MINISTERUL EDUCATIEI SI

CERCETARII
COLEGIUL ECONOMIC “VIILOR”

PROIECT DE OBTINEREA CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALA
NIVEL 4
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN TURISM
TEMA: MODALITĂȚI DE PROMOVARE SI
COMERCIALIZARE A SERVICIILOR TURISTICE
ÎN ZONA ARGES

Prof. Îndrumător,
ȘANDRU ANGELA

ELEVĂ,
DUMITRACHE ALEXANDRA CAMELIA
Clasa: a- XII- B

SESIUNEA IUNIE-2022
BUCURESTI
TEMATICĂ
CAPITOLUL I – PREZENTAREA POTENTIALULUI
TURISTIC NATURAL SI ANTROPIC DIN ZONA ARGES
1.1 Caracterizarea potentialului turistic natural si antropic
din zona Arges
1.2 Evidentierea formelor de turism care pot fi practicate in
zona Arges
1.3 Baza tehnico-Materiala specifica unitatilor de cazare din
zona Arges
1.4 Modalitati de protejare si conservare a mediului
inconjurator

CAPITOLUL II – PRODUSUL TURISTIC TIP CIRCUIT (/SEJUR)

2.1 Continutul si importanta serviciilor turistice
2.2 Etapele conceperii unui produs turistic tip circuit (/SEJUR)
2.3 Instrumente si modalitati de plata utilizate in turism
2.4 Oferta turistica a agentiilor de turism

CAPITOLUL III – CONCEPEREA SI COMERCIALIZAREA

PRODUSELOR TURISTICE
3.1 Program turistic
3.2 Analiza de pret
3.3 Sondaj de opinie
3.4 Bibliografie
Anexa
 ACTIVITATEA TURISTICA DIN ROMANIA

 Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de

importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din
economia mondiala (industrie, agricultura, comert).
Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece,
ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului
interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi,
psihologi si sociologi.

Turismul este considerat, in primul rand, "o forma de

recreere alaturi de alte activitati si formule de petrecere a
timpului liber"; el presupune " miscarea temporara a
oamenilor spre destinatii situate in afara resedintei obisnuite si
activitatile desfasurate in timpul liber petrecut la acele
destinsii"; de asemenea, in cele mai multe situatii, el implica
efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor
zonelor vizitate.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor

naturale și a istoriei sale bogate. Traversată de apele Dunarii
,România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și
împăduriții Muntii Carpati, Coasta Marii Negre și Delta
Dunarii, care este cea mai mare deltă europeană atât de bine
păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele
rustice, unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de
ani tradiițiile. În România este o abundență a arhitecturii
religioase și a orașelor medievale și a castelelor
În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru
mulți europeni (mai mult de 60%[2] dintre turiștii străini provin
din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări
precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Statiuni precum ,
Mangalia,Saturn, Venus,Neptun, Olimp și Mamaia (numite
uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții
turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de
pe Valea Prahovei și din Poiana Brasov sunt destinațiile
preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală
și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene
precum Sibiu, Brasov, Sighisoara, Cluj Napoca sau Targu
Mures au devenit niște importante puncte de atracție pentru
turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se
concentrează asupra
promovării folclorului și traditiilor Principalele puncte de
atracție le reprezintă Castelul Bran, manastirile pictate din
nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori
Cimitirul Vesel din Sapanta. Alte atracții turistice importante
din România sunt cele naturale precum Delta Dunarii, Portile
de Fier, Pestera Scarisoara și încă alte câteva peșteri
din Muntii Apuseni.
Județul Argeș, situat in partea central-sudica a Romaniei,
este un loc al descoperirii a spiritualității românești, care
reprezintă o străveche și puternică vatră de istorie, cultură și
civilizație românească, un minunat colț de vatră
strămoșească. O călătorie pe plaiurile argeșene oferă
turistului român și străin posibilitatea de a străbate drumuri
emblematice pentru țara noastră. Splendoarea crestelor
munților Făgăraș, cu vârfurile Moldoveanu și Negoiu, Barajul
Vidraru, Transfăgărăşan, zona Rucăr-Dâmbovicioara, Peștera
Dâmbovicioara, văile Argeşului, Dâmboviţei, Vâlsanului și
Topologului sunt doar cateva dintre atractiile turistice unice
in tara.
 Turismul în România se concentrează asupra peisajelor
naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o
contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul
intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ
jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul
locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a doua
ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele
economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs
rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare
potențial de extindere. După estimările, World Travel and
Tourism Council. România ocupă locul 4 în topul țărilor care
cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a
potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul
turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane
în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras
investiții de 400 milioane de euro.

În anul 2010, litoralul romanesc a atras aproximativ 1,8

milioane de turiști, cu 15% mai puțini decât în 2009. Sunt
numeroase agenții de turism din România și din alte țări care
aduc turiști străini. Deasemenea turiști români și străini își pot
face rezervări la hoteluri, moteluri, pensiuni și alte spații de
cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile specializate.
În anul 2009, România a avut 1,27 milioane turiști străini iar
în 2010 - 1,34 milioane. În anul 2004, numărul de turiști
străini a fost de 3,6 milioane.
O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care
dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate
determina o activitate de turism. Din această perspectivă,
potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul
general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții
turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și
primirea călătorilor
o Contribuţia turismului la creşterea economică

Volumul crescând şi complexitatea ofertei de

servicii turistice au generat dezvoltarea unei adevărate
industrii a călătoriilor şi turismului, ceea ce justifică tratarea
fenomenului turistic ca o ramură distinctă a economiei
naţionale în plină dezvoltare, constituind o componentă a
sectorului terţiar. Prin natura sa, fenomenul turistic este
deosebit de complex, cu adânci implicaţii sociale, politice,
culturale şi economice. Întrepătrunderea componentelor sale
eterogene dă naştere unui specific unic şi original, care nu
se identifică cu nici una dintre ramurile tradiţionale ale
economiilor naţionale, justificând pe deplin tratarea sa în
mod autonom. Trebuie însă precizat că, spre deosebire de
alte sectoare de prestări de servicii, industria călătoriilor şi
turismului rămâne totuşi o ramură de consecinţă, a cărei
dezvoltare în fiecare etapă dată va fi permanent într-o
strânsă corelare cu nivelurile şi ritmurile de dezvoltare ale
celorlalte ramuri ale economiei naţionale.
Din punct de vedere economic, turistul este
consumator de bunuri şi beneficiază de servicii; din
cheltuielile acestuia şi, implicit, din mijloacele financiare
rezultate prin activitatea unităţilor economice ale
industriei turismului (transport, cazare, alimentaţie,
agrement etc.), o parte revine direct acestor unităţi sub
formă de profit şi de fonduri băneşti pentru plata salariilor
lucrătorilor ocupaţi în unităţile respective, altă parte intră în
bugetul statului sau în cel local sub formă de impozite, taxe
etc., iar a treia parte este absorbită direct în alte ramuri ale
economiei pentru plata produselor şi bunurilor livrate şi a
 serviciilor prestate de aceste sectoare pentru necesităţile
industriei turismului.

Efectele economice ale consumului turistic trebuie

evaluate şi prin prisma veniturilor realizate de forţa de
muncă angrenată direct sau indirect în industria turismului:
procesul de servire a turiştilor face apel la o forţă de muncă
numeroasă, cu un profil variat de calificare, ale cărei
cheltuieli de consum sporesc, de asemenea, ca rezultat al
creşterii nivelului de trai, tocmai datorită utilizării mai
raţionale şi mai complete a forţei de muncă pe măsura
dezvoltării turismului.
În momentul în care un obiectiv turistic a fo st dat în
folosinţă, el exercită o influenţă pozitivă asupra economiei
regiunii, zonei, staţiunii etc. Unde a fost localizat şi, într-o
accepţie mai largă, asupra întregii economii naţionale, prin
veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv
pentru turismul internaţional şi intern, prin consumul de
bunuri şi servicii şi prin veniturile realizate de forţa de
muncă utilizată.
Impactul turismului
Analizând turismul ca sector economic distinct, constatăm că
acesta include o gamă variată de servicii, începând cu servicii
de publicitate, promovare, informare, cazare, alimentaţie
publică, tratament balnear, agrement şi divertisment variat.
În ansamblul unei economii naţionale, turismul
acţionează ca un element dinamizator al sistemului
economic global, el presupunând o cerere specifică de
bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera
producţiei acestora. De asemenea, cererea turistică
determină o adaptare a ofertei, care se materializează în
dezvoltarea structurilor turistice şi indirect în stimularea
producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea
de noi mijloace de transport, instalaţii de agrement pentru
sporturi de iarnă, nautice ş.a. dezvoltarea turismului
conduce la un semnificativ spor de producţie.
 Turismul are o contribuţie aparte la realizarea valorii
adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă vie,
de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea
valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte ramuri
apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antrenează şi stimulează
producţia din alte domenii. Studiile de specialitate au
evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este determinată
în mare parte de nevoile turismului.
Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare
a structurii economiei unei ţări . Astfel, necesitatea de
adaptare a activităţii turistice la nevoile tot mai
diversificate, mai complexe ale turiştilor determină apariţia
unor activităţi specifice de agrement, transport pe cablu.
Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale de
valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în
special a celor naturale: frumuseţea peisajelor , calităţile
curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de climă.
Pentru ţara noastră – în etapa actuală, ca urmare a
prezenţei unor resurse turistice neexploatate şi insuficient
puse în valoare, turismul constituie o ramură cu posibilităţi
însemnate de creştere şi deci rămâne o sferă
de activitate care poate absorbi o parte din forţa de muncă
rămasă disponibilă prin restructurarea economică.
 Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să
asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un
remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin
dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse cu
valoare economică mare, dar cu importante şi atractive
resurse turistice naturale şi antropice. Datorită acestui fapt
el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor
interregionale.
O altă formă de manifestare a efectelor economice
ale turismului o reprezintă contribuţia sa la asigurarea unei
circulaţii băneşti echilibrate, realizată deopotrivă pe seama
turismului intern şi internaţional.
Pe lângă consecinţele economice, turismul are şi o
profundă semnificaţie socio-umană. El acţionează, prin
natura sa, atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra
populaţiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele
turismului se răsfrâng şi asupra calităţii mediului, a utilizării
timpului liber şi nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre
naţiuni.
Turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor
materiale, ci şi la satisfacerea nevoilor spirituale ale
oamenilor. „orice pas al unei călătorii devine o aventură a
cunoaşterii; la fiecare pas mori şi învingi de bucurie, ineditul
te face să renaşti, natura te reînalţă pe soclul fiecărei zile,
martor la propriul miracol”.
Dacă privim activitatea turistică ca pe una de producţie, cu
intrări şi ieşiri, se observă că aceasta presupune exploatarea
unei game variate de resurse, cele naturale având un rol
fundamental. În consecinţă, turismul exercită influenţă
asupra mediului şi componentelor sale.
Tot în plan socio-economic, dar şi politic, trebuie amintit
rolul deosebit de important al turismului în intensificarea şi
diversificarea legăturilor între naţiuni pe plan mondial. Într-
adevăr, alături de comerţul propriu-zis, turismul internaţional
tinde să devină una din formele principale de legătură dintre
oameni situaţi pe continente diferite.
Turismul internaţional şi „comerţul invizibil”
Dezvoltarea sectoarelor de prestări servicii, ca operaţii
auxiliare sau complementare schimburilor de mărfuri,
valorificarea inteligenţei tehnice în paralel cu mărfurile
vândute, dezvoltarea activităţii turistice ş.a. au mărit
importanţa acestei relaţii de tip nou şi au creat necesitatea
stabilirii unei noţiuni cuprinzătoare, care să însumeze în mod
raţional toate aceste operaţiuni. Ţinând seama de caracterul
nepatrimonial al acestor relaţii, s-a acceptat convenţional,
cuprinderea totalităţii lor în noţiunea de „comerţ invizibil”.
Rolul pe care acest gen de relaţii îl are în activitatea
economică a statelor rezultă din modul cum influenţează
disponibilităţile valutare de care dispune o economie
naţională şi din aportul lor la efortul unei ţări pentru
dezvoltarea economiei naţionale.
Evoluţia turismului internaţional şi tendinţele actuale:
Evoluţia, atât a turismului, cât şi a turismului internaţional se
caracterizează, la nivel mondial,printr-o tendinţă de creştere
datorită influenţei factorilor economici, demografici, politici,
sociali. Turismul internaţional are, în această situaţie, cea
mai importantă creştere datorită dorinţei oamenilor de a
vizita alte ţări, de a cunoaşte alte civilizaţii, obiceiuri dar şi
datorită progresului tehnic înregistrat în domeniul
transporturilor, progres care permite călătorii mai rapide şi
mai confortabile pe distanţe din ce în ce mai lungi.
 World Tourism Organization prevede o încetinire a
ritmului de creştere atât a sosirilor, cât şi a încasărilor. Sunt
luate în considerare ritmuri medii anuale de creştere situate
în jur de 4% (echivalentul unei dublări la un interval de 18
ani) pentru ambii indicatori de măsurare a circulaţiei
turistice internaţionale.

World Tourism Organization consideră că în anul 2020

numărul de sosiri din turismul internaţional va ajunge la 1,56
mld. Din acest număr, 1,2 mld vor reprezenta călătoriile în
ţările învecinate (regionale) şi 0.4 mld vor fi călătorii pe
distanţe lungi (inter-regionale).
În tabelul 2 se poate observa creşterea susţinută a zonei
Asia-Pacific care, în perioada 2010-2020 îşi va dubla
numărul de sosiri internaţionale şi va devansa în ceea ce
priveşte cota de piaţă continentul american. Cea mai mare
rată de creştere anuală o are zona orientului apropiat,
aceasta dublându-şi numărul de sosiri internaţionale în
acelaşi interval.
Repartizarea sosirilor internaţionale pe regiuni
geografice confirmă poziţia de lider a Europei (717
milioane), urmată de asia de est şi pacific (397 milioane) şi
de continentul american (282 milioane). Urmează Africa,
Orientul apropiat şi Sudul Asiei

(A) intraregional include sosirile din ţări de origine

nespecificate.
(b) long-haul este definit ca restul, mai puţin turismul
intraregional.
Călătoriile pe distanţe lungi vor avea o tendinţă de
creştere mai accentuată (5.4%/an) decât călătoriile pe
distanţe scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a
 călătoriilor pe distanţe scurte în anul 1995, se va ajunge în
2020 ca acestea să deţină aproape 76% din piaţa turismului
internaţional.
În privinţa încasărilor din turismul internaţional se
apreciază atingerea sumei de 2000 mld usd în anul 2020.
Astfel se apreciază ca se vor cheltui ~ 5 mld usd în fiecare
zi în întreaga lume.
Referitor la piaţa europeană din care face parte şi
România, World Tourism Organization identifică mai multe
tendinţe macroeconomice care se vor manifesta în viitorul
apropiat, printre care previziunea că sosirile internaţionale de
turişti să atingă 1,56 miliarde în 2020 cu o creştere medie
anuală de 4,1%, estimându-se că vor creşte călătoriile pe
distanţe lungi – de la 18% la 24% în 2020 – în detrimentul
călătoriilor inter-regionale. Pot spune că până în 2020 europa
centrală şi de est va atrage mai mulţi turişti decât ţările din
europa de vest.
De asemenea, printre previziuni se află şi aceea că
sosirile internaţionale de turişti în europa vor ajunge la 717
milioane în 2020, cu o creştere anuală de 3%, sub media
mondială de 4,1% fapt care va diminua cota de piaţă a
Europei. Am certitudinea că Franţa va rămâne cea mai
importantă ţară receptoare de turişti din europa având în
vedere faptul că până în 2020 se va ajunge la aproape 106
milioane de turişti internaţionali. Cele 10 ţări balcanice vor
ajunge să primească în 2020 până la 79 milioane turişti, 92%
dintre ei fiind atraşi de grecia, bulgaria, românia şi croaţia.
Acest lucru se datorează unei creşteri anuale de 4,6% în
perioada 1995-2020.
Pe lângă aceste previziuni de natură pur economică sunt
necesare şi anumite previziuni de natură social-psihologică
pentru a putea înţelege nevoile sau dorinţele noilor turişti şi a
veni în întâmpinarea lor cu produse şi servicii care să satisfacă
întocmai aşteptările acestora. Organizaţia mondială pentru
turism  identifică tendinţele care se vor manifesta, în acest
sens, pe piaţa europeană; interesul alocat turismului de către
conducere, este printre cele mai importante, astfel că acesta
este promovat de către guverne mai mult pentru profiturile
economice obţinute decât pentru beneficiile sociale şi
îmbunătăţirea calităţii vieţii. De asemenea creşterea
concurenţei între destinaţiile de vacanţă şi alte forme de
petrecere a timpului liber, creşterea importanţei internetului ca
mijloc de promovare şi vânzare, dar şi parcurile de distracţii
tematice vor deveni din ce în ce mai populare prin oferirea
unei game largi de atracţii şi facilităţi într-o zonă relativ
compactă ajută la atingerea obiectivului clar, anume atragerea
de noi turişti. Introducerea monedei unice euro are ca
principal rezultat creşterea numărului de călătorii
intraregionale, creşterea rapidă a numărului de „low cost
airlines” va avea şi ea ca efect creşterea călătoriilor
intraregionale, foarte importantă este cultura care reprezintă o
componentă a călătoriei la peste 60% dintre turiştii europeni.
Aceste previziuni, atât cele de natură economică, cât şi
cele psiho-sociologice sunt necesare pentru crearea unei
oferte turistice corespunzătoare evoluţiei şi cerinţelor pieţei.
Aceasta este o abordare la nivel macro-economic care va
trebui aprofundată prin analize pe termen scurt ale pieţei.
Pentru a deveni cu adevărat un motor de creştere
economică, activităţii turistice trebuie să i se acorde
importanţa cuvenită în sensul considerării ca sector prioritar
al economiei naţionale.
Odată îndeplinit acest deziderat se poate realiza o
strategie pe termen lung pentru dezvoltarea turismului,
concomitent cu dezvoltarea întregii economii naţionale.
 Rolul turismului în intensificarea legăturilor dintre
naţiuni
Călătoriile turistice spre destinaţii tot mai îndepărtate şi
vizitarea a două sau mai multe ţări în timpul unei singure
vacanţe, au perspectivă să devină caracteristice pentru
mişcarea turistică internaţională a perioadelor viitoare. Ca
rezultat al civilizaţiei contemporane, turismul va contribui
din ce în ce mai mult la sensibilizarea fiinţei umane faţă de
realităţile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de
înţelegere reciprocă între oameni, tocmai prin forţa de
convingere pe care o exercită asupra turistului contactele cu
populaţia din locurile alese drept destinaţie a călătoriilor.
       Creşterea continuă a numărului celor care participă la
activităţile turistice are, prin urmare, pe lângă importante
consecinţe economice, efecte benefice deosebit de puternice
pentru viaţa paşnică a cetăţenilor din diverse ţări. Se poate
afirma, fără niciun fel de exagerare, că între colaborarea şi
pacea internaţională şi numărul turiştilor internaţionali
există o interdependenţă în continua amplificare.
       Modalităţile de realizare a „consumului turistic”, ca
formă specifică de consum a societăţii, sunt extrem de
diverse. Între acestea un rol important revine şi acestui gen
de consum, care contribuie la cunoaşterea culturii naţionale
a altor naţiuni, de educare şi apropiere a oamenilor, în
spiritul înţelegerii şi colaborării reciproce.
 - CAPITOLUL I –
Prezentarea potentialului turistic natural si antropic
din zona Arges

1.1 Caracterizarea potentialului turistic natural si antropic

din zona Arges
Potenţialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul
natural – relief, climă, reţea de ape, vegetaţia ş.a., urmărind atragerea
fluxurilor de turişti în vederea petrecerii vacanţelor.
Relieful reprezintă un element de atracţie turistică de sine stătător,
reprezentat prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte şi atitudini, toate
acestea realizând cadrul propice practicării drumeţiilor şi
alpinismului, cât şi de petrecere a vacanţelor.
Clima este reprezentată de tipul şi volumul precipitaţiilor, mărimea
temperaturilor înregistrate, perioadele cu soare etc.; creează condiţii
propice schierii, curelor heliomarine .
Reţeaua de ape, reprezentată de apele curgătoare şi cele stătătoare, ape
minerale şi termale, creează cadrul adecvat pentru pescuit, cure
heliomarine, sporturi nautice etc.

RELIEFUL – Judetul Arges este situate in partea de sud a

Romaniei, in bazinul Argesului superior. Are o suprafata de 6.801 km
(patrati) si o populatie de aproximativ 585.700 de locuitori, ceea ce
reprezinta 2,9% si circa 2,8% din teritoriul si populatia intregii tari.
Densitatea este de 86,1 loc./km(patrati),aceasta fiind cu putin sub
media pe tara. Resedinta judetului este municipiul Pitesti.
Relieful, foarte variat, coboara in trepte de la nord la sud. Astfel,
limita de nord a judetului urmareste creasta inalta a Fagarasului
(versantul sudic fiind pe teritoriul judetului Arges), cu varfuri de
peste 2.500 m (Lespezi, Vanatoarea lui Buteanu, Vistea Mare) dintre
care Moldoveanu, ce se ridica pana la 2.543 m, constituie si cea mai
mare altitudine din Romania. In sudul Muntilor Fagaras se gasesc
Muntii Ghitu-Frunti cu inaltimi de 1.600-1.800 m, in care Argesul isi
taie o vale ingusta de o rara frumusete. Alaturi de Muntii Fagaras pe
teritoriul judetului mai sunt Muntii Iezer-Papusa si culmea sudica a
Pietrei Craiului. A doua treapta de relief o formeaza dealurie
alcatuite in nord de Subcarpati sau Muscelele Argesului – mai inalti si
mai fragmentati – continuati spre sud de piemonturile Cotmeana si
Candesti (ce apartin Piemontului Getic) – adevarate platouri ce fac
trecerea spre Campia piemontana inalta a Pitestiului si apoi spre
Campia Gavanu-Burdea.
CLIMA- Temperat-continentala, are nuante usor
diferentiate, de la nord la sud, in functie de unitatile de relief.
Diferenta dintre media anuala a temperaturii in partea de sud si cea
de la nord a judetului atinge 2,6.Precipitatiile atmosferice, foarte
bogate, cresc in zona de campie spre cea montana, de la 600 la 1.200
– 1.400 mm anul. Climatul este umed, cu ierni aspre şi veri
călduroase. Temperatura medie anuală este de 9,8 °C, variind de la
+20,7 °C vara, la -1,5 °C, iarna. Precipitaţiile atmosferice constituie
sursa principală de umezire a solului. Viscolul este un fenomen des
întâlnit iarna, caracterizat prin căderi abundente de zăpadă. Astfel în
pădurile comunei Suseni temperatura medie anuală se menţine mai
scăzută faţă de terenurile descoperite din jur. Vara însă diferenţele
de temperatură sunt mai mari variind între 8-10°C. Se constată o
creştere apreciabilă a precipitaţiilor în zona pădurilor în comparaţie
cu, câmpurile. Pentru zona sudică a judeţului Argeş media anuală
este în jur de 10 °C, la Suseni media anuală este de 9,8 °C. Iarna,
anotimpul cel mai răcoros se înregistrează o temperatură medie de
1,5 °C, iar vara, anotimpul cel mai călduros, media se ridică la +
20,7°C. Temperaturile maxime depăşesc de regulă cu puţin +30°C iar
maxima absolută a zonei a fost de +41°C înregistraţi la Goleşti Bădii-
Topoloveni la 14 august 1946. Anotimurile de tranziţie, primăvara şi
toamna au aproximativ aceeaşi temperatură. Diferenţele din punct
de vedere termic sunt aproape inexistente. Media anotimpului de
primăvară arată că în perioada de vegetaţie plantele au căldură
suficientă pentru dezvoltarea şi ajungerea lor la maturitate. În ceea
ce priveşte temperaturile lunare în ianuarie, luna cea mai rece,
media ajunge la - 3,2°C, pentru ca în luna iulie,luna cea mai
călduroasă temperaturile medii să atingă valori de + 21,1°C. În cursul
anului se constată că temperaturile cresc din luna ianuarie până în
luna iulie şi descresc din iulie până în decembrie. Amplitudinea
termină rezultă din diferenţa dintre temperatura lunii celei mai calde
şi celei mai reci, fiind de 24,9°C.
HIDROGRAFIA - Teritoriul comunei Suseni este stră bă tută
de ape mari curgă toare. Cea mai mare arteră hidrografică o
constituie Dâmbovnicul care până nu demult avea un debit mic
de apă , iar temporar seca. Reţeaua hidrografică aparţine
bazinului râului Argeş şi drenează zona până la cumpă na apelor
dinspre Teleorman. Deversarea rezidurilor industriale de la
combinatul petrochimic Piteşti a contribuit la o accentuată
poluare a acestui râu şi la distrugerea vegetaţiei şi faunei din el
şi din luncă . De aceea singura sursă de apă o constituie pânza
de apă freatică . Dâmbovnicul îşi are izvoarele în terasa a doua a
Argeşului pe teritoriul comunei Bradu, satul Geamă na şi se
varsă în râul Neajlov spre nord-vest de comuna Clejani.
Ca afluenţi primeşte mai multe pâraie, pe partea stângă se află
Mozacul care izvoră şte de pe teritoriul comunei Oarja, drenează
teritoriul satului Ţuţuleşti în partea de ră să rit la hotarul cu satul
Cireşani, comuna Că teasca şi se varsă în Dâmbovnic pe
teritoriul comunei Tei. Pe partea stângă mai primeşte Pârâul
Valea Ulmilor care drenează satul Ştefă neşti. Pe partea dreaptă
primul afluent al Dâmbovnicului care izvoră şte de pe teritoriul
com. Broşteni, stă bate satele Suseni, Gă leşeşti pe direcţia nord-
vest, sud-est şi se varsă în Dâmbovnic în punctul Podul
Pă dureni,sat Ţuţuleşti. Lungimea râului Dâmbovnic este de 129
km iar suprafaţa bazinului hidrografic însumează 720 km
pă traţi. Majoritatea pârâielor care se varsă în Dâmbovnic sunt
alimentate din ploi şi din topirea ză pezilor(martie, aprilie şi din
ploi aversale de vară şi toamnă , ocrombrie şi noiembrie). Deci,
variaţia debitului acestuia este legată de regimul precipitaţiilor
Linţa şi Strâmbu datorită malurilor joase în timpul ploilor
abundente se revarsă producând pagube destul de mari
gospodă riilor, locuitorilor şi culturilor agricole din împrejurimi.
Începând cu 1986 cursurile lor au fost regularizate prin
adâncirea albiilor, s-au refă cut podurile ce trec peste ele. Au
fost introduse în agricultură pe raza comunei 42 ha pe Valea
Strâmbu şi 35 ha pe Valea Linţei. I s-au schimbat albiile minore,
formând cursul cu mai puţine meandre. Temperatura medie
anuală a apei din reţeaua hidrografică este ridicată variind între
10-12 grade C. Vara, temperatura apei ajunge la 25 grade C,
aceste valori ridicate datorându-se şi faptului ca este
alimentată cu apă industrială cu multe reziduri deversate.
Fenomenul de îngheţ în reţeaua hidrografică a comunei începe
de timpuriu în anii cu influenţe continentale, respectiv cu luna
noiembrie şi întârziind până în luna februarie. Perioada de
îngheţ în bazinul hidrografic variază între 36 şi 60 de zile/an.
Dezgheţul apare de obicei, în câteva zile în bazinele râurilor şi
pâraiele existente dar încă lzirea rapidă se produce din sudul
region
VEGETATIA -  Muntii se termina prin pasuni alpine
întinse. Urmeaza apoi codrii de brad, fag si stejar cu atât mai
restrânsi ca suprafata cu cât coborâm spre câmpia de sub
munte. În acesta ultima regiune, mai mult din cauza structurii
subsolului decât din cauza climei, padurea se amesteca cu
vegetatia de stepa, fara însa ca aceasta din urma sa fie
predominanta.

FAUNA - Ală turi de vegetaţie şi soluri, fauna

constituie un element important al cadrului natural
reflectând în linii generale condiţiile fizico-geografice
acolo unde intervenţia omului a avut o amploare mai
mică fauna s-a pă strat mai bine fiind reprezentată printr-
un numă r mai mare de indivizi, totuşi contrastele
climatice dintre iarnă şi vară , ariditatea accentuată , lipsa
de adă post şi vegetaţie mai puţin bogată sunt elemente
care au contribuit la alegerea faunei ală turi de mecanizarea
lucră rilor agricole. Fauna de stepă În zona localită ţii Suseni
ocupată de terenuri agicole şi pajişti stepizate fauna cuprinde
specii de roză toare: popândă ul, hârciogul, şoarece de câmp,
iepure de câmp, în acest biotop îşi duc viaţa şi animale
carnivore precum viezurele, vulpea, iar lupul a dispă rut de pe
raza localită ţii. Dintre pă să ri pe teritoriul cercetat tră iesc:
potârnichi, prepeliţa, etc. Lumea insectelor este alcă tuită din
greieri, furnici, cosaşi, lă custe. Sunt prezente de asemenea şi
reptilele. Fauna de pă dure În general în pă durile comunei îşi duc
viaţa o serie de animale cum sunt veveriţa, iepurele, că prioara,
dihorul, nevă stuica, vulpea, viezurele, etc. Pă să rile mai
ră spândite sunt : ciocârlia de pă dure, gaiţa, mierla, pupă za,
privighetoarea mică . Scoarţa arboricola este cercetată de pă să ri
insectivore, cele mai reprezentative fiind cică nitoarea şi graurii.
Fauna de luncă şi fauna acvatică   Vegetaţia din luncă şi ză voaie
adă posteşte o faună care îşi caută hrana în apă sau la marginea
apei sau duc o viaţă anfibie. Dintre mamifere,mai numeroase
sunt iepurii, însă adevă raţii stă pâni ai acestui domeniu sunt:
prigoarea, lă stunul de mal, codobatura, cucul, dumbră veanca
care iernează în Africa. Importante pentru vânat sunt gâştele
să lbatice în cazul de faţă la heleşteele Raicu şi Popi. Pe lângă
locurile amenajate îşi fac apariţia berzele şi stârcii, dar şi stoluri
de pescă rişi, fluierari, etc. Apar sporadic racul, cleanul, apoi
diferite insecte, viermi, care se hră nesc cu resturi organice. În
iazuri şi heleştee tră iesc crapul, caracuda, carasul, ră şioara, iar
pe fundul lacurilor se gă sesc anumiţi viermi şi larve, melci, raci.
REZERVATII NATURALE – Rezervatia naturala este o arie in
care intregul cadru natural sau anumite exemplare floristice,
faunistice sau geologice sunt ocrotite de lege. Sunt protejate,
pentru conservarea lor, ecosisteme, specii de plante sau de
animale, elemente geologice de interes stiintific sau
peisagistic.
Valea Valsanului este o arie protejata de interes national
(rezervatie naturala de tip mixt), situate pe teritoriul
administrative al comunelor Arefu, Bradulet, Musatesti si
Nucsoara si se intinde pe o suprafata de 10.000 de hectare.
Golul alpin Valea Rea este o rezervatie naturala de tip mixt,
Nucsoara, in bazinul raul Doamnei si se intinde pe o suprafata
de 6.480 de hectare.
Golful alpin Moldoveanu – Capra este o rezervatie naturala de
tip mixt: faunistica, floristica, geologica si peisagistica, situata
pe teritoriul administrativ al comunelor Arefu si Nucsoara; are o
suprafata de 5.000 de hectare si reprezinta golul alpin ce se
desfasoara intre Varful Moldoveanu (2.544 m) si Varful Capra
(2.494 m).

Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argeşene

variate forme de exprimare a frumuseţii, de la
splendoarea crestelor munţilor Făgăraş în nord la
deschiderea măreaţă a câmpiei Piteştilor şi Găvanu-
Burdea în sud . Toate aceste bogăţii naturale,
compilate cu dovezile de măreţie şi glorie ale
înaintaşilor care reuşesc să ne vorbească peste
veacuri despre trecutul nostru, constituie un ţinut
mirific, cu un pitoresc aparte, şi au favorizat
dezvoltarea turismului, prin punerea lor în valoare .
La 37 km de Piteşti, pe DN 7C, se află municipiul
Curtea de Argeş, situat de o parte şi de alta a
Argeşului, veche capitală a Ţării Româneşti, cunoscut
astăzi mai mult datorită mănăstirii cu acelaşi nume
ridicată în 1517 de către Neagoe Basarab, dar şi
pentru monumentele de arhitectură şi artă . Urmele
materiale descoperite aici datează din paleolitic.
Atestat documentar în 1330, martor a numeroase
fapte şi evenimente din trecutul neamului, Curtea de
Argeş este un ghid de preţ în cercetarea vestigiilor
istorice .

Manastirea Curtea de Arges - este una dintre

cele mai vizitate și mai cunoscute mănăstiri din
România. Mănăstirea se află în orașul Curtea de
Argeș, într-un cadru natural liniștit, împrejmuită de
multă verdeață. Este un lăcaș de cult încărcat de
istorie, fiind cunoscut și datorită Legendei
Meșterului Manole Regele Carol I a construit parcul
Mănăstirii Argeșului și palatul episcopal (1886-
1890) care era folosit ca reședință regală de vară.

Cetatea Poenari - Cetatea Poenari este un

monument istoric ce se află pe un vârf de munte ce
domină Cheile Argeșului, Cetatea Poenari are cinci
turnuri de apărare și ziduri de 2-3 metri grosime.
Pentru a ajunge la cetate trebuie să urci 1.480 de
trepte, însă la înălțime te vei bucura de cea mai
frumoasă priveliște.

Barajul si Lacul Vidraru - Este unul dintre cele

mai cunoscute obiective turistice de pe traseul
Transfăgărășan construit în 1965, cu o înălțime de
peste 160 de metri. Barajul Vidraru este una dintre
cele mai impunătoare structuri realizate de mâna
omului, cu panorame impresionante pe care nu
trebuie să le ratezi. Suprafață totala a lacului este
de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lățimea maximă
de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărita și o
circumferință de 28 km. Adâncimea maximă a apei
este de 155 m lângă barajul curbat înalt de 166 m,
cu o lungime la coronament de 307 metri.

Valea Lui Stan - Este un traseu amenajat cu

scări și cabluri considerat cel mai frumos canion din
România. Traseul Valea lui Stan se face în circuit și
durează aproximativ 4 ore, intrarea, cât și ieșirea
din circuit este pe marginea drumului
Transfăgărășan.

Cascada Capra - Cunoscută și sub denumirea de

Cascada Iezerului, vei găsi Cascada Capra pe
versantul sudic al Făgărașului, la 1960 metri
altitudine. Cascada este aprovizionată din lacul
glaciar cu același nume și are o cădere de apă de
peste 40 de metri.

Varful Moldoveanu - Vârful Moldoveanu este

vârful muntos cel mai înalt din România, situat în
Masivul Făgăraș, județul Argeș. Altitudinea sa este
2544 metri. Din cauza piscurilor montane din jurul
său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful
Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta
Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe
din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care
sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.

Pestera Dambovicioara - Peștera

Dâmbovicioara este situată în partea de sud a
Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii
Dâmbovicioara, la 1 km nord de satul
Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera s-a format
datorită acțiunii apelor pârâului Dambovicioara,
care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale
Masivului Piatra Craiului.

Muzeul Viticulturii si Pomiculturii –

Conacul Golesti - Cand ajungeti in Arges, nu uitati
sa va opriti si la Conacul Golesti, in prezent Muzeul
 Viticulturii si Pomiculturii. Construit in satul Stefanesti,
conacul familiei Golesti, care se intinde pe aproximativ
14 hectare, ascunde povesti nebanuite. Conacul este
prima constructie laica medievala fortificata din tara
noastra.

Cascada Vaii Rele de la Nucsoara - Obiective

turistice in Arges, Cascada Vaii Rele! Comuna Nucsoara din
Arges ascunde una dintre cele mai frumoase cascade din tara
noastra. Mai putin cunoscuta, dar nu mai putin spectaculoasa
este Cascada din Valea Rea. Daca ajungeti in Muntii Fagaras,
primavara, debitul cascadei este unul impresionant, asa ca,
pregatiti aparatele foto!

1.2 Evidentierea formelor de turism care pot fi

practicate in zona Arges

Turismul cultural - În acest domeniu se remarcă

capacitatea operatorilor culturali datorită cărora, conform
studiului Centrului de studii şi cercetări în domeniul
culturii din Bucureşti, care analizează produsele culturale,
judeţul Maramureş se clasează pe primul loc între judeţele
ţării în termeni de obiective de patrimoniu, număr de
monumente Unesco (în anul 2004).

Agricultura.
Judetul ocupa o suprafata totala de 421.600

ha. Suprafata arabila este de 128.109 ha,adica 30,38% din

suprafata judetului si 0,43% din suprafata totala a tarii.Din

suprafata arabila a judetului, marea  
tine 5.840 ha, adica 4,56%, iar mica proprietate
proprietate de

122.269 ha, adica 95,44%.Din totalul suprafetei arabile

cerealele
ocupa 116.570 ha astfel repartizate :
 Porumbul 
ocupa 64.754 ha, cu o productie de 354.832 chint. (prod.
medie la ha 5,4 chint.).
Grâul 
ocupa 25.516 ha, cu o productie de 130.957 chint.
 
(prod. medie la ha 5,1 chint).
Ovazul 
ocupa 25.289 ha, cu o productie de 133.124 chint. (prod.
medie la ha 5,2 chint.).
Orzul 
ocupa 473 ha, secara ocupa 72 ha si meiul ocupa 62 ha.
 Fânetele cultivate
si alte culturi furajere ocupa 3.369 ha astfel distribuite :
 Lucerna
ocupa 1.313 ha,cu o productie de 31.984 chint. fân si 25
chint samânta.
 Alte fânete cultivate
ocupa 2.015 ha, cu o productie de 30.088 chint.
 Radacinile de nutret 
ocupa 41 ha.
 Plantele alimentare
ocupa 1.364 ha. ha. Din aceasta suprafata
varza

ocupa 499 ha, cu o productiede 34.323 chint. (media

la ha 68,8 chint.).
Cartofii

ocupa 246 ha, cu o productie de 14.186 chint( media la

ha 57,6 chint.).
Ceapa

ocupa 195 ha, cu o productie de 6.341 chint. (media la

ha 32,5chint.).
Cartofii printre porumb
dau o productie de 27.328 chint. si f 
asolea printre porumb
da o productiede 29.504 chint.
 Plantele industriale
ocupa 879 ha. Din aceasta suprafata
cânepa
ocupa 399 ha, cu o productie de983 chint . fuior si

1.019 chint. samânta.

 Floarea soarelui
ocupa 175 ha, cu o productie de 930 chint.
 Rapita
ocupa 129 ha, cu o productie de 322 chintale
Vegetatie si culturi diverse.
Din suprafata totala a judetului (421.600 ha), ogoarele
sterpe ocupa5.927 ha.  Fânetele naturale ocupa 19.781 ha,
cu o productie de 270.999 chint. (prod. medie la ha 13,7
chint.).  Pasunile ocupa 27.378 ha.  Padurile ocupa 137.103
ha.  Livezile de pruni ocupa 9.391 ha cu o productie de
354.979 chint. (prod. medie la ha 37,8 chint.)
 Alti pomi fructiferi ocupa 805 ha. Vita de vie ocupa 520 ha

Cresterea animalelor.
În judetul A. se gaseau în anul 1935:Cai 13.573, boi 74.629,
bivoli 46, oi 220.894, capre 13.327, porci 57.041, stupi
sistematici 2.189,stupi primitivi 7.891.De relevat marele
numar de oi, reprezentând un procent ridicat fata de
numarul acestor animale încelelalte judete. De asemenea,
trebuie subliniata dezvoltarea albinaritului în acest judet.
Industrie.
2 mori sistematice ( Pitesti si Prundu), 154 mori taranesti, 1
fabrica de pâine (Pitesti), 1de spirt, 2 de mezeluri ( Pitesti), 2
fabrici textile (Pitesti si Gavana), 3 de pielarie ( 1 la Pitesti si
2 la Gavana), 4 de cherestea, 1 de unelte de lemn si butoaie,
1 de teracota si faianta (Pitesti).Industria judetului ARGES în
1935
Comert.
Comert intens cu produse forestiere, cereale, vite si produse
animale.
Dumuri.
Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de
1.548 km, 117 m împartita astfel :
 Drumuri nationale
170 km, 644 m, din care Directia Generala a Drumurilor,
întretine 161 km 704m pietruiti iar comunele urbane 8 km
940 m pavati si pietruiti.
 Drumuri judetene
892 km 177 m, (întretinute de administratia judetului) iar
comunele urbane 13 km0,20 m.
 Drumuri comunale
485 km 296 m.
 Lungimea podurilor 
este de 6.763,01 metri repartizata astfel : poduri nationale
1.302,77 m, judetene4.385,29 m si comunale 1.074,95
m.Prin judet trec 5 drumuri nationale, legând urmatoarele
localitati :• Bucuresti - Pitesti – Slatina - Craiova• Pitesti –
Curtea de Arges• Pitesti –R.-Vâlcea – Tg.
Jiu• Pitesti – Costesti• Pitesti - Dragasani
Cale ferata.
Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de
157 km din care 100 km linii principale simple si 57 km linii
secundare simple.
 Itinerarii principale:
Rapide: (Simplon) Bucuresti – Timisoara – Jimbolia(Belgrad
–Paris)Accelerate:
 
Bucuresti –Timisoara, Bucuresti – Sibiu.
Statii importante:
Pitesti, Costesti, Curtea de Arges.
Statiuni climatice, balneare, turism.
 
 Bradet,
statiune balneo-climatica în curs de amenajare,asezata în
apropierea padurilor, în valea Vâlsanului. Ape sulfatate.
Statiune de interes local. Cursede autobuze de la Curtea de
Arges.
Curtea de Arges.
Statiune climatica, asezata între livezi si plantatii, la 450 m
altitudine, având ominunata perspectiva spre Negoiul.
Climat placut, cu foarte mici variatii de temperatura.
Garalocala, Oficiu P.T.T., medici, hoteluri, restaurante.
Punct de plecare în numerose excursii sprePoenari,
Capatâneni, Cheile Argesului, Cumpana

1.3 Baza tehnico-Materiala specifica unitatilor de

cazare din zona Arges
Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si
structuri de primire turistice,cuprinde totalitatea
mijloacelor materiale de care se foloseste turismul
pentru realizareafunctiilor sale economice si sociale. In
acest context sunt luate in vedere atat
mijloacelemateriale specifice turismului, cat si cele
comune, apartinand altor ramuri.Ordonanta Guvernului
nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea
activitatii de turismin Romania, defineste structura de
primire turistica ca fiind orice constructie si
amenajaredestinata, prin proiectare si executie, cazarii
turistilor, servirii mesei pentru turisti,agrementului,
transportului special destinat turistilor, tratamentului
balnear pentru turisti,impreuna cu serviciile aferente.In
cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de
cazare, alimentatie pentruturism, agrementul etc., prin
numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai
maremasura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in
ansamblu sau la nivel teritorial.Valorificarea
patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone
geografice etc., implicain prealabil asigurarea unor
conditii minime pentru deplasarea, sejurul si
petrecereaagreabila a timpului de catre turisti.
Imbinarea acestor elemente minime are ca
rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele
destinatii care ofera vizitatorilor cea mai maresatisfactie
intr-o calatorie de vacanta.Pentru ca un teritoriu sa
poata fi declarat -de interes turistic, potentialul sau
turistictrebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:§
sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de
atractie preferate de turisti(istorice, cultural-artisitce
etc.);§ sa dispuna de posibilitati de acces, de transport,
de cazare, de alimentatie, de unitaticomerciale, de
instalatii, de alte amenajari adiacente etc., intr-un cuvant
de baza materialasi de infrastructura necesara pentru a
asigura activitatile turistice.Desfasurarea activitatilor
turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas
cumutatiile in perspectiva ale volumului si intensitatii
cererii turistice interne siinternationale, nu se poate
realiza prin urmare fara existenta unei baze materiale
turisticesi a unei infrastructuri tehnice si sociale
adecvate, care sa puna in valoare resurseleturistice si
antropice de care dispune un teritoriu

1.4 Modalitati de protejare si conservare a

mediului inconjurator
Turismul este un domeniu prioritar pentru economia fiecărei
ţări, este un domeniu aflat încontinuă dezvoltare şi expansiune
reprezentând un factor de creştere economică.Turismul
românesc ca orice alt domeniu economic este reglementat Prin
norme juridice si legislative care stabilesc obiectivele si cadrul
legislativ de desfăşurare al activităţii deturism în
România.Organismul însărcinat cu implementarea si
elaborarea actelor juridice în domeniulturismului este
reprezentat de Ministerul Turismului împreună cu instituţiile
sale subordonate.
 Ministerul Turismului este organul de specialitate al
administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, aflat
în subordinea Guvernului, care realizeazã politica Guvernului
în domeniul turismului şi care se înfiinţeazã prin
reorganizarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi
Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, prin
preluareaactivitãţii în domeniul turismului de la acesta, care se
desfiinţează.
Actul legislativ care reglementează organizarea şi
funcţionarea Ministerului Turismului este Hotărârea de
Guvern nr. 1719/2008 intrată în vigoare la data de
06.01.2009.Această Hotărâre de Guvern specifică faptul că
Ministerul Turismului are următoarelefuncţii:
a)de autoritate de stat, prin care se asigurã urmãrirea aplicãrii
şi controlul respectãriireglementãrilor în domeniile dezvoltãrii
sectorului turismului, precum şi al funcţionãriiinstituţiilor şi
organismelor care îşi desfãşoarã activitatea sub autoritatea sau
încoordonarea sa;
b) de strategie, prin care se asigurã fundamentarea, elaborarea
şi aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în
domeniul turismului;
c)de sintezã în domeniul turismului;
d) de coordonare la nivel naţional a activitãţii de relaţii
internaţionale în domeniul turismului
e) de reglementare, prin care se asigurã elaborarea cadrului
normativ şi instituţional necesar în vederea realizãrii
obiectivelor şi programelor din domeniul turismului;
f) de administrare, prin care se asigurã administrarea
fondurilor publice în domeniul turismului;
g) de reprezentare, prin care se asigurã în numele statului
român, cu aprobarea Guvernului, reprezentarea pe plan intern
şi internaţional în domeniul turismului;
h) de promovare, implementare şi urmãrire a folosirii
fondurilor acordate de Uniunea Europeanã în domeniul
turismului.
Articolul 4 al acestei Hotărâri de Guvern
reglementează atribuţiile Ministerului Turismului printre care
se numără elaborarea de reforme în domeniul turismului,
propune Guvernului acte legislative cu aplicare în domeniul
turismului, reprezintă Guvernul României în relaţia cu
Uniunea Europeană, îndeplineşte atribuţiile de organism
intermediar în domeniul turismului, fundamentează şi
propune în buget resursele financiare necesare funcţionării
sale, colaboreaza cu celelalte ministere cu organismele
autorităţii centrale şi locale, cu alte institutii publice si
cu personae fizice si juridice,aplica strategiile de dezvoltare a
turismului, autorizeaza operatorii din turism respective
licentiaza agenţiile de turism, brevetează personalul din
turism, clasifică structurile de primire turistică, efectueaza
controlul asupra agentilor economici din turism.
Ordonanţa numarul 58/1998 care reglementează organizarea
si desfaşurerea activităţii de turism in România defineste
patrimoniul turistic ca fiind constituit din bunuri
proprietate publica şi privată şi este valorificat si protejat in
condiţiile legii.Atestarea acestuia se face de catre Ministerul
Turismului. Patrimoniul turistic se valorifică şi se dezvoltă
numai pe baza şi în cadrul Programului anual de dezvoltare al
turismului.Ministerul Turismului avizeazã documentaţiile de
urbanism privind zonele şi staţiunileturistice, precum şi
documentaţiile tehnice privind construcţiile din domeniul
turismului.Coordonarea dezvoltãrii turismului şi controlul
activitãţii de turism se realizeazã de cãtre Ministerul
Turismului, ca organ central de specialitate al administraţiei
publice.
 
Pe lângã Minstrul turismului funcţioneazã Consiliul
Consultativ al Turismului, organism de consultanţă care
coreleazã la nivel naţional.
Programul anual de dezvoltare al turismului cu strategiile
ramurilor economice implicate în activitatea turistică
Consiliile locale, consiliile judeţene şi, respectiv, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii în
domeniul turismului:
a)inventarierea principalelor resurse turistice;
 b) administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
c) elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului, care
stau la baza Programului anualde dezvoltare a
produselor turistice;
d) participarea la omologarea traseelor turistice şi a pârtiilor
de schi;
e) contribuirea la creşterea calitãţii produselor turistice;
f) urmãrirea activitãţii turistice, în aşa fel încât operatorii
economici cu activitate îndomeniul turismului sã aibã acces la
resursele turistice, cu respectarea normelor de punere în
valoare şi protecţie a acestora
g) organizarea de centre de informare turisticã în localitãţile
cu activitate turisticã.

Articolul 29 al Ordonanţei 58/1998 reglementează drepturile

agenţilor economici din turism:
a) sa presteze şi să comercializeze servicii turistice, în
condiţiile legii; 
b) sa primeascã asistenţă de specialitate şi informaţii generale
privind strategia şi programele de dezvoltare a turismului din
partea Ministerului Turismului şi a instituţiilor din subordinea
sa;
c) sa fie incluşi, la cerere, în programele de pregãtire
profesionalã iniţiate de Ministerul Turismului
 d) sa participe la acţiunile de promovare, naţionale şi
internaţionale, şi sa fie incluşi încataloage, ghiduri şi alte
mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice;e)
sa beneficieze de facilitãţi acordate de stat şi de alte
organisme şi organizaţii, conform prevederilor legale, în
scopul stimulãrii activitãţii de turism;
f) sa obţinã certificatul de clasificare pentru fiecare unitate
proprie în care presteazãservicii turistice, corespunzãtor
criteriilor îndeplinite de unitatea respectivă;
g) sa obţinã reclasificarea unitãţilor proprii, ca urmare a
imbunătătirilor aduse niveluluide dotare şi calitãţii serviciilor..
Proiectele de investiţii în turism şi sursele de finanţare a
documentaţiilor tehnice şi a lucrãrilor de execuţie a
programelor şi obiectivelor de investiţii în turism ai
cãror  beneficiar sunt autoritãţile administraţiei publice locale
se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Turismului.Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre organele
de control ale Ministerului Turismului, ale instituţiilor
subordonate, ale Ministerului Finanţelor Publiceşi de organele
de poliţie.
Guvernul României a emis ordonanţa de urgenţă nr. 8 din 27
ianuarie 1998 privind constituirea Fondului special pentru
promovarea şi dezvoltarea turismului. Din acest fond se
finanţează total sau parţial programele de dezvoltare si
promovare a produselor turistice din România acest fond este
constituit din urmatoarele surse:din contributia pentru
turism de 3% plătită de agenţii economici deţinători de
spatii de cazare,-agenţiile de turism indiferent de forma
de proprietate, calculata asupra veniturilor  proprii
incasate sub formă de comision din activitatea turistică
Articolul 8 al acestei ordonante reglementează finanţarea din
Fondul special pentru  promovarea si dezvoltarea turismului.
- CAPITOLUL II –
PRODUSUL TURISTIC TIP (/SEJUR)

2.1 Continutul si importanta serviciilor turistice

(Prezentarea produsului turistic)

 Serviciile turistice se prezinta ca un ansamblu de

activitati ce  au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor
turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu
aceasta. O parte a activitatilor ce dau continut prestatiei
turistice vizeaza deci acoperirea unor necesitati obisnuite,
cotidiene, (odihna, hrana), altele prezinta caracteristici specifi
616g65g ce turismului si respectiv formelor particulare de
manifestare a acestuia.
            Prin natura lui, serviciul turistic trebuie sa asigure
conditii pentru refacerea capacitatii de munca, simultan cu
petrecerea placuta si instructiva a timpului liber; de asemenea,
el trebuie astfel conceput, incat, in urma efectuarii consumului
turistic, individul sa dobandeasca un plus de informatii,
cunostinte, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi
de un continut al prestatiei turistice in concordanta cu
cerintele epocii moderne, cu exigentele turismului
contemporan. Iar in conditiile actuale ale tarii noastre,
angajata pe coordonatele unei noi dezvoltari, o asemenea
orientare a serviciului oferit oamenilor imprima turismului
caracterul unui important instrument in realizarea unei calitati
a vetii.
            O alta cerinta a consumului turistic, la care serviciul
turistic, prin continutul sau, este chemat sa contribuie efectiv,
o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca
rezultat al cresterii productivitatii muncii si progresului
stiintific si tehnic, se reduce saptamana de lucru, se maresc
dimensiunile timpului liber, zilnic si saptamanal. Acesta are
drept consecinta transformarea intr-o constanta a timpului de
odihna pasiva si implicit sporirea solicitarilor fata de formele
odihnei active, stimulate si de efectele negative ale
concentrarii urbane, intre care poluarea, stresul etc. Odihna
activa tinde, astfel, sa devina o componenta tot mai
importanta a serviciului turistic, ea reprezinta totodata, un
procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament,
ameliorarea consecintelor nefavorabile ale suprasolicitarii
nervoase. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de
turism le revine sarcina conceperii unor vacante, respectiv
aranjamente turistice, cu posibilitati multiple de desfasurarea a
unor activitati recreative: culturale, artistice, sportive,
deprinderea si practicarea unor meserii artizanale, stimularea
unor pasiuni („hobby”) etc., menite sa diversifice agrementul
traditional si sa sporeasca atractivitatea manifestarilor
turistice, sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste
preocupari sporesc in intensitate odata cu transformarea
turismului in fenomen de masa, cu cresterea frecventei de
petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente.
            In perioada contemporana, se manifesta un proces
continuu de imbogatire a continutului prestatiei turistice cu
noi tipuri de activitati – procese specifice si turismului
romanesc – ca expresie a receptivitatii si adaptabilitatii
turismului la schimbarile intervenute in structura nevoilor de
consum, a cresterii rolului in formarea si educarea oamenilor.
Ele se pot clasifica in grupe relativ omogene, operand cu mai
multe criterii.
            Astfel, activitatile inglobate in continutul prestatiei
turistice se pot structura in: servicii legate de organizarea
voiajului si servicii determinate de sejur.
 Serviciile care asigura voiajul sunt constituite in cea mai
mare parte din prestatiile oferite de companiile de transport:
ele privesc facilitatile si comoditatile de organizare a
calatoriei, calitatea lor determinand optiunea turistului pentru
un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot in
aceasta categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistica
precum si alte servicii prestate de agentiile de voiaj. Serviciile
de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea
necesitatilor cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de
agrement. Dar li se mai pot adauga serviciile cu caractere
special, determinate de unele forme particulare de turism
(tratament – in cazul turismului balneomedical – traduceri in
cazul turismului de congrese etc).
            In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si
motivatia cererii, serviciile turistice pot fi: 

 de baza(transport, cazare, alimentatie, tratament sau

orice alta activitate ce prezinta motivatia de baza a
calatoriei ca: vanatoarea, hipism, schi, yachting etc.,
 complementare ori suplimentare (informatii, activitati
culturale – sportive, inchirieri de obiecte s.a). In general,
ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si
cazare, urmate de cele de transport si de agrement.
Raportul dintre serviciile de baza si  celelalte servicii, ca
 si in interiorul subgrupelor intre diferite prestatii, este
diferit in functie de continutul formelor de turism
practicate; astfel, pentru turistii automobilisti serviciul de
transport nu este inclus in prestatie, acestia deplasandu-se
cu mijloace proprii; in cazul turistilor care se deplaseaza
cu cortul sau rulota, aranjamentele pentru cazare sunt
lipsite de importanta etc.

            O alta posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste

drept criteriu natura si forma de manifestare a cererii. Din
acest punct de vedere se intalnesc servicii ferme (transport,
cazare, programe cultural – artistice etc.), angajate anterior
desfasurarii consumului turistic prin intermediul agentiilor de
specialitate si servicii spontane, solicitae in momentul in care
turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan este specific
prestatiilor suplimentare dar se poate intalni si pentru
prestatiile de baza in situatia turistului pe cont propriu.
Cunoasterea continutului acestor categorii de servicii
furnizeaza informatii privind distribuirea cererii si
preferintelor turistilor, favorizand organizarea si planificarea
unor actiuni, orienteaza dezvoltarea serviciilor in vederea
stimularii cererii.
            In functie de modalitatile de plata sau de relatiile
financiare angajate intre prestatori si beneficiari, serviciile pot
fi cu plata (majoritatea serviciilor), aceasta realizandu-se
anterior prestatiei, simultan sau posterior acesteia
si gratuite sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind
suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism
(servicii de publicitate, de intermediere, comision) si avand
drept scop stimularea circulatiei turistice, asigurarea accesului
larg la turism a unor categorii de solicitanti.
            Dupa natura lor, se poate face o delimitare
intre serviciile specifice, generate de desfasurarea propriu-
zisa a activitatii turistice si servicii nespecifice, rezultat al
existentei unei infrastructuri economico-sociale generale, care
se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor
(transport in comun, telecomunicatii, reparatii - intretinere,
cultural-artistice) Serviciile turistice se mai pot structura dupa
aria de localizare a prestarii lor, dupa forma de prezentare
(globala sau in activitati independente), dupa caracterul lor,
dupa formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, in
raport cu natura prestatorilor etc. Toate acestea completeaza
imaginea bogatiei si  varietatii structurale a prestatiei turistice
(vezi figura de mai jos) si sugereaza totodata si directii si
posibilitati de dezvoltare.
2.2 Etapele conceperii unui produs turistic tip circuit
(/sejur)

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea

următoarelor etape:
1. Culegerea informaţiilor despre :
  cerere : motivaţia calatorii, venituri disponibile,
timp liber, vârsta, categorie socio-profesionala,
gusturi turistice etc.;
 oferta concurentei : produsele turistice oferite,
preturile si tarifele practicate etc.;
 analiza propriei oferte comparativ cu cea a
concurentei;
 componentele : care vor fi incluse in propria oferta :
obiective turistice variate, baza materiala specifica
si serviciile oferite, posibilităţile de acces in diferite
zone.
1. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si
unităţilor prestatoare in funcţie de tipologia clientelei şi
particularităţile cererii.
2. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii)
şi asamblarea componentelor produsului turistic
(organizarea preliminara) – realizate cu mult înainte de
exprimarea cererii – în care tour-operatorul alege:
destinaţia, mijlocul de transport, unităţile de cazare,
alimentaţia, alte servicii incluse în pachet, daca grupul
va beneficia de asistenta turistica realizata de către
ghid pe tot parcursul calatorii etc.
3. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul
calatorii. Pentru aceasta agenţia de turism :
 încheie contracte, convenţii;
 emite comenzile de rezervare.
În cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa
presupune alegerea itinerariului şi întocmirea
programului turistic.
4. Determinarea (calcului) preţului produsului turistic:
 pornind de la costul serviciilor de transport, cazare,
alimentaţie etc.;
  de la celelalte elemente de calcul conform legii
(comision, TVA, asigurări, contribuţia de
participare la fondul de dezvoltare şi promovare a
turismului).
5. Promovarea produsului turistic :
 realizarea şi distribuirea broşurilor, pliantelor,
afişelor turistice etc.;
 publicitate prin mass-media
7. Lansarea produsului turistic pe piaţa – un şir de
activităţi prin care agenţia îşi face cunoscute produsele
pe plan local şi naţional.
Categorii de produse turistice oferite de o agenţie de turism si
caracteristicile lor

 circuite;
 sejururi (pachete de vacanta);
 croaziere;
 produse tematice. Exemple: vânătoare sportiva,
congrese s.a.
La acestea se adăuga : rezervările pe liniile aeriene sau
în hoteluri, vânzări de bilete pentru orice mijloc de transport
terestru, marin sau aerian, servicii de primire (“meeting” sau
“transfer”, închirieri de autoturisme, asigurări pentru plecări
in străinătate s.a.)

Sejururile – reprezintă un pachet de servicii oferite turiştilor

pentru petrecerea vacantei intr-o staţiune turistica. Acest tip
de produs turistic presupune rămânerea in aceasta staţiune.
Forme :
 1. sejururi cu pensiune completa de tipul:
 formulei tradiţionale pentru hotelurile din
staţiunile turistice;
 formulei moderne propusa de cluburile de turism
care adăuga un program de animaţie si de
sporturi.
2. sejururi comercializate in formula : demipensiune,
cazare + mic dejun sau doar simpla cazare.
 Circuitele – sunt un produs turistic vândut de o agenţie
de turism grupurilor organizate sau turiştilor individuali care
presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor obiective
turistice, regiuni sau tari. Alături de transport, pachetul de
servicii poate include cazare în formula pensiune completa,
demipenisiune, cazare + mic dejun. Cel mai utilizat mijloc
de transport este autocarul.
 Croazierele - reprezintă un tur realizat cu vaporul care
include un pachet deservicii de vacantă oferite de un hotel
plutitor : transport, cazare, alimentaţie, şi o multitudine de
posibilităţi de divertisment : baruri, restaurante, (servirea
mesei 24 de ore din 24) sala de fitnes, cinema , cazinouri.

Paralel cu acestea s-au dezvoltat şi multe produse noi

care oferă transport şi cazare combinate cu servicii
specializate pentru diferite grupuri :
 vacante sportive (sky, golf, pescuit);
 vacante cu sejururi de tratament pentru sănătate;
 calatorii de aventura ;
 incentive ;
 pentru conferinţe etc.
sau
  formulele care asociază transportul cu anumite
prestaţii; exemplu : formulele fly&drive sau
fly&hotel, care pe lângă transport cu avionul oferă
şi VOUCHERE pentru hotel, care pot fi utilizate în
mai multe staţiunii turistice.

2.3 Instrumente si modalitati de plata uitilizate in

turism

  Sistemul de plata a serviciilor turistice a evoluat foarte mult

in ultima perioada.Cazarea la hotel, servirea mesei la
restaurant de catre oamenii de afaceri, functionarii si agentii
comerciali sunt achitate printr-o nota de comanda, a carei
plata se face la sfarsitul lunii de catre societatile unde sunt
angajate persoanele respective.
            O alta modalitate de plata a serviciilor turistice este
prin intermediul cartii de credit, situatie in care detinatorii de
carti de credit se amana pana in momentul reglementarii
bancare.
            Principalele instrumente de plata in turism sunt:
1.      Cecul de calatorie (Travellers Cheque);
2.      Cartea de credit (Credit Card);
3.      Voucher-ul.
1. Cecul de calatorie (Travellers Cheque)
Mecanismul decontarii cecurilor, in general, consta in
faptul ca beneficiarul lor le achita bancii sau institutiei de la
care le cumpara si poate cere plata lor la prezentarea oricarei
banci din lume, care le cumpara. Bancile care cumpara cecuri
le achita imediat, iar suma platita o recupereaza prin remiterea
lor bancii de la care le-au cumparat beneficiarii initiali.
Dintre toate tipurile de cecuri, cecurile de calatorie au
cunoscut cea mai mare diversificare, prin tiparirea lor si apoi
vinderea catre clienti nu numai de la banci, ci si de companii
de transport, de turism etc.
Prin diversificarea cecurilor de calatorie, dar si pentru a
inlatura posibilitatea fraudarii lor, a aparut necesitatea
uniformizarii lor.
In anul 1961 a avut loc la Bruxelles Conferinta
Internationala pentru Rationalizarea Operatiunilor
Interbancare, si cu aceasta ocazie s-a convenit asupra unui
model-tip de cec de voiaj.
Cecul de calatorie (Travellers Cheque) reprezinta un
mijloc avantajos de plata, atat pentru clienti, cat si pentru
societatile de turism.
Turistii si oamenii  de afaceri prefera hotelurile si
restaurantele care accepta aceste mijloace de plata, deoarece
reprezinta garantii, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu
presupun comisioane, cu exceptia unui mic procent de agio
(adaos peste valoarea nominala a cecului).
In ce priveste garantiile prezentate de cecuri se poate
spune ca ele elimina riscurile primirii unui cec de la un client
necunoscut, deoarece se negociaza imediat, se preda 323c22d
reprezentantei, care asigura plata pe loc a lichiditatii, fara
riscul disparitiei sau a furtului. De asemenea sunt necesare
unele precautiuni, cum ar fi:
 -         persoana care prezinta cecul de calatorie trebuie
sa-l contrasemneze, in fata functionarului, in coltul din
stanga jos;
-         functionarul trebuie sa stabileasca concordanta
semnaturilor.
O categorie specifica a cecurilor de calatorie, tipizate cu
un grad de securitate ridicat, suntEurocecurile, la care au
aderat majoritatea tarilor europene.
Eurocecurile sunt cecuri cu limita de suma, dar care nu
au valoarea imprimata pe ele. Eurocecurile sunt vandute de
banci clientilor lor, respectiv celor care au conturi deschise la
ele, sub forma unor carnete de cecuri in alb. Beneficiarii
completeaza Eurocecurile, in limita valorii contului clientului.
Particularitatea Eurocecurilor consta in faptul ca, o data
cu eliberarea carnetului de cecuri, banca da clientului si
o carte de garantie.
Cartea de garantie are rolul, pe de o parte, sa asigure
bancii platitoare incasarea certa a banilor de la banca
emitenta, prin elementele pe care le cuprinde, iar pe de alta
parte prezinta o protectie impotriva furturilor si a
falsificarilor.
Eurocecurile sunt achitate doar prin prezentarea de catre
beneficiar si a cartii de garantie. Lucratorul de la ghiseu
trebuie sa verifice concordanta dintre elementele inscrise in
Eurocec si scrisoarea de garantie, precum si datele inscrise in
pasaportul beneficiarului.
Suma maxima cu care se completeaza un Eurocec,
precum si moneda difera in functie de tara unde se afla banca
trasa, cat si de tara in care se efectueaza plata Eurocecului.
Toate bancile din Europa care primesc spre achitare
Eurocecuri indeplinesc aceleasi instructiuni.
Un alt tip de cec de calatorie este cecul VISA. Cecurile
VISA au aparut ca urmare a tendintei de uniformizare
(tipizare) a cecurilor de calatorie, pe plan international,
precum si datorita concurentei unor banci americane si
engleze fata de Eurocecuri.
Particularitatea cecurilor VISA consta in garantarea lor
de catre posesor cu sumele acestuia, existente in contul bancii
care le-a eliberat. Prin urmare, beneficiarul, cand primeste
carnetul de cecuri VISA, nu il achita in totalitate (asa cum se
intampla in cazul celorlalte cecuri de calatorie), ci diferenta
neachitata este preluata din contul sau cand cecurile sunt
primite de banca emitenta de la bancile platitoare.
Un alt inscris asimilat cecurilor de calatorie
este International Money Order.
Acest inscris are acelasi regim de utilizare ca si cecurile
de calatorie, utilizarea sa fiind generalizata pe plan
international.
International Money Order este emis in special de
marile societati de voiaj din Anglia si SUA.
Mecanismul derularii platii prin cecuri de calatorie poate
fi prezentat schematic astfel (sursa, Gabriela Stanciulescu,
Managementul operatiunilor de turism, Editura ALL BECK,
Bucuresti, 2003):
Fig 12.

Legenda:          1,4,8,9 - bani
                        2, 3, 5, 6, 9 - cec de calatorie 
Obtinerea cecurilor de calatorie se poate realiza:
-         direct - de la bancile sau agentiile emitente;
-         indirect - de la alte banci sau agentii care primesc
astfel de cecuri in consignatie (de exemplu bancile
comerciale romane primesc astfel de cecuri in
consignatie, iar persoanele fizice sau juridice romane
sau straine le pot cumpara, platind in plus un
comision)
 Operatiunea de procurarea unui cec de calatorie,
indiferent daca se face direct sau indirect, reprezinta o
operatiune de cumparare contra unei sume de bani (in
numerar sau in cont). Cecurile de calatorie pot avea diferite
valori (5, 10, 100 unitati monetare) exprimate in valuta
convertibila dorita (dolar SUA, euro, lira sterlina etc.).
Cecurile de calatorie astfel obtinute sunt utilizate ca
mijloace de plata, inlocuind banii lichizi, pentru achitarea
unor taxe de aeroport, vamale etc. De asemenea, ele pot fi
transformate, la nevoie, in bani lichizi prin prezentarea la
ghiseele bancilor sau a agentiilor din diferite tari.
Derularea platii prin cec de calatorie are loc in mai
multe etape (conform schemei prezentate):
Ø          1-2 reprezinta etapele in care in baza unui
disponibil in cont sau a unei sume in valuta in numerar,
solicitantul cumpara cecuri de calatorie de la ghiseele unei
banci sau a unei agentii. La cumparare, solicitantul semneaza
fiecare cece cumparat.
Ø          3-4 reprezinta etapele in care bebeficiarul
cecurilor de calatorie se prezinta la banci sau la agentiile din
diferitetari si contrac cecurilor primeste suma echivalenta in
valuta indicata pe cec, sau dupa dorinta, in moneda tarii
respective, la cursul zilei din acea tara. Cu aceasta ocazie,
beneficiarul da o a doua semnatura pe fiecare cec, iar
lucratorul de la ghiseu o confrunta cu prima semnatura si cu
cea de pe actul de identitate, pasaport etc.
Ø          5- este etapa in care beneficiarul cecului de
calatorie poate achita direct diferite taxe. De exemplu, intr-un
aeroport, taxa pentru depasirea greutatii la bagaje.
 Ø          6-7 reprezinta etapele in care bancile unde s-au
schimbat cecurile in bani lichizi, precum si institutiile carora li
s-au achitat diferite taxe prin cec, remit cecurile la incasare
institutiei emitente.
Ø          8-9 reprezinta etapele in care banca sau agentia
emitenta transmite contravaloarea cecurilor primite.
In Romania, plata prin cecuri de calatorie sau cecuri
bancare catre persoane fizice sau juridice se poate efectua
astfel:
-         in cazul cecului de calatorie , il contrasemneaza si
il da beneficiarului;
-         in cazul cecului bancar, se scrie pe verso urmatorul
text: "platiti la ordinul lui" (numele noului beneficiar)
si se semneaza.

Dezavantajele utilizarii cecurilor de calatorie sunt

urmatoarele:
     -  beneficiarul cecului nu are certitudinea ca tragatorul
are constituit provizionul la unitatea bancara unde isi are
deschis contul;
     -  riscul pierderii sau furtului, care in cazul cecului la
purtator sau prin frauda (semnaturi false) in cazul altor cecuri,
permite incasarea lui de o alta persoana.
* Prin emiterea cecului, tragatorul nu are posibilitatea de a
proba existenta provizionului la banca, el ramanand singurul
garant al platii catre beneficiar.
            Observatie. Pe plan international se constata o
crestere a numarului cazurilor in care se emit cecuri fara
provizion, din mai multe cauze:
-         deliberat se emit cecuri fara provizion de catre
escroci;
-         din imprudenta, de cei care spera ca pana la plata
cecului vor incasa sume in cont;
-         din neglijenta, de catre cei care nu verifica atent
disponibilul din cont;
-         din nestiinta, de catre cei care nu cunosc legislatia
in materie.
Pentru evitarea acestor situatii, pe plan international au
fost adoptate masuri severe, cum ar fi:
§         pedeapsa cu inchisoarea;
§         plata unor amenzi ridicate;
§         plata unor sume suplimentare (penalitati) de
catre tragator beneficiarului.
In tot mai multe tari, insa, se iau masuri de prevenire,
care sa preintampine astfel de situatii. De exemplu, eliberarea
cecurilor de catre banci clientilor lor se face la limita sumelor
existente in cont, care apoi sunt blocate, sau utilizarea tot mai
larga a Eurocecurilor, a cecurilor VISA etc., a caror plata nu
se face decat prin prezentarea cartii de garantie. De asemenea,
bancile emitente difuzeaza specimenele de cecuri, atentionand
bancile platitoare si asupra altor amanunte de identificare.
Astfel, bancile platitoare nu primesc la schimb cecuri ale caror
specimene nu le poseda.
 2.Cartea de credit
Cartea de credit reprezinta o forma simplificata de plata,
care capata o utilizare din ce in ce mai mare, dar cu cheltuieli
mai mari atat pentru emitator cat si pentru beneficiar. In
industria turismului, comisionul perceput pentru cartile de
credit este de aproximativ 10%, in beneficiul firmelor
existente. Prin urmare, utilizarea cartilor de credit de catre
client influenteaza cheltuielile unitatii care accepta aceasta
forma de plata, beneficiul fiind al emitentului cartii de credit.
Cartile de credit (credit card) au aparut pentru prima data
in SUA, cu utilizare in plan national.
Ulterior ele au fost diversificate tot mai mult in tarile cu
economie dezvoltata, devenind un serviciu bancar foarte
raspandit.
In Europa, cartile de credit (credit card) au inceput sa
fie utilizate incepand cu anii '60, dar utilizarea lor frecventa a
avut loc dupa anii '80.
Termenul de card, conform practicii internationale si a
reglementarilor Bancii Nationale reprezinta un instrument de
plata. In Romania mai este utilizat, cu acelasi inteles, si
termenul de cartela de plata  sau carte de plata.
Cardul este un instrument de plata fara numerar, cu
ajutorul caruia, posesorul poate achita contravaloarea unor
bunuri sau servicii, dar si obtinerea unor lichiditati de la banca
emitenta, prin intermediul unor aparate sau distribuitoare
automate de numerar.
Deci, cardul ofera urmatoarele facilitati celui care il
detine:
 -         de a retrage numerar din contul sau, utilizand
aparate speciale pentru aceasta;
-         de a achita contravaloarea unui bun sau serviciu,
acest lucru avand la baza un contract incheiat intre
posesorul cartii de plata, emitentul acestuia si
comerciantul de bunuri sau prestatorul de serviciu.
Ca suport fizic, cardul este realizat din material plastic,
de dimensiunea unei carti de vizita, care are inglobate
componente electronice speciale pentru decodificarea
diferitelor tipuri de operatiuni pentru care a fost conceput
(retragere de numerar, efectuarea electronica de plati). De aici
mai poarta si denumirea de "moneda electronica" sau "bani
electronici".
In politica de promovare a cardurilor, companiile emit,
de regula, carduri structurate pe categorii de clienti (luand in
considerare veniturile acestora) si facilitatile oferite.
Clasificarea cardurilor
-         dupa facilitatile pe care le ofara, distingem:
o       credit card (cartea de credit);
o       store card (cardul de magazin);
o       debit card (cartea de debit);
o       cheque guaranted card (cardul de garantare a
cecului);
o       carduri mutifunctionale;
o       smart card (cardul inteligent).
 -         dupa emitent, cardurilor pot fi:
o       carduri bancare;
o       carduri private (emise de comercianti);
o       carduri emise de alte institutii si organizatii.
Credit card (cardul de credit)
Acest card arata ca detinatorului i s-a deschis o linie de
credit pentru a putea achizitiona bunuri, servicii si/sau
ridicarea de numerar, in limita unui plafon prestabilit.
Emiterea unui card de credit se face in baza unui cont
bancar deschis in acest scop. Intre client si banca se incheie un
contract, in care este prevazut si un plafon limita (linia de
creditare), in baza caruia banca va acorda creditul. Contractul
mai prevede si modalitatea de rambursare a creditului, care
poate lua urmatoarele forme:
-         rambursarea in totalitate a creditului la sfarsitul
perioadei stabilite. In acest caz poarta denumirea de charge
card, iar banca sau compania emitenta a cardului nu percepe
comision;
-         rambursarea creditului numai in parte, partea
ramasa fiind considerata o extensie a creditului acordat
anterior (potrivit plafonului de credit convenit prin contract).
In acest caz, posesorul credit cardului poate beneficia de o
perioada de gratie de pana la 56 de zile de la emiterea
cardului, dupa care, in caz de neachitare totala a datoriei, se va
percepe o dobanda asupra sumei ramase nerambursate,
dobanda ce se va adauga la soldul debitor al contului.
 La sfarsitul fiecarei luni, titularii credit cardurilor
primesc situatia debitelor, care cuprinde urmatoarele
informatii:
·        valoarea-limita a creditului de care titularul
credit cardului poate beneficia (de regula valoarea creditului
este de 3 oei mai mare decat suma minima existenta in cont);
·        iesirile de sume din cont, adica platile efectuate
prin folosirea cardului;
·        intrarile de sume in cont, adica depuneri efective
sau viramente, de exemplu, de salarii, beneficii etc;
·        soldul la zi;
·        valoarea creditului sau, dupa caz, suma ramasa
disponibila in cont.
Pentru a descuraja depasirea limitei creditului acordat,
banca sau institutia emitenta va percepe o dobanda
penalizatoare, mult mai mare decat in conditiile unui credit
obisnuit.
In concluzie, titularii de credit card pot efectua plati la
toate magazinele care acceopta acest instrument de plata si
care au in dotare dispozitive speciale, capabile sa decodifice
informatiile cuprinse in banda magnetica a cardului si, in
acelasi timp, sa le transmita mai departe.
Utilizarea credit cardurilor prezinta
urmatoarele avantaje:
Ø      cumparatorul care detine credit card are
posibilitatea sa aleaga momentul efectuarii unor
cumparaturi, atunci cand are nevoie de un anumit
 produs, chiar daca in acel moment nu exista disponibil
in contul sau;
Ø      posesorul cardului are posibilitatea de a achita
creditul in intregime la primirea situatiei soldului, sau
de a achita acel sold in rate lunare. In cazul in care
achita datoria in totalitate, posesorul credit cardului
beneficiaza de credit fara dobanda pentru o perioada
de pana la 56 de zile;
Ø      efectuarea cu usurinta a tranzactiilor intre
cumparator si comerciantul care dispune de
echipamentul necesar, respectiv, terminale electronice
de transfer electronic al fondurilor. Operatiunea de
plata a bunurilor cumparate consta in introducerea
cardului in dispozitivul care preia, prelucreaza si
transmite datele inscrise in banda magnetica si
automat genereaza si elibereaza nota de plata, in doua
exemplare, una pentru client si una pentru vanzator.
Pentru comerciant, plata cu ajutorul cardului prezinta
urmatoarele avantaje:
·        incasarea imediata a contravalorii marfurilor sau
serviciilor vandute pe baza de credit card, in momentul
prezentarii la banca, pentru plata, a documentelor ce
atesta vanzarile (borderouri, chitante, facturi);
·        atragerea unui numar mai mare de clienti prin
acceptarea la plata a cardurilor, fata de cei care nu au
introdus aceasta modalitate de plata;
·        inlaturarea riscurilor pe care le presupune folosirea
numerarului si diminuarea cheltuielor necesare pentru
asigurarea manuirii numerarului;
 ·        in scopul imbunatatirii serviciilor oferite clientilor,
unele din marile lanturi de magazine dau posibilitatea
clientilor de a obtine numerar prin prezentarea
cardului.
Acest lucru reprezinta pentru client o facilitate in plus,
iar pentru comerciant este un mijloc de a "vehicula"
numerar fara a suporta cheltuieli pentru o astfel de
operatiune.

Avantaje pentru banci:

v     cresterea gradului de automatizare a operatiunilor,
v     diminuarea operatiunilor cu numerar;
v     dobanzile percepute in cadrul operatiunilor cu credit
card sunt mai mari decat in cazul altor forme de
imprumut;
v     incasarea comisioanelor de la comerciantii care
accepta achitarea cu credit carduri, ceea ce reprezinta o
sursa de venituri suplimentare pentru banca.
Store cardul (cardul de magazin)
Store cardul consta in cardul emis de marile magazine,
care concureaza credit cardurile emise de banci. Marile
magazine au introdus propriile carduri, urmarind cresterea
loialitatii clientilor pentru magazinul sau reteaua de magazine
care le apartine, determinand astfel si cresterea vanzarilor prin
facilitatile de plata oferite.
 In fapt, store cardurile sunt o varianta a credit cardurilor,
deci modul de utilizare al lor este similar. Lunar, clientii
primesc o situatie a debitelor, avand astfel posibilitatea de a
opta, la sfarsitul fiecarei luni, pentru achitarea intregii datorii
sau a unei parti din aceasta. Daca magazinul emite carduri de
tipul charge card, la sfarsitul lunii, clientul trebuie sa achite
intrega datorie.
Deosebirea esentiala fata de credit carduri consta in
faptul ca store cardul se utilizeaza doar in cadrul magazinului
sau retelei de magazine care l-au emis, prin urmare
operatiunile au loc intr-un sistem inchis, deoarece tranzactiile
nu se deruleaza prin intermediul sistemului bancar.
Cartea de debit (debit cardul)
Cartea de debit, spre deosebire de cartea de credit,
permite ca detinatorului sa-i fie debitata, din contul sau,
retragerea de numerar sau contravaloarea bunurilor sau
serviciilor achizitionate, doar in limita disponibilitatilor din
contul sau, avand grija ca intotdeauna sa ramana in cont o
suma limita pana la care se pot efectua operatiunile respective.
In cazul in care debit cardul poate fi utilizat doar pentru
retrageri de numerar, el se numeste cash card (carte de
numerar).
Utilizarea debit cardurilor prezinta unele avantaje pentru
participantii implicati in tranzactii, respectiv, pentru client,
banca, comerciant.
Avantaje pentru banci:
v     utilizarea debit cardurilor prezinta un ridicat grad de
control asupra tranzactiilor clientului, deoarece se fac
in limita disponibilitatilor banesti existente in cont;
v     reducerea activitatii de la ghiseele bancare, ceea ce
determica si o reducere a cheltuielilor pentru aceste
operatiuni.
Avantaje pentru clienti:
Ø      eliminarea riscurilor de furt pe care le prezinta
numerarul la purtator, mai ales atunci cand este nevoie
de o suma mare pentru cumparaturi;
Ø      elimina intocmirea unor documente, ca in cazul
utilizarii cecurilor, deoarece debitarea contului se face
simultan cu creditarea contului magazinului care a
acceptat debit cardul ca instrument de plata;
Ø      tranzactia se realizeaza instantaneu.
Avantaje pentru comerciant:
·        reducerea cheltuielilor pentru asigurarea securitatii
fata de folosirea numerarului ca mijloc de plata;
·        reducerea comisionului perceput de banca fata de
utilizarea numerarului ca mijloc de plata. Comisionul,
denumit "taxa pentru comerciant" este stabilit de banca
comerciantului sub forma unui procent care se aplica
asupra valorii tranzactiilor derulate de acesta.
·        decontarile sunt mai rapide decat in cazul cecului.
Cheque guaranteed card (cardul de garantare a
cecului)
 Cardul de garantare a cecului are rolul de a garanta suma
de plata inscrisa pe cec, care are acoperire in contul personal
al detinatorului.
Cardul mutifunctional
Este o varianta a debit cardului care are mai multe
functiuni ca mijloc de plata, cum ar fi:
-         cash card (carte de numerar);
-         cheque guaranteed card (cardul de garantare a
cecului).
Smart card (cardul inteligent)
Smart cardurile permit derularea unor tranzactii mult mai
sofisticate decat cele prezentate anterior prin intermediul
cardurilor cu banda magnetica.
Smart cardul consta intr-un circuit integrat cu
microprocesor si memorie semiconductoare. A aparut pentru
prima data in Franta si pastreaza formatul si dimensiunile unei
carti de credit. Particularitatea acestor instrumente de plata
consta in faptul ca microprocesorul si memoria auxiliara
prelucreaza pe loc toate informatiile necesare efectuarii unei
tranzactii, fara a fi necesara obtinerea acestor informatii de la
un calculator aflat in alta parte care constituie centru de
procesare. Se reduce astfel vulnerabilitatea celorlalte
instrumente de plata si asigura diversificarea serviciilor
oferite. Utilizarea smart cardurilor presupune insa alte tipuri
de automate de distrubuit numerar.
Avantajele utilizarii smart cardurilor cu cardurilor cu
banda magnetica:
 -         au o capacitate de memorare foarte mare;
-         nu presupune autorizarea "on-line";
-         asigura o protectie mult mai mare a bancii, prin
diminuarea considerabila a riscurilor  datorita faptului
ca cip-urile incorporate nu pot fi copiate.
Utilizarea smart cardurilor prezinta insa dezavantajul
unor cheltuieli mari necesare pentru echiparea punctelor de
vanzare cu aparate speciale capabile sa citeasca smart
cardurile.
Clasificarea cardurilor in functie de emitent.
Carduri bancare.
Asa cum reiese din denumire, cardurile bancare sunt
emise de banci. Ele au cunoscut o dezvoltare si o utilizare din
ce in mai mare dupa anii '80, mai ales in tarile dezvoltate,
unde se poate vorbi despre fenomenul
denumit interbancaritate.
Cartile bancare se pot grupa pe mai multe niveluri, in
functie de capabilitatea lor de utilizare, astfel:
o       nivelul 0 cuprinde cardurile pentru retrageri de
numerar, utilizarea lor fiind limitata la banca emitenta.
Emiterea acestor carduri este gratuita;
o       nivelul 1 cuprinde cardurile pentru retrageri de
numerar, dar utilizarea lor este permisa pentru
obtinerea numerarului de la orice distribuitor de
numerar, contra cost;
 o       nivelul 2 cuprinde cardurile nationale, care sunt
exprimate in moneda nationala a tarii unde se afla
amplasata banca emitenta. Utilizarea lor ca
instrumente de plata se poate face doar in tara
respectiva; Aceste carduri ofera serviciul de retragere
de numerar, precum si posibilitatea efectuarii unor
plati pentru bunuri si servicii cumparate de la
comerciantii afiliati.
o       nivelul 3 cuprinde carduri internationale, care pot
fi utilizate si in afara tarii unde este amplasata banca
emitenta. Aceste carduri sunt exprimate in valute
convertibile acceptate pe plan mondial. Ele pot fi
utilizate pentru a efectua plati in orice moneda,
indiferent de valuta in care este exprimat contul
detinatorului de card.
Carduri private ale comerciantilor.
Cardurile private ale comerciantilor sunt reprezentate de
store carduri. Asa cum au fost prezentate anterior ele sunt
emise de marile magazine, cu scopul imbunatatirii imaginii
firmei pentru a invinge concurenta, oferind tot mai multe
servicii prin utilizarea lor, care sa satisfaca exigentele
clientilor, precum:
-         plata din disponibilitati sau pe baza de credit;
-         plata pentru asigurarea masinilor si a locuintelor;
-         acordarea unei remize de "fidelitate", la sfarsitul
anului, calculata la nivelul cumparaturilor efectuate;
-         servicii de livrare, parking gratuit;
-         acces exclusiv la serviciile de club ale emitentului.
 Carduri emise de alte institutii si organizatii.
Alte institutii si organizatii emitente de carduri pot fi:
institutii internationale specializate, companii de transport
aeriene, companii de turism, petroliere, de telecomunicatii,
societati de asigurari, diferite cluburi etc.
Institutiile internationale specializate sunt reprezentate de
acele institutii care apar pe piata cardurilor in calitate
de proprietari de marca.
Pe piata internationala a cardurilor, cele mai des intalnite
sunt: VISA INTERNATIONAL, MASTERCARD,
EUROCARD, AMERICAN EXPRESS si DINERS CLUB.
In emiterea cardurilor, marile companii urmaresc sa
utilizeze denumiri promotionale si atractive prin serviciile
diferitelor categorii de clienti.

Spre exemplu, exista cinci tipuri de carduri VISA:

1.      CLASSIC CARD, accesibil oricarui tip de
solicitant;
2.      BUSINESS CARD, care se adreseaza
persoanelor care calatoresc in interes de serviciu, in
calitate de reprezentanti ai firmelor;
3.      GOLD CARD, pentru persoanele cu venituri
mari;
4.      ELECTRON CARD, pentru persoanele cu
venituri mici;
 5.      PLUS CARD, utilizate numai la automatele
bancare de distribuire a numerarului.
Alte servicii oferite de companiile emitente de carduri,
prin care cauta sa-si atraga clientii, pe langa cele de retragere
de numerar si plati pentru achizitii de bunuri si servicii, mai
ales pe baza de credit, sunt: asigurarea contra pierderii sau
furtului; servicii de asistenta sociala; garantie de rezervare de
locuri in cea mai mare parte a lanturilor hoteliere
internationale; asigurare in caz de deces, invaliditate,
accidente de calatorie; asigurare automata si gratuita a
calatoriilor etc.
Carduri de credit cu avantaj reciproc.
Cardurile de credit cu avantaj reciproc sunt emise de
societati de servicii financiare care au incheiate protocoale
comerciale cu institutii profesionale, sociale, religioase sau
nonprofit.
Cardurile emise de aceste institutii poarta sigla societatii
emitente, iar pe baza unor protocoale incheiate cu institutiile
enumerate anterior, accepta ca o parte din profit sa fie donat
acestora, in schimbul popularizarii pe care acestea le fac in
randul membrilor lor pentru cardurile respective.
Cardurile de credit cu profit indirect.
Aceste carduri sunt emise cu scopul de a atrage clientii
pentru cresterea volumului vanzarilor. Profitul societatilor
care emit astfel de carduri este determinat de cresterea
volumului vanzarilor si nu de utilizarea credit cardurilor.
 Astfel de carduri au fost emise, de exemplu, de AT&T
(societate americana de telecomunicatii) si FORD MOTOR
CO (marele producator de automobile).
In anul 1990, AT&T a introdus cartela universala de
credit, o combinatie intre MASTERCARD sau VISA si
cartela telefonica de credit. Posesorii de astfel de carti de
credit beneficiaza de un discount pentru fiecare apel telefonic
utilizand cartea de credit. Profitul pentru AT&T a crescut insa
deoarece emitand circa 10 milioane de astfel de carti de credit
a crescut in mod corespunzator numarul de apeluri telefonice.
In ceea ce-l priveste pe marele producator de automobile
FORD MOTOR CO, acesta a emis carduri FORD MASTER
si FORD VISA destinate clientilor care au cumparat sau au
inchiriat masini FORD, fara a percepe taxe anuale, fapt ce a
condus la cresterea numarului cumparatorilor de masini
FORD, principala sursa de profit a companiei.
Cardurile de plata selective.
Cardurile de plata selective sunt acele carduri a caror
folosire este limitata la o singura categori de bunuri si servicii,
respectiv: cartele telefonice, carduri ale companiilor
petrolifere, carduri de asigurare etc.
Cardurile de abonament.
Cardurile de abonament sunt cele cu utilizare specifica si
clientela limitata. Ele sunt emise de companiile de transport
aeriene si rutiere. Aceste carduri genereaza reduceri si alte
avantaje preferentiale pentru detinatori, cum ar fi: bilete
gratuite, prioritate pe lista de acceptare in retelele hoteliere
etc.
 Cardurile de identificare.
Acestea au o utilizare mai limitata, fiind destinate
folosirii in scop de identificare a posesorului. Aceste carduri
se emit de catre firmele care inchiriaza masini, agentii de
turism, hoteluri, diverse cluburi si organizatii profesionale.
3. Voucher-ul
Voucher-ul turistic este un document specific turismului
individual si grupurilor mici.
Voucher-ul consta intr-un inscris emis de agentia de
voiaj si contine: numele turistului, perioada de sejur si
serviciile turistice comandate. De regula, pe verso sunt
imprimate o serie de conditii (booking conditions), pe baza
carora se vand clientului serviciile turistice. Agentia de voiaj
partenera recunoaste voucher-ul pe care il emite ca o garantie
de plata, care trebuie onorata in conformitate cu sumele si
termenele convenite.
Voucher-ul este mai cunoscut sub diferite denumiri, cum
ar fi: buono di cambio (italiana), bon d'échange (franceza),
Gutschein (germana).
Voucher-ul este emis de agentiile de turism catre
furnizorii de servicii, iar acestia presteaza catre detinatorul
voucher-ului serviciile inscrise pe acesta, constituind in
acelasi timp si un instrument de plata.
Voucher-ele se caracterizeaza prin faptul ca:
·        sunt comenzi pentru prestarea serviciilor;
·        reprezinta servicii turistice, neputand si
convertite in bani de catre furnizorii de servicii.
Voucher-ul parcurge urmatoarele faze:
-         emiterea;
-         onorarea;
-         prezentarea la plata;
-         plata.
In faza de emitere se are in vedere:
o       rezervarea anticipata a serviciului;
o       completarea voucher-ului in intregime.
Voucher-ul cuprinde mai multe file:
Ø      originalul, care se incredinteaza clientului;
Ø      duplicatul, care se transmite furnizorului
serviciului;
Ø      copia contabila pentru casier;
Ø      copia biroului platitor, care serveste pentru a
confrunta copia cu originalul si cu factura
furnizorului;
Ø      copia agentiei, care se pastreaza de agentia
emitenta.
Informatiile care trebuie sa fie cuprinse in voucher sunt:
·        numele si adreasa agentiei emitente;
·        sigla (sau numarul de serie);
 ·        numele si adresa furnizorului serviciului (hotel,
intreprindere de transport etc.);
·        tipul serviciului pentru care este emis;
·        date referitoare la serviciu;
·        stampila data a firmei;
·        numele clientului si data efectuarii serviciului;
·        semnatura celui care a intocmit voucher-ul.
O particularitate a originalului voucher-ului o
reprezinta clauza de salvgardare care este tiparita pe verso.
Clauza de salvgardare apare sub numele de "conditii" sau
"aviz important" si are un continut mai amplu sau mai putin
amplu, adica mai mult sau mai putin detaliat, in functie de
exigentele agentiilor.
De exemplu: bagajele daca nu sunt asigurate, sunt
transportate pe riscul calatorului; bagajele de mana sunt lasate
in custodia calatorului si agentia de voiaj nu-si asuma nici o
responsabilitate.
In faza de onorare are loc prestarea serviciilor indicate
in voucher.
Pentru a demonstra ca serviciul a fost prestat efectiv,
clientul semneaza voucher-ul original pe verso.
In faza de prezentare la plata furnizorul trebuie sa
ceara agentiei emitente suma cuvenita dupa onorarea voucher-
ului. Furnizorul factureaza serviciile prestate, iar voucher-ul
reprezinta un credit al furnizorului pentru agentia emitenta,
deci il anexeaza facturii.
 In faza de plata biroul insarcinat cu plata facturilor,
dupa primirea facturii si efectuarea controlului pe baza copiei
voucher-ului ce se afla in posesia, va expedia un cec prin
intermediul unei banci in favoarea furnizorului. In acest fel,
obligatia contractata de agentie cu clientul in momentul
incasarii voucher-ului si apoi cu furnizorul in momentul
prestarii serviciului, se stinge.
Voucher-ele pot fi pentru:
o       voiajuri individuale, valabile si pentru servicii
izolate;
o       voiauri in grup insotit.
Serviciile prestate pe baza de voucher sunt numeroase si
diverse. Dupa felul serviciului prestat voucher-ele pot fi:
vouchere pentru transport, vouchere pentru servicii receptive,
de primire etc.
Voucher-ele sunt tiparite pe hartie colorata, cate o culoare
pentru fiecare tip de serviciu pentru a fi usor recunoscute in
birourile de plata sau contabilitate

2.4 Oferta turistica a agentiilor de turism

In turism exista doua tipuri de agentii:

- agenţii de turism specializate numai în organizarea
(producţia) de aranjamente turistice, denumite tour operatori
(sau agenţii tour operatoare); ele îşi comercializează produsele
prin intermediul agenţiilor din cea de-a doua categorie;

- agenţii de turism distribuitoare, sau agenţii de voiaj, a căror

activitate constănumai în vânzarea produselor turistice ale
tour-operatorilor sau a unor servicii izolate.

Tour-operatorii sunt organizatori de voiaje ş isejururi

care creează, asamblează diferite componente ale serviciilor şi
produselor turistice (servicii de cazare,transport, alimentaţie,
agrement), oferindu-le fie direct, fie prin intermediul
agenţiilor de voiaj detailiste.

Infiintarea Agentiilor de turism

Infiintarea agentiilor de turism in România implica

parcurgerea urmatorilor pasi:

A.Obtinerea licentei de catre

agentia de turism:

In conformitate
cu prevederile H.G. nr.
238/2001, licentele de turism se
elibereaza de catre Directia
Generala deAutorizare si
Control din cadrul Autoritatii
Nationale pentru Turism care asigura si evidenta licentelor
eliberate, respectiv a celor suspendate sau anulate.

Documentatia necesara obtinerii licentei de turism este

urmatoarea:

-Cererea de eliberare a licentei de turism;

-Certificatul de constatator de la Oficiul Registrului

Comertului din care sarezulte urmatoarele informatii: obiectul
de activitate al societatii, structura actionariatului,datele de
identificare a societatii;

-Copie legalizata a brevetului de turism al persoanei care

conduce agentia;

-Copie de pe contractul de munca al persoanei ce detine

brevetul de turism;

-Dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate pentru

eliberarea licentei

.Documentatia astfel intocmita se transmite reprezentantului

teritorial al DirectieiGenerale de Autorizare si Control de
Turism din cadrul Ministerului “Turismului”, care overifica,
solicitand eventuale completari. Termenul de solutionare a
cererii este de 30 de zilesi curge de la data inregistrarii
documentatiei complete. Eliberarea licentei se face
numaidupa verificarea la fata locului a indeplinirii criteriilor
minime de catre Directia Generala deAutorizare si Control din
cadrul Ministerului “Turismului” si consultarea cu
reprezentantii dinteritoriu ai asociatiei profesionale de profil.

Pentru inscrierea filialei unei agentii de turism se va intocmi

urmatoarea documentatie:

-Cerere;

Certificatul de constatator de la Oficiul Registrului

Comertului privind sediulfilialei;

-Licenta de turism a agentiei de turism, in copie;

-Brevetul de turism si contractul de turism, in copie, ale

persoanei care conducefiliala din alta localitate decat
agentia de turism si contractul de munca al  persoanei care
conduce filiala din aceeasi localitate cu agentia de turism;

-Dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.

Licenta de turism se suspenda de catre Ministerul

“Turismului”, in cazul in care seconstata nerespectarea uneia
dintre situatiile prevazute la art. 8 din H.G. nr.
238/2001.Suspendarea se face pe o perioada de pana la un an.
Licenta de turism este suspendata din oficiu pe perioada in
care agentul economic nu are incheiata polita de asigurare
pentru risculde insolvabilitate a agentiei sau de faliment. In
cazul in care, cu ocazia verificarilor efectuatein vederea
avizarii licentei de turism, se constata ca nu mai sunt
indeplinite conditiile care austat la baza acordarii acesteia,
licenta se suspenda pana la remedierea deficientelor

Brevetarea conducătorilor agenţiilor

de turism

In functie de nivelul si de
complexitatea pregatirii profesionale si
de indeplinirea criteriilor minime ,se
elibereaza brevete de turism pentru
urmatoarele functii:

Manager in activitatea de turism;

-Director de agentie de turism tour-

operatoare;

-Director de agentie de turism detailista;

-Director de hotel;

-Director de restaurant;
-Cabanier.

In vederea obtinerii brevetului de turism, persoana in cauza

trebuie sa prezinte urmatoarea documentatie:

-Cerere;

-Curriculum vitae cu precizarea expresa a pregatirii

profesionale si a experientei profesionale (insotit de declaratie
pe propria raspundere ca datele sunt reale);

-Copie dupa actul de identitate;

-Copie de pe actele care atesta pregatirea profesionala;

-Copii de pe documentele de atestare a perioadei lucrate in

turism;

-Atestat de limba straina de circulatie internationala;

-Certificat de cazier judiciar;

-Dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.

Brevetul de turism se retrage de catre Ministerul

Transporturilor, Constructiilor si Turismului in
urmatoarele situatii:
-Atunci cand nu mai sunt indeplinite criteriile care au
stat la baza eliberarii acestuia;

-Atunci cand, din motive imputabile titularului

brevetului, acestuia ii esteanulata licenta de turism sau ii
este retras certificatul de clasificare a structurii de primire
pecare acesta o conduce.

-Conform hotararii nr. 238/2001 au intervenit noi precizari

privind licentele si brevetele de turism, iar prin ordinul
Ministrului Turismului nr. 170/2001 au fost aprobatenormele
metodologice privind criteriile si metodologia pentru
eliberarea licentelor si brevetelor de turism.

Tipuri de agentii de turism:

a) In functie de forma de exploatare:

 -agentii integrate unui lant deagentii de turism apartinand

unui touroprator sau unei companii internationale
organizatoarede calatorii turistice;-agentii afiliate unuia sau
maimultor touroperatori independenti sau dintr-unconcern;-
agentii independente care incheiecu diversi touroperatori
parteneriate saucontracte pe perioade delimitate sau pe
anumite pachete turistice.

b)In functie de aria de actiune:

 -agentii multinationale, cu puncte de lucru deschise in mai
multe tari;-agentii nationale cu retea de puncte de lucru in tara
de origine;-agentii unice care isi desfasoara activitatea printr-
un singur sediu.

c)In functie de continutul activitatii desfasurate:

-agentii de leisure care activeaza in sectorul turismului de

vacanta;-agentii de business care functioneaza in sectorul
turismului de afaceri;-agentii cu oferta de servicii generala,
cuprinzand ambele forme de turism.

d)In functie de nr. de angajati:

-agentii mici (1-10);-agentii medii (10-25);-agentii mari (peste

25 angajati).

-Agentii de leisure:

-agentii high-street;-agentii de tip holiday-shop;

 -agentii specializate cu oferta orientata pe anumite tipuri de

vacante sau ariigeografice.

-Agentii de business:

-agentii implant 
Produsele agenţiei de turism

Principalele categorii de produse turistice sunt :

-circuite,

-sejururi,

-croaziere,

-produse tematice la care se adauga sistemul

rezervarilor pe linii aeriene sau in hoteluri, vanzari
de bilete pentru orice mijloc de transport, servicii de transfer,
inchirieri de autoturisme, asigurari pentru plecari in strainatate

Oferta turistică reprezintă ansamblul atracţiilor naturale şi

antropice, care pot motivadeplasarea turiştilor şi a elementelor
destinate să le valorifice, să satisfacă cererea. Ea
este percepută de către cerere sub forma unei imagini construi
te prin acumularea şis i n t e t i z a r e a   i n f o r m a ţ i i l o r   p r i m i t
e prin diferite mijloace şi filtrate în funcţie dec
aracteristicile specifice fiecărui segment
de consumatori.Oferta cuprinde, în afara atracţiilor, a
resurselor şi echipamentul de producere şicomercializare a
produsului turistic, bunurile şi serviciile destinate consumului
turistic,condiţiile de comercializare a acestora, infrastructura
turistică şi forţa de muncă necesarăactivităţii turistice.Prin
analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta
turistică se împarte
în primară, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) natu
rale şi secundară, incluzândansamblul resurselor create de 
mâna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale,folc
lorice etc.).Ansamblul ofertei primare şi secundare constituie
oferta turistică potenţială a unuiteritoriu, care va deveni ofertă
reală (efectivă) numai în măsura în care va întruni o
seriede caracteristici
pentru stimularea consumului turistic, respectiv
atunci când se vor dezvolta condiţiile necesare de
primirea turiştilor şi de petrecere a sejurului lor
înambianţa caracteristică a resurselor primare şi secundare, ca
rezultat al dezvoltării bazeimateriale a turismului şi a
infrastructurii sale tehnice.Oferta primară nu are
valoare intrinsecă: ea se distinge de oferta turistică
secundară(produsă de mâna omului) prin faptul că resursele
naturale nu pot fi reproduse artificial,ele fiind create de
natură, atât în spaţiu, cât şi în  timp .Oferta  turistică
primară  şi  secundară  constituie  deci  "materia
primă"  pentru industria turismului, care se va modela
în diferite produse turistice numai printr-unconsum
efectiv de muncă vie, înglobată în prestaţiile de servicii
turistice specific pentru fiecare produs specific.
AGENTII CARE OFERA PRODUSE/SERVICII
TURISTICE IN ZONA BUCOVINEI:
Agentii tur-operatoare:
-Agentia de turism:”Paralela45”
Sediul social:Str.Batistei ,nr 3,Sector 2, Telefon: 021-
314.84.36, 314.84.37; 031-405.25.01; 031-405.25.02 ;Fax:
021-314.84.38
-Agentia de turism:”Perfect Tour” SRL
Sediu social:Str .Sevastopol Nr 26,010992 Bucuresti
Telefon:0213/106.501
-Agentia de turism :”CELENDO TOURS&TRAVELS”
Sediul :Str.Ciurea ,Nr 2-4,021925 Bucuresti ; Telefon:
+40212500571
-Agentia de turism:”CHRISTIAN TOUR”
Branch Office-Mihai Bravu, nr 39, sector 2, Bucuresti
- Agenţia de turism “4 U TRAVEL COMPANY”

Birou principal: Str. Londra nr. 16, ap. 6, 011763 –

Bucuresti.telefon: 021.3102738 

Agentii detailiste:
-Agentia de turism:”AA TRAVEL”
Strada Selari, nr 3B, sector 3, Bucuresti,Telefon 021 310 7807

-Agentia de turism:”ALSYS TRAVEL”

Drumul Sarii nr. 146, sector 6, Bucuresti,Telefon:021 411
26.26
-Agentia de turism:”CAMIRA TURISM”
Str. Crisului 7, Ap.1, Sector 4, Bucuresti;
Telefon:021.316.45.11

AGENTIA DE TURISM “PERFECT

TOUR”
Perfect Tour este o companie cu capital integral privat, avand
ca obiect principal de activitate comercializarea serviciilor
turistice. Infiintata in anul 2004, compania cunoaste o
dezvoltare rapida datorita calitatii serviciilor de calatorie
oferite.
Misiunea noastra este excelenta in calatorii.Prin transparenta,
creativitate, indrazneala si consecventa am ajuns la rezultate
extraordinare. Dar acestea nu sunt suficiente. Dorim in
continuare sa schimbam mentalitati, sa
oferim o noua viziune despre turism in
Romania, o adordare diferita a calatoriilor
ca parte importanta a vietii noastre.
1.Vacante si sejururi in
strainatate:Germania; Franta;Riviera
Maya;Italia;Cuba;Londra;Bulgaria Jamaica.
2.Vacanţe şi sejururi în ţară :
-tururi de oraşe : în Bucureşti şi în oraşele mari

-excursii şi sejururi în Delta Dunării

-program “ Vizitarea mânăstirilor din Bucovina”

-turul României în 5 zile

-sejururi pe litoral

-sejururi şi vacanţe la munte

 -CAPITOLUL III-
CONCEPEREA SI COMERCIALIZAREA
PRODUSELOR TURISTICE

3.1 Program turistic

Durata: 5 zile, 4 nopti

Perioada: 11 august 2022 – 15 august 2022
Intinerariu: Bucuresti – Pitesti – Curtea de Arges –
Bucuresti
Ziua 1- 11 august 2022 Etapa 1:
Bucuresti – Pitesti Servicii asigurate:
Ora: 07:00 – imbarcare din Bucuresti Mic Dejun: -
Obiective turistice: Dejun: La
Butoaie (40 lei/persoana)
Fantana Muzicala
Biserica Domneasca
Biserica Mavrodolu
Muzeul Judetean: “Galeria
Nationala de Arta Nativa”
Pitesti – Curtea de Arges Cina: Caru’ cu
Bere
Cazare: Hotel
Subcarpati****

Ziua 2 – 12 august 2022 Etapa 2: Curtea

de Arges
Obiective turistice: Servicii
asigurate:
Cetatea Poenari Mic Dejun: Caru’
cu Bere
Conacul Golesti Dejun: Caru’ cu
Bere
Lacul Balea Cina: Caru’ cu
Bere
Lacul Capra
Lacul Nucsoara
Lacul Jgheburoasa
Manastirea Curtea de Arges
Mousoleum de la Mateias

Ziua 3 – 13 august 2022 Etapa 3: Curtea de

Arges
Obiective turistice: Servicii asigurate:
Lacul Pecineaga Mic – Dejun: Caru’
cu Bere
Manastirea Namaiesti – Valea Mare – Pravat Dejun:
Caru’ cu Bere
Transfagarasan Cina: Caru’ cu
Bere
Varful Moldoveanu
Valea lui Stan
Fantana mesterului Manole
Manastirea si biserica rupestra Corbii de Piatra
Avenul lui Grind

Ziua 4 – 14 august 2022 Etapa 4: Curtea

de Arges
Obiective turistice: Servicii
asigurate:
Pestera Dambovicioara Mic – Dejun:
Caru’ cu Bere
Varful Negoiu Dejun: Caru’ cu
Bere
Cascada Capra Cina: Caru’ cu
Bere
Lacul Caltun
Manastirea Cotmeana
Biserica catolica Baratia
Barajul Vidraru
Ziua 5 – 15 august 2022 Etapa 5: Curtea
de Arges
Obiective turistice: Mic – Dejun: Caru’
cu Bere
Culoarul Rucar – Bran Dejun: Caru’ cu
Bere
Biserica Domneasca Sfantul Nicolae Cina: Plecare
spre Bucuresti
Necoprola Regala
Ruinele Bisericii San Nicoara
Biserica “Inaltarea Domnului”
Manastirea Roboaia
Valea Valanului
Destinatie: Curtea de Arges
Grup format din 16 persoane
Punct de plecare: Bucuresti
117 km + 37 km = 154 km
Total km: cca. 308 km (9 lei/l motorina)
Cazare: Hotel Subcarpati**** (11.840)
8 camere

ANALIZA DE PRET

Perioada: 11 – 15 august 2022

Durata: 5 zile, 4 nopti
Numar de persoane: 16
Transport: cca. 308 km (9 lei/ km)
Serviciu de cazare: 370 lei/ camera dubla – Hotel
Subcarpati ****
Serviciu de alimentatie: 8 camere
Barem de masa / zi/ persoana: 90 lei
Cheltuieli cu sofer
Alte cheltuieli: 200 lei
Comision: 10%
TVA: 9%
 3.2 Analiza de pret

Nr. Crt Elemente de cheltuieli Elemente Valoare/persoana Valoare totala

de calcul (16 persoane)

1 Servicii de cazare 370 lei cmdbl 740 lei 11.840 lei

(camera dubla) (370:2) x 4

2 Serviciu de alimentatie 90 lei x 4 360 lei 5.760 lei

3 Serviciu de transport cca. 308km 174 lei 2.772 lei

(9lei/km)

4 Cheltuieli cu soferul (200+90) x 4 73 lei 1.160lei

5 Alte cheltuieli 200 lei 200 lei 3.200 lei

6 TOTAL CHELTUIELI 1.547 lei 24.732 lei

DIRECTE

7 Comison 10% 154,7 lei 2.473,2 lei

8 TVA 9% 14 lei 223 lei

9 TOTAL CHELUIRI 169 lei 2.697 lei

INDIRECTE

10 PRET DE VANZARE T.Ch.D+T.Ch.I 1.716 lei 27.429 lei

3.3 Sondaj de opinie

Stimati clienti! In dorinta de a veni in intampinarea

cerintelor si preferintelor dumneavoastra, va rugam sa aveti
amabilitatea de a completa acest chestionar!

O1. Identificarea preferintelor clientilor pentru hotelul X.

O2. Aprecierea calitatii serviciilor hoteliere.
O3. Mijloacele de informare utilizate de client.

1) Ati apelat pana acum la serviciile hotelului nostru?

 DA
  Nu
2) Ati achizitionat serviciile hoteliere direct sau prin
intermediul unei agentii?
 Direct la hotel
 Prin intermediul unei agentii
...............................................
3) Ce mijloc de transport ati utilizat pentru a ajunge la
hotel?
 Masina personala
 Autocar
 Tren
 Mini-autocar
 Avion
....................
4) Care este motivul deplasarii dumneavoastra?
........................................................

5) Cum apreciati serviciile noastre hoteliere?

 Excelent
 F. Bine
 Bine
 Asa si asa
 Satisfacator
 Nesatisfacator
6) Specificati min. trei servicii hoteliere pe care le apreciati
cel mai mult!
1.....................
2.....................
3.....................

7) Enumerati min. doua servicii care necesita imbunatatirea

calitatii!
1................................
2................................
................................

6) Pe viitor veti apela la serviciile noastre?

 Da
 Nu

7) Sugestii pentru imbunatatirea calitatii serviciilor noastre!

............................................................................................
....................

8) Prin ce mijloace de informare ati luat la cunostinta de

produsele/serviciile noastre?
 Radio
 TV
  Afise publicitare
 Informatii de la un prieten
 Alte surse........................
9) Care din mijloacele de informare enumerate mai sus vi se
pare cel mai eficient?
.....................................................

10) Va rugam sa indicati varsta dumneavoastra!

 18-30 ani
 30-40 ani
 40-50 ani
 50-60 ani
 Peste 60 ani

11) Care este ocupatia dumneavoastra?

......................................................

12) Sexul interlocutorului:

 Femeiesc
 Barbatesc

13) Unde domiciliati?

 Bucuresti
  Alt oras................................
 Sat/comuna..........................
 Alta tara...............................

14) Care este venitul lunar obtinut de dumneavoastra?

 1200 lei
 1200-2000 lei
 2000-3000 lei
 3000-4000 lei
 Peste 4000 lei

3.4 BIBLIOGRAFIE - TURISM

BIBLIOGRAFIE - TURISM

Nr. AUTOR TITLU EDITURĂ/

Crt. AN
1 Cucu, V.; România gid – atlas – Editura
Ștefan M. al monumentelor București,
istorice 1974
2 Merce, Emilian Marketing turistic Editura Oscar
Print,
București,
 2002
3 Minciu, Rodica Economia turismului Editura
Uranus,
București,
2000
4 Mihai, Organizarea agenției Editura CD
Ștefania; de turism PRESS,
Capota, Manual clasa a IX-a și București,
Valentina a X-a, Domeniul 2007
Turism și Alimentație Editura CD
PRESS,
București,
2010
5 Neacșu, Economia turismului Editura
Nicolae Uranus,
București,
2005
6 Stănciulescu, Manual – Tehnologia Editura
Gabriela; turismului Niculescu,
Capota, București,
Valentina 2002

7 Stănciulescu, Managementul Editura ASE,

Gabriela Agenției de Turism București,
2000
8 *** Materiale Auxiliare
9 *** Ghid turistic al
României
10 *** ro.wikipedia.org
11 *** www.booking.com
12 *** www.știucum.com
13 *** www.răsfoiesc.com
14 *** www.ad-turism.ro

ANEXA