Exercițiul 1

Portretul elevului performant, din perspectiva cadrului didactic

Elevul performant, din perspectiva cadrului didactic este elevul care˸

-își îndeplinește prompt și eficient sarcinile de lucru;
-colaborează într-un mod eficient în colectiv/grupă de lucru;
-interrelaționează cu cei din jur;
-manifestă autocontrol și automotivație;
-are înclinație către studiu și lucrează suplimentar;
-este activ la orele de curs;
-este empatic și altruist;
-este ordonat și disciplinat;
-participă cu interes la activitățile extrașcolare.

2.Portretul elevului de succes din perspectiva prietenilor, a anturajului

Din perspectiva anturajului, elevul de succes˸

-știe să fie un foarte bun prieten, datorită abilităților sociale și empatiei;
-este altruist și de încredere;
-este inteligent cognitiv și capabil să se adapteze la orice situație;
-manifestă autocontrol în situații de stres;
-are hobby-uri care să îi testeze capacitatea de concentrare;
-are abilități de lider și știe mereu cum să reacționeze/procedeze;
-îi plac activitățile în aer liber și proiectele de grup;
-dispune de bun management al timpului, pe care știe cum să îl împartă între îndatoririle școlare și
momentele cu prietenii;
-are rezultate foarte bune la toate materiile școlare;

3.Portretul elevului de succes din perspectiva părintelui

Din perspectiva părintelui, elevul de succes˸
-este politicos și ascultător;
-este ordonat și autodidact;
-este disciplinat și dornic să învețe;
-știe ce trebuie să facă atunci când are de îndeplinit sarcini școlare;
-este activ la orele de curs și dornic să participe la diverse activități școlare;
-își ajută părinții în gospodărie din proprie voință;
-este model pentru frații/surorile mai mici;
-este empatic și știe să își organizeze timpul foarte eficient.

4. La începutul orei de curs ați comunicat elevilor notele pe care le-au obținut la test. Observați ca trei
elevi, care au obținut aceeași notă, 7, evidențiază emoții diferite:
- unul dintre aceștia este bucuros;
- al doilea este furios;
- al treilea este foarte trist.
Observăm că aceeași situație, aceeași realitate determină emoții diferite la persoane diferite. Analizați
fiecare caz pe cele patru dimensiuni.

Cei trei reacționează diferit, în funcție de nevoi și de percepțiile subiective raportate la acele nevoi.

1.Unul este bucuros. Cel care este bucuros atunci când primește nota 7 la test este elevul pentru care
emoția momentului primează. Își exteriorizează emoțiile pozitive și vede latura plină a paharului, mai
ales când rezultatul muncii sale îl satisface emoțional. Probabil nota este peste măsura muncii depuse și
este bucuros că a profitat de situație în mod avantajos.Pe plan:
-subiectiv: rezultatul testului îl bucură, pentru că este mai mult decât și-a dorit, ajutându-l să promoveze
testul cu brio;
-plan cognitiv: realizează că întreaga conjunctură i-a fost favorabilă :"Super! Am scăpat de stres!"
-plan biologic/fiziologic- zâmbește
-comportamental: este agitat și dorește să-și împărtășească bucuria cu cei din jur.

2. Unul este furios. Rezultatul testului îl frustrează și nu îi satisface nevoia promovării testului, la care se
aștepta să ia notă mare. Resimte frustrare, deoarece se simte nedreptățit, poate, de cadrul didactic, care
nu i-a evaluat obiectiv răspunsurile.
-cognitiv, consideră că merita mai mult "Nu are cum să fie testul meu doar de 7!";
-subiectiv: consideră situația un dezastru;
-biologic/fiziologic: este roșu la față și inima îi bate cu putere;
-comportamental: este nervos și vorbește repezit.

3.Unul este trist. Tristețea apare ca urmare a evaluării negative a situației și a toleranței scăzute la
situații de stres. Este nesigur de el și are o stimă de sine scăzută, fiind dezamăgit de propria lui
implicare.
-cognitiv: realizează că nota îi va afecta progresul școlar în mod iremediabil " Ce să mai fac?Răul e deja
făcut!"
-subiectiv: se autoînvinuiește
-bilogic/fiziologic: îl dor capul și stomacul;
-comportamental: este apatic și privește în gol.

6.Un asemenea scenariu ar necesita o toleranță extrem de crescută la stres. Dacă aș fi implicat într-un
asemenea context profesional, aș resimți frustrare și furie, deoarece m-aș simți nedreptățit. Aș considera
că directorul evaluează subiectiv situația și aș încerca să discut cu dumnealui, pentru a-mi comunica
punctele negative ale activității. Aș considera în mod clar reorientarea profesională și mi-aș prezenta
demisia. În acest caz, emoțiile mele negative ar fi, în mod clar, disfuncționale și aș evalua situația în mod
negativ.

7. Sunteți diriginte/ă la clasa a VII-a și observați că eleva X din clasa dvs. este neobișnuit de tăcută, nu
mai participă activ la ore, comunică ezitant cu colegii iar când o solicitați în realizarea unei sarcini este
foarte nesigură, preferând să tacă de frică să nu răspundă greșit. Încercând să aflați ce s-a întâmplat, un
elev vă povestește că în timpul orei de Limba și literatura română eleva în cauză a fost evaluată oral.
Răspunsurile oferite de elevă nu au mulțumit-o deloc pe profesoară, aceasta spunându-i că ”pe lângă
faptul că nu o duce capul, mai e și leneșă” ”; mai mult, în timpul formulării răspunsului eleva în cauză a
făcut o cacofonie, situație în care toată clasa a râs de ea iar profesoara a criticat-o foarte dur. Cum ați
proceda în această situație? Ce ați discuta cu eleva în cauză?

Situația ar fi foarte delicată și aș discuta cu eleva în cauză, sugerându-i acesteia să fie mai atentă și
mai implicată la orele de curs și explicându-i că asemenea greșeli de exprimare se pot întâmpla oricând
și oricui. În mod clar, doamna profesor nu a intenționat să o discrediteze în fața colectivului, ci doar,
probabil, să o facă mai atentă la ce are de făcut în timpul orelor de curs. Oamenii mai pot reacționa sub
impulsul momentului atunci când sunt supărați sau când, poate, nu se simt prea bine.

8.Cum aţi putea folosi o activitate de grup (pe o temă specifică specialității dumneavoastră) pentru a-i
învăţa pe elevi conceptul de „acceptare necondiţionată”? Ghidaţi-vă demersul având în vedere faptul că
ne acceptăm mai uşor dacă înţelegem că:
- Ne caracterizăm prin nenumărate aspecte, unele mai bune, altele mai rele
- Caracteristicile noastre se modifică în timp
- Diversitatea este utilă
- A greşi este ceva normal
- Etichetările sunt inutile şi duc la neplăceri.

8. "Omul din spatele științei"

O astfel de activitate ar urmări învățarea la elevi a conceptului de "acceptare necondiționată" .
Aș împărți clasa în grupuri de câte 5 elevi și le-aș prezenta o serie de imagini cu Grigori Perelman, un
ilustru matematician rus care a furnizat una dintre cele mai faimoase întrebări deschise din
matematică :"Conjunctura lui Poincare" (privind comportamentul formelor în trei dimensiuni). Rusul, însă
a refuzat banii și a renunțat la cea mai prestigioasă onoare din domeniul matematicii: Fields Medals, în
2006. Matematicianul este șomer la ora actuală și trăiește alături de mama sa, în St. Petersburg, într-un
mod dintre cele mai modeste și lipsite de privilegii.
Elevii ar urmării imaginile și ar face predicții cu privire la persoana prezentată în imagini, predicții pe
care le-ar nota pe coli de hârtie.
După această etapă, le-aș prezenta câteva informații despre Grigori Perelman. I-aș întreba dacă ar
accepta să-l angajeze ca profesor de Matematică, dacă ar fi directori de școală. Le-aș spune despre
realizările sale, precum și despre viața pe care a ales să o trăiască în prezent. Pe aceeași coală de hârtie,
le-aș cere să își noteze alegerea proprie, dacă ar fi fost în locul matematicianului, argumentându-și
opțiunea.
Această activitate are avea menirea de a-i conștientiza cu privire la faptul că etichetările negative
pot aduce neplăceri. Consider că feedback-ul elevilor ar unul pozitiv, dat fiind faptul că activitatea vine și
cu noutăți în cadrul disciplinei.

9. Imaginați-vă că ar exista o rasă de oamenii care nu ar avea inteligență emoțională. Descrieți cum ar fi
acești oameni?
Consider că oamenii unei asemenea rase ar fi reduși la funcțiile primitive ale vieții și nu ar manifesta
abilități de înțelegere a mesajului sau tendință de interrelaționare. Nu ar trăi în perechi sau comunități și
nu ar deține capacitatea de autcontrol.

10. Realizați propria caracterizare pornind de la cele 5 componente cheie ale modelului inteligenței
emoționale propus de Golman. Evidențiați componenta cea mai puțin dezvoltată și cea mai bine
dezvoltată.

Mă consider o persoană cu un simț dezvoltat al autocontrolului, care vine dintr-o conștiință de sine
profundă, cultivată de-a lungul experienței mele de viață. Pe întreg parcursul meu școlar și profesional,
mi-am dezvoltat automotivația și simțul răspunderii, dorindu-mi să duc la capăt tot ceea ce întreprind.
Sunt un bun organizator al propriului timp, prioritizându-mi în mod eficient sarcinile de lucru și
potențându-mi autocunoașterea. Partea puțin deficitară constă în exteriorizarea emoțiilor și slaba
gestionare a acestora, deși am toleranță crescută la situații de stres.

11. Integrați în activitatea dumneavoastră obiective care vizează dezvoltarea abilităților emoționale?
Enumerați două obiective.
Stabilirea obiectivelor clar definite în activitățile didactice care urmăresc dezvoltarea abilităților
emoționale este un pas esențial în proiectarea și organizarea acestora. De exemplu˸
1.Recunoașterea și gestionarea emoțiilor.
2.Evaluarea nuanțată a unei situații de stres.

12. Exemplificați o situație de la clasă în care ați solicitat elevilor rezolvarea creativă a unui conflict.

Conflict:
În cadrul colectivului s-au iscat discuții cu privire la faptul că, instigați de un alt coleg rebel, elevii
clasei, cu două excepții, au acceptat să fumeze o țigară electronică în toaleta școlii. Dup ce au fumat,
elevul instigator le-a solicitat bani pentru substanța consumată, moment în care au apărut nemulțumiri.
Activitate:
În cadrul unei activități de Consiliere, le-am solicitat elevilor își lipească pe spate coli de hârtie pe
care să își noteze unul celuilalt calități, defecte și emoțiile pe care le-au simțit în timpul
conflictului/certurilor iscate de incident, precum și ce le-a stârnit aceste emoții. De asemenea, le-am
cerut să noteze și două consecințe ale fumatului în viața lor.
Elevii au notat cele cerute pe spatele colegilor, după care fiecare și-a dezlipit foaia de pe spate și a
citi cele notate, exprimându-și propria părere asupra modului în care întâmplarea s-a răsfrânt asupra
lui/ei.
Activitatea ne-a ajutat în soluționarea conflictului, dar a dus și la stabilirea de sancțiuni, odată cu
stabilirea celor întâmplate.

13.Dați exemplu de o activitate de grup în care ați urmărit dezvoltarea abilităților emoționale ale elevilor,
numind și abilitățile dezvoltate.

"Jocul emoțiilor"
Activitatea a urmărit conștientizarea elevilor cu privire la importanța emoțiilor în viața noastră și la
modul în care noi le putem gestiona într-un mod eficient.
Elevii au primit o listă cu termeni, aparent aleatorii, pentru care a trebuit să își amintească un
context în care acel lucru/obiect sau acea persoană le-a trezit o emoție puternică pozitivă/negativă. După
parcurgerea listei, fiecare elev și-a ales un singur termen în jurul căruia au construit o amintire puternică
și ce ar dori să afle colegii despre ea.
După ce și-au notat cele cerute pe hârtie, elevii au împăturit hârtia și au pus bilețele într-un bol,
amestecându-le. Am extras (profesorul) câte un bilețel pe rând și am citit cele notate. Elevilor li s-a cerut
să facă predicții cu privire la persoana a cărei amintire este descrisă pe hârtie și să exprime printr-un
cuvânt emoția care îi încerca la auzul celor povestite.
Activitatea a fost foarte interesantă prin faptul că și-a atins scopul urmărit: sensibilizarea elevilor în
fața celor trăite și dezvoltarea empatiei.

14.Realizați portretul unui cadru didactic inteligent emoțional.

Un cadru didactic inteligent emoțional este un om dezvoltat intelectual și cu o puternică conștiință de

sine, manifestată printr-o deosebită capacitate de introspecție și empatie. Este capabil de autocontrol și
are abilitatea de a-i motiva pe alții, pornind de la sine. Inteligența emoțională foarte dezvoltată îi permite
să își gestioneze resursele într-un mod eficient, făcându-l să fie o fire organizată și foarte responsabilă.
Reușește să își ducă la bun sfârșit toate sarcinile de lucru și dovedește toleranță crescută la stres.
Automotivația l-a determinat să dobândească o pregătire profesională de specialitate temeinică.