Lucrarea nr.

Capac în reprezentare secţiune totală

Capacul prezentat în acestă lucrare nu prezintă cel puţin două plane

de simetrie. Din această cauză nu poate fi reprezentat jumătate vedere-
jumătate secţiune. Ca atare, se va efectua o secţiune axială, completă, după
cum se vede în fig.5.2. In fig.5.1 este realizată o reprezentare 3D, din care
s-a eliminat un sfert, pentru a pune mai bine în evidenţă corpurile
geometrice simple de la interior.
In această lucrare vor fi parcurse aceleaşi etape ca şi în lucrarea
precedentă. Autorii vă recomandă realizarea desenului de execuţie
urmărind etapele de lucru, într-o primă fază, după care încercaţi să realizaţi
desenul având în faţă doar desenul de execuţie din fig.5.2. Ideal este dacă
aveţi în faţă şi corpul fizic şi să încercaţi reprezentarea acestuia, fără alte
desene şi indicaţii, având la dispoziţie piesa, şublerul şi, evident,
computerul cu softul de lucru.
Nu se va insista pe
intersecţia dintre cei doi
cilindri de diametre egale
(gaura radială de Ø10 de
dinaintea realizării filetului
M12 şi gaura axială de Ø10)
şi nici dintre cei doi cilindri
de diametre inegale (aceeaşi
gaură radială şi cilindrul
exterior de Ø50).
Tot în această lucrare
este prezentat şi modul în care
se poate executa un MOVE şi
un SCALE.
Fig.5.1 Capac 3D din care s-a eliminat un sfert

In completarea lucrării mai este recomandat spre reprezentare un

reper filetat, în reprezentare jumătate vedere-jumătate secţiune, la tema T.1,
pag.133. De asemenea, vă recomandăm şi o planşă cu evidenţierea
reprezentării şi cotării filetelor exterioare şi interioare, cu degajare sau cu
ieşire, fig.5.15, pag. 66.

59
60
Fig. 5.2. Capac secţiune totală în reprezentare ortogonală
Etapele de realizare ale reperului CAPAC în secţiune totală.

1. Construcţie axă şi contur exterior ,fig.5.3 .

Se construieşte conturul exterior (cu layerul de contur) plecând dintr-
un punct de pe axă, de exemplu A, şi se urmează traseul marcat de linii
ajutătoare cu săgeţi, până în punctul B.

Fig.5.3. Construcţie axă şi contur exterior Fig.5.4. Construcţie teşitură şi racordare

2. Constructie teşitură exterioară şi racordare, fig.5.4.

Se execută teşitura de 1x450 cu comanda de CHAMFER şi racordarea R3
cu comanda de FILLET (vezi capac 1, lucrarea nr.4).
3. Construcţie contur interior, fig.5.5.
Se construieşte conturul interior conform cu dimensiunile reperului.
Se pleacă din punctul A şi se închide un contur în C. Se pleacă din C şi se
închide un alt contur în D. Se pleacă din D şi se închide un contur în E.
In acest mod de construcţie veţi avea şi linii suprapuse (duplicate).
Atâta timp cât desenul nu-l utilizaţi în mod direct pe o maşină unealtă cu
comandă numerică, nu este nicio problemă. In caz contrar, va trebui să
ştergeţi liniile duble sau să alegeţi modalităţile de construcţie astfel încât să
nu duceţi linii duble, suprapuse.

Fig.5.5. Construcţie contur interior Fig.5.6. Construcţie teşitură urmă vârf

burghiu

61
4. Construcţie teşitură interioară, urmă vârf burghiu, fund filet, muchii
interioare, fig.5.6.
Se execută teşitura de 1x450 cu comanda de CHAMFER.
Se construieşte fundul de filet din teşitură cu layerul de linie subţire.
Se construieşte urma lăsată de vârful burghiului (unghi de 1200):
- se activează modul POLAR din linia de stare;
- cu layerul de contur şi comanda line se duce o linie care pleacă din F, ca
în figură. Când apare Polar:-----<600 se execută clic.
Se trimează segmentul ce depăşeşte axa.
5. Oglindire reprezentare, fig.5.7.
Se va oglindi faţă de axă reprezentarea realizată, cu comanda MIRROR.

Fig.5.7. Oglindire reprezentare faţă de Fig.5.8. Construcţii ajutătoare în vederea

axa de simetrie reprezentării axei găurii M12

6. Construcţii ajutătoare în vederea reprezentării axei găurii M12, fig.5.8.

Cu layerul de contur şi comanda line se construieşte segmentul GH = 33.
In continuare se ridică perpendiculara HI până când aceasta depăşeşte
conturul cu 2..5 mm. La final segmentul GH va fi şters iar segmentul HI va
fi schimbat în layer de axă.
7. Construcţie fund şi vârf filet gaură filetată M12, fig.5.9.
Cu comanda OFFSET se construieşte vârful filetului:
- o  (comanda de offset)
- 5  (distanţa de offsetare);
- clic pe segmental HI urmat de clic în stânga acestuia; analog pentru
dreapta. Se dă ESCAPE.
In acelaşi mod se construieşte şi fundul filetului la distanţa de 1 mm faţă
de vârful filetului.
S-a admis că gaura prelucrată înainte de filetare a fost de Ø10.

62
 Fig.5.9. Construcţie fund şi vârf filet M12 Fig.5.10. Modificare layere gaură filetată
şi realizarea intersecţiei dintre găurile de
diametre egale, Ø10

8. Modificare layere gaură filetată şi realizarea intersecţiei dintre găurile de

diametre egale, fig.5.10.
Se construieşte intersecţia dintre gaura filetată M12 şi gaura centrală-axială
Ø10 din piesă. Se schimbă layerul pentru fund de filet cu layerul de linie
subţire. Axa găurii M12 se modifică transformând-o în layer de axă.
9. Intersecţia dintre cilindrul găurii filetate şi cilindrul exterior, fig.5.11.
Se va utiliza layerul de contur şi comanda SPLINE.
- spl  sau
- clic în J, clic într-un punct K pe axă, clic în L;
-
- se va trima segmentul de contur de deasupra liniei spline.
Punctul K se va situa la 1...3 sub nivelul liniei superioare de contur. Poziţia
reală se poate determina prin construcţii ajutătoare.

Fig.5.11. Intersecţia dintre cilindrul găurii Fig.5.12. Haşurare secţiune

M12 şi cilindrul exterior

63
10. Haşurare secţiune, fig.5.12.
Cu layerul de haşura şi comanda HATCH se va haşura zona secţionată.
Se va avea grijă să se haşureze şi spaţiile dintre vârful şi fundul filetului, la
ambele găuri filetate.
11. Construcţie vedere laterală, fig.5.13.
Se vor construi cercurile din vederea laterală cu razele: 25, 24, 20,
17.5, 9, 5 cu layerul de contur.
Se va construi şi cercul cu raza de 21 cu layerul de linie subţire (fund
de filet), trimat un sfert şi rotit cu 100.
Se va ajusta poziţia axelor din proiecţia laterală astfel încât acestea să
se intersecteze cu segment.

Fig.5.13. Construcţie vedere laterală

12. Construcţia traseului de secţionare, fig.5.14.

Fig.5.14. Reprezentarea traseului de secţionare

64
13. Cotarea desenului conform cu desenul de execuţie din fig. 5.2.
14. Incadrarea optimă a desenului în formatul A3.
Se poate observa că desenul este prea mic faţă de formatul ales. Se
poate proceda la alegerea unui format A4 sau la mărirea acestuia la scara
2:1. Impedimentul în alegerea formatului A4 îl constituie dispunerea prea
aglomerată a cotelor. Se va alege varianta cu formatul A3.
Mai întâi se va muta desenul într-o altă locaţie a formatului:
- Move sau
- se selectează întregul desen, inclusiv axa orizontală;
-  (se validează selecţia cu ENTER);
- se execută clic în punctul A, fig.5.5 (s-a marcat punctul de prindere);
- 100,150  (se mută tot desenul în punctul de coordonate 100,150).
Se poate deplasa desenul şi liber în spaţiul de desenare, cu sau fară modul
ORTHO activat. Vedeţi ce se întâmplă şi în acest caz. De asemenea puteţi
lua ca basepoint şi alt punct al desenului, altul decât A.
Analog se mută proiecţia laterală, în punctul de coordonate
(300,150), selectându-se proiecţia laterală, inclusiv axa verticală. Punctul
de prindere se consideră a fi intersecţia axelor, verticală şi orizontală. La
deplasarea liberă a desenelor în spaţiul de desenare respectaţi
corespondenţa desenelor. Acest lucru este mai comod dacă lucraţi cu modul
ORTHO activat.
Se măreşte desenul la scara 2:1, astfel:
- Scale sau
- se selectează întregul desen;
-  (se validează selecţia);
- se execută clic în punctul A, ca find basepoint-ul considerat;
- 2  (s-a specificat scara de mărire).
Vedeţi ce se întâmplă dacă veţi considera alt basepoint pentru
scalare.
Acum citiţi cotele de pe desen. Veţi constata că valorile numerice ale
acestora s-au dublat. Pentru a intra în starea de corectitudine a desenului
acţionaţi: Dimension  Dimension Style  Modify  Primary
Units  Scale factor  0.5  . Se iese cu OK şi Close.
Observaţi ce se întâmplă cu cotele pe care le-aţi modificat cu ddedit,
dtext sau au fost explodate înainte de scalare.
Pentru aprofundarea reprezentărilor în două proiecţii vă recomandăm
reperul de la pag.133, fig.T.1. Semnificaţiile conicităţii şi înclinării le
găsiţi în fig.8.8 de la pag.90.
In continuare vă recomandăm să reprezentaţi desenele din fig.5.15
pentru a înţelege mai bine reprezentarea şi cotarea filetelor exterior şi
interior, cu ieşire sau cu degajare.

65
66
Fig.5.15. Repreentare şi cotare filete (cota 0.5…1 nu se trece pe desen)