DUMINICA XXIV DUPĂ RUSALII, clasa a II-a, verde

La sfârșitul anului liturgic, Biserica ne invită să medităm

Evanghelia judecății finale: în ziua stabilită de Dumnezeu, Fiul
omului va apărea în slava Sa pe norii cerului și toate neamurile
de pe pământ se vor aduna înaintea Lui pentru a fi judecate.
Biserica vrea, fără îndoială, prin intermediul acestui
apel, să conștientizăm responsabilitățile noastre, dar ea mai
dorește ca noi să vedem în Judecata lui Cristos încununarea
victorie Sale și împlinirea lucrării Sale de mântuire. Să ne
deschidem sufletul încrederii și unei imense speranțe la gândul
că Cel care va veni să ne judece este Însuși Cel care a venit în
această lume pentru a ne salva. În timpul anului liturgic,
Biserica nu a încetat să ne-o amintească. Ea ne-a spus-o într-un
mod cu totul particular în Vigilia Crăciunului, în momentul
celebrării primei veniri a Fiului lui Dumnezeu în această lume
(rugăciune din Vigilie), o repetă astăzi prin gura Sf. Pavel.
Smulși de sub jugul diavolului, aparținem deja împărăţiei
„Fiului Său preaiubit, prin care am fost răscumpărați, adică am
primit iertarea păcatelor” (Epistola).

LITURGIA CURENTĂ ȘI BIBLIA . Asupra distrugerii Ierusalimului

și sfârșitului lumii, a se revedea prima duminică din Advent și a
IX-a duminică după Rusalii, în care s-a căutat să se distingă cele
două teme unite între ele în Evanghelia curentă.
Asupra „urâciunii pustiirii”. Această expresie, luată din
Daniel, se referea la origine la profanarea templului înfăptuită
de Antioh Epifanul. De văzut asupra acestui argument 1 Mac.,
mai ales 57 – Dan. 9: 27, 11: 31; 12: 11.
Asupra venirii Fiului omului, de recitit Dan. 7 și alte
viziuni apocaliptice ale acestei cărți (Dan. de la cap. 8 până la
cap. 12).
Asupra „zilei Domnului” (Iahve): Ps. 17 – Is. 2. 6-22; 13:
6-13 – Ioel: 2. 1-11; 3. 1-5; 4: 12-16 – Am. 5: 18-20 – Ab. 3 –
Sof. de la 1: 2 la 2: 3 (de notat 1: 15 de unde provine „Dies irae”
– ziua mâniei – Mal. 3: 2 – Apoc. de la cap. 19 la cap. 22).
Lectura Bibliei: Apocalipsă 4; 5; 7; de la 11: 19 la 12: 18; 14: 1-
13; de la cap. 17 la cap. 19; de la 20: 11 la 22: 5; 22: 10-21.
Ant. la Intrare - Ier. 29: 11-12, 14; Ps. 84: 2
Domnul zice: Am gânduri de pace și nu de suferință: Mă vei
invoca și te voi asculta; vă voi întoarce din captivitatea voastră
din toate locurile. Tu ai binecuvântat, Doamne, țara Ta, ai
abătut robia lui Iacob. Slavă Tatălui. Domnul zice.

Colecta
Dumnezeu nu are decât un scop: să ne atragă la Sine;
zelul nostru pentru a corespunde acestei opere divine Îl
determină să crească în noi acțiunea harului Său.
Înalță, Te rugăm, Doamne, voința credincioșilor Tăi, ca urmând
cu mai multă ardoare rodul lucrării dumnezeiești, să poată
primi pentru iubirea Ta mai mult ajutor. Prin Cristos.

Devenind „învredniciți să avem parte de moştenirea

sfinţilor, care sunt în lumină”, trebuie să trăim pe pământ o
viață care să fie demnă de vocația la care am fost chemați.
Citire din Scrisoarea Sfântului Apostol Pavel către Coloseni -
Col. 1: 9-14
Fraților, din ziua în care am aflat despre iubirea voastră
în Cristos, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem ca El
să vă copleșească cu deplina cunoaştere a voinţei Sale, cu
toată înţelepciunea şi înţelegerea duhovnicească. Astfel,
purtara voastră va fi vrednică de Domnul și-i veți fi plăcuţi Lui
în toate. În tot ce veți face bun veți aduce roade și veți înainta
în adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu. Veți fi puternic
întăriţi prin forța măririi Sale, care vă va da răbdare și
statornicie în toate. Veți aduce cu bucurie mulţumire lui
Dumnezeu Tatăl, care v-a învrednicit să aveţi parte de
moştenirea sfinţilor, care sunt în lumină.
El ne-a eliberat de puterea întunericului şi ne-a
strămutat în împărăţia Fiului Său preaiubit, prin care am fost
răscumpărați, adică am primit iertarea păcatelor. Deo grátias.
Gradual - Ps. 43: 8-9; 129: 1-2
Tu ne-ai izbăvit, Doamne, de cei care ne chinuiau și i-ai făcut de
rușine pe cei ce ne urăsc. În Dumnezeu ne vom lăuda toată
ziua și în numele Tău ne vom mărturisi în veci. Aleluia, Aleluia.
Dintru adâncuri strig către Tine, Doamne, Doamne ascultă
glasul meu. Aleluia.
Evanghelia despre sfârșitul lumii nu trebuie să ne
înspăimânte; este trecerea necesară din timp în veșnicie. Cei
care L-au ales pe pământ pe Cristos vor fi primiți de El în cer;
cei care nu L-au recunoscut vor fi respinși. Distrugerea
Ierusalimului, imagine a catastrofei care caracterizează
sfârșitul lumii, a fost anunțată de Isus și a avut loc patruzeci de
ani mai târziu. Nu știm când se va sfârși lumea, dar se va sfârși
și nu este alt mod de a ne pregăti decât acela de a ne pune
toată încrederea în Cristos și de a trăi cu fidelitate pe pământ
viața noastră de botezați.
Citire din Evanghelia Domnului Nostru, Isus Cristos, după
Sfântul Matei - Mt. 24: 15-35
În acel timp, Isus spunea ucenicilor Săi:
„Când veţi vedea urâciunea pustiirii, de care se vorbeşte
în profetul Daniél, stând în locul sfânt – cel care citeşte să
înţeleagă –, atunci cei care sunt în Iudéea să fugă în munţi; cel
care se află pe terasa casei să nu coboare ca să ia ceva din
casă, iar cel care este pe câmp să nu se întoarcă înapoi ca să-şi
ia haina!
Vai celor însărcinate şi celor care alăptează în zilele
acelea! Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna sau în zi de
sâmbătă! Atunci va fi o nenorocire atât de mare cum nu a fost
de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. Şi, dacă n-
ar fi scurtate zilele acelea, niciun om nu s-ar salva; însă,
datorită celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.
Atunci, dacă vă va spune cineva: „Iată, aici este Cristos!”
sau „Acolo!”, să nu credeţi, căci se vor ridica „cristoşi” falşi şi
profeţi falşi şi vor face semne mari şi lucruri minunate pentru
a-i înşela, dacă se poate, şi pe cei aleşi! Iată, v-am spus
dinainte! Deci, dacă vă vor spune: „Iată, este în pustiu!”, să nu
vă duceţi; „iată, este în camerele de taină”, să nu credeţi! Căci
aşa cum fulgerul vine la răsărit şi luminează până la apus, tot la
fel va fi venirea Fiului Omului. Unde va fi cadavrul, acolo se vor
aduna vulturii.
Îndată după nenorocirea din zilele acelea, soarele se va
întuneca, iar luna nu-şi va mai da lumina, stelele vor cădea de
pe cer, iar puterile cerului se vor zgudui. Atunci se va arăta
semnul Fiului Omului în cer; şi tot atunci îşi vor bate pieptul
toate triburile pământului şi Îl vor vedea „pe Fiul Omului
venind pe norii cerului” cu putere şi mare slavă. Şi îi va trimite
pe îngerii Săi cu sunet puternic de trâmbiţă şi-i vor aduna pe
toţi aleşii Săi din cele patru vânturi, de la un capăt la altul al
cerurilor.
Învăţaţi de la smochin parabola: când mlădiţa devine
deja fragedă şi dau frunzele, ştiţi că vara este aproape! La fel şi
voi, când veţi vedea toate acestea, să ştiţi că este aproape, la
uşă! Adevăr vă spun că nu va trece această generaţie până nu
se vor împlini toate acestea. Cerul şi pământul vor trece, dar
cuvintele Mele nu vor trece”.
Laus tibi, Christe. / Per Evangélica dicta, deleántur nostra delícta.

Ant. la Ofertoriu - Ps. 129: 1-2

Dintru adâncuri strig către Tine, Doamne, Doamne ascultă
glasul meu.
Secreta
Fii binevoitor, Doamne, pentru cererile noastre și, după ce ai
primit darurile și rugăciunile poporului Tău, întoarce inimile
tuturor la Tine, pentru ca, eliberați de dorințele pământești, să
trecem spre dorințele cerești. Prin Cristos.
Ant. la Împărtășanie - Mc. 11: 24
Adevărat vă spun: Toate câte le veți cere în rugăciune, să
credeți că le-ați și primit și vi se vor da.
După Împărtășanie
Dă-ne nouă, Te rugăm, Doamne, ca prin aceste sacramente pe
care le-am primit, prin acțiunea lor să se vindece tot ceea ce
este viciat în ființa noastră. Prin Cristos.