UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

POSTOVAN MARINA

„STATUTUL JURIDIC AL CETĂȚENILOR STRĂINI ȘI

APATRIZILOR”

Referat stiințific / studiu de caz

CHIŞINĂU-2021
Cuprins
Introducere…………………………….…………………………………………………………………………………………………3
I.Statutul juridic al cetățenilor străini
1.1.Noțiuni
generale…………………………………………………………………………………………..…….…..4
1.2.Regimul național al
străinilor.......................................................................................................................................................6
1.3.Migrația și statutul
imigrantului..................................................................................................................................................8
1.4.Dreptul la
azil..............................................................................................................................................................10

II.Statutul juridic al apatrizilor

2.1.Noțiuni
generale……………………………………………………………………………………………..…….13
2.2.Condițiile sejurului cetățenilor apatrizi care intră în Republica
Moldova………………………………..........................................................................................…...….14
2.3.Drepturile și
obligațiilor………………………………………………………………………………………..……....16

Concluzii și
recomandări....................................................................................................................................19
Bibliografie...............................................................................................................................20

2
 Introducere
Regimul juridic şi statutul juridic al persoanei fizice străine diferă de la stat la stat şi este
determinat de numeroşi factori de ordin politic şi economic, de intensitatea şi calitatea
raporturilor dintre state. Fără îndoială, legăturile dintre state se dezvoltă în condiţii inegale, fapt
care se datorează nivelului evolutiv al relaţiilor de pace, prietenie şi colaborare dintre ele. Aceasta
a dus la elaborarea de către state a diferitelor tipuri de regimuri juridice acordate străinului şi
aplicate în funcţie de apartenenţa acestora la unul sau la alt stat. volumul drepturilor şi obligaţiilor
cetăţenilor străini şi ale apatrizilor variază de la stat la stat, în funcţie de regimul juridic acordat
străinilor de către ţara-gazdă şi acordurile încheiate între aceste state.
În domeniul reglementărilor juridice, drepturile omului pe fundalul realităţilor universale devin
drepturi ale cetăţenilor pe plan al realităţilor interne. În acest sens, orice persoană dispune de
drepturi şi libertăţi inerente fiinţei umane (sociale, economice, civile, culturale şi politice) în
statul ai cărui cetăţean este.
Principalele repere care să ne conduc la o înţelegere şi delimitare mai corectă a noţiunilor de
„regim juridic” şi „statut juridic” sau „condiţie juridică”, care sunt categorii distincte. Pentru a
clarifica această chestiune, trebuie să pornim de la expunerea părerilor diferiţilor autori privind
definirea termenilor de regim juridic, statut juridic şi condiţie juridică. Este necesar a menţiona că
în literatura juridică este înaintată părerea, potrivit căreia regimul juridic e privit ca sinonim cu
statutul juridic. Părtinitorii acestei afirmaţii sunt unii doctrinari din republica Moldova, precum
E.Serbenco, O.Balan, care susţin că regimul sau statutul juridic al străinilor reprezintă totalitatea
drepturilor şi obligaţiilor pe care străinul le are pe teritoriul unui stat, în temeiul legislaţiei
acestuia şi al convenţiilor internaţionale la care el este parte1 , precum şi savanţi din Rusia,
printre care L.N. Galenskaia2 , V.I. Kisili şi V.P. Pastuhov,3 care consideră, de asemenea, că
regimul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor reprezintă totalitatea drepturilor şi
obligaţiilor.
În viziunea autorului M.Antonescu, regimul juridic aplicabil străinului – persoană fizică de către
legea statului-gazdă reprezintă un conglomerat de drepturi şi obligaţii specifice raporturilor
juridice ale străinilor, care aparţin diferitelor ramuri de drept şi care alcătuiesc ceea ce în doctrină
poartă denumirea de „condiţie juridică a străinului”.4 În cazul dat, autoarea pune semnul egalităţii
între termenii de regim juridic şi condiţie juridică.
De menţionat că în literatura juridică naţională s-a înteprins o încercare de a delimita noţiunea de
statut juridic al străinului de cea de condiţie juridică a străinului, realizată de către autorii
V.Băieşu şi I.Căpăţînă.
Spre deosebire de aceştia, din definiţiile formulate de alţi doctrinari (M.V. Antonescu, L.N.
Galenskaia, V.I. Kisili, V.P. Pastuhov) reiese cu claritate că nu există deosebire între noţiunile de
statut juridic şi condiţie juridică, ele fiind sinonime.
Deci, în baza regimului juridic oferit cetăţenilor străini şi apatrizilor se conturează statutul juridic
al acestor categorii de persoane care se află pe teritoriul statului de şedere.
Generalizând, putem conchide că drepturile şi îndatoririle cetăţenilor străini şi ale apatrizilor sunt
condiţionate doar de două regimuri: regimul naţional şi special. De regulă, aceste regimuri sunt
reglementate de legislaţia internă a Republicii Moldova.

3
 Statutul juridic al cetățenilor străini

1.1 Noțiuni generale

Conform Legii Nr. 275 din 10-11-1994 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor
străini şi al apatrizilor în Republica Moldova :
Art. 1. - Se consideră cetăţean străin persoana care nu are cetăţenia Republicii Moldova, dar are
dovada apartenenţei sale la un alt stat.
Art. 3. - Cetăţenii străini şi apatrizii sînt obligaţi să respecte Constituţia Republicii Moldova şi
alte legi ale ei.
Art. 4. - Statutul juridic al cetăţeanului străin şi al apatridului este stabilit de legislaţia în vigoare
şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Art. 5. - (1) Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi, libertăţi şi îndatoriri ca şi cetăţenii
Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege.
(2) Cetăţenii străini şi apatrizii beneficiază de drepturi şi libertăţi fără a leza interesele statului,
drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova şi ale altor persoane.
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de
rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de
origine socială.
Drepturile cetăţenilor străini reprezintă prerogativele acordate de stat ce asigură persoanei
condiţii de viaţă adecvate pentru dezvoltarea calităţilor intelectuale şi satisfacerea cerinţelor
spirituale şi materiale, inerente fiinţei umane, indiferent de raportul său cu statul în care se află,
fiind recunoscute universal, precum şi drepturile care sînt rezervate străinilor în temeiul regimului
acordat de statul-gazdă.
Cetăţenii străini sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosibire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine
socială. Statutul juridic al acestora este stabilit de legislaţia în vigoare şi de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, respectiv, beneficiind de drepturi şi libertăţi
fără a leza interesele statului, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova
şi ale altor persoane.
Protecţia internaţională a cetăţenilor străini şi apatrizilor constituie baza asistenţei acestora, care
în mare parte, se limitează la procedurile juridice şi administrative, la perfectarea paşapoartelor şi
a altor documente; presupune luarea de măsuri în vederea facilitării accesului persoanelor străine
şi apatride la anumite servicii juridice şi sociale, de asemenea, programe sociale. Din
multitudinea standardelor internaţionale şi regionale care fac referire la această categorie de
cetăţeni pot fi menţionate:
• Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948);
• Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (1966);
• Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966);
• Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (1950);
Protocolul adiţional nr. 4 la CEDO (1963); Protocolul nr. 7 la CEDO (1984);

4
• Convenţia Europeană referitoare la statutul juridic al lucrătorului migrant ( 24.11.1977)
Intrarea pe teritoriul Republicii Moldova este permisă străinilor care întrunesc următoarele
condiţii:
a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, recunoscut sau acceptat de
Republica Moldova, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu se
prevede altfel;
b) posedă viză acordată în condiţiile prezentei legi sau, după caz, permis de şedere valabil, dacă
prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu s-a stabilit altfel;
c) prezintă documente care justifică scopul intrării şi fac dovada existenţei unor mijloace
corespunzătoare atît pentru întreţinere pe perioada şederii, cît şi pentru întoarcere în ţara de
origine sau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
d) prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi
teritoriul Republicii Moldova, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;
e) nu sînt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interdicţiei de intrare
în Republica Moldova conform art. 9 sau care au fost declaraţi indezirabili conform art. 55;
f) nu prezintă pericol pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică.
Cuantumurile minime ale mijloacelor de întreţinere pentru străini în Republica Moldova (în
conformitate cu prevederile Anexei la Hotărîrea Guvernului nr. 332 din 5 mai 2011)
Cuantumul minim al mijloacelor de întreţinere necesar a fi dovedit la solicitarea vizei de intrare
în Republica Moldova este de 30 euro/zi pentru întreaga perioadă solicitată, dar nu mai puţin de
300 euro, sau echivalentul în altă valută străină, în cazul unei şederi mai scurte de 10 zile.
Cuantumul minim lunar al mijloacelor de întreţinere necesar a fi dovedit la intrarea în Republica
Moldova este de 30 euro/zi pentru întreaga perioadă solicitată, dar nu mai puţin de 300 euro, sau
echivalentul în altă valută străină, în cazul unei şederi mai scurte de 10 zile.

Intrarea străinilor pe teritoriul Republicii Moldova se poate face prin orice punct de trecere a
frontierei de stat deschis traficului internaţional.
recerea frontierei de stat a Republicii Moldova de către străini se poate face şi prin alte locuri, în
condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Străinii care domiciliază legal în Republica Moldova şi care părăsesc temporar teritoriul ei au
dreptul de a reintra în ţară, fără viză de intrare-ieşire, pe toată durata valabilităţii permisului de
şedere.
Străinii aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a
acordat dreptul de intrare şi, după caz, dreptul de şedere pe teritoriul ţării, precum şi să părăsească
teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului de şedere acordat.
Pe durata şederii în Republica Moldova, străinii sunt obligaţi să declare autorităţii competente
pentru străini, în termen de 15 zile calendaristice, schimbarea documentului de trecere a frontierei
de stat.
Furtul sau pierderea documentului de trecere a frontierei de stat, a permisului de şedere, a
buletinului de identitate pentru apatrizi sau a documentelor de călătorie se declară organului de
poliţie teritorial în termen de 15 zile calendaristice.

5
1.2 Regimul național al străinilor
Cadrul juridic naţional asigură respectarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor străini şi
apatrizilor, creînd mecanisme de promovare, protecţie şi asigurare a exercitării lor. Raporturile
juridice în domeniul protecţiei cetăţenilor străini şi apatrizilor sînt reglementate de Legea
fundamentală a statului - Constituţia Republicii Moldova, alte acte normative elaborate în
concordanţă cu standardele internaţionale la care Republica Moldova este parte, printre care:
• Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova nr. 200 din 16.07.2010, care prevede
condiţiile generale de intrare/ieşire a cetăţenilor străini, acordarea dreptului de şedere
provizorie/permanentă, documentarea şi evidenţa străinilor, protecţia şi gestionarea datelor cu
caracter personal, regimul juridic al minorilor străini, accesul acestora la studii şi repatrierea în
ţara de origine, autorităţile competente din domeniu;
• Legea cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova nr.
275-XIII din 10.11.1994, care consacră principalele drepturi, obligaţii şi restricţii ale cetăţenilor
străini şi apatrizilor;
• Legea cu privire la migraţia de muncă nr. 180 din 10.07.2008, care prevede principiile
directoare privind imigrarea în scop de muncă a străinilor şi cetăţenilor Republicii Moldova
în/din Republica Moldova, autorităţile competente din domeniu, modul de eliberare a
autorizaţiilor de muncă;
• Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024 din 02.06.2000, care prevede ordinea şi
temeiurile obţinerii/pierderii cetăţeniei Republicii Moldova;
• Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal nr. 17 din 15.02.2007, etc;
• Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova nr.269-XIII din 09.11.1994, care
prevede dreptul, respecti, restricţiile de a ieşi şi intra în Republica Moldova, reglementează
procedura de solicitare a documentelor necesare;
• Codul penal din 18.04.2002;
• Codul muncii, nr. 154-XV din 28.03.2003;
• Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29.03.1985 (cu modificări şi completări),
etc.
Conform capitolului II al Legii Nr. 200 din 16-07-2010:.
Dreptul străinilor de ședere permanentă în Republica Moldova poate fi solicitat de străinii titulari
ai dreptului de şedere provizorie (3 ani în cazul străinului căsătorit cu un cetăţean al Republicii
Moldova sau 5 ani – din alte categorii), excepție făcând străinii înmatriculaţi la studii, persoanele
cu funcţii de conducere din cadrul unei persoane juridice cu activităţi în domeniul tehnologiei
informaţiei şi specialiştii în domeniul tehnologiei informaţiei, lucrătorii detaşaţi, străinii angajaţi
în proiecte investiţionale de importanţă naţională, lucrătorii rezidenţilor zonelor economice libere,
străinii angajaţi în proiecte de asistenţă externă, străinii antrenaţi în activităţi umanitare şi de
voluntariat.
Condițiile pentru acordarea dreptului de ședere permanentă:
   - deţinerea permisului de şedere provizorie fie beneficiază de dreptul la dobândirea cetăţeniei
Republicii Moldova prin recunoaştere ;
   - dispunerea de spaţiu de locuit;
6
    - vorbirea limbii de stat la un nivel satisfăcător (certificat de cunoaştere a limbii de stat eliberat
de Ministerul Educației);
   - în ultimii 3 ani nu a avut antecedente penale.
Străinii care doresc să se stabilească cu reşedinţa în Republica Moldova pe un termen mai mare
de 90 de zile pot solicita acordarea dreptului de şedere provizorie.
Dreptul de şedere provizorie poate fi acordat în scop de:
 reîntregire a familiei;
 muncă;
 studii;
 implementare proiecte;
 desfășurare a activităţilor umanitare, voluntariat sau religioase;
 tratament medical de lungă durată;
 investitorilor străini;
 victimelor traficului de fiinţe umane; 
 alte cazuri.
Pentru obţinerea dreptului de şedere, străinii sunt obligați să se prezinte personal la Ghişeul unic
de documentare a străinilor (or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 124), sau la unul din serviciile
regionale de documentare a străinilor (or. Bălţi, str. Dostoevschii 12; or. Comrat str.
Comsomolului 22) cu cererea de solicitare a dreptului de ședere completată și semnată și setul
corespunzător de acte justificative (în original și copie), cu cel puțin 30 de zile înainte de
expirarea termenului de aflare legală în Republica Moldova.
Termenul de examinare a cererii depuse pentru acordarea/prelungirea dreptului de şedere
provizorie este de 30 zile. Acest termen poate fi redus până la 10 zile, la solicitarea străinului cu
achitarea taxelor stabilite pentru urgentarea examinării cererii în acest sens.
În baza deciziei de acordare a dreptului de şedere, străinului i se perfectează permisul de şedere
provizorie ce este un act de identitate pentru străinii stabiliţi cu reşedinţa în Republica Moldova.   
Model de permis de ședere provizorie
În cazul nerespectării de către străin a termenului de depunere a cererii de acordare/prelungire a
dreptului de şedere, acestuia i se va aplica o sancțiune administrativă ce necesită a fi achitată
pentru a putea continua procesul de solicitare/prelungire a dreptului de ședere. 
Străinii aflaţi temporar în mod legal pe teritoriul Republicii Moldova pot rămâne pe teritoriul ei
numai pînă la data la care încetează dreptul de şedere provizorie acordat şi/sau pînă la expirarea
valabilităţii permisului de şedere. 
Străinul poate solicita şi acordarea dreptului de şedere permanentă, care permite stabilirea cu
domiciliul  pe teritoriul  Republicii Moldova, dacă sunt întrunite condițiile de mai jos:
 străinul este  titular al dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei, cel puțin 3 ani;
 străinul este  titular al dreptului de ședere provizorie pe o perioadă de 5 ani - pentru alte categorii;

7
 Termenul de examinare a cererii depuse pentru acordarea dreptului de şedere permanentă este de
90 zile. Termenul de examinare a cererii poate fi redus pînă la 2 luni sau la 1 lună, la solicitarea
străinului cu achitarea taxelor stabilite pentru urgentarea examinării cererii în acest sens.
Republica Moldova este parte la un şir de tratate internaţionale privind prevenirea torturii,
tratamentelor inumane sau degradante, conform cărora şi-a asumat obligaţia de a adopta politici
în domeniul prevenirii torturii. În acest sens, menţionăm cadrul normativ specific protejării
drepturilor străinilor care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova şi care urmează a fi
îndepărtat de pe teritoriu: Legea nr. 200, privind regimul străinilor în Republica Moldova din
16.07.2010; Codul Contravenţional; Hotărârea Guvernului nr. 71, cu privire la crearea Centrului
Temporar de Plasament al Străinilor din 30.01.2004. Detenţia este definită drept restricţie a
libertăţii de mişcare, de obicei prin arest forţat, a unui individ de către autorităţile de stat şi, poate
fi aplicată şi în privinţa unui străin în vederea aşteptării deciziei asupra statutului de refugiat ori în
vederea admiterii sau expulzării din stat. Astfel urmează a fi diferenţiată detenţia străinilor în
vederea expulzării de alte tipuri de detenţie (comiterea infracţiunilor sau delictelor
administrative). Principalul instrument de protecţie împotriva condiţiilor inumane de detenţie este
art. 3 al CEDO, care prevede că nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente
inumane sau degradante, care este aplicabil imigranţilor ilegali, deţinuţi pentru intrare sau şedere
ilegală în vederea asigurării executării unui ordin de expulzare.

1.3 Migrația și statutul imigrantului

Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului (2011-2020) (în continuare – Strategia)
constituie documentul naţional menit să asigure reglementarea circulaţiei şi mobilităţii
cetăţenilor, pentru a contribui la prosperitatea populaţiei ţării, la dezvoltarea ei socioeconomică,
la asigurarea drepturilor şi securităţii sociale ale migranţilor.
Prezenta Strategie serveşte drept instrument unic de integrare a cadrului strategic existent, de
racordare a politicilor ce ţin de gestionarea proceselor migraţiei şi azilului cu procesele de
planificare a diferitelor acţiuni strategice din Republica Moldova.
Obiectivul principal al prezentei Strategii este de a asigura o reglementare cuprinzătoare a
managementului proceselor migraţiei şi azilului, de armonizare a cadrului juridic naţional cu
prevederile dreptului internaţional şi legislaţia Uniunii Europene, reglementarea circuitului
persoanelor, menit să servească drept contribuţie pentru dezvoltarea socioeconomică, securitatea
ţării şi realizarea obiectivelor de integrare europeană.

Migraţia externă. Perioada de după proclamarea independenţei Republicii Moldova se

caracterizează prin intensificarea migraţiei externe atît definitive (plecarea cu traiul permanent
peste hotare sau repatrierea propriilor cetăţeni), cît şi a celei temporare (migraţia pentru o
perioadă de timp determinată: în scop de muncă, la studii, pentru reintegrarea familiei, alte
scopuri). În ambele cazuri, soldul migraţional este negativ, ceea ce prezumă că numărul
persoanelor plecate din ţară definitiv sau temporar depăşeşte numărul persoanelor intrate cu
asemenea scopuri în Republica Moldova.

Migraţia definitivă. Plecarea cu traiul permanent peste hotare şi repatrierea cetăţenilor

Republicii Moldova a apărut drept răspuns la dezmembrarea URSS şi schimbarea institutului
cetăţeniei în republicile ex-sovietice.

            Procesele migraţiei definitive reflectă dorinţa şi posibilitatea persoanelor de a reveni la

patria istorică sau de a integra familiile dezmembrate în urma unor factori de natură istorică, cum
ar fi, de exemplu, regimul politic.

8
            Procesele de plecare cu traiul permanent din Republica Moldova devin mai evidente din
1998 şi îşi păstrează intensitatea pînă în present. Anual, numărul persoanelor plecate cu traiul
permanent peste hotare depăşeşte de 2-3 ori numărul persoanelor repatriate în ţară. Plecarea cu
traiul permanent peste hotare a femeilor, a persoanelor cu un înalt nivel de instruire constituie o
pierdere cantitativă şi calitativă a resurselor umane pentru Republica Moldova. Principalele state
de destinaţie pentru persoanele plecate cu traiul permanent peste hotare sînt SUA, Canada,
Germania, Israel, iar din statele CSI – Federaţia Rusă şi Ucraina. Organizarea şi colaborarea cu
diaspora moldovenească în ţările respective poate crea premise favorabile pentru revitalizarea
relaţiilor de natură culturală şi socio-economică cu Republica Moldova.

Migraţia temporară. Migraţia temporară prezumă şederea legală pe teritoriul altui stat în scopuri
predeterminate de legislaţie (la muncă, la studii sau pentru reintegrarea familiei, alte scopuri).

   Migraţia spre statele UE se caracterizează prin ponderea mai mare a femeilor faţă de bărbaţi –
70%, iar studii superioare au 19% din migranţi. Spre deosebire de ţările din CSI, perioada medie
de şedere în ţările UE este mai îndelungată, în special pentru femei – 2,3 ani, faţă de 2 ani pentru
bărbaţi.

Totuşi, migrația este un fenomen multidisciplinar și complicat al existenței umane. Adoptarea

noii legi a Republicii Moldova cu privire la migrațiune și reorganizarea Serviciului de Stat pentru
Migrațiune în Departamentul Migrațiune reprezintă un salt calitativ în domeniul reglementării
proceselor de migrațiune în țară. Aşadar, migrația se divizează în: -migrație de familie; -migratie
de muncă: - migrație pentru obținerea studiilor. O atenție deosibită se acordă reglementării
migrației de familie, care are drept scop reintegrarea familiei și păstrarea integrității acesteia.
Prioritate o au minori care trec cu traiul la părinții lor şi persoanele în vârstă sau părinții care au
nevoie de întreținere și ajutor. Persoanele care doresc sã se stabilească cu domiciliul pe teritoriul
Republicii Moldova în scopul reintegrării familiei vor solicita adeverință de imigrant și vor
confirma că dispun de spațiu locativ şi mijloace suficiente pentru satisfacerea necesităților
familiei reintegrate. Familia imigrantului poate să includă: soția (soțul), copiii, tatăl şi mama,
precum și persoanele asupra cărora este stabilită tutela sau curatela. Persoanele nominalizate, cu
excepția copilor minori şi a soției (soțului), pot imigra în Republica Moldova numai în cazul în
care se stabilesc cu traiul la persoane care cel puțin de 3 ani domiciliază pe teritoriul Republici
Moldova. Migrația de muncă se reglementează în conformitate cu politica de stat a Republicii
Moldova în domeniul utilizării forței de muncă şi are drept scop încadrarea în câmpul muncii a
lucrătorilor imigranți care posedă specialități deosebit de solicitate în țară și a specialiștilor de
calificare înaltă, atragerea invențiilor, precum și plasarea în câmpul muncii peste hotare a
cetățenilor Republicii Moldova. Lucrătorul imigrant își desfășoară activitatea de muncă în baza
permisului de muncă.

Migrația pentru obținerea studilor poate avea loc conform tratatelor încheiate de Republica
Moldova cu alte state, precum și în baza contractelor încheiate de instituțiile de învățământ din
Republica Moldova, autorizate în modul stabilit, cu persoane fizice sau juridice străine. Cetățenii
străini şi apatrizi pot fi înmatriculați în instituțiile de învățământ în baza invitației acestor instituți.
Cetățeni străini sau apatrizi înmatriculați în instituțile de învățământ din Republica Moldova în
condițiile legii beneficiază de aceleaşi drepturi și au aceleași obligații ca și elevii studenții din
Republica Moldova. Cetățenilor străini și apatrizilor înmatriculați la studii cu forma de
învățământ fără frecvență nu li se eliberează adeverință de imigrant.

Statutul de imigrant se acordă cetățeanului străin sau apatridului din momentul eliberării
adeverinței de imigrant de către Departamentul de Migrațiune și încetează o dată cu emigrarea cu
trai permanent peste hotarele țări. ncetează o dată cu obținerea cetățeniei Republicii.O dată cu

9
 acordarea statutului de imigrant persoanele beneficiază pe teritoriul Republicii Moldova de toate
drepturile și libertățile prevăzute de legislația în vigoare cu următoarele restricții:

 Nu pot fi desemnați în funcții sau antrenați în activității pentru care, în conformitate cu legea în
vigoare , se cere cetățenia Republicii Moldova;
 Nu beneficiază de dreptul de a alege și de a fi aleşi în organele legislative, executive și alte
organe eligibile;
 Nu pot organiza sau participa la manifestații ori întruniri care adục atingere ordinii publice sau
securității nationale;
 Nu pot organiza pe teritoriul țării partied politice sau alte grupări similare și nu pot fi membri ai
acestora;
 Nu pot satisface serviciul militar în Forțele Amate ale Republicii Moldova
 Nu pot desfăşura o activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova fără obținerea permisului
de muncă, eliberat de Departamentul Migrațiune.

Obligațiile imigranților sunt următoarele:

 să respecte Constituția Republicii Moldova și legislația în vigoare; să-și legalizeze şederea pe

teritoriul Republicii Moldova la autoritățile administrațieipublice de specialitate;
 să se prezinte în termen de 3 zile (cu excepția zilelor de odihnă și esărbătoare ) de la data
eliberării adeverintei de imigrant la autoritățile de evidentă și documentare a populației pentru
obținerea permisului de ședere să părăsească teritoriul Republicii Moldova la expirarea
termenului de şedere;
 să achite impozitele, taxele şi alte plăți stabilite de legislație, dacă tratatele internaționale nu
stabilesc altfel;
 să efectueze examenul medical în scopul depistării virusului imunodeficitar uman (HIV), a
maladiei SIDA și a bolilor ce prezintă pericol pentru sănătatea publică.

Cetățenii străini şi apatrizi care au intrat în Republica Moldova se pot stabili cu traiul permanent
sau temporare teritoriul ei numai după obținerea adeverinței de imigrant, eliberată de Ministerul
Afacerilor Interne. Adeverința de imigrant se eliberează cetățeanului străin sau apatridului sosit în
tară pe un termen de peste 90 de zile. Persoana în cauză este obligată să se adreseze
MinisteruluiAfacerilor Interne, cu cel mult o lună înainte de expirarea termenului menționat, cu
un demers în care solicită eliberarea adeverinței. Adeverința de imigrant serveşte drept temei
pentru eliberarea permisului de şedere. Pentru desfăşurarea activități de muncă, lucrătorul
imigrant este obligat să obțină permis de muncă, care este de două tipuri:pemis de muncă cu
termen fixat şi pemis de muncă permanent.

1.4 Dreptul la azil

În Republica Moldova, azilul – este o instituţie juridică prin al cărei intermediu statul oferă
străinului protecţie, acordîndu-i statutul de refugiat, protecţie umanitară, protecţie temporară
sau azil politic. Cadrul normativ în domeniul azilului a fost elaborat cu transpunerea
prevederilor Convenției de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaților și cu
preluarea prevederilor  Aquis-lui comunitar din  domeniu.
 
În Republica Moldova se acordă patru forme de protecție:
1. statutul de refugiat  - se recunoaște la solicitare, străinului care, în virtutea unei temeri bine
întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit
grup social sau opinie politică, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate
sau, datorită acestei temeri, nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. Actele de
persecuţie pot lua forma: actelor de violenţă fizică şi psihică, inclusiv a celor de violenţă
sexuală; măsurilor legale, administrative, poliţieneşti şi/sau judiciare care sînt discriminatorii
10
 sau care sînt aplicate într-o manieră discriminatorie; acuzării sau pedepsei discriminatorii sau
disproporţionate; imposibilităţii rejudecării ca urmare a unei pedepse discriminatorii sau
disproporţionate; acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului
militar în caz de conflict, atunci cînd îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvîrşirea
de infracţiuni sau de acte care cad sub incidenţa clauzelor de excludere prevăzute la art.18;
actelor sau abuzurilor de discriminare specifice sexelor, precum şi actelor sau abuzurilor de
discriminare specific privind minorii.Statutul de refugiat se acordă fără termen.
2. protecţia umanitară - se acordă străinului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea
statutului de refugiat şi în a cărui privinţă există motive de a crede că, la întoarcere în ţara de
origine, va fi expus unui risc serios şi din cauza acestui risc nu poate sau nu doreşte să obţină
protecţia acelei ţări.  Prin risc serios se înţelege existența a unei din următoarele situaţii:
condamnarea la pedeapsă capitală sau existenţa pericolului execuţiei; tortura sau tratamentele
ori pedepsele inumane sau degradante aplicate solicitantului în ţara sa de origine; ameninţarea
gravă şi individuală la viaţa sau la integritatea corporală a unui civil din motive de violenţă
generalizată în situaţii de conflict armat internaţional sau intern. Protecția umanitară se
acordă pe o perioadă de 1 an de zile. La expirarea termenului de 1 an, dosarul său se
reexaminează pentru stabilirea circumstanțelor ce au stat la baza acordării formei de
protecție. 
3. protecţia temporară - protecţie cu caracter excepţional, menită să asigure, în cazul unui aflux
masiv şi spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie
imediată şi temporară unor astfel de persoane, dacă există riscul ca sistemul de azil să nu
poată procesa acest aflux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul
persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie. Protecţia temporară se
acordă pe o perioadă de un an. În cazul în care motivele de protecţie temporară persistă,
durata protecţiei temporare poate fi prelungită cu 6 luni, pentru maximum un an, dar care să
nu depăşească 2 ani.
4. azilul politic – se acordă în cazuri excepţionale, persoanelor care au deţinut funcţii politice,
diplomatice sau de interes public în alte state sau în organisme internaţionale, persoanelor
care au demonstrat un deosebit ataşament, respect şi interes pentru Republica Moldova, și
altor personalităţi marcante, care sunt persecutate în ţara de origine și solicită Preşedintelui
Republicii Moldova acordarea de azil politic.  Condiţiile, regulile şi temeiurile de acordare a
azilului politic categoriilor de persoane sus specificate sînt stabilite prin decret al
Preşedintelui Republicii Moldova. Persoanele cărora li s-a acordat azil politic se bucură de
aceleași drepturi ca și refugiații. 

În Republica Moldova activează următoarele autorităţi şi instituţii competente în soluţionarea

problemelor de azil:

1. Direcţia refugiaţi a Biroului de migraţie şi azil, subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne -

principala instituţie, responsabilă de administrarea şi soluţionarea problemelor solicitanţilor de
azil care:

• înregistrează cererile solicitanţilor de azil, intervievează, colectează date şi probe necesare

completării dosarului cererii de azil;

• realizează măsurile de protecţie şi asistenţă oferite solicitanţilor de azil şi beneficiarilor unei

forme de protecţie;

• propune înfiinţarea, la necesitate, a centrelor de cazare a solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor şi

administrează aceste centre;

• este responsabilă de gestionarea mijloacelor financiare alocate ei, altor ajutoare, precum şi
asistenţei financiare, acordate solicitanţilor de azil şi refugiaţilor de către organizaţiile naţionale şi
internaţionale.

11
2. Centrele de cazare, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii privind
azilul în Republica Moldova , în baza unui regulament, aprobat de Guvern.
3. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, care perfectează actele de identitate
pentru refugiaţi în baza deciziei adoptate şi comenzii prezentate de Biroul migraţie şi azil al
Ministerului Afacerilor Interne.

Drepturile solicitanţilor de azil Solicitantul de azil beneficiază de dreptul de:

• a nu fi returnat/expulzat pînă la soluţionarea cererii de azil;

• şedere în Republica Moldova pînă la expirarea termenului de 15 zile de la data rămînerii

irevocabile a deciziei privind respingerea cererii;

• a fi informat despre drepturi şi obligaţii pe perioada procedurii de azil în scris, într-o limbă pe
care o cunoaşte;

• a fi intervievat de o persoană de acelaşi sex;

• asigurare gratuită cu interpret (traducător) în orice etapă a procedurii de azil;

• asistenţă juridică în orice etapă a procedurii de azil;

• protejare a datelor personale, alte detalii privind cererea sa;

• a fi informat despre posibilitatea contactării reprezentanţilor ÎCNUR;

• a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiei neguvernamentale în orice etapă a

procedurii de azil;

• eliberare gratuită a unui document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită. În

lipsa documentelor care certifică identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate
va fi menţionată identitatea declarată, a cărei autenticitate va fi verificată de autorităţile
competente;

Obligaţiile solicitanţilor de azil Solicitantul de azil este obligat să:

• aibă un comportament corect, să respecte regulile stabilite de autorităţi, să se conformeze

prevederilor legale;

• prezinte date veridice referitor la cazul său, indicînd identitatea şi cetăţenia sa, ţările şi locurile
de reşedinţă şi cererile anterioare de azil, rutele de tranzit, motivul solicitării de acordare a
protecţiei;

• colaboreze cu autorităţile (consilierul de eligibilitate) întru soluţionarea cererii sale;

• informeze, în timp de 10 zile, Direcţia refugiaţi despre orice schimbare a locului de trai,
statutului juridic, stării civile, despre pierderea sau deteriorarea documentelor de identitate,
părăsirea localităţii de reşedinţă;

• să se supună amprentării şi investigaţiilor medicale;

• să respecte regulamentul de ordine interioară al centrului de cazare;

12
 • să părăsească teritoriul Republicii Moldova pînă la expirarea termenului de 15 zile de la data
rămînerii irevocabile a deciziei privind respingerea cererii de azil, cu excepţia situaţiei în care
cererea de azil a fost respinsă în procedură accelerată, etc.

Statutul juridic al apatrizilor

2.1 Noțiuni generale

Naţionalitatea este legătura juridică dintre un stat şi un individ. Naţionalitatea conferă oamenilor
un sentiment al identităţii şi, mai important, le permite să-şi exercite o gamă largă de drepturi.
În ciuda legilor internaţionale legate de achiziţia, pierderea, sau renunţarea la cetăţenie,
aproximativ 12 milioane de oameni din toată lumea nu au identitate naţională în ziua de azi.
Apatridia există din diverse motive inclusiv conflicte legislative, transfer de teritorii, legislaţia
privind căsătoria, practicile administrative, discriminarea, lipsa unui certificat de naştere,
denaţionalizare şi renunţare.
Sunt considerați apatrizi, persoanele care nu sunt considerate cetățeni al nici unui stat, conform
legislației acestora. Statutul juridic al apatrizilor este stabilit de lege și de acordurile
internaționale la care Republica Moldova este parte.
Procedura de recunoaștere a statutului de apatrid poate fi inițiată din oficiu, de către Biroul
migrație și azil sau la cererea persoanei care pretinde că nu are cetățenie. În dependență de fiecare
caz aparte, Biroul migrație și azil emite decizia privind recunoașterea statutului de apatrid fie
privind respingerea cererii de recunoaștere a statutului de apatrid.
Biroul migrație și azil poate înceta procedura de recunoaștere a statutului de apatrid în
următoarele cazuri:
1. decesul solicitantului;
2. retragerea cererii;
3. neprezentarea solicitantului la interviu în pofida notificărilor scrise repetate.
Termenul de examinare a cererii de recunoaștere a statutului de apatrid poate fi până la 6 luni de
la data înregistrării acesteia. 
În funcție de dificultatea cazului, termenul de soluționare poate fi prelungit cu câte o lună, dar
prelungirea nu va depăși în total 6 luni.
Când cererea privind recunoaşterea statutului de apatrid poate fi respinsă:
 dacă solicitantul primeşte protecţie sau asistenţă de la organele ori agenţiile Naţiunilor Unite –
exceptând Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi – pe durata acordării protecţiei sau
asistenţei; 
 dacă există motive serioase să se considere că solicitantul a săvârșit o infracţiune împotriva păcii,
o crimă de război sau o crimă împotriva umanităţii, prevăzute de tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte; 
 dacă există motive serioase să se considere că solicitantul a săvârșit o infracţiune nonpolitică
gravă în afara Republicii Moldova înainte de a fi admis pe teritoriul ei;

13
 dacă există motive serioase să se considere că solicitantul a fost acuzat de săvârșirea unor fapte
contrare scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite; 
 dacă solicitantul deţine cetăţenia Republicii Moldova fie cetăţenia unui alt stat.
Când statutul de apatrid încetează:
Statutul de apatrid încetează în mod automat atunci când apatridul dobândește
cetăţenia Republicii Moldova sau cetăţenia unui alt stat. Apatridul urmează să
informeze, în termen de 30 de zile, Biroul migrație și azil despre faptul dobândirii
cetăţeniei Republicii Moldova sau a unui alt stat.

Când statutul de apatrid poate fi anulat:

Biroul migrație și azil poate anula, printr-o decizie motivată, statutul de apatrid
acordat în condiţiile Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova dacă se
stabileşte că unele acte sau dovezi care au fost decisive pentru recunoaştere sunt false
şi nu există motive pentru menţinerea statutului de apatrid, precum și în cazul în care
există motive serioase să se considere că beneficiarul acestuia întruneşte condiţiile
prevăzute de legislație.

Apatrizii sunt persoane care nu au cetățenia vreunui stat, dar au un statut legal, care le asigură tot
pachetul de drepturi social-economice, cu excepția celor politice, cum ar fi dreptul de a alege și fi
ales în funcții publice. Numărul persoanelor care au statut de apatrid în Republica Moldova este
de circa 1900. Dintre aceștia, doar câteva persoane sunt venite din statele asiatice, restul fiind
foști cetățeni moldoveni, care au acest statut din perioada de până la 2011, anul în care Republica
Moldova a ratificat convențiile privind apatrizii și reducerea apatridiei și a stabilit o nouă
procedură de acordare a statutului de apatrid.
Aceștia au renunțat la cetățenia Republicii Moldova întrucât solicitaseră la acel timp cetățenia
unui alt stat, dar nu se știe din care motiv nu au obținut-o și atunci au rămas cu statutul de apatrid.
Din 2011, atunci când Republica Moldova a adoptat procedura legală de apatridie, nu se mai
acordă statut de apatrid celor care doresc așa pur și simplu să renunțe la cetățenia Republicii
Moldova. Pentru a renunța la cetățenia Republicii Moldova deja este necesar să ai confirmare a
primirii altei cetățenii sau promisiunea oficială a autorităților acelui stat că vei primi acea
cetățenie. Și poți renunta doar din afara teritoriului Republicii Moldova. Trebuie să ai o ședere
legală în țara x, să ai promisiunea autorităților țării respective că îți va fi acordată cetățenia și
numai după asta ți se aprobă renunțarea la cetățenia Republicii Moldova.
Persoanele care nu au acte sau un statut determinat, sunt refugiate și solicită o formă protecție în
Republica Moldova și cei care cunosc astfel de cazuri trebuie să știe că aceste persoane pot
solicita asistență la orice subdiviziune a Agenției Servicii Publice, la Biroul Migrație și Azil din
cadrul Ministerului de Interne sau pot apela la ajutorul organizațiilor neguvernamentale active în
domeniul protecției drepturilor omului.

2.2 Condițiile sejurului cetățenilor apatrizi care intră în Republica Moldova

Cetăţenii apatrizi sunt egali în fata legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
Cetăţenii apatrizi au dreptul la domiciliere în Republica Moldova în baza actelor de identitate
valabile. Cei sosiţi temporar în Republica Moldova au dreptul să domicilieze conform actului
stabilit de legislaţie.
14
Deşi Convenţia din 1954 nu impune în mod explicit statelor să acorde unei persoane despre care
s-a stabilit că este apatridă dreptul de şedere, acordarea acestei permisiuni reprezintă o îndeplinire
a obiectului şi scopului tratatului. În absenţa dreptului de a rămâne, persoana se confruntă cu
riscul unei permanente insecurităţi şi este împiedicată să se bucure de drepturile garantate prin
Convenţia din 1954 şi prin dreptul internaţional al drepturilor omului.
Termenul de şedere legală şi continuă pe teritoriul Republicii Moldova a străinului se calculează
de la data autorizării de către autorităţile Republicii Moldova a şederii acestuia pe teritoriul ţării.
Data autorizării şederii se consideră data eliberării de către autorităţile competente a
documentului care confirmă dreptul de şedere al străinului pe teritoriul Republicii Moldova.
Dovada şederii legale şi continue se face cu documentele oficiale, eliberate de autorităţile
competente ale Republicii Moldova, sau în baza informaţiei din Registrul de stat al populaţiei.
Şederea apatridului pe teritoriul Republicii Moldova se consideră legală şi continuă în cazul în
care, ulterior autorizării şederii:
a) apatridul nu a emigrat din Republica Moldova;
b) apatridului nu i-a fost anulat sau revocat dreptul de şedere, nu i-a încetat sau nu i-a fost anulat
statutul de apatrid sau de refugiat;
c) prelungirea dreptului de şedere este consecutivă. (41 ) Dacă cetățeanul apatrid care a solicitat
cetățenia se află în afara teritoriului Republicii Moldova o perioadă cumulativă mai mare de 6
luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. (1).
(5) În cazul apatridului care, pe perioada şederii legale pe teritoriul Republicii Moldova, şi-a
schimbat statutul juridic, se ia în calcul termenul de aflare conform statutului anterior, dacă acest
termen este continuu.
În scopul promovării si realizarii eficiente a politicii migraționale, Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Trupelor de Graniceri, Departamentul Tehnologii
Informaționale, autoritățile administrației publice locale, organele de drept, organele fiscale,
întreprinderile, instituțiile, organizațiile cu orice formă juridică de organizare sunt obligate să
informeze, în termen de 10 zile, Departamentul Migrațiune, dupa cum urmează:
a) Ministerul Afacerilor Externe - despre vizele de intrare eliberate;
b) Departamentul Trupelor de Graniceri - despre cetățenii străini, apatrizii și cetățenii Republicii
Moldova care au intrat și au ieșit sau cărora le-a fost interzisă intrarea sau iețirea din țară;
c) Departamentul Tehnologii Informaționale - despre schimbările survenite în starea familială a
imigrantului sau a refugiatului, despre înregistrarea agenților economici cu participarea
cetățenilor străini, precum și despre actele de identitate eliberate imigranților și refugiaților sau
anulate;
d) autoritatea administrației publice locale - despre plecarea înainte de termen a imigrantului de
pe teritoriul administrat de ea;
e) Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Serviciul de
Informație și Securitate - despre încălcările comise de imigranți, de solicitanții de azil si de
refugiați, precum și despre deciziile instanțelor judecătorești referitoare la decăderea acestora din
drepturile lor parintești;

15
 f) organele fiscale - despre cazurile de eludare a legislașiei fiscale de catre persoanele fizice și
juridice ai căror conducători sunt cetățeni străini;
g) întreprinderea, instituția, organizația cu orice formă juridică de organizare - despre desfacerea
contractului individual de muncă încheiat cu imigrantul sau despre încetarea relațiilor de muncă
cu imigrantul care a decedat, a fost declarat dispărut fară veste ori a fost declarat decedat;
1. Sejurul nesupus unei autorizații, astfel, pentru a intra într-o țară, unui cetățean străin, îi este
suficientă viza corespunzătoare. Persoana care beneficiază de aceasta are dreptul să rămână pe
teritoriul statului şi să se stabilească liber unde doreşte, fără a avea nevoie de o autorizație de
sejur, pe o durata care în general este de trei luni. Aceasta durată, la necesitate, poate fi
modificată, adică prelungită, în conformitate cu legislația statului respectiv. In conformitate cu
Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, temei pentru şederea legală a
cetățenilor straini şi a apatrizilor pe teritoriul Republici Moldova, pe un termen de până la 90 de
zile pe parcursul a 6 luni, serveşte prezența în identitate naționale a mentiunilor corespunzătoare,
aplicate de Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova. cu privire la trecerea frontierei de stat,
confirmate prin infomația din Registrul de stat al populației.
2. Sejurul supus obținerii unei autorizații. În cazul când durata sejurului depăşeşte limita de trei
luni sau un alt termen prevăzut de legislația internă, persoana este nevoită să obtină o autorizație
de sejur. Aceasta autorizație poate fi, în dependență de caz, temporară, să-i ofere străinului
calitate de rezident sau statut de refugiat. În conformitate cu Legea cu privire la ieşirea și intrarea
în Republica Moldova, cetățenii străini şi apatrizii care au intrat în Republica Moldova pe un
termen de peste 90 de zile se pot stabili cu traiul, temporar sau permanent, numai după obținerea
adeverințelor de imigrant sau a confirmărilor de repatriere, eliberate de către organele
competente, în baza cărora se perfectează permisele de şedere sau buletinele de identitate pentru
apatrizi. Permisul de şedere se eliberează în modul stabilit de legislația în vigoare.
3. Libertatea stabilirii domiciliului pe teritoriul Uniunii Europene. În cadrul Uniunii Europene
situația puțin diferă. Uniunea Europeană a institut propria sa cetățenie, adică este cetățean al
Uniunii cetățeanul statului care este membru al Uniunii Europene. Acest fapt are efecte destul de
importante. Un prim efect poate fi, protejarea în străinătate a cetățenilor de către oricare din
ambasadele și consulatele țărilor membre. Un alt efect este instituirea unui nivel superior de
liberă circulație a persoanelor. Astfel, în Tratatul de la Maastricht se indică: „,orice cetățean al
Uniunii are dreptul de a circula și de a se stabili liber pe teritoriul statelor membre" Desigur,
libertatea dată nu este absolută, dar garanții importante fac ca limitările să nu fie abuzive. Cât
priveşte termenul, în mod natural, sejurul finisează o dată cu expirarea termenului acestuia.
Cetățenii străini care se află în Republica Moldova în baza actelor de identitate naționale în
vigoare, a permiselor de şedere, eliberate de organele competente, sunt obligați să iasă din tară la
expirarea termenului de şedere stabilt. Însă există și cazuri când acesta poate finisa forțat. Astfel
de situații sunt trei: însoțirea la frontieră, expulzarea, extrădarea.
1. Însoțirea la frontieră. Unele state aplică instituția dată ca un mijloc e de pe teritoriul statului a
persoanelor care se află acolo illegal. În mod normal, însoțirea la frontier este o decizie
administrative luată în patru cazuri:intrarea illegală pe teritoriu, rămânerea ilegala pe teritoriu
după expirarea termenului de sejur sau dupa refuzul reînoirii acestuia și condamnarea definitivă
pentru falsificarea termenului de sejur. În general, persoana care a comis vreo încălcare, din cele
enumerate mai sus, are dreptul de a fi ascultată și se prevăd căi de recurs.
2. Expulzarea-metodă prin care un străn sau un grup de străini pot obligați să părăsească
teritoriul statului într-un timp foarte scurt, fiindcă măsură de siguranță a statului şi nu neapărat o
16
sancțiune. Expulzarea este o mäsură luată pentru ocrotirea ordini de drept, a ordinii economice
sau juridice, a siguranței statului sau pentru ofense aduse statului de reședință sau unui stat străin.
Statul care dispune expulzarea nu e obligat să dea explicații pentru această măsură. Pentru a
expulza personalul misiunilor diplomatice trebuie ca aceste persoane care beneficiază de
imunitate diplomatică să fie declarate persona non grata și trebuie ca la cererea statului, să
părăsească țara, aceştia să refuze (cazul din 2009 când au fost expulzați cei doi diplomațiromâni
din RM). Exputzarea nu poate fi aplicată cetățenilor proprii ale unui stat, ci doar străinilor. În
dreptul internațional s-au stabilit, totuşi, unele reguli privind expulzarea în sensul că executarea
deciziei de expulzare să nu fie inutil brutală sau rapidă, iar expulzatului să i se lase dreptul de a
alege statul spre teritoriul căruia urmează să fie expulzat, adică expulzarea să se facă cu
reprezentarea drepturilor inerente persoanei. În mod firesc, aceste reguli în măsura în care sunt
consemnate în pacte, convenții sau protocoale la care Republica Moldova este parte, fac parte din
dreptul intern (potrivit art. 4 și art.8 din Constituție) şi sunt aplicabile în domeniul expulzării.
Articolul 7 din Declarația Drepturilor Omului privind persoanele care nu posedă naționalitatea
țări în care locuiesc (ONU, 13 decembrie 1985): ,un străin care se găseşte legal pe teritoriul unui
stat nu poate fi expulzat decât în executarea unei decizii luate confom legii afară dacă rațiuni
imperioase de securitate națională nu se opun. El trebuie să aibă posibilitatea de a valorifica
motivele contrare expulzării sale și de a cere examinarea cazului său de către autoritatea
competentă sau de una mai multe persoane special desemnate de anumită autoritate, fiind
reprezentant în acest scop. Expulzarea individuală sau colectivă a străinilor ce se găsesc în
această situație pentru motivele de rasă, culoare, religie, cultură, de origine națională sau etnică
este interzisă.
4.Extrădarea este o formă de silire a unui străin de a părăsi teritoriul statului, care la fel ca și
expulzarea nu poate fi aplicată cetătenilor proprii. Prin această metodă o persoană care e
cercetată, judecată sau urmează să execute o pedeapsă e solicitată să fie predată statului de
origine. Cu alte cuvinte, extrădarea reprezintã un proces oficial în care o națiune sau un stat
solicită sau obține de la o altă națiune sau stat predarea unui infractor bănuit sau condamnat.
Între state, extrădarea este reglementată de tratele internaționale în cauză. Totuşi, există un
consens în dreptul internațional prin care un stat nu are obligația de a preda un presupus
criminal unui stat străin, fiind un principiu al suveranitățiü prin care fiecare stat are autoritatea
legală asupra tuturor persoanelor de pe teritoriul său.
Intr-o definiție considerată mai exactă extrădarea este un act de asistență judiciară interstatală
în materie penală care urmăreşte transferul umui individ urmărit sau condamnat penal, din
domeniul celuilalt stat. lar articolul 19 din Constituție nu nominalizează situațiile în care
extrădarea este admisibilă sau nu, un asemenea procedeu find dificil de realizat și, desigur,
ineficient. Urmează ca autoritățile publice care vor avea de rezolvat asemenea probleme să
procedeze la o interpretare și aplicare a instrumentelor juridice internaționale care privesc
direct sau tangențial acest domeniu şi, desigur, a legislației Republicii Moldova. Câteva reguli,
însă, sunt deja de largă aplicație și, am putea spune, universal recunoscute de sistemele și
practicile juridice. Asttel, nu se admite extrădarea pentru rațiuni politice, sau atunci când
persoana în cauză ar putea fi condamnată la moarte ori ar exista riscul de a fi supusă torturii şi
altor pedepse și tratamente crude,inumane sau degradante etc. Extrădarea se admite și se
practică în cazurile de piraterie maritime și aeriană, traficul de femei și copii, traticului de
stupefiante, arme, terorism, genocide etc. Extrădarea și expulzarea reprezintă douã instituții cu
implicații esențiale în materia drepturilor omului, cunoscând o dinamică puternică în ultimele
decenii datorită favorizări mobilității persoanelor la nivel european și nu numai şi care trebuie

17
 privite atât din punct de vedere al persoanei supuse uneia dintre aceste măsuri, cất și al societăți
în care această persoană se află şi pentru care prezintă un eventual pericol, ceea ce conduce la
necesitatea apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor statului din care
urmează a fi extrădată sau expulzată persoana în cauză.
Departamentul Migrațiune poate reduce termenul de ședere a apatridului pe teritoriul Republicii
Moldova în cazul în care nu mai există motive de ședere în Republica Moldova: i-a fost desfăcut
înainte de termen contractul individual de muncă, instituția de învățământ l-a exmatriculat, nu
corespunde motivului de ședere declarat, a prezentat date false, a rămas definitivă hotarârea
instanței de judecată. Hotărârea cu privire la reducerea termenului de ședere în Republica
Moldova se emite de către Departamentul Migrațiune în baza datelor obținute din partea
organizațiilor, instituțiilor de învățământ și persoanelor particulare, care au invitat cetățeanul
apatrid, precum și în cazul constatării de către autoritățile de resort ale Republicii Moldova, în
baza hotaririi instanței judecătorești, a încălcărilor legislației comise de apatrid. Hotărârea de
reducere a termenului de ședere în Republica Moldova poate fi atacată în instanța de judecată.

2.3 Drepturile și obligațiile apatrizilor

Îndatoririle fundamentale reprezintă obligaţii ale cetăţenilor asumate în viaţa socială şi
determinate de scopurile societăţii ce le conferă valoare reflectată în consacrarea lor juridică şi
prevăzute pentru cetăţenii Republicii Moldova, respectiv, apatrizii aflaţi în Moldova. Obligaţiile
fundamentale prevăzute de legea supremă sunt grupate în două categorii şi vizează atît cetăţenii
Republicii Moldova, cît şi cetăţenii străini şi apatrizii: a) obligaţii fundamentale faţă de stat, care
cuprind: apărarea patriei; devotamentul faţă de ţară; respectarea Constituţiei şi a celorlalte legi; de
a contribui prin taxe şi impozite la cheltuielile publice; b) îndatoririle fundamentale destinate să
asigure convieţuirea paşnică a cetăţenilor şi a celorlalte persoane aflate pe teritoriul ţării, şi
anume: de a respecta drepturile, interesele legitime şi demnitatea altor cetăţeni; de a-şi exercita
drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună credinţă; obligativitatea protecţei mediului
înconjurător şi a ocrotirii monumentelor de istorie şi cultură.
Conforma Legii Nr. 275 capitolul II:
Cetăţenii străini şi apatrizii au dreptul la domiciliere în Republica Moldova în baza actelor de identitate
valabile. Cetăţenii străini şi apatrizii sosiţi temporar în Republica Moldova au dreptul să se
domicilieze în republică în modul stabilit de legislaţia în vigoare; apatrizii domiciliaţi în
Republica Moldova au dreptul la muncă şi la protecţia ei, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
nu pot fi desemnaţi în funcţii sau antrenaţi în activităţi pentru care, în conformitate cu legislaţia în
vigoare, se cere cetăţenia Republicii Moldova. Cetăţenii străini şi apatrizii au dreptul la odihnă şi
la ocrotirea sănătăţii pe baze generale ca şi cetăţenii Republicii Moldova.
Cetăţenii străini şi apatrizii specificaţi la art. 2 alin. (1) lit. a)–f) din Legea nr. 274 din 27
decembrie 2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, încadraţi în muncă în
Republica Moldova în baza unui contract individual de muncă, apatrizii cu drept de şedere
permanentă în Republica Moldova, precum şi refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară au
aceleaşi drepturi şi obligaţii în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală ca şi cetăţenii
Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dacă tratatele internaţionale nu
prevăd altfel. Cetăţenii străini şi apatrizii cărora li s-a acordat dreptul de şedere provizorie pe
teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activităţi
umanitare sau religioase au obligaţia de a se asigura în mod individual, achitînd prima de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală similar cetăţenilor Republicii Moldova care achită
prima de asigurare stabilită în sumă fixă, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel.Cetăţenii
18
 străini şi apatrizii sînt obligaţi să treacă examenul medical în scopul depistării virusului
imunodeficitar uman (HIV) şi a maladiei SIDA.
Apatrizii admişi la studii în instituţii de învățămînt au drepturi şi îndatoriri, în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi cu regulile stabilite de aceste instituţii.
Alte drepturi:
 în perioada examinării cererii, solicitantul are dreptul să se afle în Republica Moldova şi poate fi
îndepărtat de pe teritoriul acesteia doar în cazul în care există motive de securitate naţională sau
de ordine public;
 Biroul migrație și azil eliberează solicitantului un certificat ce îi confirmă statutul (certificat de
confirmare) pe toată perioada examinării cererii;
 în comunicarea verbală sau scrisă solicitantul poate folosi limba maternă sau o altă limbă pe care
o posedă.
Alte obligații:
 să colaboreze pe deplin cu Biroul migrație și azil;
 să prezinte probe sau orice altă informaţie relevantă pentru recunoaşterea statutului său de
apatrid;
 să se prezinte la Biroul migrație și azil pentru a fi intervievat ori de câte ori va fi nevoie;
 să respecte legislaţia Republicii Moldova.
Apatrizilor li se garantează inviolabilitatea persoanei şi locuinţei, în conformitate cu legislaţia în
vigoare. Ei au dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente, altor
autorităţi publice împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele lor legitime;
apatrizii, în conformitate cu legislaţia cu privire la avocaţii parlamentari, au dreptul să adreseze
cereri către avocatul parlamentar în cazurile încălcării în Republica Moldova a drepturilor şi
intereselor lor legitime; apatrizii beneficiază în procesele de judecată de aceleaşi drepturi
procedurale ca şi cetăţenii Republicii Moldova; apatrizii sunt supuşi la impozite, taxe şi alte plăţi
pe baze generale ca şi cetăţenii Republicii Moldova dacă acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte nu stabilesc altfel.
Prezenta lege nu atinge privilegiile şi imunitatea şefilor de misiuni diplomatice străine,
colaboratorilor acestora, altor persoane, prevăzute de legislaţia în vigoare şi de acordurile
internaţionale.
În cazul în care tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme
decît cele prevăzute de prezenta lege, sînt aplicate normele tratatului internaţional.
Cetăţenii apatrizi nu pot fi expulzaţi în ţara în care există dovezi că pot fi urmăriţi din motive de
apartenenţă rasială, naţională, religioasă, din cauza convingerilor politice sau pot fi supuşi unui
tratament inuman şi degradant, torturii ori pedepsei capitale. Cetăţenii apatrizi cu statut de
refugiat, în cazul în care sunt lipsiți de mijloace necesare pentru existenţă, au dreptul la ajutor
bănesc, acordat cu condiţia: depunerii unei cereri; asumării unui angajament de rambursare a
sumei primite; existenţei disponibilităţilor financiare ale statului. Termenul de acordare a
ajutorului bănesc nu va depăşi 6 luni.

19
 Concluzii

În Republica Moldova, există persoane care nu dețin cetățenia Republicii Moldova și sunt supuse
unui statut juridic special de cetățean străin sau apatrid. Multe din aceste persoane au ajuns cu
traiul pe teritoriul Republicii Moldova în urma schimbului de spațiu locativ cu alte state (foste
republici URSS), cu o vechime de sedere de peste 25 ani, cu viza stabilă de reşedință, cu loc
stabil de muncă. În timp util nu au primit cetățenia Republicii Moldova, iar procesul de dobândire
a ei, fiind unul de lungă durată şi dificil uneori. În Legea nr. 275 din 10.11.1994 cu privire la
statutul juridic al cetățenilor străini și al apatrizilor în Republica Moldova, art. 5, alin (1) se
specifică că "Cetățenii străini și apatrizii au aceleaşi drepturi, libertăți și îndatoriri ca și cetățenii
Republicii Moldova, cu excepțiile stabilite de lege. Aceste excepții sunt specificate în legea
nominalizată în art. 19 și art.20, ce vorbesc despre dreptul de a alege și a fi ales, a fi membru de
partid politic, de a satisface serviciul millitar.
Cetatenii străini cu domiciliu permanent pot practica aceleași activități ca și cetățenii Republicii
Moldova și sunt obligați să se înregistreze în agențiile teritoriale de asigurări medicale conform
legislatiei în vigoare. Polița de asigurare se eliberează în momentul încheierii contractului de
muncă pe termenul acțiunii acestuia. Răspunderea pentru nerespectarea legislației în domeniul
asigurării obligatorii de asistență medicală începe din data încheierii contractului de muncă.
Conform stării de urgență și a măsurilor întreprinse de guvernarea Republicii Moldova, începând
cu 1 septembrie 2020, au fost aplicate noi reguli de trecere a frontierei de către cetățenii străini și
apatrizi. Astfel, cetățenii străini şi apatrizii (persoane fără cetățenie) care vin din țările clasificate
ca zonă verde pot intra pe teritoriul Republicii Moldova, fără completarea fişei epidemiologice şi
fără respectarea regimului de autoizolare. Cetățenilor străini și apatrizilor, veniți din tări
clasificate ca zonă roşie, le este interzisă trecerea frontierei vamale (intrare in Republica
Moldova).
Excepții:
Cu condiția respectării regimului de autoizolare și completării fișei epidemiologice:
 Membri de familie ai cetățenilor Republicii Moldova şi ai cetățenilor străini care au
permis de sedere in Republica Moldova;
 Persoanele care posedă viză de lungă şedere/permis de şedere/document echivalent;
 Cetățeni sträini care activează în calitate de cadre didactice în Republica Moldova;
 Persoane repatriate ca urmare a acordării protectiei consulare.
Fără necesitatea respectării regimului de autoizolare:
 Persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere,
invitație, contract;
 Elevi/studenții sträini care călătoresc în scopul admiterii sau sunt înmatriculati în
instituțile de învățământ din Republica Moldova sau de peste hotare;
 Posesorii paşapoartelor diplomatice și de serviciu, membri ai misiunilor diplomatice și
organizațiilor internaționale acreditate în Republica Moldova, membrii familiilor
acestora și personalul ajutător;
 Persoane care călătoresc din motive de sănătate și umanitare, inclusiv însoțitorul după
caz (dovedit documentar);

20
  Persoane care călătoresc în străinätate în interes profesional și la revenire în țară
prezintă confirmarea delegării de la compania rezidentă a Republicii Moldova şi
contractul încheiat cu compania străină/ordin emis de autoritățile moldovenești;
•Lucrătorii transfrontalieri care intră în Republica Moldova din România sau Ucraina,
care fac dovada raporturilor contractuale cu agenți economici din Republica Moldova
și lucrătorii din Republica Moldova, care au contract incheiat cu agenți economici din
țările respective;
 Conducătorii auto i personalul de deservire a mijloacelor de transport în anumite
condiții.
Încălcarea de către cetăţenii străini şi apatrizi a regulilor de şedere în Republica Moldova,
manifestată prin şedere fără acte de identitate, cu documente neautentice, sau al căror termen de
valabilitate a expirat; prin eschivare de la părăsirea teritoriului ţării după expirarea termenului de
şedere acordat; prin nerespectarea regulilor de intrare şi de ieşire din Republica Moldova; prin
eschivare de la examenul medical pentru depistarea virusului imunodeficitar (HIV); prin
declararea de date false în vederea obţinerii vizei, permisului de şedere sau buletinului de
identitate, se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale, cu sau fără
expulzare din Republica Moldova.
Astfel, în vederea asigurării respectării de către toți cei ce tranzitează frontiera, a prevederilor
legale naționale și contracarării migrației ilegale, Departamentul Poliţiei de Frontieră, din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, în comun cu alte structuri, cu atribuții în domeniu, întreprind
măsuri ferme în toate zonele de competență.

21
 Bibliografie
https://moldova.europalibera.org/a/cet%C4%83%C8%9Benie-persoane-statut-juridic-incert-/
31528972.html
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=64289&lang=ro
http://bma.gov.md/ro/content/apatridie-drepturi-%C8%99i-obliga%C8%9Bii
http://bma.gov.md/ro/content/apatridie-informa%C8%9Bie-general%C4%83
http://old.ombudsman.md/sites/default/files/document/attachments/cadrul_juridic.pdf
https://moldova.europalibera.org/a/cet%C4%83%C8%9Benie-persoane-statut-juridic-incert-/
31528972.html
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123027&lang=ro#
https://www.border.gov.md/index.php/ro/conditiile-de-calatorie-a-cetatenilor-straini-in-republica-
moldova
file:///C:/Users/Asus/Downloads/114102%20(1).pdf
http://bma.gov.md/ro/content/apatridie-drepturi-%C8%99i-obliga%C8%9Bii
https://intertext.md/md/migratiune.html
https://www.cna.md/public/files/rapoarte_expertiza/dep.85din09.03privat.loc_.straini.pdf
http://www.cnam.md/?page=54
https://aci.md/2020/08/31/reguli-noi-privind-traversarea-frontierei-de-stat-pe-sens-de-intrare-in-
republica-moldova-a-cetatenilor-straini-si-a-apatrizilor/

22