Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chişinău 2022
Scopul lucrarii : De utilizat ambii senzori (PTC,KTY) pentru masurarea temperaturii si utilizarea acestora
in scopul efectuarii conditiilor laboratorului (ridicarea caracteristicilor).
Principiul măsurării
Termistorii (NTC, PTC, KTY) își modifică valoarea rezistenței în funcție de temperatură. Sunt astfel
construiți încât posedă caracteristici de temperatură specificate, adică relația dintre temperatura și rezistența
termistorului este cunoscută.
Ca urmare, când este determinată rezistența, se poate determina temperatura din valoarea acesteia.
Circuitele de măsurare sunt astfel realizate încât determinarea temperaturii rezultă din determinarea
rezistenței.
Cum se poate determina valoarea rezistenței? Conform Legii lui Ohm:
U=R·I U
<=> R = I
Rezistența electrică este egală cu raportul dintre căderea de tensiune la borne și intensitatea curentului ce
străbate termistorul. Această relație presupune, în general, măsurarea a două mărimi, dintre care măsurarea
curentului este mai complexă. Principiul de măsurare poartă numele de metoda Volt-Ampermetru (pe scurt
Metoda VA).
RJ : Termistor
fig 1 Circuit conectat la o sursa de tensiune
constanta
Chiar dacă tensiunea sursei este cunoscută, termistorul este plasat practic într-un divizor de tensiune
datorită rezistențelor liniilor. Astfel nu întreaga tensiune a sursei apare la bornele termistorului. Astfel, pentru
o măsurătoare precisă, este necesară măsurarea căderii de tensiune reale la bornele termistorului.
Utilizând a sursă de curent constant (fig 2)
Când mai multe rezistoare sunt conectate în serie, curent care circulă prin toate rezistoarele este același.
Dacă se cunoaște valoarea intensității acestui curent atunci prin simpla măsurare a căderii de tensiune
pe termistor devine suficientă pentru determinarea rezistenței acestuia.
Metoda VA pentru determinarea rezistenței cu sursă de curent constant
RJ : Termistor
fig 2:Circuit conectat la o sursa
de curent constanta
Acest procedeu este aplicabil prin utilizarea unei surse de curent constant și de valoare cunoscută ce
alimentează termistorul. Astfel tensiunea depinde direct proporțional de rezistență.
Dacă rezistența termistorului depinde liniar de temperatură, atunci și între tensiune și temperatură relația de
dependență este liniară.
Senzorii trebuie să fie cât mai mici posibil astfel încât să prezinte o capacitate termică redusă și astfel să
ducă la:
• absorbția unei cantități de căldură mai mici de către senzor astfel afectând temperatura locului de
măsurare cât mai puțin.
Temperatura de referință a plăcii metalice calde este definită prin reglarea tensiunii laintrarea
Setpoint (10°C/1 V). Această operațiune este realizabilă fie prin potențiometrul P1 fie prin aplicarea unei
tensiuni din ieșire analogică, Analog Out, intrării.
Pentru a afla momentul în care placa caldă își atinge temperatura prestabilită, semnalele de la intrarea de
reglare Setpoint și de la ieșirea Temp. sunt măsurate față de potențialul de masă și comparate. Dacă cele două
tensiuni sunt egale, placa a atins temperatura de referință.
Așa cum va fi ulterior demonstrat, este mai simplu să se măsoare diferența de potențial dintre cele două
semnale. Dacă aceasta este zero, valoarea de referință și valoarea reglată coincid, adică temperatura plăcii este
cea presetată. Aceasta este metoda utilizată în experimente, pentru monitorizarea temperaturii.
Jactual = Jset, if Uset = Uactual , i.e. Uset – Uactual = 0
Timpul necesar pentru a atinge o anumită temperatură
Circuitul cu tranzistor utilizat ca unitate de încălzire are o putere disipabilă limitată. Din acest motiv
modificările nu pot fi realizate instantaneu ci doar cu anumite viteze. La temperaturi înalte, disiparea de căldură
din palca caldă către mediul ambiant este mai mare deci puterea necesară pentru încălzire crește. Din acest
motiv, timpul necesar atingerii unei temperaturi de referință este cu atât mai mare cu cât valoarea acesteia este
mai mare.
În procesul de răcire, senzorii rezistivi fiind plasați deasupra plăcii metalice prezintă variații de temperatură
mai semnificative (datorită circulației aerului) decât senzorul atașat sub placă. Astfel de diferențe apar la
compararea temperaturii de referință (senzorul de referință) și temperatura momentană (senzorii rezistivi).
Mersul lucrarii :
1) Ridicarea caracteristici ,neglijand rezistenta conexiunilor
Putere On
Domeniu de tensiuni 10 V
Acum deschideți instrumentul virtual Voltmetrul A și setați parametrii conform tabelului de mai jos:
Setările Voltmetrului A
Afișaj AV
Domeniu de măsură 5V
Deschidem instrumentul virtual Voltmetrul B și setați parametrii conform tabel ului de mai jos:
Setările Voltmetrului B
Afișaj AV
Domeniu de măsură 5V
Raspuns la intrebare:
În cadrul acestui experiment, caracteristica unui termorezistor Pt-100 conectat într-un circuit
(fig7)cu două fire va fi ridicată. Următoarea figură prezintă schema de principiu a experimentului.
Fig6 Schema de principiu a experimentului 2
Raspuns la intrebari:
Raspunsuri la intrebari:
Domeniul titpic al temperaturilor este de la -50ºC la +150ºC, deși în cazul acestui curs intervalul 20ºC la
100ºC este acoperitor. Dependența rezistenței de temperatură este descrisă de relația:
1 1
A = 7,88 10 −3
B = 1,937 10 −5
K K2
Temperatura poate fi calculată din valoarea rezistenței conform relației de mai jos :
2 R()
A + 4 B R − 1 − A
25
= 25 +
C 2B
Din grafic se observă că rezistența senzorului KTY este neliniară, dar, așa cum se va vedea mai târziu,
prin adăugarea unui rezistor în paralel, caracteristica se poate ”liniariza” cu o bună aproximație.
Rezistoarele KTY sunt potrivite pentru măsurători în buclele de reglare deschise sau închise ale sistemelor
dependente de temperatură.
Mersul lucrarii :
1) Conectarea dupa schema (fig12) si ridicarea caracteristicii pentru un senyor KTY
Raspuns la intrebari:
Concluzie
Am folosit in lucrarea data senzorii de temperatura PTC sic el din siliciu KTY pentru ridicarea
caracteristicilor neglijind rezistenta conexiunilor si masurarea temperaturii ,cu 2,3,4 fire si pentru senzorul
KTY.