1. Date generale.

Reţeaua naţională de nivelment este de 4 ordine care diferă între ele în ceia ce priveşte precizia.

Ordinul reţelei de Perimetrul poligoanelor Eroarea medie pătratică Toleranţe pentru

nivelment (km) (mm/km) diferenţele de nivel
determinate “dus” şi
“întors” (mm)
I 500-600 0.8 3ÖL
II 300-500 2.0 5ÖL
III 100-200 5.0 10ÖL
IV 10-50 10.0 20ÖL

În afara acestor 4 ordine de nivelment mai există: nivelmentul de ordinul V (tehnic) care se sprijină pe
punctele reţelei de nivelment naţional şi se execută în scopul asigurării densităţii de puncte cotate necesare
lucrărilor topografice. Toleranţa admisă pentru acest nivelment este de ±30mm√L.

2. Instrumente şi mire de nivelment geometric.

Nivela – aparatul geodezic, cu ajutorul căruia se determină diferenţa de nivel dintre puncte.

Instrumentele de nivelment geometric sunt de mai multe feluri, construite în multe variante N-3, N-3K, N-
10L, N-10K, N-10KL ect.
Pe lunetă este fixată nivela torică. Prin intermediul blocului optic imaginea capetelor bulei cu aer a nivelei
torice este transmisă în cîmpul vizual al lunetei. Aceasta dă posibilitate ca în timpul măsurării concomitent
să fie văzute în cîmpul vizual al lunetei mira şi poziţia capetelor bulei cu aer. Cînd imaginile capetelor bulei
cu aer coincid, atunci bula de aer se află în punctul zero.

Mai există nivele automate(cu compensator) care în prezent sînt întrebuinţate pe larg în producţie. Cu
ajutorul compensatorului linia de vizare a nivelei în mod automat ocupă o poziţie orizontală. Prin urmare, în
timpul nivelmentului dispare necesitatea de a aduce bula de aer a nivelei torice în punctul zero. Din această
clasă fac parte Koni 007 sau Ni 007(se numeşte în prezent). Aparatul poate asigura o precizie de 2,5 mm pe
kilometrul de dublu nivelment.

Ele sunt folosite la efectuarea observaţiilor asupra tasărilor clădirilor şi construcţiilor şi la lucrările de
montare a utilajului care necesită o precizie înaltă de instalare.

O r

Un echipament de nivelment se compune, în general, dintr-un nivel cu trepied şi două mire. Mirele sunt
rigle speciale din lemn de 3-4m lungime şi 10-14cm lăţime, grosimea de 2-3cm devizate, ce servesc la
măsurarea indirectă a distanţelor, precum şi la măsurarea înălţimilor în lucrări de nivelment. De exemplu,
mirele RN-3, RN-10(cifrele care stau după litere, arată mărimea erorii medii pătratice, exprimată în mm la

1km de drumuire. Mirele au pe ambele părţi scări în formă de E cu diviziunea de 1cm.

Pe o parte semnele E ale scării sînt marcate cu culoare neagră pe un fundal alb(partea neagră), iar pe a doua
– cu culoare roşie pe un fundal alb(partea roşie). Pe partea neagră a mirei lectura zero(originea scării)
coincide cu talpa mirei, iar pe partea roşie cu planul tălpii coincide o altă lectură, de exemplu 4687. Această
schimbare a fost făcută cu scopul verificării justeţei lecturilor în timpul nivelmentului.

Diferenţa lecturilor de părţile neagră şi roşie ale unei mire este o mărime constantă. Lectura pe miră
se citeşte după firul reticular nivelor, fiind rotunjită pînă la milimetri.

Marcarea punctelor de nivelment.

La întocmirea drumurilor de nivelment în punctele de instalare a mirelor se bat ţăruşi sau bare din
metal, pe care în timpul nivelmentului se instalează mirele. Pentru efectuarea nivelmentului punctelor care
nu sînt marcate pe teren, mirele în aceste puncte se instalează pe broaşte de nivelment(în formă de con şi în
formă de disc).

a – de forma unui disc; b – de formă sferică

Punctele, altitudinile cărora se determină în timpul nivelmentului, se fixează pe teren cu semnale permanente
sau temporare de nivelment – repere. Reperele permanente pot fi în formă de reper la sol şi mărci de perete.
3. Verificarea şi reglarea nivelelor şi mirelor.
Verificarea nivelei sferice(paralelismul dintre axa nivelei sferice şi axa de rotaţie a nivelei.

Acţionînd asupra şuruburilor de calare, bula de aer a nivelei sferice se aduce în punctul zero, iar după
aceasta, partea mobilă se roteşte la 180°. Condiţia se consideră îndeplinită, dacă bula de aer rămîne în
punctul zero.

Reglarea se face în modul următor: cu ajutorul şuruburilor de corecţie bula bula de aer se deplasează spre
centru cu jumătate din mărimea abaterii; mai departe ea se aduce în punctul zero cu ajutorul şuruburilor de
calare, aflate în direcţia în care ea este orientată. Pentru control verificarea se repetă.

Verificarea nivelei torice (paralelismul dintre axa de vizare şi directricea nivelei) – condiţie principală.

Se calculează diferenţa de nivel Δh=a ' −b' =( a1 + x ) −( b 1 + x )=a1− b1 Δh just =a1 −b 1

De aici rezultă că la nivelmentul geometric de mijloc nu influenţează eroarea de orizontalizare a axei de
vizare x ( trebuie ca x<4mm).

Pentru rectificarea nivelului se execută nivelment geometric de capăt.

Se aşează instrumentul în apropierea mirei din B(la 3-4m de mira din B). Se execută citirele a2 şi b2 pe
mirele din A şi B.

Dacă diferenţa de nivel: Δh=a −b =Δh înseamnă că axa de vizare a lunetei este paralelă la directricea
2 2 just
nivelei.

Atunci cu ajutorul şurubului de basculare se va aduce astfel ca firul nivelor să arate citirea justă a2just, iar
deplasarea coincidenţei datorită acţionării şurubului de basculare se elimină cu şurubul vertical de verificare
al nivelei. Pentru control se va repeta operaţia.

Verificarea paralelismului între planurile verticale duse prin directricea nivelei şi prin axa de vizare.

Verificarea se face prin înclinarea laterală a instrumentului de nivelment, se va aşeza aparatul astfel încît
unul din şuruburile de calare să fie îndreptat spre miră. După orizontalizare se va ceti indicaţia mirei cu
nivela adusă între repere. Şurubul de calare stîng se va deplasa cu două învîrtituri şi se caută să se obţină
aceeaşi citire pe miră prin învîrtirea şurubului drept de calare.

Se va elimina devierea bulei de aer cu şuruburile orizontale de rectificare ale nivelei torice.
Micile devieri pot fi neglijate. După o rectificare de acest fel, trebuie din nou verificată îndeplinirea condiţiei
de paralelism dintre axa de vizare şi directricea nivelei (condiţia 2).

Firul nivelor să fie perpendicular pe axa de rotaţie a nivelului.

Se vizează cu nivelul calat un punct de pe un perete. Se deplasează uşor luneta în plan orizontal. Dacă firul
nivelar se proiectează pe toată lungimea sa pe punctul respectiv condiţia este satisfăcută.

În caz contrar se roteşte diafragma firelor reticulare slăbind şuruburile respective ale acestei diafragme pînă
se realizează această condiţie.

Pentru verificarea mirelor trebuie controlat dacă divizarea este corect făcută, clar şi dacă nivelele sferice
sînt rectificate.

4. Efectuarea nivelmentului.
Metode de determinare a diferenţelor de nivel. Determinarea cotelor punctelor.

Sînt cunoscute două metode de nivelment geometric:

• de mijloc

• de capăt.

Nivelmentul geometric de mijloc

Diferenţa de nivel va fi egală cu: h=a−b iar cota punctului B va fi: H B =H A +h

Dacă mirele de nivelment sunt cu două feţe partea neagră şi partea roşie atunci se efecuează citiri pe ambele
părţi an, ar şi bn, br.
ar −an =DO
Se determină diferenţa zerourilor DO:
br −bn =DO

Trebuie satisfăcută condiţia: |ΔDO|≺5mm

Se calculează diferenţele de nivel: h1 =a r −br
h2 =a n−bn
 h1 +h 2
Dacă: |h1 −h 2|≺5mm atunci se calculează diferenţa de nivel medie: hmed =
2
Pentru calculul cotei punctelor intermediare: ex. punctul C se calculează cota planului de vizare:
H V =H A + a
1

H V =H B + b
2

H V +H V
Dacă: |ΔH V|≺5mm , atunci HV= 1 2

2
Atunci cota punctului intermediar va fi: H C =H V −c

Nivelmentul geometric de capăt

m ira
p ortee = n ive le u

a ltitu d in ea pla nu lu i de v iza re

b
i
B
h A B
HB
A s e n su l m a s u ra to rilo r
HA
S u p ra fa ta d e n ive l "0 "

În acest caz nivela se instalează în punctul A, iar mira în B. Se măsoară înălţimea nivelei i, iar după aceasta
cu ajutorul nivelei se citeşte de pe miră lectura b. Diferenţa de nivel se determină după formula:

h=i−b H B =H A +h

Acest nivelment geometric de capăt se foloseşte mai rar deoarece eroarea de orizontalizare a axei de vizare
poate fi exclusă cînd măsurătorile se vor efectua şi aşezînd instrumentul în punctul B şi se face verificarea:
i 1 +i 2 b 1 +b 2
− ≤4 mm
2 2

h 1 +h2
Atunci diferenţa de nivel va fi calculată ca medie: h=
2
5. Drumuirile de nivelment.
Calculul şi compensarea drumuirii de nivelment

a4 b4
B
a3 b3
a2 b2 h 4
a1 b1 3
2 h 3 h A B
1
h 2
A h 1

Această drumuire de nivelment se sprijină pe două puncte de bază A şi B, fiind ca repere iniţial şi final.
Scopul este da a detrmina altitudinile punctelor 1, 2, 3 ... .

În continuare vom parcurge următorii paşi:

1.Verificarea şi reglarea instrumentului de nivelment şi a mirelor de nivelment.

2.Se instalează pe rînd instrumentul şi se execută citirele ai, bi prin nivelment geometric de mijloc.

3.Determinarea diferenţelor de nivel provizorii h´i.

Pentru mira cu două scale:

'
h1 n=a1 n−b1n
h'1 r =a1 r −b1 r

Deci, se calculează două valori ale lui h (cu cetiri de pe partea roşie şi neagră), rezultatul va fi luat:
' '
h1 n + h1r
'
h1 med=
2
, dacă ' '
|h1 n−h1 r|≺5mm ∑ a−∑ b=2 ∑ h'imed =∑ h'n+∑ h'r =h AB
4.Controlul închiderii diferenţelor de nivel.

Corecţia ce se aplică valorilor eronate - Ch ;

Valoarea justă – hAB.

Atunci corecţia va fi: C h=h AB − ∑ h'iAB

Pentru drumuirea sprijinită: ∑ h 'iAB +C h=h AB
Pentru drumuirea închisă pe punctul de plecare ∑ h 'iAB +C h=0
Corecţia Ch trebuie să se încadreze în toleranţa erorilor de închidere a diferenţelor de nivel provizorii
C h≺T h
5.Compensarea diferenţelor de nivel provizorii (determinarea h – definitive).

Repartizarea corecţiei Ch la diferenţele de nivel provizorii se face în două moduri:

Ch '
 cînd nivelurile sunt egale k h= (n - numărul de niveluri), de aici rezultă hi =hi + k h
n

Ch
 cînd nivelurile sînt de lungimi diferite k =
h
∑d i

((∑di =d1+d2+..+dn) – lungimea întregului traseu al drumuirii).

'
Diferenţa de nivel compensată: hi =hi + k h⋅d i

6. Calculul cotelor definitive ale punctelor de drumuire.

H 1=H A +h1
H 2= H 1 +h2
−−−−−−−−
H n =H n−1 +hn =H B
Controlul: Calculului cotelor constă în egalitatea HB calculat cu HB dat.

6. Nivelmentul suprafeţelor.
Se vor prezenta posibilitati de executare a nivelmentului pe suprafete cu o accidentare nesemnificativa, pe
care urmeaza sa se amplaseze constructii industriale, civile sau agricole ce necesita o sistematizare verticala.

Functie de precizia ceruta, marimea suprafetei sau de relief, nivelmetul suprafetelor se poate executa pe
patrate mici sau mari.

Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.

Acest procedeu se foloseste la suprafete relativ mici ( sub 5 ha), cind terenul nu are o panta mai mare de 5°
si fara o acoperire mare.

Metoda presupune realizarea unei retele de patrate cu latura pina la 50m colturile patratelor urmind a se
folosi drept puncte carora li se va determina cota.

In zona de lucru exista un punct RN, de cota cunoscuta HRN, sau in lipsa lui se va efectua o drumuire
de nivelment de la un reper la unul din punctele retelei de patrate (de exemplu la punctul 1). Daca
lungimea vizelor (maxim 200m) permite, se va instala aparatul in statia S1 din care se vor efectua citirile pe
mirele amplasate pe punctele 1, 2, ... etc. Se vor obtine lecturile c1, c2, ..., cn.
R N (H RN )

c1 c2
1c 1 ' 2 c2' 3 4 5

S1 S2

1 0 -3 0 m
Se muta apoi aparatul pe un nou amplasament, S2, din care se fac citirile c1’, c2’, ..., cn’. Daca diferentele ci -
ci’ sunt constante in limita a maximum 4 mm, atunci se poate trece la calculul cotelor punctelor. Pentru
aceasta se va calcula pentru fiecare punct media celor doua citiri ci si ci’, valoarea cu care se vor calcula
cotele punctelor din reteaua de patrate.

HV = H1 + cm1

unde cm1 reprezinta media citirilor pe punctul 1.

Cotele punctelor se calculeaza, functie de altitudinea planului de vizare, cu formula:

Hi = Hv - cmi

Daca suprafata este la limita superioara sau acoperirea terenului este mare, cotele punctelor se vor determina
printr-o drumuire de nivelment cu puncte radiate.

Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari

Calculul cotelor punctelor este functie de metoda aleasa pentru efectuarea lucrarilor de teren: fie se
determina citirile pe mirele amplasate in colturile fiecarui patrat, fie se executa o drumuire de nivelment
inchisa pe punctul de plecare.

Patratele vor avea laturile de pina la 200 de metri, iar constructia se va realiza cu ajutorul uni teodolit sau a
unui tahimetru.
R N (H R N )

1 c2 2 c 2' 3 4 5

S2
S1 S3 S4
10 9 8 7 6

S 10 S5
11 12 13 14 15

S9 S8 S7 S6
20 19 18 17 16
5 0 -2 0 0 m

Ridicarea altimetrica in patrate izolate se efectueaza instalind instrumentul de nivelment la intersectia

diagonalelor patratului (cu abatere de 2-3m). Din aceasta statie se radiaza toate cele patru colturi ale
patratului. Se observa ca nu este necesara stationarea in toate patratele ci numai in cele care asigura
determinarea cotei colturilor. Controlul citirilor se face pe diagonala fata de o latura si anume :

c2 + c9' = c2' + c9

Toleranta este de ± 3mm, atunci masuratorile se considera bune si se pot folosi la calculul cotelor.

Cotele se determina prin drumuire inchisa pe punctul de plecare pentru punctele situate pe conturul
suprafetei si prin drumuire sprijinita pentru punctele situate in interiorul suprafetei.