STUDIUL EXPERIMENTAL AL PIERDERILOR PRIN FRECARE IN

LAGARELE CU RULMENTI

8.1 Scopul lucrarii

Scopul lucrarii este de a determina pe cale experimentala pierderile prin frecare in

rulmenti, a determinarii dependentei dintre coeficientul de frecare in rulment si turatie,
sarcina precum si cantitatea si calitatea lubrifiantului.

8.2 Consideratii teoretice

Rulmentii sunt elemente de masini de constructie speciala si precisa ce se utilizeaza

pentru asezarea elementelor, de sustinere (arbori si osii) pe carcase, batiuri si sasiuri. Ele au
rolul cuzinetului de la lagarele cu alunecare.
Rulmentul este format din (fig. 8.1.) :
- inel exterior, e ;
- inel interior, i ;
- corp de rulare, C ;
- colivie, C0 .

fig.8.1

De regula unul dintre inele este fix, iar celalalt este mobil. Intre cele doua inele se gasesc
corpurile de rulare (bile, role, sau ace), ce permit rotirea inelelor, datorita existentei frecarii in
special de rostogolire, intre corpurile de rulare si calea de rulare.
Printre avantajele folosirii rulmentilor se pot aminti :
- pierderi reduse prin frecare si ca urmare randament ridicat ;
- precizie de rotire mai mare decat la lagarele cu frecare prin alunecare etc.
Pierderile in rulmenti sunt cauzate de frecarea care apare intre corpurile de rulare si caile
de rulare, intre corpurile de rulare si colivie, precum si intre corpurile de rulare, colivie, inel
si lubrifiant in timpul functionarii. Aceste frecari apar in conditii complexe de alunecare si
rostogolire diferentiata.
Stabilirea marimii acestor pierderi nu se poate face decat experimental. La stabilirea lor
trebuie sa se tina seama de un numar mare de factori, printre care se amintesc :
 - tipul si dimensiunile rulmentului ;
- propietatile elastice ale materialului rulmentului ;
- calitatea suprafetei corpurilor de rulare si a cailor de rulare ;
- marimea si directia sarcinii ;
- modul de repartitie a sarcinii pe corpurile de rulare ;
- turatia ;
- prezenta lubrifiantului ;
- temperatura lubrifiantului ;
- timpul de functionare etc.
Din practica rulmentilor se cunoaste ca frecarea intre corpurile de rulare si caile de rulare
creste mult cu marimea sarcinii si nu depinde practic de turatie. De asemenea, frecarea intre
corpurile de rulare si colivie este aproape independenta de sarcina si turatie, depinzand doar
de precizia formei geometrice a coliviei si corpurilor de rulare.
Frecarea intre corpurile de rulare, colivie, inel si lubrifiant depinde de vascozitatea
lubrifiantului si de cantitatea de lubrifiant introdus in lagar. Pe masura cresterii sarcinii,
aceste pierderi au tendita de descrestere, ca urmare a ridicarii temperaturii lagarului, ce duce
la scaderea vascozitatii lubrifiantului.
La turatii mari, pierderile prin frecare dintre lubrifiant si partile mobile ale rulmentului
cresc datorita turbioanelor ce se formeaza in lubrifiant.
Pentru determinarea momentului de frecare se utilizeaza relatia :
d
M fr = 0  FR  ,
2
unde 0 este coeficientul de frecare echivalent ;
FR - forta variabila ce actioneaza asupra rulmentului ;
d – diamentrul caii de rulare a inelului interior.
Valoarea aproximativa a coeficientului de frecare echivalent se poate calcula cu relatia :
 2 D 
0 = 1,2  0  ,
 d dc 
in care  este coeficientul frecarii de rostogolire ;
D0 - diametrul cercului ce trece prin centrele corpului de rulare;
dc - diametrul corpurilor de rulare.

8.3 Utililajul si aparatura utilizata

Incercarile experimentale se fac utilizand standul pentru incercat rulmenti, indicat in fig.
8.2. Pricipalele parti componente ale standului sunt:
- lagarul oscilant, 1, montat in consola;
- lagarul fix, 2, in care se sprijina arborele principal;
- sistemul de variatie a turatiei, 3, cu curele trapezoidale;
- sistemul de incarcare a rulmentilor, ce cuprinde dispozitivul de strangere cu surub
, 4, a arcului 5 ;
- contragreutatile, 6.
 fig. 8.2
Incarcarea rulmentilor se face prin strangerea surubului 4, cu ajutorul unei chei. Surubul
transmite forta prin intermediul unei bile la arcul 5, care la randul sau trasmite forta
rulmentului, respectiv inelului exterior. Marimea fortei se stabileste functie de deformatia
arcului 5, deformatie ce se citeste cu ajutorul unui comparator cu cadran. Fiecare rulment
central din lagarul oscilant 1, se va incarca cu 1/1 din Farc . Momentul de torsiune de frecare
corespunzator rulmentilor din lagarul oscilant, tinde sa atreneze in miscare corpul lagarului
oscilant, de care este fixat pendului cu contragreutatile, 6. Deviatia pendulului se citeste pe o
scara gradata si se noteaza cu α.
Momentul de frecare este proportional cu deviatia α, si se poate determina , pentru un
singur rulment cu relatia :
1
M fr = G.r.sin  ,
4
unde G este greutatea asezata pe tija pendulului (contragreutatea, 6) ;
r – raza de oscilatie a pendulului ;
α – unghiul de deviatie a pendulului, fig. 8.3.

fig. 8.3 fig. 8.4

Cu ajutorul diagramei din figura 8.4., se deduce direct momentul de frecare, in daN cm ,
functie de unghiul de deviatie α, pentru una sau doua contragreutati (G=2,33 daN sau 4,66
daN)

8.4 Desfasurarea lucrarii

- Se determina sarcina radiala maxima pe rulment in cazul unei durate de

functionare Lh = 5000 ore , pentru turatia la care se face incercarea, conform
tabelului 8.1.

Tabelul 8.1
Turatia, n 800 1500
(rot/min)
Sarcina radiala maxima 400 350
FR daN

- Se va stabili forta de incarcare a arcului, 5, avand in vedere ca numai jumatate din

valoare sa contribuie la incarcarea rulmentului :
 Farc = 2  FR
- Arcul se va incarca progresiv cu valorile fortei indicate in tabelul 8.2. Deformatia
arcului corespunzatoare valorilor fortei din tabelul 8.2, se determina din diagrama
din figura 8.5.
Tabelul 8.2
Turatia, n (rot/min) FRi (daN) Farc (daN)
100 200
200 400
800
300 600
400 800
100 200
1500 200 400
350 700

- Se porneste instalatia la turatia ni = 800 rot/min, si se stabileste momentul de

frecare la mers in gol ( M fr0 ), dupa o functionare de 3÷5 min.

fig. 8.5

- Se opreste instalatia si se procedeaza la incarcarea arcului cu forta Farc =200daN,

dupa care se porneste instalatia. Se noteaza deviatia pendulului pentru aceasta
incarcare, iar din diagrama din fig. 8.4, se determina valoarea momentului de
F
frecare corespunzator incarcarii rulmentului FR = arc = 100 daN .
2
- Se procedeaza analog si pentru Farc = 400; 600; 800 daN.
- Se procedeaza analog si pentru turatia n =1500 rot/min.
- Se modifica cantitatea si calitatea lubrifiantului si se repeta masuratorile.

5. Prelucrarea datelor

- Se calculeaza coeficientul de frecare-echivalent 0 cu relatia:

 M fri
0 = ,
d
FRi 
2
utilizand valorile M fri determinate experimental.
- Se completeaza tabelul 8.4 si 8.5 si se traseaza diagramele M fri = f ( FRi si n) si
0 = f ( FR ; n) ; (fig.8.6 si fig.8.7).
i

- Se vor analiza diagramele si se vor explica abaterile.

n1 = 800 rot / min

Tabelul 8.3
Farc (daN) 200 400 600 800
FRi (daN) 100 200 300 400
Sageata arcului,
mm
Deviatia
pendulului
M fri ( daN cm )

n1 = 800 rot / min

Tabelul 8.3
Farc 200 400 700 Obs.
FRi 100 200 350
f arc
α
M fri