Interogarea este o metoda invaziva si ca urmare trebuie utilizata cu precautie in relatiile

interumane. Intrebarile sunt adresate pentru a ajuta interlocutorul ca sa-si clarifice

sentimentele, convingerile, atitudinile si valorile personale.
 
Intrebarile inchise sunt acele intrebari care genereaza raspunsuri in termeni de “da” sau “nu”.
Aceste intrebari duc de cele mai multe ori la intreruperea comunicarii. Exista insa si
circumstante in care putem utiliza aceste intrebari, pentru clarificarea unei informatii
concrete. Avantajul major al acestor intrebari este de a focaliza discutia si de a obtine
informatii exacte despre un anumit aspect. De exemplu: “Locuiesti cu familia?” sau “Care este
masina ta preferata?”.
 
Intrebarile justificative (“de ce?”) sunt intrebari inutile in relatiile interumane, pentru ca
indeamna interlocutorul sa identifice cauze sau motive si nu acesta este scopul tau. Acest tip
de intrebari sunt asociate cu sentimentul de vina. Intrebarea “De ce ai facut asa sau de ce ai
luat decizia X?” este asociata in mintea interlocutorului cu “De ce ai facut un lucru atat de
prostesc?”. Intrebarile “de ce?” ii fac pe cei interogati sa fie defensivi si sa nu mai comunice,
in situatiile in care suntem intrebati de ce am reactionat “asa” ne simtim obligati sa gasim
explicatii logice sau scuze pentru comportamentul nostru. In loc de a folosi intrebarea “de
ce?” se recomanda folosirea intrebarilor deschise de genul “Ai putea sa-mi descrii situatia
…?”. De cele mai multe ori, e mult mai greu sa afli de ce ai facut un anumit lucru decat sa
raspunzi la intrebarea “Ce s-a intamplat?”. Aceasta intrebare se focalizeaza pe
comportamentul prezent si permite interlocutorilor sa analizeze ceea ce se intampla in
momentul de fata.
 
Intrebarile ipotetice sunt utile pentru vizualizarea consecintelor pozitive sau negative ale unor
actiuni si pentru luarea in considerare a unor alternative diferite de actiune (de exemplu
planificarea vietii si a carierei). Intrebari de genul “Cum ai vrea sa fi peste 5 ani?”. Intrebarile
ipotetice sunt utile in abordarea de inceput a unor teme ca stima de sine, conflictul, luarea
deciziilor pentru a le asigura interlocutorilor o stare de confort prin abordarea ipotetica a
problemei si nu prin focalizari specifice sau individuale.

1
Câteodată întrebările sunt mai importante decât răspunsurile!

Nancy Willard
De teama răspunsurilor pe care le vom primi, din lipsa de timp sau din lipsa exercițiului de a pune
întrebări, ne ferim să punem întrebări. Am fost învățați de mici că este mai important să ai răspunsuri
decât să pui întrebări. A pune întrebări a fost asociat cu a nu știi și mereu asociat cu un sentiment de
rușine. Nimic mai greșit! În realitate, a pune întrebări, a avea o atitudine curioasă și cercetătoare sunt
caracteristicile principale ale unei atitudini deschise față de dezvoltare, a acelui “growth mindset” atât
de dorit în a fi dezvoltat.

Și totuși, cel mai rău lucru nu este că nu suntem obișnuiți sau ne ferim să punem răspunsuri. Nu! Cel
mai rău este faptul că nu punem întrebări pentru că presupunem că știm deja răspunsurile. Și astfel,
întreaga noastră viață devine un lung șir de întrebări nespuse și răspunsuri presupuse.

Cât de bine ne cunoaștem pe noi înșine și pe cei din jur, cât de intime și autentice ne sunt relațiile cu cei
apropiați, ține foarte mult de deschiderea și de gradul de curiozitate pe care îl avem. Acea curiozitate ce
dă naștere întrebărilor. Întrebări care, la rândul lor, aduc răspunsuri. Răspunsuri care clarifică situații,
care deschid inimi, care stârnesc la rândul lor alte întrebări.

Platon spunea că “de cele mai multe ori întrebarea corectă este mult mai importantă decât răspunsul
corect“. Cu toate acestea ne concentrăm mai mult pe răspunsuri decât pe întrebări. Ne deranjează când
nu primim răspunsul așteptat dar, în realitate, nu realizăm că întrebarea pe care am pus-o nu a fost cea
potrivită.
Privind în afara cercului

2
Atunci când punem întrebări ne lărgim perspectiva, când ne mulțumim cu ideea că avem toate
răspunsurile devenim rigizi, blocați în propriul nostru univers. Dacă ne imaginăm că ceea ce știm
despre noi și despre cei din jur poate fi simbolizat de interiorul unui cerc, iar ceea ce nu știm ar fi
reprezentat de spațiul nelimitat din exteriorul cercului, cel mai bun mod de a face acest cerc să se
extindă, acaparând din spațiul exterior, este să punem întrebări. Înțelegând faptul că întrebările nu au
limită, că pot căpăta orice dimensiune și sens, vom înțelege puterea și importanța acestora.

Vă propun să aducem exercițiul întrebărilor în viața noastră. Luați-o ca pe un joc amuzant, nu vă

grăbiți, lăsați-vă spațiu, fiți sinceri, implicați, puneți întrebări deschise ce lasă loc unui răspuns mai
amplu decât DA sau NU. Apreciați răspunsurile primite, reflectați asupra lor, priviți-le ca pe
oportunități de învățare. Nu vă temeți să puneți întrebări indiferent de mediul în care vă aflați, întrebări
adaptate contexului. Priviți lucrurile din jur cu mintea unui copil ce acum desoperă lumea. Există un
proverb ce exprimă importanța întrebărilor versus rușinea de a părea neștiutor: “Cine pune întrebări
este prost 5 minute, cine nu pune întrebări, rămâne prost toată viața“.
Încurajați-vă deci copiii să pună întrebări, oricât de naive vi s-ar părea, oricât de obosiți ați fi, oferiți-le
răspunsuri. Nu îi repeziți, nu îi rușinați pentru întrebările puse, apreciați-le curiozitatea, nu vă temeți
atunci când nu aveți răspunsuri. Le veți cultiva astfel și mai mult curiozitatea, vor înțelege că doar
întrebând vor obține răspunsuri și că, nu, nu este deloc rușinos să nu ai toate răspusurile. Grav este să
încetezi în a-ți mai pune întrebări.

 
TIPURI DE INTREBARI
Intrebarile pot fi de doua tipuri: intrebari inchise si intrebari deschise
Intrebari inchise
 
 – 
 cele care ofera posibilitati limitate de raspuns, tipul da/nu:
3
”Doriti sa  participati  la  aceasta sedinta?”
 
 – 
 ajuta la clarificare unor informatii si focalizeazadiscutia.Aceaste intrebari solicita raspunsuri specifice
si precise, relevante pentru
diagnosticarea problemei. Totusi daca sunt utilizate frecvent conversatia tinde sa semene cu uninterogat
oriu si comunicarea se poate intrerupe.
Intrebarile deschise
 – 
 incep cu
“Ce”, “Cat”, “Unde”, “Cum”, “Care”, “Cand”
 sidetermina raspunsuri ample, care ofera informatii numeroase:
“Ce poti sa
-mi spui despre
  problema ta?”
,
“Cum ai descrie situatia respectiva?”
 
 – 
 ajuta comunicarea informandinterlocutorul care este realmente ascultata si ca exista interes din partea
vorbitotului.Prin acest tip de intrebari tanarul este ajutat sa ofere experientele, comportamentele,nevoile
si sentimentele sale.
Intrebari ipotetice:
 -
“Ce s
-ar intampla daca.
..”
 sunt utile in momentul analizeisolutiilor, pentru a se decela posibilele consecinte ale fiecarei solutii
alese.
Intrebari care vizeaza faptele
 
 – 
 
“Spune
-
mi cand ai depistat problema?”
 oferainformatii obiective
Intrebari care vizeaza opiniile
 – 
 
“C 
are
este cauza problemei?”
 determina mai ales ointerpretare subiectiva a situatiilor de fapt.
Intrebarile primare
 
 – 
 
“P 
entru ce vrei sa utilizezi aceasta informatie?
”
4
 Ofera informatiiin prima etapa
Intrebari secundare
 – 
 
“Spune
-mi mai multe despre asta
”
 se formuleaza cand raspunsuleste incomplet, superficial, vag, irelevant
Intrebari directe
 – 
 
“Intelegi?”
genereaza raspunsuri clare, la obiect
Intrebari indirecte
 – 
 
“Daca ar fi sa le explici asta celorlalalti ce le
-
ai spune?”
 suntutile pentru a culege informatii intr-un mod subtil
Intrebari multiple
 
 – 
 a intreba despre mai multe lucruri la un moment dat inseamna adezorienta persoana cu care discuti,
care nu mai stie la ce anume sa raspunda. Uneleintrebari nu vor primi raspuns si, daca sunt relevante
vor trebui repetate

 Care sunt principalele tipuri de întrebări care există?

5
  1- Întrebări închise

 2- Întrebări deschise

 3- Întrebări reflexive

 4- Întrebări directe

 5- Întrebări cu răspunsuri multiple

 6- Întrebări retorice

 7- Întrebări de clarificare

 8- Întrebări despre pâlnie

 9- trișează întrebări

 Teme de interes

 Referințe
Un fel de întrebări Cele mai utilizate în comunicarea umană sunt întrebări închise, deschise,
reflexive, directe, retorice și cu alegeri multiple. Fiecare este utilizat în contexte diferite și are
funcții și caracteristici particulare.
Întrebările sunt esențiale pentru a stabili o interacțiune eficientă. Acestea fac parte din baza
comunicativă a civilizației și sunt constante în toate tipurile de limbă și dialect, inclusiv limbajul
corpului. Sunt expresiile lingvistice pe care ființele umane le folosesc pentru a căuta informații,
cunoștințe sau pur și simplu pentru a face o cerere.

Ele sunt manifestarea verbală comunicativă a marelui mister despre curiozitatea instinctivă a
omului și căutarea lui necontenită și inepuizabilă a cunoașterii. Oamenii de știință au
evidențiat importanța de a-ți pune întrebări deoarece creierul răspunde formulărilor sub formă
de provocări.
Care sunt principalele tipuri de întrebări care există?

1- Întrebări închise
Acestea sunt utilizate pentru a obține sau valida informații imediate. Aceste tipuri de întrebări
îndeplinesc anumite caracteristici: oferă fapte, sunt ușor și rapid de răspuns și permit
persoanei care pune întrebarea să păstreze controlul conversației.

Acestea sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de întrebări „da” și „nu”, deoarece pot fi
răspuns în acest fel în cea mai mare parte, totuși uneori pot fi răspunsuri cu propoziții scurte
sau cu un singur cuvânt.
Aceste tipuri de întrebări sunt destul de frecvente în interviurile de angajare sau în
interogatoriile legale. Aceste întrebări sunt cea mai simplă metodă de a găsi adevărul; precum
„Ai făcut-o?”, „Vrei un pahar cu apă?” sau "Nu aveți o problemă de lucru în echipă?"
6
În general, utilizarea sa tinde să oblige cealaltă parte să dea un răspuns rapid și scurt. Totuși,
printre dezavantaje, se află lipsa detaliilor la obținerea unui răspuns concis. De obicei, pentru
validarea anumitor răspunsuri sunt necesare alte tipuri de întrebări.

2- Întrebări deschise
Spre deosebire de întrebările închise, întrebările deschise permit răspunsuri mult mai lungi și
mai creative. Ei caută în mod deliberat răspunsuri lungi; Nu li se poate răspunde cu un „da”
sau „nu” simplu, deoarece formularea necesită mai multe elaborări, precum „Ce crezi?”, „De ce
nu ai făcut treaba?” sau „Unde ai studiat?”
Ele sunt folosite pentru a întreba despre noi gânduri și idei care se formează în grădina minții.
Lucrează pentru a dezvolta o conversație, permit deschiderea pentru a exprima opinii și
sentimente și, spre deosebire de întrebările închise, dau controlul conversației respondentului.

Acestea permit persoanei care solicită să obțină mai multe informații de tot felul și să afle mai
multe despre cineva, în același timp, fiind un mecanism de manifestare a îngrijorării cu privire
la persoana care este întrebat.
În general, încep cu pronume interogative ce, când, unde, de ce, cine, cum, care, cât, printre
alții.

3- Întrebări reflexive
Sunt un tip de întrebări care oferă informații observabile despre persoana care răspunde,
dincolo de răspunsul obținut. Permite persoanei care pune întrebările o perspectivă mai clară
a individului care răspunde.

Ele pot fi ipotetice sau condiționate, cum ar fi „Crezi că o coexistență respectuoasă s-ar putea
realiza într-o bună zi în Orientul Mijlociu?” sau „Ce fel de gândire și acțiuni ar trebui să avem
pentru a face pământul un loc mai bun pentru a trăi?”
Sunt folosite pentru a încerca să influențeze respectuos persoana de la care se așteaptă un
răspuns. Este prezentat ca o invitație și nu ca o impunere pentru persoana care răspunde, în
plus, aceasta poate necesita clarificări, reconsiderări sau reconsiderări a celor spuse mai sus,
pentru a menține sau a corecta pozițiile.

4- Întrebări directe
Ele sunt un mod de a înclina echilibrul către o anumită parte pentru a obține răspunsuri în
funcție de judecata celui care întreabă. Includeți scenarii specifice și idei destul de clare în
întrebare.

Sunt folosite pentru a îndruma subtil persoana să își elaboreze răspunsurile pe baza unei
anumite poziții. Copiii sunt foarte susceptibili la aceste tipuri de întrebări, deoarece tind să
demonstreze greutatea sugestiei, permițându-se să fie ghidați aproape întotdeauna și ajung
să răspundă așa cum se așteaptă adultul.

7
Un exemplu clar ar putea fi „Cum reușiți să vă mențineți calmul în această situație bancară
critică?”; unde persoana răspunde automat din perspectiva unui sistem bancar aflat în
dificultate, chiar dacă crede altfel. 

5- Întrebări cu răspunsuri multiple

Sunt un tip de întrebări direct închise care obligă persoana care răspunde să aleagă cea mai
satisfăcătoare opțiune dintr-o serie de alternative.
Sunt tipul perfect de întrebări pentru a fi utilizate în examene, vânzări sau în obținerea de
informații prin regie subtilă. În general sunt dihotomice, dar nu este neobișnuit să oferiți mai
mult de două alternative.

De asemenea, ele servesc pentru a ajuta subtil respondentul să găsească direcția și ritmul într-
o conversație. Este suficient să includeți în întrebare răspunsul dorit printre alte alternative
distractive sau nepotrivite care trebuie alese.
Exemple: Ești genul de persoană care gândește înainte de a acționa sau acționează fără să se
gândească? Putem negocia astăzi sau mâine? Vrei ceai, cafea sau o băutură rece? 

6- Întrebări retorice
Din punct de vedere gramatical, ele sunt ca orice alt tip de întrebare, dar sunt concepute
pentru a trezi capacitatea de gândire la alții sau pentru a crea empatie, ca un vorbitor care
încearcă să-și angajeze publicul și să-i facă conștienți de un anumit subiect.

În general, acestea sunt însoțite de un ton umoristic, ironic sau sarcastic și nu necesită cu
adevărat un răspuns, deoarece cunoașterea acestuia este presupusă ca evidentă și evidentă.

Am putea considera următoarele exemple ca întrebări retorice: „De ce mi se întâmplă asta?”,

„Cine ar vrea să rămână sănătos pe tot parcursul vieții lor?”, „Cât timp îți voi cere să faci
bucatele?” sau "toate zebrele au dungi?"
Unele întrebări retorice, cum ar fi ultimul exemplu, servesc ca expresii obișnuite pentru a
reflecta comportamente sau consecințe în cadrul unei culturi, la fel ca și zicalele.

7- Întrebări de clarificare
Sunt întrebări care urmăresc să aprofundeze puțin mai mult un răspuns anterior pentru a
elimina orice tip de îndoială. Câteva exemple de întrebări de clarificare sunt „Ce încerci să spui
când spui asta?” sau „Ați putea să-mi dați un exemplu din ceea ce tocmai ați spus?”

8- Întrebări despre pâlnie

Este un set de tipuri de întrebări care - în general - încep să fie deschise pentru a ajunge să fie
închise. Este foarte tipic pentru interviurile de angajare și se joacă cu o întrebare inițială
flexibilă în răspuns care duce la alte întrebări mai specifice și mai restrictive atunci când vine
vorba de răspuns.

Scopul său este de a obține cât mai multe informații despre persoana care dă răspunsurile fără
să rătăcească în ele, fiind cât mai specific posibil.
8
De exemplu, întrebarea inițială ar fi: „Care a fost ultima ta experiență de lucru?”, Pentru a
întreba mai târziu „A fost o muncă individuală sau de echipă?” sau „Ați avut probleme cu un
partener?” sau „Cum ați rezolvat problema?”
Cu aceste întrebări, intervievatorul află dacă potențialul său candidat poate fi o problemă
atunci când lucrează în echipă și dacă s-ar putea adapta la postul vacant.

9- trișează întrebări
Întrebări create pentru a genera confuzie în persoana care răspunde. Ele pot fi, de asemenea,
dezvoltate astfel încât punctul întrebării să nu fie înțeles atât de evident.
Este tipic întrebărilor de lucru, fiind câteva exemple ale acestuia „Îți place să lucrezi în echipă?”,
„Ce crezi despre faptul că toți taxăm la fel?”, „Care este cel mai mare defect al tău?

Cat de mult creeaza o intrebare? –

Instrument Access Consciousness®
Cine isi mai aminteste perioada copilariei, cand puneam mereu intrebari? De ce
copiii pun mereu intrebari? Ce stiu ei ca pot crea cu intrebarile si ce creeaza o
intrebare, de fapt?

Instrumentul de baza in Access Consciousness ® este sa fii mereu in intrebare.

Pentru orice situatie “buna” sau “rea”, se foloseste o intrebare in loc de o
concluzie. Suna ciudat, nu-i asa? Cum s-ar aplica acest lucru in practica?
De exemplu, in loc sa concluzionezi: “Nu pot sa-mi permit acest lucru” ai putea
folosi intrebarea: “Cum ar fi sa am acest lucru?”. In loc sa spui: “Trebuie sa fac
asta” ai putea folosi: “Cum ar fi sa fac asta?”. In loc sa confirmi “Nu pot schimba
asta”, te intrebi “Cum ar fi sa schimb asta?”.

Pui o intrebare si nu-ti dai niciun raspuns.

Ce fac intrebarile Access Consciousness®?

Scopul unei intrebari nu este de a primi un raspuns, ci de a obtine o
constientizare (awareness). Cand punem o intrebare, obtinem constientizarea ca
avem la dispozitie alte alegeri si posibilitati. Cand avem o concluzie, nu mai
vedem nimic altceva in afara de ceea ce am decis ca este, nu mai putem accesa si
alte lucruri.

Intrebarea creeaza alegeri si posibilitati.

Raspunsul creeaza lipsa de alegeri si limitari.
Ele au doua energii diferite: cand pui o intrebare – te expansionezi, cand tragi o
concluzie – te limitezi.

Functionand din concluzii, mergem prin viata ca printr-un tunel. Vedem o singura
directie, fara sa fim constienti ca exista si altceva in afara acelui tunel.
Functionand din intrebari, vom incepe sa deschidem diferite usi prin care putem
9
intra intr-o alta posibilitate. Daca nu punem intrebari, este ca si cum am tine
toate usile inchise. Acesta ar fi inceputul, sa punem intrebari ca sa vedem ca
exista si altceva in afara tunelului.

Cum se folosesc intrebarile Access

Consciousness®?
Incepe prin a transforma orice conscluzie intr-o intrebare simpla:

“Cum ar fi sa…?”
“Cum ar fi sa am o casa? Cum ar fi sa fac o schimbare? Cum ar fi sa citesc o carte? Cum ar fi sa
ajung la timp la aeroport? Cum ar fi sa gasesc un loc de parcare? Cum ar fi sa ma vad cu prietenii?..”
Pui o intrebare sau mai multe si nu-ti dai niciun raspuns. Nu te gandi cum faci
asta, fa-o pur si simplu. Intrebarile Access Consciousness ® sunt  despre a percepe
o energie si a o urma, nu sunt despre un raspuns. Cu cat mai multe intrebari vei
pune, cu atat vei deveni mai constient de posibilitatile pe care le ai. Atunci cand
traiesti in intrebare, Universul iti arata ca exista posibilitati infinite din care sa
alegi.
Intrebarile pe care le pui nu ar trebui sa fie niste raspunsuri cu semnul de
intrebare la sfarsit. De exemplu, “cum ar fi sa ma casatoresc?” este o concluzie,
pentru ca primele intrebari ar trebui sa fie: “Imi doresc eu cu adevarat sa ma
casatoresc? Ce imi doresc eu cu adevarat?”

“Ce mi-as dori eu cu adevarat?..”

Asta este o alta intrebare din care sa functionezi si cu ajutorul careia sa
chestionezi tot ce se petrece in viata ta.

Asadar,  primul pas este sa pui intrebari tot timpul pana ajungi sa fii o continua
intrebare, o continua posibilitate. In loc sa cauti un raspuns, cauta o intrebare iar
cand nu stii ce intrebare sa folosesti, fii in intrebarea:

“Ce intrebare pot fi aici ca sa creez altceva / mai mult?”

Cat de mult poti crea de acum incolo cu o intrebare? Ce intrebare poti fi, ca sa creezi cu mult mai
mult in viata ta?

10