Schimbarea sezoanelor si 

oscilatiile mari de temperatura afecteaza bioritmul

organismului. Acesta este nevoit sa se adapteze noilor conditii, insa in cadrul
procesului de adaptare pot aparea diverse efecte negative, precum durerile de cap,
durerile articulare si schimbarile de dispozitie, in special in cazul persoanelor
meteodependente.  Scaderea presiunii atmosferice duce la retentia de apa in tesuturi
si la aparitia edemelor.

Sindromul depresiv-anxios este mai frecvent intalnit in aceste perioade, in cazul

persoanelor meteodependente care au o dispozitie oscilanta, influentata de conditiile
meteo.

Starea de sanatate a oamenilor este legata in mod direct de fenomenele atmosferice,

o adaptare rapida la mediu asigurandu-ne mentinerea unui nivel optim al starii de
sanatate.

O adaptare lenta la frig sau caldura predispune la aparitia bolilor de sezon. In sezonul
rece, sunt frecvente bolile aparatului respirator care pot genera viroze, rinusinuzite,
rinofaringite, otite, pneumonii etc.

Scaderea brusca a temperaturilor nu permite acomodarea organismului la noile conditii,

in special in cazul copiilor, persoanelor varstnice si al grupelor de persoane cu un risc
mai mare de imbolnavire - cardiacii, fumatorii, diabeticii, persoanele care sufera de
cancer, cei care au suferit un transplant sau care au implant cohlear - dispozitiv
biomedical implantabil care inlocuieste auzul natural. In aceste cazuri, se recomanda
controale periodice ale starii de sanatate si vaccinarea antigripala anuala.

Gripa este o afectiune virala care, netratata corespunzator, poate genera complicatii

severe - pneumonii, rinosinuzite, bronhopneumonii, encefalita, in unele cazuri ducand
chiar la deces.

Persoanele care sufera de afectiuni cronice trebuie sa urmeze schemele de tratament

recomandate de medici si sa isi ia o serie de masuri de protectie.

Pe durata sezonului rece, se recomanda ca temperatura din interior sa fie de 26 de

grade pentru copiii pana intr-un an, intre 23-24 de grade pentru copiii pana in 5 ani, 22
de grade pentru persoane intre 5 si 55 de ani, iar peste aceasta varsta, temperatura ar
trebui sa ajunga la 24 de grade.
Pe durata noptii, temperatura optima recomandata de specialisti este cu 3 grade mai
mica comparativ cu cea de zi. Diferentele de temperatura pot varia in functie de
anotimp, dar si de alti factori precum umiditatea si dispunerea locuintei fata de soare,
spatiile luminoase fiind benefice pentru sanatate.

Organismul uman isi poate regla temperatura corporala cu ajutorul centrilor nervosi din
hipotalamus. Pentru preintampinarea afectiunilor cauzate de schimbarile de
temperatura, se recomanda controalele periodice la medic, dar si purtarea hainelor
adecvate, o hidratare si o alimentatie corecte, mentinerea unei temperaturi adecvate in
locuinta si pastrarea unei truse de medicamente din care sa nu lipseasca
antiinflamatoarele si paracetamolul.

Temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica influenteaza in
mod negativ un mare numar de oameni. Meteorosensibilitatea reprezinta, de fapt, amplificarea
simptomatologiei unor boli la variatiile atmosferice, in sensul amplificarii expresiei clinice a
bolii ce poate evolua dupa o prima etapa de adaptare spre situatii de decompensare agravante. 
Ea doar accentueaza anumite suferinte latente, pe care le avem deja. Potrivit psihologilor,
schimbarile de clima, diferentele bruste de temperatura si deviatiile de presiune atmosferica pot
influenta energia care circula prin corpul nostru. In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe
cei mai multi dintre noi, ploaia se rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie. Atunci cand
afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar si in  perioadele de tranzitie, bolile latente, de care
sufera unii dintre noi, se pot acutiza. Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii,
indeosebi primavara, atunci cand fronturile atmosferice se gonesc din urma unele pe altele,
intregul organism (in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem
ca oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea de la un
front atmosferic la altul poate doar declansa ori accentua anumite suferinte latente. Simptomele
tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de slabiciune, irascibilitatea
sau transpiratiile excesive. creste tensiunea arteriala, palpitatiile si senzatia de greutate din piept.
Durerile reumatice si de articulatii – din pricina aerului umed si rece. Cand barometrul urca,
organismul produce mai multa adrenalina, colicile si crampele se manifesta mai frecvent. Daca
va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat cearceafurile vi se lipesc de
corp, e posibil ca de vina sa fie vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc
o schimbare de fronturi atmosferice. Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la
nivelul celulelor si-al tesuturilor, creand disconfort in functionarea organismului. Cand valorile
acesteia nu sint in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap,
palpitatii, senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la
cresterea tensiunii. Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea si provoaca
apatie. Aerul foarte uscat este daunator aparatului respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si
bolile infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din
cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in casa. Se vorbeste din ce in ce mai mult de
factorul meteorologic – vreme inchisa, ploaie, micsorarea intervalului intre zi si noapte. Acestea
pot influenta tulburarile psihice. Exista multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuza o stare
de oboseala acuta, o astenie fizica si psihica, o stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu
toate ca se odihnesc corespunzator noaptea. Toamna se produce un dezechilibru energetic.
Organismul se pregateste pentru iarna, luminozitatea descreste, ambientul devine din ce in ce
mai putin vesel. Frigul reprezinta un stres si, din aceasta cauza, bolnavii de inima sint foarte
afectati, in special in anotimpurile de trecere, adica toamna si primavara. In aceste perioade,
manifestarile cardiace cresc. Din cauza temperaturii scazute, se inregistreaza si multe crize de
angina pectorala, astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot aparea disfunctii
sexuale, sindromuri endocrine cu manifestari in zona afectivitatii. Inhalarea aerului rece poate
intretine crizele de astm. Nu trebuie sa ne mire daca schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri
de cap, ameteli sau chiar irascibilitate. Specialistii atentioneaza ca influentele atmosferice se
repercuteaza asupra echilibrului psihic al meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt
surse de anxietate, deprimare si melancolie. Caldurile excesive cresc relativ brusc valorile
tensiunii arteriale si precipita dureri anginoase. Aerul cald si umed este un adevarat cosmar
pentru persoanele sensibile. Cand un asemenea front atmosferic se abate asupra noastra, foarte
multi oameni se plang de migrene, astm, depresii, probleme de circulatie, dereglari de somn sau
infectii. Bataturile si dintii incep sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul
trombozelor. Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism cronic degenerativ.
Vantul rece declanseaza crize de angina pectorala zilele cu vant persistent de primavara si vara
activeaza alergii la polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna plina coincideau, la bolnavii
bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele, nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si
ele mari conditionari meteo. Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor
de sinucidere. Climatul marin agraveaza nevrozele iar climatul de mare altitudine determina un
travaliu intens de adaptare cardiaca. Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt,
asupra noastra actioneaza – intr-o perioada scurta de timp, o multime de influente meteorologice.
Temperatura, presiunea aerului, umiditatea, incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia
aerului se modifica si nu toti oamenii suporta la fel de bine aceste modificari. Studii privind
impactul vremii asupra sanatatii O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbarile
de vreme: organismul sanatos se descurca bine cu variatiile climaterice si suporta fara probleme
diferentele mari de temperatura. O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi,
iar ultima treime au probleme de sanatate importante. Doar in cazul lor se poate vorbi de
sensibilitate la schimbarile de vreme. La loc de frunte intre factorii meteo negativi se afla
presiunea atmosferica. Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura zilei scadea
cu 10grade, numarul infarcturilor crestea cu 13 procente. Iar cand presiunea atmosferica se
modifica cu 10 milibari, rata infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, odata cu vremea
se modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt demonstreaza ca vremea
influenteaza starea de sanatate. Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice
deregleaza cantitatea de lichid si organul de echilibru existent in urechea interna, influentand
astfel tensiunea arteriala si coagularea sangelui. Altii suspecteaza electricitatea atmosferica: s-ar
parea ca mai ales pe furtuna, ionii invizibili „rapaie” pe creierul nostru, afectand producerea
serotoninei. In acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme
cu stomacul, intestinul si digestia. Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare – vremea, ca este
frumoasa sau ca e urata, are un efect profund asupra vietii noastre. Ne influenteaza organismul,
vointa si emotiile. In numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul
in care vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant. Atunci cand frigul nordic
ataca zonele montane ale Americii Centrale, multi indieni se imbolnavesc de o forma mortala de
pneumonie; in zonele temperate ale Americii de Nord, timpul variabil de la venirea primaverii
este purtator de gripe si acelasi lucru se intampla si in Europa meridionala. In Elvetia, cand bate
Föhnul din Alpi, infractorii acuzati de acte de violenta (si chiar de crima) beneficiaza de
circumstante atenuante se considera ca aerul puternic ionizat al acestui vant poate accentua
anumite dezechilibre mentale latente. In Franta meridionala, vantul cald si umed numit Il vent du
midi este in mod obisnuit facut responsabil de cele mai diverse rele; de la dureri de cap si dureri
reumatice, la atacuri de epilepsie si de astm si la felurite manifestari ale unor boli infantile.
Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vantul oriental care vine dinspre Mediterana, pentru
durerile de cap si chiar pentru sentimentele de oprimare care ii incearca uneori. In vreme
ce nord-africanii cred ca Scirocco, vantul fierbinte si nisipos care sufla dinSahara, ii deprima pe
oameni pana la a-i aduce in pragul sinuciderii. Sursa:

http://www.meteo.ro

Ramona Lengyel

Distribuie

ercetarile au demonstrat cum fenomenele meteo afecteaza

unele aspecte legate de comportamentul nostru.
Sistemul imunitar uman este afectat de temperaturile extreme
notate cu plus sau minus pe termometre. Astfel starea de
spirit pe care o avem ne face sa ne manifestam prin stari pe
care le numim bune sau rele.
Oamenii de stiinta au descoperit si demonstrat stiintific ca
vremea urata creeaza depresii, migrene si alte afectiuni,
numarul celor sensibili la starea meteorologica fiind in
crestere de la an la an.
Se stie ca razele soarelui sunt un real pericol, acestea putand
sa provoace boli precum cancerul de piele. Umiditatea poate
agrava artrita in timp ce si un vant cald poate provoca dureri
de cap.
Temperatura rece poate provoca probleme de natura
respiratorie, cum ar fi atacul de astm, iar o schimbare a
presiunii atmosferice poate declansa dureri musculare.
Temperatura ridicata si umiditatea cresc stresul termic si
problemele respiratorii. Cand vremea este calda, problemele
respiratorii pot fi cauzate de aerul prea uscat.
Cercetatorii au mai descoperit si ca umiditatea impreuna cu
presiunea atmosferica ridicata pot declansa dureri.
Un studiu al Academiei Americane de Neurologie releva
faptul ca presiunea atmosferica situata la un nivel crescut
contribuie la cresterea accidentelor vasculare cerebrale.
Letargia, oboseala, agitatia, somnul agitat, sunt doar cateva
simptome pe care le poate avea oricine din cauza vremii.
Un impact puternic asupra sanatatii noastre are efectul
sezonier climatic . Cercetatori din mai multe ramuri ale
stiintei s-au reunit pentru a forma Societatea Internationala
de Biometeorologie. Aceasta incearca sa afle care sunt
relatiile dintre vreme si sanatate.
Biometeorologia este un studiu al influentei factorilor
meteorologici asupra organismelor vii.
Si parintele medicinei, Hippocrates, acum aproximativ 400
ani i.Hr., a scris despre efectele meteo asupra oamenilor.
Actiunea complexa a vremii asupra organismului uman poate
fi de urmatoarele tipuri: optima, excitanta si acuta. Vremea
 optima este considerata aceea care influenteaza favorabil,
producand buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra
organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizeaza prin
mentinerea relativ uniforma a elementelor meteorologice:
umiditate moderata, viteza relativ mica de miscare a aerului,
zile senine, cand temperatura medie diurna nu oscileaza cu
mai mult de 2 grade C, iar presiunea – cu mai mult de 4
milibari. Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in
care unul sau mai multe din elementele meteorologice
deviaza de la valorile optime. Aceasta vreme, desi este in
fond insorita, are adeseori un cer mohorat, timpul e uscat,
umiditatea ridicandu-se pana la 90% umiditate relativa,
oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C,
a presiunii barometrice pana la 8 milibari, iar miscarea
aerului pana la 9 m/sec. Vremea acuta reprezinta complexul
vremii cu modificari accentuate ale elementelor
meteorologice, cand oscilatiile termice depasesc 4 grade C,
ale presiunii atmosferice – 8 milibari, iar viteza de miscare a
aerului e mai mare de 9 m/sec. Fireste, nu valorile absolute
ale elementelor meteorologice sunt caracteristicile unui sau
altui tip de vreme, ci schimbarea proprietatilor, diferenta care
poate determina variatia neperiodica a excitantilor climatici
ce actioneaza inoportun asupra organismului. Acest complex
de vreme modificat determina actiunea tipului de vreme si
clima asupra organismului si reactia acestuia. Specialistii
deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:
 Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu
schimbarile bruste. Ei se acomodeaza usor cu orice fluctuatii.
 La meteodependenti, influentele atmosferice se repercuteaza
direct asupra echilibrului psihic si a starii de sanatate. Ei
reactioneaza cu irascibilitate, dureri de cap, indispozitii si
tendinte depresive.
 Anticipativii presimt modificarea vremii chiar si cu 48 de ore
in avans, de pilda sub forma durerilor aparute intr-o cicatrice.
 Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca
reumatismul sau dereglarile sistemului neurovegetativ.

„Oricine vrea să investigheze medicina în mod corespunzător, ar trebui să procedeze astfel:

în primul rând să ia în considerare anotimpurile anului pentru că efectele lor sunt extrem de
diferite. Apoi vânturile, reci sau calde, cu specificul fiecărei zone. De asemenea, trebuie
luată în considerare și calitatea apelor, care se deosebesc mult în proprietățile lor“
(Hippocrate, Despre aer, apă și locuri – 400 î. Hr.).