Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definiţia 1.3. Fie A un eveniment rezultat ı̂n urma efectuării unei experienţe.
Dacă această experienţă se efectuează (ı̂n condiţii identice) de n ori, n ∈ N∗ ,
şi evenimentul A se realizează ı̂n exact k din aceste efectuări, atunci numărul
k
fn (A) = se numeşte frecvenţa relativă a evenimentului A.
n
1
Definiţia 1.4 (Definiţia clasică a probabilităţii). Fie Ω = {ω1 , ω2 , . . . ,
ωn } mulţimea tuturor evenimentelor elementare posibile la efectuarea unei
experienţe, unde n ∈ N∗ . Presupunem că aceste evenimente elementare sunt
egal posibile (egal probabile), adică au aceeaşi şansă de realizare. Fie A ⊆
Ω un eveniment arbitrar şi k numărul evenimentelor elementare favorabile
k
evenimentului A. Atunci valoarea P (A) = se numeşte probabilitatea
n
evenimentului A.
2
Evenimentul sigur este Ω = {ω1 , ω2 , . . . , ω6 }. Evenimentul
P (A ∩ B)
PA : B → [0, 1], PA (B) = , ∀B ∈ B, (1.1)
P (A)
P (B|A) = PA (B).
3
Exerciţiul 1.2. Se aruncă un zar.
a) Cunoscând că numărul obţinut este mai mare decât 2, care este proba-
bilitatea ca acest număr să fie impar?
b) Cunoscând că numărul obţinut este impar, care este probabilitatea ca
acest număr să fie mai mare decât 2?
Fie evenimentele A:”apare un număr mai mare decât 2”, B:”apare un număr
impar”, adică A = {ω3 , ω4 , ω5 , ω6 }, B = {ω1 , ω3 , ω5 }.
P (A ∩ B)
a) Probabilitatea cerută este PA (B). Avem PA (B) = . Dar
P (A)
4 2 2 1
P (A) = = , iar A ∩ B = {ω3 , ω5 }, deci P (A ∩ B) = = . Obţinem că
6 3 6 3
P (A ∩ B) 1 3 1
PA (B) = = · = .
P (A) 3 2 2
P (A ∩ B)
b) Probabilitatea cerută este PB (A). Avem PB (A) = . Dar
P (B)
3 1 P (A ∩ B) 1 2 2
P (B) = = , deci PB (A) = = · = .
6 2 P (B) 3 1 3
4
P (Ai ) > 0, ∀i ∈ {1, . . . , n}. Atunci pentru orice B ∈ B a.ı̂. P (B) > 0 au loc
P (Ai )PAi (B) P (Ai )PAi (B)
egalităţile PB (Ai ) = = n , ∀i ∈ {1, . . . , n}.
P (B) X
P (Ak )PAk (B)
k=1
P (B) = P (A1 )PA1 (B) + P (A2 )PA2 (B) + P (A3 )PA3 (B)
= 0,4 · 0,01 + 0,25 · 0, 02 + 0,35 · 0, 02 = 0,016.
5
Propoziţia 1.5 (Schema binomială, schema bilei ı̂ntoarse sau schema
lui Bernoulli). Dacă A1 , . . . , An sunt evenimente independente egal proba-
bile, p = P (Ai ), ∀i ∈ {1, . . . , n} (p se numeşte probabilitatea de succes),
şi q = P (Ai ) = 1 − p, ∀i ∈ {1, . . . , n}, (q se numeşte probabilitatea de
insucces), atunci probabilitatea să se realizeze exact k din aceste n evenimente
este Pn,k = Cnk pk q n−k , ∀k ∈ {0, . . . , n}. În particular, dacă dintr-o urnă ce
conţine a bile albe şi b bile negre (a, b ∈ N∗ ) se extrag, la ı̂ntâmplare, n bile, cu
ı̂ntoarcere (fiecare bilă extrasă este reintrodusă ı̂n urnă ı̂nainte de extragerea
următoarei bile), atunci probabilitatea ca numărul de bile albe extrase să fie egal
a b
cu k este Pn,k = Cnk pk q n−k , ∀k ∈ {0, . . . , n}, unde p = a+b , q = 1 − p = a+b .
Exerciţiul 1.4. O societate comercială are 4 debitori. La sfârşitul anului
fiecare debitor este solvabil cu probabilitatea 0,7. Se cere probabilitatea ca:
a) doi debitori să fie solvabili;
b) cel mult trei debitori să fie solvabili;
c) cel puţin trei debitori să fie solvabili.
b) Fie C evenimentul ca din cei patru debitori, cel mult trei să fie solvabili
şi C evenimentul contrar, şi anume, ca toţi cei patru debitori să fie solvabili.
Aplicăm schema lui Bernoulli cu p = 0, 7, q = 0, 3, n = 4 şi k = 4 şi obţinem
6
{1, . . . , r}) se extrag, la ı̂ntâmplare, n bile, cu ı̂ntoarcere. Atunci probabilita-
tea să se extragă câte ki bile de culoarea i pentru orice i ∈ {1, . . . , r}, unde
n!
k1 , . . . , kr ∈ N, k1 + · · · + kr = n, este Pn;k1 ,...,kr = · pk1 . . . pkr r , unde
k1 ! . . . kr ! 1
ai
pi = , ∀i ∈ {1, . . . , r}.
a1 + · · · + ar
Observaţia 1.5. Luând r = 2 ı̂n schema multinomială, regăsim schema bi-
nomială.
Exerciţiul 1.5. O bancă a realizat ı̂ntr-o oră 60 de tranzacţii, dintre care 20
de depuneri, 25 de retrageri si 15 plăti de facturi. La un control se controlează
5 tranzacţii diferite. Care este probabilitatea ca din cele 5 tranzacţii două să
fie de depunere, două de retragere şi una să reprezinte plata unei facturi?
7
Evident, evenimentele (Ai )i=1,3 sunt independente.
Conform datelor problemei, avem:
80 4 1
p1 = P (A1 ) = = , q1 = P (A1 ) = 1 − p1 = ,
100 5 5
85 17 3
p2 = P (A2 ) = = , q2 = P (A2 ) = 1 − p2 = ,
100 20 20
90 9 1
p3 = P (A3 ) = = , q3 = P (A3 ) = 1 − p3 = .
100 10 10
a) Fie A evenimentul de a găsi două lucrări fără greşeală, adică realizarea
a două din cele trei evenimente.
Probabilitatea cerută este P (A). Aplicând schema lui Poisson, această
probabilitate este egală cu coeficientul lui x2 din dezvoltarea polinomului
4 1 17 3 9 1
r(x) = (p1 x + q1 )(p2 x + q2 )(p3 x + q3 ) = x+ x+ x+ .
5 5 20 20 10 10
8
Propoziţia 1.8 (Schema hipergeometrică sau schema bilei neı̂ntoar-
se). Dacă dintr-o urnă ce conţine a bile albe şi b bile negre (a, b ∈ N∗ ) se
extrag, la ı̂ntâmplare, n bile (n ≤ a + b), fără ı̂ntoarcere (orice bilă extrasă
nu mai este reintrodusă ı̂n urnă), atunci probabilitatea ca numărul de bile albe
Cak · Cbn−k
extrase să fie egal cu k este Pn,k =
e
n , ∀k ∈ {0, . . . , n}, n − b ≤ k ≤ a.
Ca+b
Exerciţiul 1.7. O urnă conţine 10 bile albe şi 6 bile negre. Se extrag 8 bile.
Care este probabilitatea ca exact 5 din bilele extrase să fie albe (deci restul
de 3 bile extrase să fie negre), dacă extragerea este cu ı̂ntoarcere? Dar dacă
extragerea este fără ı̂ntoarcere?
În cazul extragerii fără ı̂ntoarcere, aplicând schema bilei neı̂ntoarse obţinem
că probabilitatea cerută este
10! 6!
5 · C3
C10 ·
Pe8,5 = 6
= 5! · 5! 3! · 3! = 56 .
8
C16 16! 143
8! · 8!
9
Rezolvare. Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate asociat experimentului pre-
cizat ı̂n problemă şi fie A evenimentul de a obţine 2 bile albe, 4 bile roşii şi
o bilă neagră. Conform schemei hipergeometrice generalizate (a bilei nereve-
nite) cu n = 7, a1 = 10, a2 = 8, a3 = 9, k1 = 2, k2 = 4, k3 = 1, obţinem
C k1 · C k2 · C k3 C 2 · C 4 · C91 45 · 70 · 9 105
P (A) = a1 k1 +ka22 +k3 a3 , deci P (A) = 10 78 = = .
Ca +a +a C 27 888030 3289
1 2 3
10
şi restul de la firma F3 . Ştiind că până la ı̂nchiderea bursei s-au vândut 15
acţiuni, să se afle probabilitatea ca:
a) din cele 15 acţiuni, 5 să fie de la firma F1 ;
b) din cele 15 acţiuni, cel puţin 4 să fie de la firma F2 ;
c) din cele 15 acţiuni, 6 să fie de la firma F1 , 5 de la firma F2 şi 4 de la firma
F3 .
2 Variabile aleatoare
2.1 Variabile aleatoare discrete
Fie (Ω, B, P ) un câmp de probabilitate.
Definiţia 2.1. O variabilă aleatoare (prescurtat v.a.) este o funcţie X :
Ω → R cu proprietatea că {ω ∈ Ω | X(ω) < x} ∈ B, ∀x ∈ R. Dacă X(Ω) este o
mulţime discretă (finită sau numărabilă), atunci X se numeşte v.a. discretă
(finită, respectiv numărabilă).
Definiţia 2.2. Fie X : Ω → R o variabilă aleatoare finită şi X(Ω) = {x1 , x2 , . . . , xn },
unde n ∈ N∗ . Notăm
pi = P (X = xi ) = P ({ω ∈ Ω | X(ω) = xi }), ∀i ∈ {1, . . . , n}.
V.a. X poate fi reprezentată sub forma
x1 x2 . . . x n (valorile v.a. X),
X:
p1 p2 . . . pn (probabilităţile acestor valori),
această matrice numindu-se repartiţia (de probabilitate a) lui X sau
distribuţia (de probabilitate a) lui X.
x1 x2 . . . xn
Propoziţia 2.1. O v.a. finită X : este caracterizată de
p1 p2 . . . pn
n
P
următoarele două proprietăţi: pi ≥ 0, ∀i ∈ {1, . . . , n}, pi = 1.
i=1
Exerciţiul 2.1. Fie X valoarea obţinută la aruncarea unui zar. Să se scrie
repartiţia variabilei aleatoare Y , ştiind că aceasta reprezintă suma valorilor
obţinute la aruncarea a două zaruri.
Rezolvare. Cum X este valoarea obţinută la aruncarea unui zar, rezultă că X
este o v.a. finită luând valorile 1, 2, . . . , 6
cu probabilităţile pi = P
(X = i) =
1 2 3 4 5 6
1
, ∀i ∈ {1, . . . , 6}, deci are repartiţia X : 1 1 1 1 1 1 .
6
6 6 6 6 6 6
11
Fie X1 şi X2 valorile obţinute la aruncarea celor două zaruri. Evident, X1 şi
X2 sunt v.a. independente ce au aceeaşi repartiţie ca şi X. Astfel Y = X1 +X2
este o v.a. luând valorile 2, 3, . . . , 12 cu probabilităţile
1 1 1
P (Y = 2) = P (X1 = 1, X2 = 1) = P (X1 = 1)P (X2 = 1) = · = ,
6 6 36
P (Y = 3) = P (X1 = 1, X2 = 2 sau X1 = 2, X2 = 1)
= P (X1 = 1, X2 = 2) + P (X1 = 2, X2 = 1)
= P (X1 = 1)P (X2 = 2) + P (X1 = 2)P (X2 = 1)
1 1 1 1 2
= · + · = ,
6 6 6 6 36
P (Y = 4) = P (X1 = 1, X2 = 3 sau X1 = 2, X2 = 2 sau X1 = 3, X2 = 1)
= P (X1 = 1, X2 = 3) + P (X1 = 2, X2 = 2) + P (X1 = 3, X2 = 1)
= P (X1 = 1)P (X2 = 3) + P (X1 = 2)P (X2 = 2)+
1 1 1 1 1 1 3
+ P (X1 = 3)P (X2 = 1) = · + · + · = ,
6 6 6 6 6 6 36
...
1 1 1
P (Y = 12) = P (X1 = 6, X2 = 6) = P (X1 = 6)P (X2 = 6) = · = .
6 6 36
Obţinem că Y are repartiţia
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Y : 1 2 3 4 5 6 5 4 3 2 1 .
36 36 36 36 36 36 36 36 36 36 36
12
Vectorul Z = (X, Y ) se numeşte vector aleator sau variabilă aleatoare
bidimensională de componente X şi Y . Repartiţia v.a. Z, dată de valorile
(xi , yj ), i ∈ {1, . . . , n}, j ∈ {1, . . . , m} şi probabilităţile corespunzătoare
13
Probabilităţile marginale P (X = xi ) au fost calculate ca sume pe linii, iar
probabilităţile marginale P (Y = yj ) au fost calculate ca sume pe coloane.
14
• Fie r ∈ N∗ . Momentul centrat de ordinul r al v.a. X este
n
µr (X) = M ([X − M (X)]r ) = [xi − M (X)]r pi (sub presupunerea că suma
P
i=1
seriei există, ı̂n cazul ı̂n care v.a. X este numărabilă). • Dispersia v.a. X
n
este D2 (X) = µ2 (X) = [xi − M (X)]2 pi .
P
i=1
Definiţia 2.6. Fie X, Y : Ω → R două variabile aleatoare pdiscrete.
• Abaterea medie pătratică a v.a. X este σX = D2 (X), sub presu-
punerea că dispersia D2 (X) este finită.
• Covarianţa v.a. X şi Y este cov (X, Y ) = M [X −M (X)][Y −M (Y )] ,
sub presupunerea că mediile există şi sunt finite.
cov (X, Y )
• Coeficientul de corelaţie al v.a. X şi Y este ρX,Y = , sub
σX σY
presupunerea că abaterile medii pătratice există şi sunt nenule.
Dacă ρX,Y = 0, atunci spunem că X şi Y sunt v.a. necorelate.
Propoziţia 2.4 (Proprietăţi ale momentelor v.a.). Fie X, Y : Ω → R
două variabile aleatoare discrete. Avem:
D2 (X) = M (X 2 ) − [M (X)]2 ;
cov (X, X) = D2 (X) ≥ 0; cov (X, Y ) = M (XY ) − M (X)M (Y );
cov (Y, X) = cov (X, Y ); ρY,X = ρX,Y ; ρX,Y ∈ [−1, 1];
M (aX) = aM (X), D2 (aX) = a2 D2 (X), ∀a ∈ R;
M (X + Y ) = M (X) + M (Y ); D2 (X + Y ) = D2 (X) + D2 (Y ) + 2 cov (X, Y ).
Dacă v.a. X şi Y sunt independente şi au mediile finite, atunci
M (XY ) = M (X)M (Y ), cov (X, Y ) = 0, ρX,Y = 0,
D2 (X + Y ) = D2 (X) + D2 (Y ).
Dacă v.a. X este constantă, adică X(ω) = c, ∀ω ∈ Ω, unde c ∈ R, atunci
M (X) = c şi D2 (X) = 0.
Exerciţiul 2.3. Fie X şi Y variabilele aleatoare din Exerciţiul 2.2.
a) Să se verifice dacă variabilele aleatoare X şi Y sunt independente.
b) Să se calculeze covarianţa v.a. X şi Y .
c) Să se calculeze coeficientul de corelaţie al v.a. X şi Y .
Rezolvare. Conform rezolvării Exerciţiului 2.2, v.a. X şi Y au repartiţiile
0 1 2 0 1 2
X: , Y : ,
0,25 0,5 0,25 0,64 0,32 0,04
iar repartiţia comună a v.a. X şi Y este
15
XY 0 1 2
0 0,09 0,12 0,04
1 0,3 0,2 0
2 0,25 0 0
a) Deoarece, de exemplu,
P (X = 0)P (Y = 0) = 0,25 · 0,64 = 0,16 6= 0,09 = P (X = 0, Y = 0),
conform Propoziţiei 2.2 rezultă că v.a. X şi Y nu sunt independente.
b) Calculăm covarianţa v.a. X şi Y utilizând formula
cov (X, Y ) = M (XY ) − M (X)M (Y ).
Avem
2 X
X 2
M (XY ) = xyP (X = x, Y = y)
x=0 y=0
16
Exerciţiul 2.4. Fie variabilele aleatoare independente X şi Y cu repartiţiile
−1 0 1 2 −2 1 3
! !
X: 1 2 3 , Y : 2 1 .
α β
7 7 7 5 5
a) Să se determine media, dispersia şi abaterea medie pătratică pentru X şi
Y.
b) Să se determine repartiţiile variabilelor aleatoare: Z1 = 2X + 3Y ; Z2 =
X
3X − Y ; Z3 = 2X + 1; Z4 = X · Y ; Z5 = .
Y
c) Calculaţi media şi dispersia variabilelor aleatoare Z = 3X − 2 şi W =
3X − 2Y.
Rezolvare.
1 2 3 1 2 1
a)Cum + α + + = 1, rezultă α = . Cum + + β = 1, rezultă
7 7 7 7 5 ! 5
−1 −2
!
2 0 1 2 1 3
β = . Deci X : 1 1 2 3 , Y : 2 1 2 .
5
7 7 7 7 5 5 5
2 3
Atunci media lui X este M (X) = −1 · 17 + 0 · 17 + 1 · + 2 · = 1.
7 7
Dispersia lui X este D2 (X) = M (X 2 ) − [M (X)]2 , deci calculăm mai ı̂ntâi
(−1)2 02 12 22
! !
0 1 4
X 2 . Avem X 2 : 1 1 2 3 = 1 3 3 , deci M (X 2 ) =
7 7 7 7 7 7 7
1 3 3 15 15 8
0 · + 1 · + 4 · = . Astfel, dispersia este D2 (X) = − 12 = .
7 7 7 7 7 r 7 √
p
2
8 2 2
Abaterea medie pătratică a lui X este σX = D (X) = = √ =
√ 7 7
2 14
.
7
2 1 2 3
Media lui Y este M (Y ) = −2 · + 1 · + 3 · = . Dispersia lui Y
5 5 5 5
este D2 (Y ) = M (Y 2 ) − [M (Y )]2 , deci calculăm mai ı̂ntâi Y 2 . Avem Y 2 :
(−2)2 12 32
! !
1 4 9 1 2 2 27
2 1 2 = 1 2 2 , deci M (Y 2 ) = 1 · + 4 · + 9 · = .
5 5 5 5
5 5 5 5 5 5
2
27 3 126
Astfel, dispersia este D2 (Y ) = − = .
5 5 25 r √
p 126 3 14
Abaterea medie pătratică a lui Y este σY = D2 (Y ) = = .
25 5
17
−2 −6
! !
0 2 4 3 9
b) Avem 2X : 1 1 2 3 , 3Y : 2 1 2 . Atunci
7 7 7 7 5 5 5
−2 − 6 −2 + 3 −2 + 9 0 − 6 0 + 3 0 + 9 2 − 6
Z1 = 2X + 3Y : 1 2 1 1 1 2 1 2 1 1 1 2 2 2
· · · · · · ·
7 5 7 5 7 5 7 5 7 5 7 5 7 5
2+3 2+9 4−6 4+3 4+9
!
2 1 2 2 3 2 3 1 3 2
· · · · ·
7 5 7 5 7 5 7 5 7 5
−8 1 7 −6 3 9 −4 5 11 −2 7 13
!
= 2 1 2 2 1 2 4 2 4 6 3 6
35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35
−8 −6 −4 −2 1
!
3 5 7 9 11 13
= 2 2 4 6 1 1 2 5 2 4 6 .
35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35
−3 0 3 6 −2 1 3
! !
Avem 3X : 1 1 2 3 , Y : 2 1 2 , deci
7 7 7 7 5 5 5
−3 + 2 −3 − 1 −3 − 3 0 + 2 0 − 1 0 − 3 3 + 2
Z2 = 3X − Y : 1 2 1 1 1 2 1 2 1 1 1 2 2 2
· · · · · · ·
7 5 7 5 7 5 7 5 7 5 7 5 7 5
3−1 3−3 6+2 6−1 6−3
!
2 1 2 2 3 2 3 1 3 2
· · · · ·
7 5 7 5 7 5 7 5 7 5
−1 −4 −6 2 −1 −3 5
!
2 0 8 5 3
= 2 1 2 2 1 2 4 2 4 6 3 6
35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35
−6 −4 −3 −1 0
!
2 3 5 8
= 2 1 2 3 4 4 6 7 6 ;
35 35 35 35 35 35 35 35 35
−2 + 1 0 + 1 2 + 1 4 + 1 −1
! !
1 3 5
Z3 = 2X + 1 : 1 1 2 3 = 1 1 2 3 ;
7 7 7 7 7 7 7 7
18
1·1 1·3 2 · (−2) 2·1 2·3
!
2 1 2 2 3 2 3 1 3 2
· · · · ·
7 5 7 5 7 5 7 5 7 5
−1 −3 −2 −4
!
2 0 0 0 1 3 2 6
= 2 1 2 2 1 2 4 2 4 6 3 6
35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35
−4 −3 −2 −1
!
0 1 2 3 6
= 6 2 4 1 5 2 5 4 6 ;
35 35 35 35 35 35 35 35 35
1 1 1
X 2 −1 − 0 0 0 −
Z5 = : 1 2 3 2
Y 1 1 1 2 1 2 1 1 1 2 2 2
· · · · · · ·
7 5 7 5 7 5 7 5 7 5 7 5 7 5
1 2
1 −1 2
3 3
2 1 2 2 3 2 3 1 3 2
· · · · ·
7 5 7 5 7 5 7 5 7 5
1 1 1 1 2
−1 − − 0 1 2
2 3 3 2 3
= .
7 4 2 5 4 2 6 2 3
35 35 35 35 35 35 35 35 35
c) Media lui Z este M (Z) = M (3X − 2) = 3 · M (X) − 2 = 3 · 1 − 2 = 1.
8 72
Dispersia lui Z este D2 (Z) = D2 (3X − 2) = 32 · D2 (X) = 9 · = .
7 7
Media lui W este M (W ) = M (3X − 2Y ) = 3 · M (X) − 2 · M (Y ) =
3 6 9
3·1−2· =3− = .
5 5 5
Dispersia lui W este D2 (W ) = D2 (3X −2Y ) = 32 ·D2 (X)+(−2)2 ·D2 (Y ) =
8 126 72 504 5328
9· +4· = + = .
7 25 7 25 175
19
Exerciţiul 2.6. Se iau la ı̂ntâmplare două numere diferite din mulţimea {1,
2, 3, 4, 5}. Fie X suma numerelor alese. Determinaţi repartiţia variabilei
aleatoare X, media, dispersia şi abaterea medie pătratică ale lui X.
−2 1 2 −1 0
! !
3
X: 2 1 , Y : 2 1 .
α β
5 5 9 9
a) Să se determine repartiţiile variabilelor aleatoare: Z1 = 3X + Y, Z2 =
Y
2X − 3Y, Z3 = 3X − 4, Z4 = X · Y, Z5 = X .
b) Să se determine media, dispersia şi abaterea medie pătratică pentru X şi
Y.
c) Calculaţi media şi dispersia variabilelor aleatoare Z = 2X − Y şi W =
4X − 2Y .
a) Calculaţi mediile, dispersiile şi abaterile medii pătratice ale lui X şi Y .
b) Determinaţi repartiţiile şi calculaţi mediile şi dispersiile variabilelor alea-
toare X + Y , X − Y , 2Y − 3X, şi X 2 + 2Y .
20