foarte invaziva,fiindca are
legaturacuestetica;itermodinamica.VeziCampbell(198
pentruo prezentare literara;i Cover9i Thomas(1991)pen-
tru una ;tiinlifica,in specialpentrudiscufiadespre"entro-
pia limbii engleze".Pentru o abordareclasicaa entropiei
(1971)'de;i la acea vrenle conexiunea
;i artei, Arnheim
\93
dintre entropie ;i probabilitatenu era inca limpede.Vezi
Georgescu-Roegen (197I) pentru (probabil)o discufiedes-
chizatoarede drumuri despreentropiein economie.
Capitolul5
Efectul cazarmei de pompieri si convergenta opiniilor:
Existao mullime de disculii in lucrarilede psihologiedespre
convergenlaopiniilor,mai alesin domeniulselecfieiparte-
nerilor sau ceeace Keynesnumeqte,,concursulde frumu-
sete",intrucAt oamenii tind sa aleagdce aleg alli oameni,
provocAndo buclade feedbackpozitiv.
O manifestare interesanta este efectul autokinetic.
CAndoameniiprivesco lumina stalionaraintr-o camerd,ei
vad, dupa un timp, cd se miscd;i pot estima cantitateade
miscare,fara sa Etiecd esteo iluzie optica.Atunci cAndsunt
izolafi, subiecliiestimeazavitezeteribil de diferite de mi;-
care; cAndsunt testati in grup, ei convergspre o viteza de
miscarecomund:Vezi Plotkin (1998).Sornette(2003)oferd
o explicafieinteresantadesprebuclelede feedbackrezultate
din adunareain grup, scrisdintr-un limbaj uqor,dar extrem
de intuitiv matematic.
Biologia imitagiei: VeziDugatkin(2001).
Evolutia gi probabilite$le mici: Evolufia estein prin-
cipal un conceptprobabilistic.Poatefi pacalitade hazard?E
posibilsasupraviefuiasca cel mai pufin apt?Existaun curent
darwinist prevalent,numit darwinismnaiv, care considera
caoricespeciesaumembrualunei speciicareestedominant
la un moment dat a fost selectatde evolufiepentruca areun
394
avantajasupraaltora.Acestlucru rezultadintr-o ingelegere
greqitaa solufiei optime locale ;i globale,amestecatdcu
inabilitateade a scapade credinlain legeanumerelormici
(deducliiexageratepebazaunor seturi mici de date).Pune,
pur qi simplu,doi oameniintr-un mediu aleatoriuvremede
un weekend,sa zicemintr-un cazinou.Unul dintre ei se va
descurcamai bine decAtcelalalt.Pentruun observatornaiv,
cel care se descurcamai bine va aveaun avantaide supra-
vie(uire asupraceluilalt.Dacaeste mai inalt sau are o tra-
saturacare il deosebe;tede celalalt,aceastatrdsdturava fi
identificatd de catre observatorulnaiv drept o explicalie a
diferenteide adaptare.Unii oamenifac asta cu traderii - ii
fac sa concurezeintr-o competilieformala.GAndeqte-te tot-
odatala gAndireaevolulionistdnaiva,caresusline,,optima-
litatea" selecliei- fondatorulsociobiologieinu estede acord
cu aceastdoptimalitatecAndseaiungela evenimentelerare:
E.O.Wilson (2002)scrie: ,,Creieruluman a evoluatin mod
evidentpentru a se ata;a emofionaldoarde o mica arie geo-
grafica,de un grup limitat de semeni;i de doud sau de trei
generaliiin viitor. A nu ne uita nici departe,nici aiureaeste
elementar,intr-un sensdarwinist.Sunfeminclinafi,in ntod
hrcrent,sa igtorant orice posibilitateindepartatacare inca
nu necesitdexaminare. Estevorba,spunoamenii,doar de bun
simf.De ce gdndescatAtde ingust?Motir,ulestesimplu:este
o parte intipdritd a mo;tenirii noastredin paleolitic.Vreme
de sutede rnilenii,cei careau lucrat pentru cA;tiguripe ter-
men scurt,in cadrulunui cercrestrAnsde rudeqi prieteni,au
trait mai mult ;i au lasatmai mulli urma;i - chiar qi atunci
cind efortul lor colectiva facut ca domeniileqi impdrdliile
sa se prabuqeasca in jurul lor. Perspectivaindelungatacare
595
 i-ar putut fi salvape descendenfiilor indepdrtafiar fi nece-
sitat o viziune si un altruism dezvoltat,dificil de manevrat
instinctual."
Vezitotodate$i Miller (2000):,,Evolufianu are previzi_
une. ii lipseqteviziuneape termen lung a managenientului
unei companiide medicamente.o specienu poateacumula
capital de risc pentru a-;i pldti facturile,in timp ce echipa
sa de cercetare...
Fiecarespecietrebuiesi rdmanaprofita-
bila, din punct de vederebiologic,pentru fiecaregeneratie,
altfel dispare.Speciileau intotdeaunaproblemede flux de
numerar,careinterzic investiliilespeculativein viitorul lor.
Mai mult chiar,fiecaregendcaresta la bazafiecareiinovatii
potenlialetrebuie sd oblind profituri evolutivemai ridicate
decatgeneleconcurente,ori va dispirea inainte ca inovatia
sd evoluezemai departe.Acestlucru ingreuneazaexplicarea
inovatiilor."
Capitolul6
Pacilit de inclinafia negativd: primul incliciu clespreo
explicatiea popularitatiirezultatelornegativinclinatepro-
vine din lucrarilede specialitatetirnpurii desprecomporta-
mentul sub incertitudine,pri' ,,problemanumerelormici".
Tversky;i I(ahneman(1971)scriu:,,Consideram ca oame-
nii vad o mostra aleatoriedintr-o populatieca fiind foarte
reprezentativa,adica o populatiecu toate caracteristicile
esenfiale."consecinfaeste eroareainductiva:o incredere
exageratain capacitateade a deduceproprietafilegenerale
396
din faptele observate,,,incredereainoportuna in tendin-
lele timpurii", stabilitateatiparelorobservatesi tragereade
concluzii cu un nivel rnai mare de iucredereataqatddecat
pot garantadatele.Cel mai grav,agentul gase;teexplica-
!ii cauzalesau,poate,atributedistribugionale care ii con-
firmi generalizarea neintemeiata.Esteu;or de observatcd
,,numerelemici" sunt accentuateprin inclinafie,de vreme
ce,in majoritateatimpului,varianlaobservatava fi mai joasd
decAtceaadevarat5. Acum, ia in calculca esteo certitudine
ca in via1a,spre deosebirede un laboratorsau utl cazinou,
nu observdmdistribulia de probabilitatedin care se extrag
variabilelealeatorii:nu vedemdecAtrealizarileacestorpro-
cesealeatorii.Ar fi frumos sa putem, dar in continuarenu
vom putea mdsuraprobabilitalilea;a cum facemcu tempe-
ratllra sau inailimea ltuei persoane.Acest lucru inseamna
ca, atunci cAndcalculim probabilitatiledin dateletrecute,
facem presupuneridespreinclinafia generatoruluide serii
aleatorii- toatedatelesunt condilionatede un generator.Pe
scurt,prin intermediulpachetelorinclinatede date,intri in
joc carnuflareaproprietAfilorgi avemtendinlade a credece
vedem.Taleb(2004).
Filozoful se ioaci uneori de-a omul de gtiinli:
Nozick(\993).
Economie de Hollywood: De Vany(2005).
Oarnenii sunt sensibili Ia semn, mai degrabi decAt
(2004).
la magnitudine: F{see;i Rottenstreich
Critica Lucas:l,ucast 1978).
39/

Capitolul7
Cartea lui Niederhoffer: Niederhoffer (1997).
Enigma de inducfie a lui Goodman: Putem conduce
aceastaproblemaa inductiei pe un teritoriu mai dificil cu
ajutorul urmitoarei enigme.Sapresupunemcd piala creste
in fiecarezi, vreme de o lund. Pentrumulli oamenicu gus-
turi inductive ar putea confirmateoria ca ea cre;te in fie-
care zi. Dar gAndeqte-te:ar putea confirmateoria cd urca
in fiecare zi, apoi se prdbuge$te- nu suntem martorii unei
piele in ascensiune,
ci a uneia careurcd;i apoiseprabu;e;te.
CAndobserv[m un obiect albastrueste posibil sa spunem
cd observim cevaalbastrupAndin momentul r, dincolo de
care acestaesteverde- cd acestobiect nu estealbastru,ci
,,albasverde". in consecinfd,conform aceleiaqilogici, fap-
tul ca piata a urcat mereu poate confirmaca se va prabusi
mAine!Confirmaca observan-r o piala in cre;tere-prabu;ire.
VeziGoodman(1954).
Lucrdri de Soros:Soros(1988).
Hayek: Vezi Hayek (1945);i profeticul Hayek (1994),
publicatprima data in 1945.
Personalitatea lui Popper: Magee(1997);i Hacohen
(2001).De asemenea, o explicafieantrenantain Edmondssi
E i d i n o w( 2 0 0 1 ) .
CapitolulB
Milionarul de l6ngi noi: Stanley(1996).
398
Enigma sporului titlurilor de participafie: Exista o
disculieacademicaactivadespreenigma,,sporuluititlurilor
de participafie",,,spor"insemnAndin cazul de fald o depa-
;ire a performanlelorstocurilorde acliuni in raport cu obli-
galiunile gi cdutareaunor posibileexplicaliipentru aceasta.
S-a acordatfoarte pufind atenlie posibilitalii cd sporul s-ar
puteasdfie o iluzie opticacauzatdde deviafiade supravielu-
ire - saucd procesuls-arputeas[ includaprezenfaLebedelor
Negre.Se pare ca disculias-a mai lini;tit pulin dupa decli-
nul pielelor titlurilor de participafiedupd evenimenteledin
2000-2002.
Capitolul9
Efectul seriei norocoase: Gilovich, Vallone qi Tversky
(1e8s).
Analigtii bursieri pacili[i de ei inqigi: Pentru o com-
parafieintre anali;ti;i cei careintocmescprognozelemeteo,
vezi Taszka;i Zielonka(2002).
Diferen{ele de rentabilitate: Vezi Ambarish ;i Siegel
(I996). Plictisitorulprezentatorcomparade fapt ,,rapoarte
Sharpe",adicavenituri aiustatein funclie de devialiile lor
standard (ambele anualizate),numite dupa economistul
financiar William Sharpe,insa conceptula fost folosit in
mod obi;nuit in statisticaEinumit,,coeficientul de varia(ie"-
(Sharpea introdtts conceptttlin contextul teoriei norma-
tive privind stabilireaprefurilor activelor,pentru a calcula
rentabilitateaa$teptataa portofoliului,dat fiind un anumit
profil de risc,ntt ca un dispozitivstatistic.)NelinAndcont
399
de devia{ia de supravietuire,pe parcursul unei perioade
de douasprezece luni, ludnd in calcul distribulia gaussiana
(foarte generoasa), diferenlele,,raportuluiSharpe"intre
doi managerinecorelafiar depati 1,8,cu o probabilitatede
aproape50%.Vorbitoruldiscutadesprediferenlein ,,rapor-
tul Sharpe"de 0,151ChiarpresupunAnd o fereastrade obser-
vare de cinci ani, un lucru foarte rar pentru manageriide
fonduri de hedging,lucrurilenu se imbunatafescpreamult
Valoarea scaunului: Chiar;i atunci, printr-o deviafie
de atributie,traderii au tendinta sd creaddca venitul lor se
datoreazacompetenlelor
lor, nll,,scaunului"sau,,concesiu-
nii" (adicavalorii fluxului de ordine).Scaunulare o valoare,
deoarece,,cartea"specialistuluiBursei de Valori din New
Yorkvaloreaza sumedestulde mari:VeziHilton (2005).Vezi
;i Taleb(1997)pentru o discufiedespreavantajulde timp si
de loc.
Exploatarea datelor: Sullivan,Timmermannsi White
(reee).
CAinii care nu latrd: ii mullumesc corespondentu-
lui rneu FrancescoCorielli din Bocconipentru remarcasa
d e s p r em e t a - a n a l i z A .
Capitolul10
Retele:Arthur (1994).VeziBarabasi(2002),Warts(2005).
Dinamici neliniare: Pentru o introducere clespre
dinamicineliniarein finan1e,vezi Brock;i De Lima (19951
qi Brock,Hsiehgi LeBaron(1991).Vezitotodatarecentasi,
cu sigtrranfa,cea mai completalucrare,Sornette(200S).
400
Sornettenu se limiteazddoarla a caracterizaprocesuldrept
o coadagrasaqispunec[ distribuliaprobabilitdfiiestedife-
rita de ce am invalatnoi la cursurileintroductivede finanfe'
El studiazl punctelede tranzi{ie:de exemplu,vAnzarileunei
cdrli, care se apropiede un punct critic, dupa care ele vor
explodade-a dreptul.Dinamicalor, condilionatade creqte-
rile trecute,devineanticipatoare.
The Tippittg Point: Gladwell (2000). in articolul care
a precedatcartea(Gladwell,1996)scrie: ,,Motivul pentru
careacestlucru estesurprinzdtoresteca oameniiprefer[ sa
gAndeasca in termeniliniari'..imi amintesccum m-am con-
fruntat cu acelea;iintrebdriteoreticecAnderamcopil,incer-
cAndsa-mi pun ketchuppestemasade prdnz.Ca tofi copiii
care intAlnescpentru prima data o problema,am presupus
ca solulia esteliniard: cd loviturile constantin creqterela
bazasticleivor aveadrept rezultatcantiteli constantin cre;-
tere la celdlaltcapat.Nu aga,mi-a zis tata 9i mi-a recitatun
refrencare,pentrumine, ramAneceamai concisddeclaralie
a neliniaritdliifundamentalea vielii de zi cu zi: <Ketchupde
tomateintr-o sticld- Nu iesedeloc9i-apoi,tot deodata'>"
Pareto: inainte sa avem o utilizare generalizataa
curbei tip clopot,luam ideile lui Pareto despredistribulie
mult mai in serios- emblemasa este contribulia deviafii-
lor mari la proprietdlileglobale.Elaborariulterioareau con-
dus la aqa-numitele distribufii Pareto-LevysauLer'ry-Stable,
cu (in afara cazurilorspeciale)unele proprietali destul de
defectuoase(fardrata de eroarecunoscuta).Motivelepen-
tru care economiqtiinu le-au agreatniciodata sunt ca nu
oferi proprietalimaleabile- economiqtilorle placesa scrie
lucrari in care ofera iluzia solu[iilor, in specialsub forma
401
 undeliniari-
rdspunsurilor matematice.O distribulie Pareto-Levynu serios,cu excepliachestiunilorfoartespecifice'
le ofera acestlux. Pentru discufii economiceale ideilor lui tatease fustifica.
Pareto,vezi Zajdenweber(2000),Bouvier (1999).Pentru o
prezentarea matematicii distribuliilor Pareto-Levy,vezi Capitolul11
Voit (2001)pi Mandelbrot(1997).Existao recentdredesco-
Am imprumutat expresla
perire a dinamicii legii puterii. Intuitiv, o distribufiea legii ,,Orbirea" fali de probabilitate:
puterii are urmatoareaproprietate:dacaexponenliiputerii de la Piattelli-Palmarini(1994)'
esteu;or de
ar fi2, atunci ar existade 4 ori mai multi oamenicu un venit Discutarea ,,rationalitelii": Conceptulnu
mullime de dome-
mai mare de 1 milion de dolari decAtoamenicu 2 milioane mAnuit.intrucAt a fost exploatatintr-o
ca o teorie norma-
de dolari.Efectulesteca existao probabilitatefoartemicdde nii, economi;tii l-au dezvoltatmai mult
un asemenea
a aveaun evenirnentcu o devialieextremde mare.in plan ;i tiva a alegerii.De ce au manifestateconomiEtii
esteun concept
mai general,dacdse da o deviafiex, incidenlaunei devialii interespentru el? Bazaanalizeieconomice
sub nofiu-
a unui multiplu de x va fi acel multiplu la un exponentde al naturii umane ;i al rafionalitalii intruchipat
puteredat. Cu cAtexponentulestemai mare,cu atAt proba- nea de homoeconomicus.caracteristicile ;i comportamentul
bilitateaunei devialii mari estemai micA. acestuihomoeconomicussuntincluseinpostulatelealegerii
(mai mult este intot-
Remarca lui Spitznagel: in Gladwell(2002). consumatorului;i includ insalietatea
(coerenla
Nu lua in serios ,,corela{ia" ti pe cei care folosesc deaunadepreferatlui mai pulin) ;i tranzitivitatea
scrie: "Este
acest cuvint: Acela;i iluminat ,,A." m-a invalat cAteceva globalain alegere).De exemplu,Arrow (19S7)
a termenului
despreeroareanotiunii de corelalie.,,Nupari safii corelatcu demn de remarcatfaptul ca utilizareazilnica
economistului'de
nimic" esteceamai intdlnita acuzape careo primesccAnd ,,rationalitate"nu corespundedefiniliei
maximizarea unui
imi pun in aplicarestrategiade depistarea evenimentelor tranzitivitate;i completitudine,adicdde
de exploatare
rare.Urmatorulexempluar puteafi ilustrativ.Un instrument lucru. inlelegereaobi;nuit[ este,in schimb'
solid ;i a;a mai
de tranzactionareneliniar,cum esteo opliuneput,vafipozi- complet[ a informaliilor, de ralionament
tiv corelatcu activeledebaza,pe mai multe esantioanede departe."
mod de a-l
parcurs(sazicemca opliuneaput expirela o valoarezerope PoatecA,pentruun economist'cel maibun
o piala a ur;ilor, fiindcapiafa nu a scazutsuficient),in afara vedeaestemaxinr\zarea,careducelaosolu(ieunicA..
ce?In pri-
doar daca,desigur,ea isi scoatebanii ;i depa;e;telovitura, Chiar Eia;a, nu esteu;or' Cine maximizeaza
colectivaqi
cazin carecorelafiase inverseaza din plin. Cititorul ar trebui mul rAnd,existaun conflict intre rafionalitatea
de Keynesin
sa-;i ingaduiefavoareade a nu lua nofiuneade corelaliein ceaindividuala(,,tragediamul1imilor",vizuta
403
402
 parabolasa a stadionului,unde strategiaoptima a unei per-
soaneestesd steain picioare,insi la nivel colectiv,strategia
optimd esteca toata lumea sa rdmAnaagezata). O alta pro-
blema se observain teoremaimposibilititii votantului a lui
Arrow. Ia in consideraresi urmdtoareaproblemaa votantu-
Iui: oameniivoteaza,insaprobabilitateade a obtineci;tiguri
de pe urma votului poatefi mai mica decAtefortul consumat
in mersulpAnAla sectiaelectoralA. VeziLuceqi Raiffa(IgS7)
pentru o discutiedespreacesteparadoxuri.
Refine cd bibliografia despre alegerearalionala sub
incertitudine este foarte cuprinzdtoare,interdisciplinara,
de la teoria evolufionistaa jocurilor la gtiinfa politica.Dar,
dupa cum a subliniat John Harsanyiin mod grosolan:Este
normativa;i a;a estedestinatsd fie.Aceastaesteo declarafie
eroica:a spunecd economia;i-a abandonatpretenfiiletti-
inlifice gi a acceptatca nu descriefelul in careoameniichiar
acfioneazd,ci mai degrabdcum ar trebuisa acfioneze.Asta
inseamnaca a patruns pe un alt tarim, cu totul diferit: cel
al filozofiei(de;i nu chiar ceaetica).Prin urmare,un individ
o poate acceptape deplin si ar trebui sa urmdreascasa se
comporteca un om neoclasic.Dacapoate.
Ultim/proxim, ca o solutie la unele probleme de
ralionalitate: Teoreticieniievolulionistifac distinclia din-
tre cauzaproxima;i cauzaultima.
Cauzaproxima:MdnAncpentruca mi-e foame.
Cauzaultima: Dacanu a; fi avut impulsulde a mAnca,
a; fi parasitcu grafiebazinulgenetic.
Acum,dacainvocamcauzeleultime,o mullimede com-
portamentedesemnate,in plan limitat, ca fiind irationale
(precum problema votantulr-ri,prezentataanterior) pot fi
444
interpretatedrept ralionale.Explicaaltruismul: de ce !i-at
asumaun risc mic pentru a salvaun strdinde la inec?in mod
vizibil, avAntulde a aiuta ne-a adusastizi pAni aici'
VeziDawkins(1989,1976);i Pinker(2002)pentrudeta-
lii suplimentaredesprediferenlA.
Ragionalitateqiscientism:Lasugestiacoresponden-
tului meu PeterMcBurney'am descoperitromanul l{oi'
de
in
EvgheniZamiatin,o satira despreRusialeninista,scrisa
'20 gi amplasataintr-un viitor indepartat,intr-o vreme
anii
in care ideile ralionaliste;i tayloristeau biruit, eliminAnd'
aparent,intreagaincertitudine;i irafionalitatedin viala'
Ra[ionalitatea limitati: Simotr(1956),Simon (1957)'
Simon(1987a);i Simon(1987b).
Berridge
Aparilia neurobiologiei ralionalitilii:
(2003) acordd ragionalitafiio dimensiuneneurobiologica'
folosinddouadintre celepatru utiliteF ale lui DanielKahne-
man (utilitateaexperienfei,amintirii,prezicerii;i deciziei)
decizieio depa;e;te
;i setAndiralionalitateadacautilitatea
pe cea a prezicerii.Exista o dimensiuneneuronalapentru
o asemeneaira[ionalitate:acliuneadopaminei in creierul
mesolintbic.
in
Compila[ii de lucrdri despre euristici ;i devia{ii'
patru volume: Kahneman,Slovicgi Tverskv(1982)'Kahne-
(2002)
man ;i Tversky(2000),Gilovich,Griffin ;i Kahneman
;i Kahneman, Diener;i Schwarz(1999)'
(1996)
Doui sisteme de rafionament: Vezi Sloman
Frederick
qi Sloman(2002).Vez.irezumatulin Kahnenlansi
(1980) fi
(2002).Pentru euristicil afectului,vezi Zaionc
Z a i o n c( 1 9 U 4 ) .
40!
 Psihologia/sociobiologia evolutionisti: Cel mai u;or
de citit esteBurnhamqi phelan (2000).vezi Kreps Davies
(1993),pentrucadrulgeneralal ecologieica optimizare.
si Wilson(E.O.,2000),Winston(2002),desenele
Zarate(1999),Pinker(t997) si Burnham(tgg1).
Modularitate: vezi lucrdrilefundamentaleale lui Fodor
(1985),pentru filozofie
I ;i ;tiinfa cognitiva,;i Cosmidessi
Tooby(1992),pentru psi hologia evolutionistd.
I
Sarcinade selecfieWason(inclusdin aproapefiecare
carte desprepsihologiaevolutionisti) este urmitoarea. Sa
luam in considerareacestedouateste:
Problema1: Sd presupunemca am un pachetde cdrfi,
fiecaredintre acesteaavdndo litera scrisape o parte pi un
numar scrispe cealaltaparte.Sdpresupunemcd,in plus,eu
sustin ca urmStoareareguld este adevdrata:dacao carteare
o vocalape o parte,atunci are Ltnnumdrpar pe cealaltdparte.
Imagineaza-lica ili arat acumpatru cdrli din pachet:E 6 K 9.
ce carte sau ce carli trebuie si intorci pentru a decidedacd
regulaesteadevdratisaufalsa?
Problema2: E;ti barman intr-un ora; in care vdrsta
legald pentru consumulde alcool este de douazeci unu
de ani ;i te simli responsabilpentru incalcarearegulilor.Te
confrunti cu urmatoareresituatii ar trebui sd le ceri cri-
;i
entilor sa-!i arate fie buretinur,fie ce beau.pe care dintre
urmatorii patru clienti va trebui sa_iintrebi?
1 . p e c e l c a r eb e ab e r e ; 2 .p e c e i p e s t ed o u a z e c i ; u
d e a n i ; 3 . p e c e lc a r eb e aC o l a ; 4 .p e c e i s u bd o u a z e csi i u n u
d ea n i .
De;i ambeleproblemesunt identice(estelimpedeca
trebuie sa verifici doar prima ultima dintre cere
;i
406
situafii),maioritateapopulafieigre;e;te prima problemaqi
o nimere;tepe a doua.Psihologiievolufioni;ti credca defec-
;i
Vezi tul de rezolvarea primei problemegi uqurinlamanifestatain
lui Evanssi cazulceleide-adouasunt o dovadaa modululuide detectare
a trisorului - gAnde;te-tepur;i simpluca noi ne-amadaptat
la punereain aplicarea sarcinilorde cooperare;i c[ ii iden-
tificam rapid pe cei carecirculape blat.
Criterii de modularitate: imprumut din prezentarea
lingvisteiElisabethBates(Bates,1994)celenoua criterii ale
modularitatiiale lui Fodor (in mod ironic, Bateseste scep-
ticd relativ la subiect).Criteriile de informalie-procesare
sunt: incapsularea(nu putem interveni in funclionarea
unui modul), incon;tienla, viteza (asta este scopulmodu-
lului), rezultatelesuperficiale(nu avem nicio idee despre
paqii intermediari) ;i eliminarea obligatorie (un modul
genereazaie;iri predeterminatepentru intrlri predetermi-
nate).Criteriilebiologicecarele diferenliazade obiceiurile
inva[atesunt:universalele ontogenetice (sedezvoltain sec-
venle caracteristice),localizarea(utilizeazasistemeneuro-
nale dedicate);i universalelepatologice(moduleleprezintS
patologii caracteristicein rAndul populaliilor).in cele din
;i
urmd, cea mai importanta proprietatea modularitalii este
specificitateadomeniului.
Cn4i despre creierul fizic: Pentru ierarhiareptilian/
limbic/neocortex,vezi descrieri neprotocolarein Ratey
i nu (2001),Ramachandran ;i Blakeslee(1998),Carter (1999),
Carter(2002),Conlan(1999),Lewis,Amini ;i Lannon(2000)
; i G o l e m a n( 1 9 9 5 ) .
Creierul emo{ional: Danlasio (I994) ;i LeDoux
(1998).Bechara,Damasio,Damasion9i Tranel(1994)arata
Datru
407
 degradareacomportamentuluide evitarea riscului la paci-
(Gigerenzer, 2000).Vezi;i Gigerenzer,Czerlinskisi Martignon
entii cu leziuni in cortexurfrontar ventromediar, parte
o a (2002).
creieruluicare ne leagade emofiile noastre.Emotiile par
a Exemplul medical: Bennett (1998).Este discutat,de
juca un rol critic in amberesensuri.pentru
nour domeniu asemenea,gi in Gigerenzer,Czerlinskigi Martignon (2002).
al neuroeconomiei,vezi discutiile din Glimcher (2002)
ri EuristicileEidevia[iileo catalogheaza drept o eroarea ratei
Camerer,Loewensteinsi prelec(200S). de baz5. Teoreticieniievolulioniqti o impart in domeniul
sensibilitatea la pierderi: Reginecd pierderire general (probabilitate necondilionata),prin opozilie cu
con-
teazamai mult decatcAstigurile,dar te desensibili domeniulspeciflc(condilional).
zezi rapid
la ele (o pierderede 10 000 de dorari este mai bund Behaviorism financiar: VeziSchleifer(2000)gi Shefrin
dec6t
zecepierderi de I 000 de dolari).ca;tigurile conteazd (2000),pentru o recenzie.Vezi si Thaler (1994b)si lucrarea
mai
pulin decAtpierderile,iar cA;tigurilemari, chiar;i originalaa lui Thaler(1994a).
mai putin
(zececA;tiguri de 1 000 de dolari sunt mai bune Adaptiri specifice domeniului: PldmAnii nostri sunt
decAtun
cdqtigde 10 000 cledolari). o adaptarespecificadomeniului,menili sa extragi oxigenul
Banda de alergare hedonisti: Regretatulmeu prieten din aer;i sd-l depoziteze in sdnge;ei nu sunt fAculisa cir-
Jimmy Powersse dadeapestecap sa_miarate cum banche_ cule sAngele.Pentru psihologii evolutioni;ti, acela;i lucru
rii de investitii foarte bogali se simfeaumizerabir estevalabilqi pentruadaptdrilepsihologice.
dupa o zi
proast5.La ce e bund toata aceastaaverepentru Procesul opac: Pentrupsihologiicareaparfintradiliei
ei dacase
adapteazala ea in a;a fel incdt o singurazi proastapoate euristicii;i devialiilor,SistemulI esteopac,adicanu este
anihila toate succesele trecute?Dacarucrurilenu se acumu- congtientde sine.Acestaseamandcu incapsularea;i incon-
leazabine, atunci rezurtaca oameniiar trebui si urmeze qtienlarnodulelordiscutateanterior.
un
set diferit de strategii.Aceasta,,resetare,. Flux: VeziCsikszentnrihalyi (1993);i Csikszentrnihalyi
arata legdturacu
teoriaprospectelor. (1998).Le citezpe amAndoui,ca sdfiu sigur,dar nu qtiu daca
Dezbatere: Gigerenzer(1996),Kahneman Tversky existavreo diferentaintre cele doua cdrti: autorul pare sa
;i rescrieaceeaEi ideegeneralSin felurite moduri.
(1996);i Stanovich West (2000).Teoreticienii
;i evolufio_
ni;ti sunt considerafia aveao viziunepangiossiana: Subestimarearezultatelor posibile: Ililton (2003).
evoru- Neurobiologia contactului vizual: Ramachandran qi
lia rezolva totul. in mod ciudat,dezbaterea estearnard,nu illakeslee(1998) despre centrelevizuale care proiecteaza
din cauzadi'erge'teror mari cleopinii, ci crincauza
ceror cAtreamigdala:,,Oameniide qtiinlAcareinregistreaza ris-
mici. ,6rr'sticisimprecarene fac ntai cte;tep{i
estetitlul unei punsurilecelulareir-ramigdalaau descoperitca, pe lAngA
compilaqiide articoleare rui Gigere'zersi are coregiror
rui cii raspundla expresiilefacialeqi la emofii,celulele
faptr"rl
408
reacfioneazi;i la directiain careprivescochii. De exemplu,
o celulase poatedeclan;adaci o altd persoanaseuita direct
la tine, in timp ce o celuldvecindse va declanqadoar dacA
privireaaceleipersoaneesteevitat[ cu o fracfiunedintr-un
centimetru.Acest fenomen nu este surprinzator,avAndin
vedererolul important pe care il ioaca direc{ia privirii in
comunicareasocialaa primatelor - privirea sovaielnicaa
celui vinovat,rusinat saustAnienit;privireaintensa,directa
a indragostituluisaucautaturaamenintitoarea inamicului.,.
Capitolul12
Porumbei in cutie: Skinner(1948).
lluzia cunoa$terii: Barbersi Odean(2001)prezintd o
discufiedesprelucrdrilede specialitatelegatede tendintade
a faceinferenlemai puternicedecatgaranteazadatele,lucru
pe careei il numesc,,iluzia
cunoa;terii".
Capitolul13
Scepticii arabi: al-Ghazali(1989).
Cartea lui Rozan: Rozan(1999).
Contabilitate mintal5: Thaler (1980) ;i Kahneman,
Knetch;i Thaler(1991).
Teoria portofoliului (vai!): Markowitz(1959).
Paradigma conventionali a probabilitdfii: majorita_
tea disculiilordespregAndireaprobabilistica,in specialdin
literaturafilozofica,reprezintavariatiiminore ale aceleiagi
paradigme, cu succesiuneaurmatoarelor contributiiistorice:
41.0
Chevalier rie M6r6, Pascal,Cardano,De Moivre, Gauss,
Bernouilli,Laplace,Bayes,von Mises,Carnap,Kolmogorov,
Borel, De Finetti, Ramseyetc. Totu$i,acestease referd la
problemelede calculal probabilitefii,incarcatede probleme
tehnice,insa unele despicafirul in patru qi sunt, ca sa fiu
peiorativ,academice. Ele nu sunt de mare aiutor pentru car-
-
tea de fala pentru cd,in ciudaspecialitdqii mele,ele nu par
sa fie de niciun folosin chestiunipractice.Pentruo recenzie
a acestora,indrum cititorul catre Gillies (2000),Von Plato
(1994),Hacking(1990)sau,cel mai popular ;i mai ugor de
citit, impotrivazeilor (Bernstein,1996),care se inspira masiv
din FlorenceNightingale David (David, 1962).Recomand
impotrivazeilor,a lui Bernstein,drept o prezentarepldcutd
a istoriei gdndirii probabilisticein inginerie ;i ;tiinfe grele
aplicate,insa sunt in dezacorddeplin cu mesaiulsaudespre
mdsurarearisculuiin ptiinfelesociale.
Repetideea:pentru filozofii care opereazaca atare in
domeniul probabilitalii, problema pare una de calcul. in
aceasti carte,problemaprobabilitSliieste in mare parte o
chestiunede cunoaqtere, nu una de calcul.Considercaaceste
calculesunt doar o notd de subsolin privinla subiectului.
Problen'ra realdeste:de unde oblinem probabilitatea?Cum
ne schimbamcredinlele? Am lucratla problema,,parierii cu
zarulgre;it": estemult mai importantsdne damseamacezar
folosimatuncicAndpariemdecAtsadezvoltamcalculesofis-
risculuide a avea,sa
ticatedesprerezultateqi sArreexpLtnem
zicem,an zarcu nimic altcevadecAtcifra 6. in economie,de
exemplu,avemmodelefoarte amplede calculede risc,care
se bazeazape ipotezefoarte ;ubrede (de fapt, nu ;ubrede,
ci pur ;i simplugre;ite).Suntemaburili de matematica, dar
4I1.
 altcevaestegresit.Stabilireaipotezelorcorectes-arputeasa
contezemai mult decdta aveaun model sofisticat.
O problemainteresantaestechestiunea,,valorii supuse
riscului",in careoameniii;i imagineazaca au o metodade a
inlelegeriscul folosind,,matematicicomplexe"si efectuAnd
predicgiidespreevenimentelerare - considerAndca au fost
in stare sa observedistribugiileprobabilitd(iipe bazadate-
lor trecute.Cel mai interesantaspectcomportamentaleste
c5 promotorii ideii nu par sd-;i fi testat propriul registrude
prediclie,un alt tip de problemaMeehl.
GAnditori gi filozofi ai probabilitdfii: probabilceamai
pAtrunzatoare cartescrisavreodatdpe acestsubiectrdmAne
A Treatiseon Probability al marelui fohn Mavnard Keynes
(Keynes,1989,1920), pestecare,in mod surprinzator,nus-a
a;ternut praful- cumva,tot cecredemca descoperimsepare
cd a fost dejarostit in cadrulcar!ii (de;i, caracteristicpentru
Keynes,intr-un mod complicat).De pe listelede gAnditoriai
probabilitatiifurnizatede obiceilipse;te,in mod nemeritat,
Shackle,care a aprofundatsubiectulprobabilitdfii subiec-
tive. Majoritateaautorilor omit, de asemenea,contributiile
relevanteale lui IsaacLevi asupraprobabilitaliisubiectiveqi
a legaturiloracesteiacu credinta(Levi,1970),carear trebui
sa fie o lecturdobligatoriein acestdomeniu (sunt impene-
trabile,dar rneritaincercarea). E pacat,pentru ca IsaacLevi
esteun gdnditorprobabilistic(prin contrastcu ult calculator
probabilistic).Lipsegtetotodataepisremologul probabilita-
f ii Henry Kyburg(Kvburg,1983)(preadificil de cirit).
O observatiedesprefilozofi,prin cornparafiecu oamenii
de ;tiin1a,estecd ei par sAlucrezeintr-o manierafoarteete-
rogenasi contpartimentata: probabilitatea in filozofieeste
4r2
abordatain diferite ramuri: logica,epistemologie,alegere
ralionald, filozofia maternaticii,filozofia ;tiinfei' Este sur-
prinzator faptul ca NicholasReschera susfinut un patrun-
zator discursprezidenfialdin partea Asocialiei Filozofice
Arnericanepe tema norocului (publicatulterior sub forma
de carte,numita Lttck,veziRescher, 1995),fara a abordaprea
mult problemeledin literaturafilozoficaqi cognitivddespre
probabilitate.
Problemele cu mesaiul meu: Refine ca mulli cititori
aparlinend profesiilor tehnice, de exemplu ingineriei, au
manifestato oarecaredificultate in a observaconexiunea
dintre probabilitateqi credinlagi importanlascepticismului
in managementulriscului'
Capitolul14
Stoicism: Disculii modernein Becker(1998);i Banateanu
(2001).
Post-scriptum
Incertitudine gi pldcere: Vezi Wilson $'a' (2005) pentru
efectulaleatoriuluiasuprastarilorhedonisticepozitive.
Aspectul fizic ;i succesul:Vezi (Shahani;'a', 1993;
Hosoclaq.a.,1999).Prietenulmeu PeterBevelinmi-a scris:
ma gAndesc
,,CAncl lii iudecareagreqitaa personalitalilor'imi
amintescmerellde sherlockHolmes,in semnulcelorpatru,
al lui Arthur conan Doyle.<Estede o importanlacriticasa
nu ingadui ca iuclecatasa,!i fie.distorsionatade calitalile
413
personale.Te asigurcd ceamai incAntdtoarefemeiepe care
am cunoscut-ovreodat[ a fost spAnzuratdpentru ca a otravit
trei copilasi,ca sd pund mAnape banii de asigurareqi ca cel
mai respingator om intalnit de mine estecinevacarea chel-
tuit aproapeun sfert de milion de lire pe sdraciiLondrei.>>"
Maximizare: Lucrdrilede psihologies-au concentratpe
maximizare,in termenii alegerii,nu in termeni legati pro-
priu-zis de optimizare.Merg mai departe,analizAndactivi-
tatea de optimizarein viafa cotidiana.Pentruo sintezdsi o
recenziea impactuluihedonistical maximizariisi desprede
ce,,maipufin inseamnamai mult", vezi Schwartz(2003).Yezi
tot Schwartz;.a. (2002).Pentrulegaturacauzalddintre nefe-
ricire ;i goanadupabeneficiimateriale,vezi Kasser(2002).
Data decesuluitdu: ii datorezaceastaultima ideelui
GerdGigerenzer.
Comportament imprevizibil: VeziMiller (2000)pentru
disculiaacestuiaspectin biologie.Vezitotodatasi aplicatiile
lui Lucas(1978)asupraunei politici monetarealeatorii,care
contraziceaqteptarile.
Referin[e
Albouy, Frangois-Xavier, Le temps des catastrophes, Descartes & Cie,
Paris,2002.
Al-Ghazali, ,,Mikhtarat Min Ahthar Al-Ghazali", in famil Saliba, Tarikh Al
FalsafaAI Arabiah, Al Sharikah Al Ahlamiah Lilkitab, Beirut, 1989.
Ambarish, R. gi L. Siegel, ,,Time Is the Essence",in RISI(, vol. 9, nr. 8, 1996,
pp.41-42.
Arnheim, Rudolf, Entropy and Art: An Essayon Disorder and Order, University
of CaliforniaPress,Berkeley,1971.
Arrow, Kenneth, ,,Economic Theory and the Postulate of Rationality", in
Eatwell, f ., Milgate, M. ;i Newman, P.,ed., The NewPalgrave:ADictionary
of Economics,Macmillan, Londra, 1987,vol. 2, pp. 69-7 4.
Arthur, Brian W., Increasing Returns and Path Dependencein the Economy,
Universityof Michigan Press,Ann Arbor, 1994.
Banateanu, Anne, Ia th€orie stoicienne de l'amiti6: essai de reconstructi-
on, Editions Universitaires de Fribourg, Fribourg/Editions du Cerf,
Paris,2002.
Barab6si, Albert-Ldszl6, Linked: The New Scienceof Networks,Perseus
Publishing,Boston,2002.
Barber, B.M. gi T. Odean, ,,The Internet and the Investor", in lournal of
vol. 15,nr. 1, 2001,pp.41-54.
EcononticPerspectives,
Barron, G. qi I. Erev, ,,Small Feedback-based Decisions and Their Limited
Correspondence to Description-basedDecisions",in lournal of Behavioral
DecisiottMakittg, vol. 16, 2003, pp. 215-233.
Bates,Elisabeth,,,Modularity,Domain Specificity,and the Developmentof
Language",in Gajdusek,D.C.,McKhann,G.M. si Bolis, C.L.,ed.,Evolutiort
and Neurology of Language:Discussionsin Neuroscience,vol. 10, nr. l-2,
1994,pp.136-t49.
Bechara,A., A.R. Damasio,H. Damasio ;i S.W.Anderson, ,,lnsensitivitytcr
Future ConsequencesFollowing Damage to Human Prefrontal Cortex"
i n C o g n i t i o nv,o l . 5 0 , n r . 1 - 3 , 1 9 9 4 , p p . 7 - 1 5 .
415
 Becker,Lawrence C., A New Stoicism,Princeton University press, princeto',
NI. 1998.
Bennett, Deborah 1., Ranclomness,Harvard University press, Carnbridge,
Mass.,1998.
Bernstein, Peter L., Against the Gods: The Remarkable Storyo/Risk. Wiley,
New York, 1996. (\'ezi gi edilia in rom., impotriva zeilor. Remarcabila
povestea riscului,trad. de Simona-MariaDrelciuc, Editura Humanitas,
Bucuresti,2014)
Berridge, Kent C., ,,Irrational Pursuits: Hyper-incentivesfrom a Visceral
Brain",inBrocas,I.,;i I.Carillo, ed.,Thepsychologyaf EcottonticDecisions:
Vol. 1: Rationalityand Well-being,Oxford University press, Oxford, 200i.
Bouvier, Alban, ed., Pareto aujourd'liui, presses Universitaires cle France,
Paris,1999.
Brent, foseph, Charles Sanderspeirce: A trfe, Indiana University press,
Bloomington, 1993.
Brocas, I. ;i ]. Carillo, ed., The Psycltologyof Econonic Decisions:Vol. l:
Rationality and Well-being,Oxford University press, Oxford, 2005.
Brock, W.A. ;i P.f.F. De Lima, ,,Nonlinear Time Series, Complexity Theory,
and Finance",Universityof Wisconsin,Madison, 1995.
Brock, W.A., D.A. Hsieh ;i B. LeBaron, NonlinearDynamics, Chaos,and
Instability: Statistical Theory and Economic Evidence, N4lT press,
Cambridge,Mass.,1991.
Brockman, John, The Third Culture: Beyondthe ScientificRevolutiort,simon&
Schuster,New York, 199.5.
Buchanan, Mark, Lbiquity: Why Catastt"ophes
Happeu. Three Rivers press,
New York, 2002.
Buehler,R.,D. Griffin gi M. Ross,,,lnside
the planningFallacy:The Causesand
Consequeuces of Optintistic Time predictions",in Gilovich,T.. D. Griffin
gi D. Kahneman, ed., Heuristics and Bisses: The psychologyof Irtttritive
[udgntert,CambridgeUniversitypress,Cambridge,N{areaBritanie,2002.
Burnham,Terencec.,Esscys
onGeneticEvohttionandEcononric.s,Dissertation.
com., New York, 1997.
Burnham,TelenceC.,,,Caveman
Economics",HarvardBusinessSchool,2003.
Burrrham,T. ;i f . Phelan,[v[eanGenes,perseuspr_rblishing, Boston,2000.
Camerer, C., G. Loewenstein gi D. prelec, ,,Neuroecononrics:How
NeuroscienceCan Inform Economics",Caltech,200i.
Canrpbell, feremy, Grarnntnticol Man: Infonncttiott, Entropy, L',ggtage and
Lili:, Sirnon & Schuster,New york, lc)g2.
Carter,Rita, &Inpping the Mind, University of california press,Berkelev.1999.
41,6
Carter, Rita, Exploring Consciousrress,University of California Press,
Berkeley,2002.
Chancellor, Edward, Devil Take the Hindmost: A History of Fhancial
Speculation,Farrar,Straus& Giroux,New York, 1999.
Conlan, Roberta, ed., Stafesof Mittd: New DiscoveriesAbout How Our Braitts
Make Us Who WeAre, Wiley, New York, 1999.
Cootner, Paul H., The Random Character of StockMarket Prices, The N{lT
Press,Cambridge,Mass.,1964.
Cosmides, L. ;i l. Tooby, ,,Cognitive Adaptations for Social Exchange",
in Barkow et al., ed., The Adapted Mind, Oxford University Press,
Oxford, 1992.
Cover, T.M. qi J.A. Thomas, Elemetts of Infornntiott Theory,Wiley, New
York,1991.
Csikszentmihalyi, Mihaiy, Flow: The Psychology of Optinnl Experiertce,
Perennial Press,New York, 1993. (Vezi qi edilia in rom., F/ux.'psihologia
fericirii,trad. de MorricaLungu, Editura Publica,Bucuregti,2015)
Csikszentmihalyi, Mihaly, FirrdittgFIow: The Psychologyof Engagententwith
EverydayLife, Basic Books, New York, 1998.(Vezi !i edilia in rom.,,Stcrecr
de flux. Psihologia experienleisupretne,trad. de Monica Tudora, Curtea
VechePublishing,Bucuregti,2007)
Damasio, Antonio, Descartes'Error: Entotion, Reasott,and the Huntan Brairt,
Avon Books,New York, 1994. lYezi;i edilia. in rom., Erocrea lui Descartes.
Entofiile, raliunea $ creierul uman, trad. de Irina Tdnasescu, Editura
Humanitas,Bucuregti,2005)
Damasio, Antonio, The Feeling of WInt Happens: Body and Ernotion irt the
Making of Consciotrsness, Harvest Books, New York, 2000.
Damasio, Antonio, Looking for Spinoza: loy, Sorrow attd the Feeling Braitt,
Harcourt, New York, 2003.
David, Florence Nightingale, Gantes, Gods, and Gamblittg: A History of
Probability and Statisticalldeas, Oxford Unirrersity Press,Oxford, 1962.
D a w e s ,R . M . ,D . F a u s t ; i P . E .N 4 e e h l , , , C l i n i cVael r s u sA c t u a r i a lJ u d g m e n t "i,n
Science,vol. 243, 1989, pp. 1668- 1674.
Dawkins, Richard, The SelfishGene,Oxford University Press,Oxford, 1989.
(Vezi;i editia in rorn.,Genaegoisrri, trad. de Dan Criciun, EdituraPublica,
Bucure;ti,2019)
De Vany,Arthu r,Hollywood Econontics:Chaosin the Movie Industry,Routledge,
Londra,2003.
Debreu,Gerard,Theoryof Value,Wiley, New York, 1959.
Dennett, Daniel C., Darwin's Dangerouslclea: Evoltrtionartd the MeanirtS;s<tf
lrfb, Simon & Schuster,New York, 1995.
41.7
Deutsch, David, The Fabric of Reality,Penguin, New York, 1997.
DeWitt, B.S. gi N. Graham, ed., The Many-Worlds Interpretation of euantunt
Mechanics,PrincetonUniversity Press,Princeton,N.|., 1973.
Dugatkin, Lee Alan, The Imitation Factor:EvolutionBeyondtl'teGene.Simon &
Schuster.New York. 200 1.
Easterly, William, The Elusive Questfor Growth: Economists'Adventuresand
Misadventuresin the Tropics,The MIT Press,Cambridge, Mass.,2001.
Edmonds, D. ;i |. Eidinow, Wittgenstein'sPoker: The Story of a Ten-Minute
Argument BetweenTwo Great Philosoplrers,Ecco,New York, 2001.
Einstein, A., Investigationson the Theory of the Brownian Movement,Dover,
NewYork,1956.
Ekman, Paul, Telling Lies: Clues to Deceit in the Marketplace, politics and
Marriage, W.W. Norton, New York, 1992.
Elster, ]on, Alchemiesof the Mind: Rationality and the Emotions.Cambridge
University Press,Cambridge, Marea Britanie, 1998.
Evans, Dylan, Emotiotls: The Scienceof Sentiment,Oxford University press,
Oxford, 2002.
Evans, D. gi O. Zarate, Introducing Evolutionary Psychology,Totem Books,
Londra, 1999.
Eysenck,M.W. gi M.T. Keane, CognitivePsychology,2000.
Finucane,M.L., A. Alhakami, P. Slovic gi S.M. Johnson,,,TheAffect Heuristic
in fudgments of Risks and Benefits", in lournal of Behavioral Decision
M a k i n g , v o l .1 3 , 2 0 0 0 p
, p. 1-17.
Fischhoff, Baruch, ,,For Those Condemned to Study the past: Heuristics
and Biasesin Hindsight", in Kahneman,D., P. Slovic si A. Tversky,ed.,
ludgment Under Uncertainty:Heuristicsand Biases,Cambridge University
Press,Cambridge,Marea Britanie, 1982.
Fodor, ]erry A., The Modularity of Mind: Att Essayon Faculty psychology,
The MIT Press,Cambridge,Mass.,1983.
Frank, Robert H., Choosingthe RightPond: Human Behaviorand the euest for
,Srafus,
Oxford UniversityPress,Oxford, 1985.
Frank, Robert H., LtrxuryFever: I4hy Money Failsto Satisfyin an Era of Excess,
Princeton UniversityPress,Princeton,Nf, 1999.
Frank, R.H. si P.f. Cook, Tlte Winner-Take-AllSociety:Why the Few at the Top
Get So Muclt More Than the Restof Us, Free Press,New York, 1995.
Frederick, S. ;i G. Loewenstein,,,HedonicAdaptation", in Kahneman, D.,
E. Diener ;i N. Schwarz, ed., Well-being:The Foundationsof Hedonic
Psychology, RussellSageFoundation,New York, 1999.
418
Freedman, D.A. gi P.B. Stark, ,,What Is the Chance of an Earthquake?",
University of California, Berkeley, CA, Departamentul de Statistica,
raport tehnic nr. 611, septembrie2001,revizuit in ianuarie 2003.
Fukuyama, Francis, The End of History and the Last Man, Free Press, New
York, 1992.
Gaibraith, Iohn Kenneth, The Great Crash 1929, Mariner Books, New
York, 1997.
Gehring, W.f . ;i A.R. Willoughby,,,The Medial Frontal Cortex and the Rapid
ProcessingofMonetary Gains and Losses",in Science,vo|.295,2002.
Georgescu-Roegen,Nicholas, The Entropy Law and the Economic Process,
Harvard UniversityPress,Cambridge,Mass.,1971.
Gigerenzer, Gerd, The Empire of Chance:How Probability Changed Science
and Everyday lrfe, Cambridge University Press, Cambridge, Marea
Britanie, 1989.
Gigerenzer, Gerd, ,,On Narrow Norms and Vague Heuristics: A Reply
to Kahneman and Tversky", in Psychological Review,vol. 103, 1996,
pp.592-596.
Gigerenzer, Gerd,CalculatedRisks:How to Know When NumbersDeceiveYou,
Simon & Schuster,New York, 2003.
GigerenzerG., P.M.Todd gi ABC ResearchGroup, Sinrple HeuristicsThat Make
[JsSntart, Oxford University Press,Oxford, 2000.
Gigerenzer,G., J. Czerlinskigi L. Martignon, ,,HowGood Are Fast and Frugal
Heuristics?",in Gilovich,Griffin ;i Kahneman,2002.
Gilbert, D., E. Pinel, T.D. Wilson, S. Blumberg ;i T. Weatley,,,DurabilityBias
in Affective Forecasting",in Gilovich, Griffin ;i Kahneman, 2002.
Londra,2000.
ofProbability,Routledge,
Gillies,Donald,PhilosophicalTheories
Gilovich, T., D. Griffin qi D. Kahneman, ed., Heuristics attd Biases:
The Psychology of Intuitive [udgment, Cambridge University Press,
Cambridge,Marea Britanie, 2002.
Gladwell,Malcolm, ,,TheTipping Point: Why Is the City SuddenlySo Much
Safer - Could It Be That Crime R.eallyIs an Epidemic?",in The New
Y o r k e r , 3i u n i e , 1 9 9 6 .
Glaclwell, Malcolm, The Tipping Poitrt: Hotu Little Thirtgs Cart Make cr
Big Difference,Little, Brown, New York,2000. (Vezi si editia in rom.,
The Tipping Point: Ctun lucruri ntici pot provoca schilnbari de proltor;ii,
trad. de SabinaDorneanu,Editura Publica,Bucr-rreqti, 2008)
g p : H o w N a s s i m ' I a l e bT t r r n e dt h e I n e v i t a b i l i t y
, a l c o l m , , , B l o w i nU
G l a d w e l lM
of Disasterinto an Invcstment Strategy",in Thelr'etvYorker,22;i 29 apri
lie,2002.
419
 Glimcher, Paul, Decisrorts, Llncertainty, and the Brain: The science
of Hume, David, A n EnEtiry ConcentingHurnan Understanding,Oxford University
Neuroeconomics,The MIT press,Cambridge,Mass.,2002. Press,Oxford, 1999.
Goleman, Daniel, Emotional Intelligence: why It could Matter More Thurt
Ingersoll, Jonathan E.,Ir., The Theory of Financial DecisiortMakitrg' Rowman
IQ, Bantam Books, New york, 1995. (Vezi
;i edilia in rom., Ittteligenga & Littiefield Publishing,Lanham,Md., 1987.
emofionala, trad. de Irina-Margareta Nistor, curtea Veche publishing,
f aynes, 8.T., Probability Theory: The Logic of Science,Cambridge University
Bucure;ti,2018)
Press,Cambridge,Marea Britanie, 2003.
Goleman, Daniel, Destructive Enotiorts, How Can We Overcome Them?:
a Kahneman, D., ,,Why People Take Risks", in Gestire Ia vulnerabilitd e
ScientificDialogae with the Dalai Lanta, Bantam, New york, 2008. (Vezi
I'incertezza: un incontro internaziotnle fra studiosi e capi di itnpresa,
ti editia in rom., Emo;iile distructive.Cum Ie putem depaf? Dialog ;tiin_ Italian Institute of Risk Studies,Roma,2005.
gificcu Dalai Lanta,trad. de Laurenliu staicu, curtea veche publishing,
Bucure$ti,2013) Kahneman, D., E. Diener qi N. Schwarz, ed., Well-being: The Founrlationsof
HedonicPsychology,Russell SageFoundatiotl, New York, 1999'
Goodman, Nelson, Facts, Fictio, and Forecast.Harvard University press,
Kahnemart, D. qi S. Frederick, ,,Representativeness Revisited: Attribute
Cambridge,Mass.,1954.
Substitution in Intuitive f udgment", in Gilovich, Griffin ;i
Hacking, lan,The Tantingof chaLnce,
cambridge university press,cambridge, Kahneman,2002.
Marea Britanie, 1990.
Kahneman,D., |.L. Knetschqi R.H.Thaler,,,RationalChoiceand the Framing
Hacohen, Malachi Haim, I(arl popper, The Forntative years, 1902-1945:
vol. 59, nr. 4, 1986,pp- 25 1-27 8.
of Decisions",in l ournal of Business,
Politics and Philosophy in Intenvar vienna, cambridge University press,
Kahneman, D., I.L. Knetsch ;i R.H. Thaler, ,,Anotnalies:The Endowment
Cambridge,Marea Britanie, 2001.
Effect, Loss Aversion, and Status Quo Bias" (1991), in Kahneman gi
Hayek, F.A., ,,Theuse of Knowledge in Society",in American Economic Review,
Tversk_v,
2000.
v o l . 5 5 , n r . 4 , 1 9 4 5 , p p .5 1 9 - 5 3 0 .
Kahneman,D. qi D. Lovallo,,,Timid Choicesand Bold Forecasts:A Cognitive
Hayek, F.A., The Roadto Serfdont,Universityof Chicago press,Chicago,
1994. Perspective on Risk-taking", in Managentert Science,vol. 39, 1993'
Hilton, Denis, ,,Psychologyand the Financial Markets: Applicatio's pp.17-31.
to
Understandingand RemedyingIrrational Decision-making",in Brocas
si Kahneman, D., P. Slovic qi A. Tversky, ed., ludgment Under Uncertainty:
Carillo, 2003. Hettristicsand Biases,Cambridge University Press, Cambridge, Marea
Hirshleifer, I. ;i J.G. Riley, Tfte Analytics of Ilncertainty and Information, Britanie, 1982.
CantbridgeUniversitypress,Cambridge,Marea Britanie, 1992. Kahneman. D. ;i A. Tversky, ,,SubjectiveProbability: A fudgment of
Horrobin, David, Nradness of Adam and Eve: How scrtizophrenia
shaped Representativeness", in C-ognirive v ol. 3, 1972, pp. 430- 454.
P sychologXt,
I-Iumanity,Transworld publishers Limited, New york, 2002. Kahneman, D. ;i A. Tversky, ,,On the Psychology of Prediction", in
Hosoda, M., G. Coats, E.F. St.ne-Romero qi C.A. Backus,
,,Who Will Fare P sychologi cal Revi ew, vol. 80, 1973, pp. 237- 2 5 I .
Better in Employment-RelatedDecisions?A Meta-Analytic Review Kahneman, D. ;i A. Tversky, ,,ProspectTheory: An Analysis of Decision
of
Physical Attractiveness Researchin work settings", lucrare prezentate Under Risk",in Econometricc, vol. 47, 1979,pp.263-291.
la intrunirea Society of Industrial organizational psychology,Atlanti;,
Kahneman, D. qi A. Tversky, ,,On the Study of Statistical Intuitiorls"'
Georgia,1999.
i n C o g n i t i o t t , v o il .1 , 1 9 8 2 ,p p . t 2 3 - \ 4 1 .
llsee,c.K.;i Y-.R.
Rotrenstreich,,,Music,pardas and Muggers:on the Affective
Kahnenran, D. qi A. Tversky,,,On the Reality of Cognitive Illusiotrs"'
Psychology ofValue", in Journal of Experimental psychology,2004.
in Psychological Revietu,r'ol. 105, 1996,pp. 582-591.
Hsieh, David A., ,,chaosand Nonli.ear Dynamics:Application to Financial
Kahnernan,D. si A. Tversky, ed., Choices,Values,and Frarnes,Cambridge
N{arkets", in TIteJournal of Finance,vol. 46,nr. 5, I 99 1, pp. Ig39_ 1877.
UniversityPress,Carnbridge,N4areaBritanie,2000.
Huang,c.F. ;i R.H.Litzenberger,Fo undations r'inanciur
for Ecottonrrcs, North- Kasser,Tinr, Ifie High Price of Materialisrn,The MIT Press, Cambridge,
Hol Iand, Nerv York,,amsterda m,/Londra.I 9gB.
Mass..2002.

420 4)t
 Kevnes, John Maynard, ,,The General Theoty", in euarterly lournal of
Mandelbrot, Benoit 8., Froctolsand Scalirtgin Finance,Springer-Verlag,New
Ecortontics,vol. LI, 1937,pp.209-233.
York,1997.
Keynes,John Maynard,Treatise on Probability, Macmillan, Londra, 1989.
Markowitz, Harry, Portfolio Selectiott:EfficientDiversificationof Investments,
Kindleberger, Charles P.,Manias,Panics,and Crashes.Wiley, New york, 2001. Wiley, New York, 1959.
Knight, Frank, Ris( Uncertainty and Profit, Harper and Row, New york, 1965.
Meehl. Paul E.. Clinical versus statistical Predictions: A Theoretical
Kreps, David M., Nofes on the Theory of Choice,Westview press, Boulder, Analysisand Revisiottof the Literature, University of Minnesota Press,
C o l o . ,1 9 8 8 . Minneapolis,1954.
Kreps, f . ;i N.B. Davies, An Introduction to Belnvioral Ecology, Blackwell Merrand, Louis, The Metaphysical Club: A Stor.l/of ldeas in America,Farrar,
ScientificPublications.Oxford. 1993. Straus& Giroux,New York,2001.
Kripke, Saul A., Naming and Necessity,Harvard University press, Cambridge, Finance,Blackwell, Cambridge,Marea
Merton. Robert C., Continuous-Time
M a s s . ,1 9 8 0 .
Britanie, 1992.
Kurz, Mordecai, ,,EndogenousUncertainty: A Unified View of Market
Miller, Geoffrey F., The Mating Mind: How sexualchoice Shapedthe Evolution
Volati I ity", Stanford University Press,Stanford, Calif., 1997.
of Human Nature,Doubleday,New York, 2000.
Kyburg, Henry E., lr., Epistemologyand Inference,Ur.riversityof N4innesota
Murnford, David, ,,TheDawning of the Age of Stochasticity",pe www'dam'
Press,Minneapolis,1983. 1999.
brown.edu/people/mumford/Papers,/Dawnil'rg'ps,
LeDoux, )oseph, The Entotional Brain: The Mysterious Ilnderpinnings of
Myers, David G.,Itttuitiort: Its Powers and Perils, Yale University Press,New
EntotionalLife, Simon & Schuster,New York, 1998.
H a v e n .C o n n . . 2 0 0 2 .
LeDoux, foseph, SynapticSelf: How Our Brains BecomeWho We Are, Viking,
Nadeatt,Maurice,Histoiredu surrdalisme,Seuil,Paris, 1970.
New York, 2002.
Levi, Isaac,GamblingwithTntth,The MIT Press,Bostotl,Mass.,1970. Niederhoffer, Victor, The Educationof a Speculator,Wiley, New York, 1997'

Lervis,T., F. Arnini si R. Lannon, A GeneralTheoryof Love,Vintage Books, Nozick, Robert, The Nalure of Rationalitlt, Princeton University Press,
New York, 2000. Princeton,N.J.,1993.

Lichtenstein, S., B. Fischhoff gi L. Phillips, ,,Calibrationof probabilities: Paulos,Iohn Allen, Innunteracy,Hill and Wang, a division of Farrar,Stratts,
The State ofthe Art", 1977,in Kahneman,Slovic qi Tversky(1982). and Giroux,New York, 1988.
Loewenstein,G.F.,E.U.Weber,C.K.Hseegi E.S.Welch,,,RiskAs Feelings",in Paulos, Iohn Allen, A Mathematician Plays the StockMarket, Basic Books,
PsychologicalBulletin, vol. 127, 2001, pp. 267-286. Boston,2003.
Lowensteirr, Roger, Wften Getius Failed: Tfte Rise and Fall of Long-Ternt peirce, Clrarles S., chance, Love and Logic: PhilosophicalEssays,University of
CapitalNlatragentent, RandontHouse,New York, 2000. NebraskaPress,Lincoll.r,1998.
Lucas,Robert E., ,,AssetPrices in an ExchangeEconomy",in Econontetrica, Peterson, Ivars, Ihe ltugles of Randonmess:A Mathentatical Safnri, Wiley,
vol. 46, 1978,pp. 1429- 1445. New York, 1998.
Luce, R.D. gi H. Raiffa, Gantesand Declslons:Introduction and Critical Surue,v, Piattelli-Palmarini, Massimo, Inevitable lllttsiorts:Hotv Mistakes of Reasott
Dover,New York, 1957. RuleOur Minds, Wiley, New York, 1994.
M a c h i n a , M . l . i i M . R o t h s c l i i l d ,, , R i s k " ,i n E a n v e l l , 1 . , M i l g a t e , M . s i Pinker, Steven,How the Mitrd Works,W.W. Norton, New York, 1997'lVezi
NewrnanP.,ed., Tfte NewPnlgrave:A Dictionaryttf Ecottontics, Macmillan, gi eclilia in rom., Ctm futtc(ioneazAmintea, trad. de Radu Trii, Editura
L o n d r a ,i 9 8 7 . ALLFA,Bucuresti,2009)
MacKav,Charles,ExtraordittoryPoltular Delusiortsond tlrc Mctfurcssof Crtnvds, pirrke,r,steven, TheBlank Slate:The ModernDertialof Hwnatl NatLtre, Viking,
Metro Books,New York, 2002. New York, 2002.
Magee, Bryan, Corrldssionsof a Philosoplrcr,Weidenfeld & Nicholson, Plotkin, Henry,Evolutionin Mind: An Introductionto EvolutionnryPsychology,
[,ondra.1997. , ass.1
, a m b r i d g eM
H a r v a r dU n i v e r s i t yP r e s s C , 998.

422 423
Popper,Karl R., Tfte Open Societyand Its Enemies,princeton University press,
Princeton,N.J.,1971.(Vezi ;i edilia in rom., Societateadeschisa ! duyna-
nii ei,trad. de Dragan Stoianovici,Editura Humanitas,Bucure;ti,2017)
Popper, Karl R., Conjectures and Refutations: The Growth of Scientific
Ktowledge, Routledge, Londra, 1992. (Yezi qi edilia in rom., Conjecturi
;i infirmari, trad. de Constantin Stoenescu,Dragan Stoianovici,Florin
l,obon!, Editura Trei, Bucuresti,2001)
Popper, Karl R., Tlte Myth of the Framework,Routledge, Londra, 1994.(Vezi gi
editia in rom.,Mitul contextului,trad.de Florin Lobong,Claudiu Mesaros,
Editura Trei, Bucure;ti, 1998)
Popper, Karl R., 2002, The Logic of ScientificDiscovery,Routledge, Londra.
(Vezi ;i editia in rom., Logica cercetarii,trad. de Mircea Flonta, Alexandru
Surdu gi Erwin Tvig, Editura $tiinqiflca;i Enciclopedica,Bucureqti,198l)
Popper, Karl R., The Poverryof Historicism, Routledge, Londra, 2002. (Vezi
;i
edifia in rom., Mizeria istoricismului,trad. de Dan Suciu ;i Adeia Zamfir,
Editura All, Bucureqti,1996)
Posner,Richard A., Public Intellectuals:A Study in Decline,Harvard University
Press,Cambridge,Mass.,2002.
Rabin, Mathew, ,,lnference by Believers in the Law of Small Numbers.-
University of California,Berkeley,Cateclrade Hconomie,http:,Trepositol
ries.cdlib.org/iber/econzG00 -282, 2000.
Rabin, M. ;i R. H. Thaler,,,Anomalies:Risk Aversion",in lournal of Economrc
Perspectives,vol. 15,nr. 1, 2001, pp. 21()-232.
Ramachandran,V.S. ;i S. Blakeslee,Phantoms in the Brain, Morrow, New
York,1998.
Ratey, |ohn 1.,A User'sGuide to the Brain: Perception,Attentiortand the Four
Theatersofthe Brain, Pantheon,New York, 2001.
Rescher, Nicholas, Luck: The Brilliant Randomnessof EverydayLife, Farrar,
Straus & Giroux, Nelv York, 1995.
Robbe-Grillet,Alain, Lesgommes,Editions de Minuit, paris,1985.
Rozan,|ean-N{anuel,Le fric,Michel Lafon, Paris, 1999.
Sapolsky,Robert M., Why Zebras Don't Get IJIcers:An tJpdatedGuideto Stress,
Stress-RelatedDiseases,and Coping.W.H. Freeman & Co, New york, 199g.
(Vezi;i edifia in rom., De ce nu fac zebreleulcer? Ce este strestrl,crun
ne lrnbolnivestesi cunt il puten conrbate,trad. de Dan Cr5ciun,Editura
Publica,Bucure;ti, 20 I B)
Sapolsky,RobertM. (;i Departmentul de Neurologie;i Neuro;tiinie, Stanforcl
University School of Nledicine), ,,Glucocorticoidsand Hippocampal
Atropl-ryin NeuropsychiatricDisorders",StanfordLilliversity,200S.
Savage,Leonardl.,The Foutdations of Statistics, Dover,Nervyork, 1972.
424
Schleifer, Andrei, Inefficient MQrke*': An Introductio, to Behavioral Finance,
Oxford University Press' Ox1,,r4, 2699.
Schwartz, Batry,The Paradox OS67oice,Ecco,New York, 2003.
Schwartz,B', A' Ward,J'Montertrsso,S.L'bomirsky, K. White gi D.R.Lehman,
..N4aximizingVersus Satisfit'ing: HappinessIs a Matter of Choice",in /
'Pers
Soc Psychol',vol' 83, nr. 5, 2962,pp.1178-1197.
Searle,lohn,I',Rationality in A<'tion,TheMIT Press,Cambridge,Mass.,2001.
Sen. Amartya, K., ',Rationai: A Critique of the Behavioral Foundations
of Economic Theory", in t'hilosoihy and Public Affairs, vo'. 6, 1977,
pP.317-344'
Sen, Amartya, K., RationaliU ttrtd Freedom,The Belknap press of Harvard
U n i v e r s i t Y ,C a m b r i d g eM
, a s s . ,2 0 0 3 .
Shackle, George L.5., Epistenri<-sand Economics:A Critique of Econornic
Docffines, CambridgeUnivt'1si1yPress,Cambridge,Marea Britanie, 1973.
Shahani, c., R.L. Dipboye $i 1'.M. Gehrlein,,,AttractivenessBias in the
lnterview: Exploring the Boun6611esof an Effect", in Basicand Applied
Social Psychology,vol'14,nr. 3, 1993,pp. 317-328.
Shefrin, Hetsh, BeyondFear aru1Greed:UnderstandingBehavioralFinanceand
the Psychologyof Investing,Oxford University Press,New York, 2000.
Shiller, Robert 1., ,,Do Stock 1'ri."r Move Too Much to Be lustified by
Subsequent Changes in l)ividends?", in American Economic Revietv,
- .166.
vol. 7 I , nr. 3, 1981,PP' 421
Shiller, Robert J.,MarketVolatilily,The MIT Press,Cambridge,Mass.,1989.
Shiller, Robert |., ,,Market Volirtility and Investor Behavior", in American
EconomicReview,vol.80' nr.2, 1990,pp. 58-62.
Shiller, Robertl ',Irrational Exub<'rance,Princeton Universit-vPress,Princeton,
N.1.,2000'
Shizgal, Peter,.,On the Neq1r1 Computation of Utility: Implications
; r 6 6 S t u d i e s o f B r a i n S i r n u l a t i o nR e w a r d s " ,i n K a h n e m a n ,D i e n c ; i
Schwarz,7999'
S i e e l m a n , C ' K ' , D ' B ' T h o m a s 'l , s i g e l m a ns i F . D . R i b i c h ," G e n d e r 'P h y s i c a l
Attractiveness, and Eleorl6;115r'An Experimental Investigation of
Voter Biases",in lournal ol Applied SocialPsycltoloSy, vol. 16, nr.3, 7986,
pp.229-248'
Simon, Herbert A., ,,A BehavirrralN,lodelof Rational Choice.,,in euarterly
[ournal of Econotrtics,vol. 6r),195.5,pp. 99-l 18.
Sin]otl, Herbert A', ,,Rational(.l,oiceand the Structureof the Environment",
in Psychological Review.vol rr3,1956,pp. 129- 138.
Sinr<rn, Herbert A.' Nlotlels ctfMttn,Wiley,I'lew York, 1957.
4)5
Simon, Herbert A., Reason in Hunnn Affairs, Stanford University Press,
. a l i f . .I 9 8 3 .
S t a n f o r dC
Simon, Herbert A., ,,BehavioraiEconomics",in Eatwell, f., Milgate, M. gi
Newman, P., ed., TheNew Palgrave:A Dictionary of Econonrics,Macmillan,
Londra,1987.
Simon, Herbert A., ,,Bounded Rationality", in Eatwell, J., Milgate, M. ;i
Newnran,P.,ed., TheNew Palgrave:A Dictiornry of Econonrics,Macrnillarr,
Londra,1987.
Skinner, B. F., ,,Superstition in the Pigeon", in lournal of Experimental
Psychology,vol. 38, 1948, pp. 168- 172.
Sloman, StevenA., ,,TheEmpirical Casefor Two Systemsof Reasoning",in
PsychologicalBulletin, vol. 119, 1996,pp.3-22.
Sloman, Steven A., ,,Two Systems of Reasoning", in Gilovich, Griffin ;i
Kahneman,2002.
Slovic,Paul, ,,Perceptionof Risk",in Science,vol.236,1987, pp. 280-285.
Slovic, Paul, The Perceptionof Risk,Earthscan Publications, Londra, 2000.
Slovic,Paul,M. Finucane,E. Petersgi D.G.MacGregor,,,The
Affect Heuristic",
in Gilovich,Griffin ;i Kahneman,2002.
Slovic, Paul, M. Finucane, E. Peters gi D.G. MacGregor,,,RationalActors
or Rational Fools? Implications of the Affect Heuristic for Behavioral
Economics",pe www.decisionresearch.com,
2005.
Slovic,Paul,M. Finucane,E. Peters;i D.G.MacGregor,,,RiskAs Analysis,Risk
As Feelings: SomeThoughts About Affect, Reason,Risk, and Rationality",
lucrare prezentatela intrunirea anuald a Societyfor Risk Analysis,New
OrleansL , a . , 1 0d e c e m b r i e , 2 0 0 2 .
Sokal, Alan D., ,,Transgressingthe Boundaries: Toward a Transforntative
Hermeneutics of Ouantum Gravity", in Socia/ Text, vol. 46/47, 1996,
pp.2r7-252.
Sornette,Didier,Wlty StockMarkets Crosh:Critical Eventsin ConrplexFirrtncial
S-ysterns,
PrincetonUniversity Press,Princeton,N.J.,2003.
Soros,George, TheAlchemy of Finance:Readingthe Mind of the Markef , Simon
& Schuster,NewYork, 1988.
Sowell,Thomas, A Conflictof Visiorts:IdeologicalOrigins of Political Strrrggles,
Morrow, New York, 1987.
Spencer,B.A. 9i G.S.Taylor, ,,Effectsof FacialAttr.rctivenessand Gender.on
CausalAttributions of l\lanagerialPerfornrarrce",
in SexRo1es,vol. 19, nr.
5,'6,1988,pp. 273-285.
Stanley, T.1., TIte Millionaire Milrd, Andrews McMeel Publishing, Kansas
City, 2000.
426
Stanley, T.l. li W.D. Danko, 1996, The Millionaire Next Door: The Surprisirtg
Seirets oiAnterica's Wealthy.Atlanta: Longstreet Press.(Vezi li editia in
rom., Milionatttl de ldnga noi: secretelesurprinzatoareale marilor bogatali,
Editura Arnaltea,Bucureqti,2015)
Stanovich,K. ;i R. West,,,lndividualDifferencesin Reasoning:Implications
for the Rationality Debate", \n Behavioral and Brain sciences,vol. 23,
2000, pp. 645-665.
Steielny, Kim, Dawkirls vs GoLtId: Sttrvival of the Fittest, Totem Books,
Cambridge,Marea Britanie, 2001'
Stigler, Stephen M., The History of Statistics:The Measurementof Uncertainty
"Before
1900, The Belknap Press of Harvard University, Cambridge,
M a s s . ,1 9 8 6 .
Stigler, Stephen M., Statisticson the Table: The History of Statistical Cottcepts
and Methods,HarvardUniversity Press,Cambridge,Mass'' 2002'
Sullivan,R.,A. Timmermalrn 9i H. White, ,,Data-snooping, TechnicalTrading
Rule Performance and the Bootstrap",in lournal of Finance,vol' 54, 1999'
pp.1647-1692.
Taleb, Nassinr Nicholas, Dynanic Hedgitg: Managing vanilla and Exotit
Options,WileY,New York, 1997'
Taleb, Nassim Nicholas, ,,Bleed or Blowup? Why Do We Prefer Asymmetric
Payoffs?",in Iountal of BehavioralFinance,vol' 5, 2004'
Taszka, T. gi P. Zielonka, ,,Expert fudgments: Financial Analysts Versus
weather Forecasters",inl-he lournal of Psychologyand Financial Markets,
v o l 3 , n r . 3 , 2 0 0 2 ,P P .1 5 2 - 1 6 0 .
in
Thaler, Richard H.,,,Towards a Positive Theory of Consunler Choice",
Iournal of EconomicBehaviorand Organization,vol' 1, 1980' pp' 59-60'
SageFoundatiou, New
Thaler, Richard H., Qurisi Rational Econonrics,Russell
York, 1994.
ond Anontaliesof Econontic
Thaler,RichardH., The \finner's curse: Paradoxes
life, PrincetonUniversity Press,Princeton,N'J', 1994'
Toulmin, Stephen, Cosntopolis:The Llidden Agenda of Modenity, Free Press'
NewYork,1990.
irr
Tversky, A. si D. Kahnelnan, ',Belief in the Law of Sniall Numbers"'
PsyclrolqyBulletin,vol.76, nr.2, 1971,pp' 10'5 110'
Tvcrsky,A. qi D. Kahneman,,,Availability:A Heuristic for f udging Freqttency
and Plobability",ir.rCogrririvc vol' 5, 1975,pp'207-232'
P-svcltolot)',
Tver-sky, A. gi D. Kahneman,,,Evidential Impact of Base Ratcs",in Kahncnran,
S l o v i cs i T v e r s k y ,1 9 8 2 ,p p . 1 5 5 - 1 6 0 .
427
Tversky, A. qi D. Kahnenan, ,,Advances in Prospect Theory: Cumulative
Representation of Uncertain ly", \n I ournal of Risk an d Uncert ainty,v ol. 5,
1992,pp.297-323.
Voit, Johannes, The Statistical Mechanics of Financial Markets, Springer, Indice
Heidelberg,2001.
Von Mises, Richard,Probability, Statistics,and Truth, Dover, New York, 1957.
Von Plato, Jan, Creating Modern Probability, Cambridge University Press,
Cambridge, Marea Britani e, 1994.
Watts, Duncan, Six Degrees:The Scienceof a CorutectedAge, W.W. Norton,
New York, 2003. A Bacon,Francis,193,194
Abelson,AIan,123 Banateanu, Anne,413
Wegrrer,Daniel M., The lllusion of ConsciottsWill,The MIT Press,Cambridge,
Mass.,2002. Adams,Evelyn,247 bandade alergarehedonista,408
Barab6si,Albert-L6s216, 400
Weinberg, Steven, Facing Up: Scienceand lts Cultural Adversaries,Harvard administrarecorporativd,368
afirma!ie,,testabili",194-195, 197 Barber,8,M.,410
University,2001.
Bates,Elisabeth,407
Wilson, Timothy D., Strangers to Ottrselves: Discovering the Adaptive afirmalii inductive,L33,197
Baudelaire, Charles,142
Unconscious,The Belknap Press of Harvard University, Cambridge, aglomereri,260,27l-27 2
Bechara, A.,407
M a s s . ,2 0 0 2 . Ahile,86
Becker,LawrenceC., 4I3
Wilson, Edward O., Sociobiology: The New .Syrrfhesis,Harvard University Akerlof,GeorgeA., 201
Beniamin,Walter,142
NIass.,2000.
Press,Can'rbridge, Albouy,Franqois-Xavier, 390
Bennett,Deborah,307-3O8,409
Wilson, Edward O.,The Future of Life,Knopf, New York, 2002. Alexandrucel Mare,86
Bergson,Henri,330
Wilson, T.D., D.B. Centerbar,D.A. Kermer gi D.T. Gilbert, ,,The Pleasures Al-Ghazali,3M,410
Bernstein,PeterL., 411
of Uncertainty: Prolonging Positive Moods in Ways People Do Not Alhakami,A.,590 Berra,Yogi,46,88,205
Anticipate",in I PersSocPsychol.,vol. 88, nr. 1, 2005,pp.5-21. Ambarish,R.,599 Berridge,KentC.,405
Wilson, T.D., D. Gilbert qi D.B. Centerbar,,,MakingSense:The Causesof amigdala,350,409 Bevelin,Peter,413
Emotional Evanescence", in Brocasgi Carillo, 2003. A m i n i ,F . , 3 9 1 , 4 0 7 biologieevolu!ionista,
Wilson, T.D., I. Meyers gi D. Gilbert, ,,Lessonsfrom the Past: Do Peopie a m n e z i e1,1 1 , 3 9 1 106-108,375
Learn from Experience That Emotional Reactions Are Short Lived?", in aptitudinila ;ah, 80-81 Blakeslee S,. , 4 0 7
Personalityand SocialPsychologyBulletin, 2001. arbitri statistici,194 B o r g e s1, . L . , 1 4 2
Winston, Robert, Humart lttstinct: How Our Prirneval Intpulses Shape Our Aristotel, 586 Bouvier,Alban, 402
lives, Bantam Press,Londra, 2002. Arnheim,Rudolf,393 Brent,foseph,387
Zajdenweber,Daniel,L'€conornie
des extrentes,
Flammarion,Paris,2000. Arrow,Kenneth,74,4O3,4O4 B r e t o n , A n d r 6i 3
,9
Zaionc, R.B.,,,Feelingand Thinking: PreferencesNeed No Inferences",in Arthur,Brian,268,400 Brock,W.A.,400
vol. 35, 1980,pp. 151-175.
AntericanPsychologist, a s i m e t r i e1, 6 8 ,1 77- 1 78 , Brockman,Iohn, 395
Zajonc, R.8., ,,On the Primacy of Affect", in AntericanPsychologist,
vol. 39, 187-188,211 buclede feedback, 201,394
1 9 8 4 ,p p . 1 1 7 - 1 2 3 , 1 1 4 . astrologie,206 Buffett,Warren,225
Zizzr>,D.l. si A.f. Oswald, ,,Are People Willing to Pav to Reduce Others' Bulhak,AndrewC.,156
Incomes?",in Arnales d'Economieet de Statistique,vol.63/64,2001
,39-62. B Buridan,lean,274
Babbage,Nigel,347 B u r n h a mT, e r e n c e C . , 2 9 6 , 3 8 84' 0 6
359
Bacchus, BursaComercialidin
250-252
backtester, C h i c a g o , 4 85,l

429
 C cumparatoride scufundari, i r ro p i n i al u i S o r o s2, O O - 2 0 1 Feynman,Richard,108
Camerade Comerldin Chicago,67 147-148,162
C a m e r e rC, . , 4 0 8 metoda,,spaliuluistArilor",74 Filostrat,125
curaj,586
Campbell,feremy,593 neoclasica, 20I, 283-284 Finucane,M.L.,390
curbaclopot,170, 27l, 401
Canetti,Elias,I42 ;i incertitudinea,74, 283,389 Fischhoff,Baruch,383,387
cursaaieatorie,100-i0l economiede Hollywood,397
Carlos(trader),l4S- 1 52,1 60,245 f l u x ,3 1 0 , 4 0 9
C z e r l i n s kfi.,, 4 0 9 Edmonds,D., 398 Fodor,Jerry,301, 406,407
Carnap,Rudolf, 133,4lI
Carneidedin Cirene,342-345 efectde levier,154,156 fondul de investilii Long Term
D efectulautokinetic,594 CapitalManagement(LICM),
Carter,Rita, 388,407
D a m a s i oA, n t o n i o ,3 0 2 - S 0 3S, g g , e f e c t u cl a z a r m edi e p o m p i e r i , 352,354
catastrofe, 390
391,407 151-152,394 FondulMonetarInternafional,152
Catocel BatrAn,343-344
darwinism naiv,594-396 efectulde ianuarie,243 fonduride fonduri,255
cauzaproxima,404
darwinism,163- 165,394-596 efectulde inzestrare, 389 Frank,Robert,387
cauzaEiefect,96
David,FlorenceNightingale,4i1 efectulgrameziide nisip,263-265 Frederick, S.,405
c a u z au l t i m d , 4 0 4
D a v i e sN, . B . , 4 0 6 Eidinow,f ., 398 Friedman,Milton, 282,387
cauzalitate,SIg-319, 404
C e n t e r b aB r ,. , 3 9 1 Dawkins,Richard,134,164, Einstein,Albert,93-94, 104 F u k u y a m aF,r a n c i s , 3 9 1
Cerculde la Viena,132,133, 393,405 Elster,Jon,388
142,207 De Lima,P.J.F.,400 Eluard,Paul,139 G
certitudine,69,73 De Vany,Art,186,397 empirism, 133,193,199,238 Galbraith,)ohn Kenneth,391
Cezar,Iulius,96,265 Debreu,Gerard,74, 270,3gg entropie,293-394 Gates,Bill, 267
Chancellor,Edward,392 Derrida,facques,135 epifenomenalism, 95-96, 390 G e h r i n gW , .1.,392
Cicero,346 Descartes, R.,S84 epistemologie, 105,193 Guru egoista,134,393
C i r u s r, e g e l eP e r s i e4i ,l deterrninismistoric,113- I 15 ergodicitate,l17, 166, Georgescu-Roegen, Nicholas,394
Clapardde, Edouard,I I 1,303 Deutsch,David,389 241-243,365 Gigerenzer,Gerd,299,408,
Claudel,Paul,204 devia{ia,,pierderii perspectivei.., Eroarea lui Descartes, 302 409,414
Cleopatra, 265 287-288 esantioanede parcurs,99, I17, G i l b e r tD , .,391
C N B C3, 1 4 - 5 1 53, 3 0 devoratoride randantent,14g Gillies,Donald,411
t 2 5 - 1 2 7 , 1 6 51 *6 6
CNN,142 D e w i t t , 8 . S .3, g g Gilovich,T.,399,405
euristici,283,287-293, 294,405,
CodulBibliei, 247 Diaconis,Percy,247 Gladwell,Malcolm,27l, 401,402
408,409
Codullui Da Vinci,24g dialecticd,344 G l i m c h e rP, a u l , 4 0 8
Evans,Dylan,388,406
coincidenfe,243-248 D i e n e rE, .,392 Goleman,Daniel,389,392,407
evenimenterare,47, 164-166,167,
complexitate, 89-90, 92,270_271 Distributiepareto-Levy, 401 Goodman,Nelson,398
1 7 5 - 1 7 81,8 2 - 1 8 9 , 3 5 4
Comte,Auguste,207 d o l a rS U A 1 , 6 0 * 1 6 11, 8 1 Gorgias,345
Everett,Hugh,74,389
Conlan,Roberta,407 DosPassos, Gorrld,Stevenlay, 164,167- 168
lohn,249 e v i t a r e ar i s c u l u i9, 1 , I 11 ,3 9 0 ,3 9 1 ,
corelafia,402 Drosnin,Michael,247 G r a h a mN, . , 5 8 9
407-408 G r a n t I, i m , 1 2 3
CornulAbundentei,297 Dugatkin,LeeAlan,S94 e x t r e m e1, 7 7 , 2 4 1 Grasso, Richard,568
C o s n r i d eLs ., , 4 0 6
Eysenck, M.W.,385 G r e e n eG, r a h a m7, 2 , 3 3 0
Cover,T.M.,393 E
C r e d i tS u i s s eF i r s tB o s t o n3, i 2 Greenspan. Alan,212
e c o n o m e t r i e1,8 0 ,1 8 8 - 1 9 0 F
Cresus,regeleLidiei,45,46,47,116 gre;eli,I I 5
economie factorde ingratitudine,76
Csikszentmihalyi, Mihaly,409 G r i f f i nD
, .,405
c a ; t i i n ( a n o r m a t i v d2, g S _ Z g 4 f a i l i b i l i t a t e5, 8 7
cuanfi,1O4,367 GrupulABC(AdaptiveBehavior
Hollywood,397 Fnshionoble Nonsense,
134 a n dC o g n i t i o n ) , 2 9 9
430
a) 1
 H I
H a c k i n gI,a n , 4 1 1
Hacohen,MalachiHaim, 398
Harsanyi,I ohn, 201,404
Hayek,F.A.,208,398
hazardlaleatoriu
b e n e f i c i i l e3,6 9 - 3 7 3
ce este,258-259
comparatcu norocul,261-262
comparatcu registrelede
tranzaclii,242
in arta gi poezie,158-142
percepfiegregitadespre
importanta,234,239
proprietatede scalare,128
rezistentala, 67,76, 105-106
gi aglomerdrilede cancer,260
;i devia1iile,218
Eievolulia, 165-166
si ,,fondurilede fonduri",255
;i managerulde fond, 2S4
si nonliniaritatea,272-27Z
gi problemainducfiei,192
gi scepticismul probabilistic,
85-86
si schimbarilede regim, 164
si Soros,201-202
gi starilehedonistice,
si stresul,592
Hegel,GeorgeW.F.,137-138,
202,393
Hilton,Denis,386,400,409
Hirshleifer,|., 389
Holmes,Sherlock,261,413
H o m e r2, 97,325
Horrobin,David,388
H o s o d aM, .,413
H s e eC, . K . ,3 9 0
Hsieh,DavidA.,400
H u a n gC, . F .3 , 89
Hume,David,193,344
432
K Lovallo,D., 586
Iliada,86 Kafka,Franz,506 Lowenstein,Roger,392
imitalie,394 Kahneman,Daniel,40, 110, Lucas,Robert,l9O,397,414
impredictibilitate, 37S,37s 282-285, 290,292,293,294-295, L u c eR
, .D.,404
incertitudine 299,386,387,390,392,396, 405, Luck,413
beneficiiale,369-373 408,410
comportamentin condilii de, Kaletsky,Anatole,125 M
110,276,282,396_397 Kant,Immanuel,344 MacGregor, D.G.,390
decizii influenfate de, 120,196 Kasser,Tim,414 Machiavelli,234
endogend,389 Kavafis,C.P.,125,558-359 MacKay,Charles,391
gi cunoagterea, 343 Keane,M.T.,385 magarullui Buridan,273*274,370
gi economia,74, 282-283,389 Kennedy,f acqueline,358 Magee,Bryan,209,398
;i fericirea,369-375,414 Kenny(gef),82-85 manageride risc,94-95
si istoriilealternative,72-73 Keynes,fohn Maynard,104, Mandelbrot,Benoit,272
incertitudineendogend,27S 105,206,282,390-391,394, Marc (avocatnewyorkez),219-224
infailibilitate,353 403-404,4L2 Markowitz,Harry,551-3 52,4I0
inferenfa statistica,50,206, Kindleberger, CharlesP.,391 Marr, David,302
339,386 Knetsch,1.L.,387 Nlarshall,Alfred, 282
informalie condilionala,S2g-329 Knight, Frank,282 Martignon,L.,4O9
Ingersoll,jonathanE., j89 Kreps,DavidM.,406 marxism,136,190
Institutul SantaFe,260,270 Kripke,Saul,38,74,389 ma;inaria Bloomberg,316-320
IrrationalExuberance, 87 Krugman,Paul,280 MBA,79-81,89-90,376
Kurz,Mordecai,389 McBurney,Peter,384,405
i Kyburg,HenrY,412 MecanismulDada,136
irnpotrivuzeilor,411 m e d i a ,1 6 8 ,1 7 8 - 1 7 9
in cdutareatimpuluipierdut,60, L m e d i a n 51, 6 8 ,1 7 8 - 1 7 9
346-347 L a n n o nR , . ,3 9 1 , 4 0 7 medicinaalternativA, 256*258
41i inclinalie,47, 168,153,269, LeBaron,8.,400 Meehl,PaulE., 354,384,412
396-397 LeDoux,f osePh,302,303,390, memorieexplicita,391
incredereexagerata,288,396 391,407 m e m o r i ei m p l i c i t a , 5 9 1
legeanumerelormari,365 memorie,21O,391
I legeanumerelormici, 395 Menand,Louis,387
|aynes,E.T.,386 legi ale puteriialelui Pareto,271 mersaleatoriu,102,104-105,268
|ean-Patrice (;ef), 83-85,94, Leibniz,Gottfried,73-74, 165 Merton,RobertC., 122- 123,352
1t3-114 lesgommes,391 metoda,,cadavres exquis",
fohn (traderde marerandament), L e v i ,I s a a c , 4 1 2 139-1210,393
5 8 * 6 3 ,15 3 - 1 5 8 ,1 5 9 ,1 6 6 ,2 4 5 Lewis,T., 391,407 M e y e r s| ., , 5 9 1
JohnDoeA (om de serviciu),68,69 Lichtenstein,S.,387 N,licrosoft, 267
Iohn Doe B (dentist),69 L i n n a e u sC, a r l ,1 6 5 Milionarulde ldnganoi,224*226,
Johr-rson, S.M.,390 Litzenberger, R.H.,389 3 8 5 ,3 9 8
| o n a sS, t a n ,1 7 1 , 3 7 7 Loewenstein, G.,590,408 M i l k e n .N ' l i c h a e l , 2 2 8
433
Mill, fohn Stuart,193 P in filozofie,410-413 R
Miiler,GeoffreyF., 396,4t4 Paglia,Camille,135 opinialui Mumford,586 Rabin,Yitzhak,247
modularitate ,406,407 paradigmaconventionalaa paradoxulzilei de nagtere, Raiffa,H.,404
Monod,Iacques,163 probabilitilii, 410-417 245-246 Ramachandran, V.S.,407,409
Montaigne,384 paradoxulzilei de nastere, procesestocastice, 99, 101 Randomness,30T-308
Montherlant,Henryde,356 245-246 qi abaterea de la normA, 240 rapoarteSharpe,399-400
Mosteller,Frederick,247 PascaB l , l a i s e2, 11 ,2 6 5 ,4 l I 77 Ratey,John1.,407
;i contabilii,
Mumford,David,386 Patrocle,86 r e c o m p e n s ian, c o r p o r a ! i e ,
g i E i n s t e i n1, 0 4 - 1 0 5
Myers,DavidG.,390 P a u l i n gL,i n u s 2, 5 6 - 2 5 7 364-368
qi emoliile,326-328
Pearson, Egon,258 gi Keynes,105 reguli de tranzaclie,250,251
N Pearson,Karl,258-259 R e s c h eN r ,i c o l a s , 4 1 3
Nadeau,Maurice,395 ;i procespentrucrima,303-305
Peirce,CharlesS.,353,387 gi procesulPolya, 268-269 rigla lui Wittgenstein,
N a s h ,| o h n , 2 0 1 Perse,Saint-fohn,142 328-329,352
qi ruletaruseasca, 71-75
negare,162 Pesaran, Hashem,189 R i l e y f, . G . , 3 8 9
Eiscepticismul, 85-86,345-346
netezireanucleului,520 Peters,E.,390 r i s c1 5 5 - 1 5 6
probabilitatecombinate,304-305
neurobiologie, 501-503, 405, P h e l a n|,. , 4 0 6 aversiunefala de, 53,54,57
p r o b a b i l i t a t enau m e r u l u i
409-410 P h i l l i p sL, . , 3 8 7 exemplulcu cutremurul,90
Niederhoffer,Victor, maxim,259
Piattelli-Palmarini, Massimo,403 exemplulcu polila de
Nobel,Alfred, 190,28I, 351 probabilitdlicondilionale,
piete eficiente, 122- I23, 283-284 asigurare,90
Noi (roman),405 504-305,508 impresiareducerii,95-96
Pinker,Steven,295, 387,405,406
non-aleatoriu,258-260 problema,,parieriicu zarul in ruletaruseascd, 75-76
Piron,539
noroc gre;it",411 qi Alexandrucel Mare,86
Platon,202
comparatie, 254-255 problemaLebedeiNegre , l -92,389-390,
Plotkin,Henry,394 ; i e m o l i i l e9
creatcu ma;indriaMonte Carlo, Plutarh,265 defini1ie,47, 75 407-408
gi Carlos,245
235-236 Popper,Karl,40, 133,138,188,196, ;i istoriilealternative,73
opinialui Machiavelli, 234 199,200-202,204-209,270, 338, gi fondul de hedgingal lui gi Iulius Cezar,86
;i adulmecarea datelor,250 344,346,353,37B,393,398 Merton, 122-123 g i | e a n - P a t r i c e8,5 - 8 5
si dat cu moneda,236-237 P o s n e rR, i c h a r dA . , 3 9 3 gi induclia,193,196,205,2rr qi fohn, traderul de mare
Nozick,Robert,178, 397 Powers,f immy, 378,408 qi LICM, 352 randament,subestimare a, 5 12
numeremici, 595,396-397 P r e l e cD , .,408 gi NeroTulip,277-279 Robbe-Grillet, Alain, 108,391
PremiulBanciiCentraleSuedeze, problemaLinda,295,305 Rogers,lim, 175, 176
o 190,551 p r o b l e m ap e s o u l u i1, 8 2 ,1 8 4 - 1 8 5 Rose,Lauren,78
O'Connell,Marty,151 PremiulBanciiSuedieipentru problemasec!iunii R o t t e n s t r e i cY h ,. R .3, q 7
obligatiunide trezorerie,55 E c o n o m i e2,8 1 transversale, I 53 Rozan,Jean-Manuel, 348-349, 410
Octavian,359 P r e m i uN l o b e l ,6 1 ,2 5 6 ,2 8 4 , 9 ,9 , 1 0 1
p r o c e s se t o c a s t i c e r u l e t ar u s e a sac, 7 1 - 7 3 , 75
O d e a nT, . , 4 1 0 3 51 ,3 5 3 procesullui O.J.Sitnpson,
Odiseea,2l5 probabilitate 303-305,329 S
OmegaTradeStation, 251 ca introspecfie,104 proccsulPolya,268-269 S a g a nC, a r l ,2 5 8
optiuni call,309 combinata,304-305 Proust,Marcel,60,297,346 S a m u e l s o nP,a u l ,2 7 0 ,2 8 2
,,orbirea"fald de probabilitate, 40S condilionala,304-305,308 psihologieevolulionistA, 294-296, Sapolsky, RobertM., 392
O s w a l dA, . 1 . 3
, 88 definilie,69 299-300,406-407 sarcinadc seleclieWason,406-407

434 435
 s c e p t i c iai r a b i , 4 1 0 T W e l c hE , . S .3, 9 0
U
scepticism, 85-86,344,345 tastatura,QWERTY, 266-267 W e s tR , .,408
Unabomber,9S
schadenfreude,64,362 Carnegie-
Universitatea White' lI., 250,400Wi11, George,
Taszka,T.,399
Schleifer,Andrei, 409 Mellon,28l 85-88,97,95,117'122
t a u r is i u r g i ,1 0 6 - 1 0 8 , 1 7 0 - 1 7 3
Scholes, Myron,352 Monash,136,393
Universitatea Willoughby'A'R', 392
taximetristi newyorkezi,333
Schwartz,Barry,474 utopie,587 Wilmott, Paul',37,249
S c h w a r zN, . , 3 9 2 , 4 0 5 taximetristi, New York,333
W i i s o nE, . O .3 , 9 1 ,3 9 5 , 4 0 6 , 4 1 3
selecliaadversa,244 Tempelsman, Maurice,358
V Winston,Robert,406
Seneca, 360 teoria,,riscurilor ca sentimente", wittgenstein,Ludwig,41,133'
288,390 vallone,R.P.,399
serotonini, 64-65, 67, 388 328'329,352
v a l u t e , 1 6 0 , 1 8 11,8 4 , 3 7 4
Shackle,GeorgeL.5.,282,472 teoriahaosului,264-265
Voit, Johannes,402
S h a h a n iC, . , 4 1 3 teorii ale conspirafiei, 248
volatilitate,121-12'2,t85,186,239 Z
Sharpe,William,399 testulTuring,135 Zaidenweber, Daniel,'102
von N4ises, Richard,411
Shefrin,Hersh,409 Thaler,RichardH., 387,409,410 Zaionc,R'B',405
Von Plato,Jan,411
Shiller,Robert,87-88, l2l -123, TheTippingPoint,271, 401 Zamiatin,Evgheni,405
352,389,392 Thomas,1.A.,393 Zarate,O.,406
Shizgal,Peter,392
W
t r c u nd e c a r t o t o r3, 3 5 - 3 3 6 Walras,Leon,270 Zenondin Kition,360
S i e g e lL, . , 2 9 , 3 9 9 zicalalui Boileau,93
Timmermann,A., 250,400 Watts,Duncan,400
Sinron,Herbert,40,287,282,283, Zielonka,P.,399
Tooby,|.,406 Weber,E.U.,390
285,302,370,405 Zizzo,D.I.,388
Toulmin,Stephen,384 Wegner,DanielM., 390
Skinner,8.F.,336-337,410 zorgiubi,106-107
traderi Weinberg,Steven,393
Sloman,StevenA.,405
Slovic,P.,390,405 cei careramAn,76-78
Smith,Vernon,284 comparativcu investitorii,161
sociobiologie, 395, 406 comparativcu manageriide
Socrate,343 risc,94
Sokal,Alan, 134,135,393
Solon,45-47, 69,82,83,85, 109,
de opliuni, 293-294,311
deciziirafionalecomparative cu
r.$l.lt-;
115,119,166,212 \.^ rfnECr-'.'..
deciziiira!ionale,340-341 '
Sornette,Didier,28,394,400-40I G Ai- l'1
oamenide ;tiinld ca,80*81
Soros,George,162,176, 200-202,
;i probabilitalile,293-294
204,270,226,236,348-349, 350,
tauri vs.urqi,105-108
354,398
T r a n e lD, .,407
Sowell,Thomas,387
T'ratatdesprerds,330
Spitznagel, Mark,31,272,380,402
Stanley,T.1.,385,398 Treatiseon Probobility,105,
Stanovich, K.,408 390,412
Stix,Gary,123 Tulip, Nero,48-58, 67-68,77,
s t o i c i s m3, 5 6 - 3 5 73, 5 9- 3 6 0 , 1 76 - .7 77 ,2 77- 2 79 , 3 6 2 - 3 6 3
361,413 Tversky,Amos, 90, 110,282-283,
S u l l i v a nR, . ,2 5 0 , 4 0 0 285,290,292-295, 299,397,3gO,
S u s s m a nD, o n a l d 3, 1 ,9 6 3 9 2 , 3 9 6 , 3 9 94,0 5 ,4 0 8

436