Caldura specifica reprezinta cantitatea necesara pentru
ridicarea cu un grad a temperaturii unitatii de masa sau a unitatii de volum.
Conductivitatea calorica reprezinta capacitatea de
transfer a caldurii si se exprima prin coeficientul specific.
Coeficientul de difuzivitate termmica caracterizeaza
modul de propagare a variatiilor de temperatura care depinde de coeficientul de conductivitate calorica si de caldura specifica.
Legile propagarii caldurii in sol (Legile lui Fourier)
1. perioada oscilatiilor termice nu depinde de adancime
(viteza unghiulara si perioada raman aceleasi la orice adancime). 2. Amplitudinea descreste cu adancimea dupa o lege o exponentiala. 3. Intarzierea maximelor si minimelor(defazajul) este proportionala cu adancimea
17. VARIATIILE PERIODICE ALE TEMPERATURII AERULUI
(AMPLITUDINEA SI FACTORII DE INFLUENTA)
Variatiile periodice ale temperaturii atat cele diurne
cat si cele anuale se produc pe o anumita grosime a solului care poarta denumirea de strat activ.
In ceea ce priveste modificarea temperaturii solului
cu adancimea in timpul verii ziua temperatura scade cu adancimea si fluxul de caldura este dirijat in jos. Noaptea cea mai mica temeratura se inregistreaza la nivelul suprafetei . In timpul iernii temperatura din sol creste cu adancimea iar cand apare o incalzire diurna aceasta se resimte doar intr-un strat superficial din apropierea suprafetei.
18. INCALZIREA SI RACIREA . INVERSIUNILE DE
TEMPERATURA Transferul caldurii de la suprafata subiacenta activa in aer se face intr-o maniera mai complicata decat propagarea acesteia in sol.
Consumul caldurii si inmagazinarea sa in forma caldurii
latente au loc la evaporare si topire iar degajarea acesteia are loc la condensare si inghet.
Raportul dintre caldura sensibila datorat ciocnirilor
dintre molecule care apar atat in gaze cat si in lichide.
Turbulenta reprezinta miscai cvasi-intamplatoare a unor
vartejuri de aer.
Advectia reprezinta transferul de caldura datorat
vantului.
Se disting mai multe tipuri de inversiuni de
temperatura:
1. inversiunile de radiatie: datorate racirii nocturne
apar frecvent in noptile de vara dar au durata scurta iarna acestea se pot extinde mult in grosime persistand zile in sir.
2. inversiunile de advectie: apar cand o masa de aer
cald se deplaseaza peste o suprafata subiacenta rece producandu-se racirea de jos in sus.
19. INCALZIREA SI RACIREA AERULUI. STABILITATEA
SI INSTABILITATEA AERULUI ATMOSFERIC
Aerul este coniderat instabil atunci cand apar
miscari convective care duc la aparitia norilor iar atunci cand aceste miscari sunt impiedicate aerul este considerat stabil.
Stabilitatea si instabilitatea depind de
stratificarea termica a aerului adica de gradientul termic local care arata variatia verticala a temperaturii aerului in repaus. Instabilitatea atmosferica apare atunci cand se produce o incalzire pronuntata a aerului din apropierea solului. Situatia de neutralitate este asociata cu o vreme cu cer acoperit si vant intens. 20. MISCARILE VERTICALE ALE AERULUI
Miscarile verticale ale aerului numite si miscari
convective care se produc in forma unor curenti ascendenti si descendenti sunt importante in transportul caldurii dar si in aparitia norilor.
Miscarile convective sunt cauzate de gravitatie
aerul fiind pus in miscare datorita diferentelor de densitate .
Datorita conductivitatii calorice reduse a aerului
se pot modifica schimburile de caldura dintre aerul in miscare verticala si aerul din jur considerandu-se ca are loc o tranformare adiabatica.
In ceea ce priveste modificarea de temperatura cu
altitudinea intr-o miscare verticala aceste modificari se fac dupa un gradient adiabatic uscat ce are o valoare constanta pentru aerul uscat si umed.
Convectia dinamica poate fi o miscare ascendenta
fortata la intalnirea unui obstacol orografic sau la intalnirea unei mase de aer mai rece si mai dens .
21. CIRCULATIA TERMICA A AERULUI. BRIZELE
Brizele sunt niste vanturi locale . Astfel ziua vantul
uscat se incalzeste mai rapid si mai puternic decat apa vantul bate la suprafata dinspre mare spre uscat . la inaltimi apare un contracurent deasupra uscatului apar miscari ascendente iar deasupra apei circulatia este descendenta. In timpul noptii situatia se inverseaza iar briza bate dinspre uscat spre larg.
Brizele de munte apar ziua pe vreme fara vant .
Acest vant local bate inspre anumiti versanti si pe firul vailor. cauza aparitiei a acestei brize este incalzirea aerului din apropierea versantilor care va capata o miscare ascendenta in timp ce aerul mai rece de deasupra axului vaii se va deplasa in jos si lateral inspre versant.
22. FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA AERULUI IN
MISCARE . VANTUL GEOSTROFIC SI CEL DE GRADIENT
Principala forta care pune aerul in miscare este
forta gradientului bazic.
In anumite conditii poate sa apara o echilibrare
a fortei de gradient si a fortei Coridus generand un vant paralel cu izobarele numit vant geostrofic. Forta de abatere Corichis este o forta datorata miscarii de rotatie a Pamantului care produce deviera spre dreapta in emisfera nordica respectiv spre stanga in cea sudica.
23. FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA AERULUI
IN MISCARE. MISCARILE AERULUI IN ANTICICLoni
Anticiclonii barometrii sunt zone de maxima
presiune definitizate prin izolare inchise , presiunea crescand de la periferie spre centru.
In absenta franarii la o altitudine vantul bate
paralel in sens orar. Prin echilibrarea dintre forta gradient si diferenta dintre forta Coridis si cea centrifuga apare ca si la cicloni un vant de gradient
In apropierea solului datorita fortei de franare
traiectoria si izobarele fac vantul sa bata divergent pe traiectorii curbilinii, dinspre centrul de maxima presiune spre exterior tot in sensul acelor de ceas.
24. FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA AERULUI IN
MISCARE. MISCARILE AERULUI IN CICLONI
Principala forta care actioneaza pune aerul in
miscare este forta gradientului bazic.
Forta de abatere Coridis este forta datorata
miscarii de rotatie a Pamantului care produce devierea spre dreapta in emisfera nordica si spre drepta in emisfera sudica. Ciclonii reprezinta zone de minima presiune numite si presiune barometrica. La altitudine in absenta franarii poate sa apara o echilibrare inter forta gradientului bazic si suma dintre forta de abatere si cea centrifuga rezultand un vant cu traiectorie paralela cu izobarele orienate invers acelor de ceas, care se numere vand de gradient
Pe masura apropierii de sol intervine forta de franare
tot mai puternica ceea ce modifica traiecroia. Ciclonii sunt insotiti de formatiuni noroase.
25. INFLUENTA SOLULUI ASUPRA VANTULUI.
FOHNUL SI BORA
vanturile determinate de interactiunea dintre
aerul pus in miscare prezinta un intens deosebit pentru domeniul silvic si cinegetic.
Fohnul este un vant cald si uscat care bate
dinspre culme spre baza muntelui. La noi in tara un vant de acest tip este vantul mare care bate uneori pe versantii nordici ai Mtii Fagaras.
Formarea fohnului este legata de prezenta unui
obstacol deosebit orografic care determina convectia dinamica , uscarea si incalzirea aerului.
Fohnul determina topirea brusca a zapezilor care
poate provoca inundatii, poate cauza la inceputul primaverii fenologica accelerata care poate in pericol plantele la o eventuala revenire a unor episoade friguroase.
Bora este un vant care bate dinspre culmi, la noi
in tara nu apare o bora tipica , dar situatii similare ,iarna cand masele de aer rece venind dinspre N-E sunt barate de Carpatii Orientali.
26. CIRCULATIA GENERALA A ATMOSFEREI
Miscarea aerului la scara planetara este foarte
complexa fiind cauzata primordiala de incalzirea inegala a planetei. circulatia atmoferei este de atmosferei un factor climatologic important . Aparitia celor 3 celule de circulatie , Farell, Hadley,polara s-ar putea explica astfel: - cercul care se incalzeste puternic in zona ecuatoriala ridicandu-se la altitudinea si revarsandu-se dinspre N spre S. - aerul care se deplaseaza spre N este deviat sub actiunea fortei Coriofis ajungand ca in zona tropicului sa aiba o directie V-E ce furnizeaza o acumulare de presiune . - aerul capata o miscare descendenta si ajuns la sol se va deplasa o parte spre ecuator cealalta parte spre nord. - vantul care se indreapta spre ecuator va fi deviat spre dreapta iar curentii ce se indreapta stanga vor fi deviati spre dreapta. - celula polara inchide circulatia generala aici aparand curentii descendenti la poli si ascendenti in zona cercului polar.
27 . TENSIUNEA DE SATURATIE . FACTORII DE
INFLUENTA SI IMPLICATIILE METEOROLOGICE
Tensiunea de saturatie are o importanta extrem
de mare in intelegera unor fenomene meteorologice de maxim intens. Cu cat este mai departe tensiunea vaporilor de cea de saturatie cu ata este mai intensa evaporarea , atingerea acestui prag semnificand aparitia condensarii .
Tensiunea de saturatie depinde de o serie de
factori precum: starea de agregare, forma suprafetei, salinitatea solutiei.
Forma suprafetei de avaporare influenteaza
marimea tensiunii de saturatie fiind mai mica deasupra unei suprafete convexe si mai mare deasupra unei suprafete concave.
Un alt factor important in cazul solutiilor
este concentratia acestora ce are o importanta in dezvoltarea picaturilor mici formate pe nuclee de condesnare solubile.
28. EVAPORAREA SI EVAPOTRANSPIRATIA
Sursa vaporilor de apa din aer este suprafata
terestra unde vaporii sunt produsi prin evaporare.
Evaporarea se produce pe mari si oceane, lacuri
rauri si zone umede dar si pe uscat unde se evapora apa la un moment dat.
Transpiratia consta in evaporarea apei din
stomatele frunzelor
Evaporarea si evapotranspiratia depind de
energia radianta , mai exact de radiatia neta de starea de umezeala a aerului , de temperatura aerului, dar si de viteza vantului care indeparteaza vaporii nou formati.
Capacitatea de evaporare si evapotranspiratia
reprezinta pragurile maxime ale evaporarii ale evaporarii si evapotranspiratiei.
29. CONDENSAREA VAPORILOR DE APA . PRODUSELE
CONDEMSARII VAPORILOR PE SUPRAFATA TERESTRA
Condensarea reprezinta trecerea apei din stare
din stare gazoasa in stare lichida. Condensarea apare la realizarea saturatiei atunci cand se atinge tensiunea de saturatie si relativa devine 100%.
Nucleele de condensare sunt niste importanti
atmosferici de dimensiuni microscopice ce au un rol important conditionand aparitia diverselor produse ale condensarii
Acestea pot fi : solubile si insolubile
Condensarea apare in atmosfera in urma racirii
pana la atingerea atingerii puncutlui de roua.
Condensarea popate aparea prin amesteacul a 2
mase de aer cand din doua mase de aer nesaturat una mai rece si alta mai calda poate rezulta un aer saturat , prin amestec,
Produsele condensarii vaporilor de apa pe
suprafata terestra mai sunt numite si depuneri atmosferice .
- roua= depunerea unei picaturi de apa pe suprafata
racita a solului , formate prin condensarea picaturilor din aer de deasupra. apare in serile vara fara vant cand temp. scade la pct de roua
- bruma= depunerea de cristale de gheata pe
suprafata terestra. apare in conditii similare ca roua.
- chiciura cristalina = depunerea de cristale
de gheata pe ramurile arborilor , pe conductori. apare in conditii de ceata la temp mai mici de -15
-chiciura amorfa= este un fenomen periculos
Stratul de gheata poate atinge grosimi mari. Apare pe vant puternic in conditii de ceata.
- poleiul= depunere de gheata care se produce
la contactul picaturilor de ploaie supraracite cu suprafete cu temperatura de 0
30. CONDENSAREA VAPORILOR DE APA.
TIPURI DE CEATA
Produsele condensarii care apar in aer sunt
ceata si norii, diferenta dintre acestea fiind legata de contactul cu solul care apare in cazul cetei.
Ceata este asociata cu scaderea vizibilitatii.
Se disting urmatoarele tipuri de ceata: - ceata slaba(vizibilitate intre 500m si 1 km) - ceata moderata (500m - 200m) - ceata densa ( 50 m - 200 m) - ceata foarte densa ( pana in 50 m)
Dupa modul de geneza se disting mai multe tipuri
de ceata:
- ceata de evaporare: poate fi de mare, de lac
Se formeaza prin cresterea cantitatii de vapori provenind de la o suprafata evaporata relativ calda
- ceata de radiatie: apare in urma racirii
radiative a suprafetei
- ceata de advectie: apare cand masa de aer se
deplaseaza pe o suprafata mai rece.
- ceata frontala: apare prin amestec si racire
distingandu-se ceata prefrontala
31. GENEZA NORILOR . SISTEMUL INTERNATIONAL
DE CLASIFICARE A ACESTORA
Norii sunt produse ale condensarii asemanatoare
cetei sub raportul compozitiei darcare apare la inaltime deasupra suprafetei terestre. Norii sunt sisteme coloidale formate din picaturi de apa , din cristale de apa si un amestec al acestora.
Geneza norilor se datoreaza miscarilor convective
libere/fortate . Uneori norii pot lua nastere datorita realizarii suprasaturatiei prin amestecul unor volume de aer prin emisie radiactiva.
In raport cu alcatuirea norilor , norii pot fi;
-aposi(formati din picaturi de ploaie) - nori alcatuiti din cristale de gheata - nori cu alcaturie mixta
Dupa aspectul lor acestia pot fi:
- in forma de suvita(Cirrus) - in forma de gramezi(Cumulus) - in forma de strat(stratus), si combinati ai acetora
Cea mai importanta clasificare este cea utilizata
de Organizatia Meteorologica Modiala conform careia norii sunt grupati in 4 familii, 10 genuri 20 de specii, si 31 de varietati. Cele 4 familii corespund 3 etaje: nori superiori, mijlocii, inferiori iar a 4a categoria se incadreaza norii de dezvoltare verticala.
32. CLASIFICAREA NORILOR. NORII DIN ETAJUL
SUPERIOR SI MIJLOCIU
FAMILIA : NORII SUPERIORI
GENUL: CIRRUS, CIRROCUMULUS, CIROSTRATUS
FAMILIA: NORI MIJLOCII
GENUL: ALTOCUMULUS, ALTOSTRATUS
FAMILIA : NORI INFERIORI
GENUL: NIMBOSTRATUS, STRATOCUMULUS, STRATUS
FAMILIA: NORI DE DEZVOLTARE VERTICALA
GENUL: CUMULUS, CUMULONIMBUS
Norii superiori sunt formati din cristale de
gheata si acestia nu cad precipiatii la sol.
Norii mijlocii cuprind 2 genuri: altocumulus,
altostratus care uneori pot acoperi total bolta cereasca,dar din care nu cad precipitatii.
33. CLASIFICAREA NORILOR.
NORII DIN ETAJUL INFERIOR SI CEI DE DEZVOLTARE VERTICALA.
Norii cuprind genurile nimbostratus,
stratocumulus, stratus. Norii nimbostratus sunt cei din care cad precipitatii abudente. Norii de dezvoltare verticala reunesc genurile: cumulus, cumulonimbus, Norii cumulonimbus sunt norii din care cad ploii de mare intensitate, torentiale