Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Ştiinţe Reale

Catedra Ştiinţe Fizice şi Inginereşti

Proiect de curs
la disciplina „Mecanisme şi organe de maşini”
Tema: „Proiectarea mecanismului de acţionare a conveierului suspendat”

A elaborat studentul gr. IM31R: Glavatki A.

A verificat asist. univ. Cracan Cornel

Bălţi, 2021
 Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

2
 Universitatea de Stat „Alecu Russo”

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de Ştiinţe fizice şi inginereşti

Sarcină
la proiectul de curs la disciplina „Organe de maşini”

Studentul (a) Glavațki Alexandrina

Grupa IM31R
Tema proiectului: Proiectarea mecanismului de acţionare a conveierului suspendat
Datele iniţiale: sarcina nr. 10, varianta _8___________.
1. Caracterul sarcinii __moderat ______
2. Durabilitatea ____8 ani__
3. Tipul producerii unicat
4. Abateri admisibile ale parametrilor ± 4 %

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

3
 Cuprinsul notei de lucru
1. Introducerea. Destinaţia şi domeniul de utilizare al mecanismului.
2. Alegerea motorului electric şi calculul cinematic a mecanismului de acţionare.
3. Calculul transmisiei prin curea.
4. Alegerea materialului angrenajului şi determinarea tensiunilor admisibile.
5. Calculul angrenajului (lor). Determinarea forţelor în angrenaj. Calculul de
verificare.
6. Calculul prealabil al arborilor.
7. Dimensiunile de bază ale roţilor dinţate (melcate) şi carcasei reductorului.
8. Calculul transmisie deschise.
9. Prima etapă de companare.
10.Controlul durabilităţii rulmenţilor.
11.Etapa a doua de companare.
12.Calculul îmbinărilor prin pană sau caneluri.
13.Calculul precizat al arborilor.
14.Ajustajele principalelor piese ale reductorului.
15.Alegerea tipului şi volumului de ulei.
16.Asamblarea reductorului.

Conducătorul proiectului _______________ _____

Data înmînării sarcinii ____ ____ _________

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

4
 Introducere

Reductorul se numeşte mecanismul ce constă din transmisii (angrenaje) dinţate sau melcate,
compus dintr-un agregat separat şi care serveşte pentru transmiterea momentului de rotaţie de la
arborele motorului la arborele maşinii de lucru. Schema cinematică a mecanismului de acţionare, în
afară de reductor, poate să conţină angrenaje dinţate deschise, transmisii prin curea sau lanţ.
Destinaţia reductorului constă în micşorarea vitezei unghiulare şi, respectiv, marirea
momentului de rotaţie a arborelui condus faţă de cel conducător.
Reductorul constă din corpul (turnat din fontă sau sudat din oţel), în care sînt plasate
elementele transmisiei – roţi dinţate, arbori, rulmenţi etc. În unele cazuri în corpul reductorului pot fi
instalate dispozitive pentru ungere a angrenajului şi rulmenţilor sau dispozitive de răcire.
În proieсtul dat se propune a proiecta mecanismului de acţionare a conveierului suspendat, ce
constă din motor electric, cuplaj elastic, reductor cilindric, transmisie prin roţi conice deschise,
transmisie prin lanţ.

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

5
 1. Alegerea motorului electric şi calculul cinematic
1.1 Alegerea motorului electric
1.1.1 Determinăm puterea necesară a organului de lucru (OL) din cadrul maşinii proiectate Pol, [kW]:

Pol =F t∗ϑ ol
F t−¿ forţa se tracţiune a OL, F t=4,6 KN ;
ϑ ol −¿ viteza liniară a OL, ϑ ol −0,54 m/s
Pol =F t∗ϑ ol =4,6 ∙ 0,54=2,48[kW ]
1.1.2 Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare(MA), ηma :

ηma =ηc ∙ ηcil ∙ ηrul ∙ ηtd ,

3

unde, ηtd randamentul transmisiei deschise, ηtd =0,93 ;

ηcil - randamentul angrenajului reductorului (redactor cu roţi dinţate cilindrice), acceptăm
ηcil =0,97 ;
ηrul −¿ randamentul unei perechi de rulmenţi, acceptăm ηrul =0,99 ;
ηc −randamentul cuplajului , acceptăm ηc =0,98. [*, tab. 2.1, pag.12]
ηma =0,98 ∙0,97 ∙ ( 0,99 )3 ∙0,93=0,86

1.1.3 Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric (ME) Pnec

me , [kW ] :

nec P ol 2,48
Pme = = =2,88[ kW ]
ηma 0,86
1.1.4 Detrminăm puterea nominală a ME-Pnom , [kW].
În conformitate cu recomandările [*, pag.13] şi în corespundere cu [*, tab. S3, anexa 2],
acceptăm în continuare Pnom = 3,0 [kW] .
1.1.5 Alegem prealabil tipul motorului electric.
Deoarece pentru Pnom = 3,0 [kW] îi corespunde mai multe tipuri de ME cu număr diferit de
turaţii, în conformitate cu recomandările [*, pag.13] şi în corespundere cu [*, tab. S3, anexa 2],
alegem următoarele două motoare elenctrice:

Caracteristica tehnică
Varianta Modelul Puterea nominală Turaţia asincronă Turaţia nominală
Pnom [KW ] n me [min¿¿−1]¿ n nom[min¿¿−1]¿
1 4AM100S4Y3 1500 1435
3,0
2 4AM112MA6Y3 1000 955

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

6
 1.2. Determinarea şi distribuirea raportul total de transmitere al MA.
Determinăm turaţia arborelui organului de lucru. n ol ,[min−1]
60 ∙ 103 ∙ ϑ ol
n ol =
p∙ z
p−¿ Pasul lantului de tractiune p=50

z−¿ num[rul de diní ai roţii de lanţ conducătoare; z=9 [mm]

3
60 ∙ 10 ∙ ϑ ol 60 ∙10 3 ∙ 0,54
n ol = = =72 [min−1 ]
p∙ z 50 ∙ 9
1.2.2 Determinăm rapoartele de transmitere ale MA pentru ambele variante de ME, i ma ş ii ma 1 2

nnom 1435
i ma = 1
= =19,9
1
nol 72
nnom 955
i ma = 2
= =13,21.2.3 Determinăm rapoartele de transmitere ale treptelor MA;
2
nol 72
i ma=i red ∙i td ,
i red ,i td - rapoartele de transmitere ale reductorului şi, respectiv, ale transmisiei prin curea. În
conformitate cu recomandările [*, pag.14] şi în corespundere cu [*, tab. 2.2, pag.15] acceptăm
i red = 4,0.
Din rela ţ iade maisus determinăm valorile i td 1 şi i td2 pentru cele două variante propuse:
i ma 19,9
i td = 1
= =4,97
1
i rc 4
i ma 13,2
i td = 2
= =3,3
2
i rc 4
Astfel, alegem motorul electric
Caracteristica tehnică
Puterea Turaţia
Varianta Modelul Turaţia nominală
nominală asincronă
n nom [min¿¿−1]¿
Pnom [ KW ] n me [min¿¿−1]¿
1 4AM112MA6Y3 3,0 1000 955

Transmisia prin lanţ i td −3,3 ;

Reductor cilindric i red −4,0;
Mecanismul de acţionare i ma−13,2

1.3 Determinarea parametrilor cinematici şi de forţă ai arborilor MA

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

7
 În corespundere cu schema cinematică a MA [sarcina de proiectare pentru calculul cinematic vom avea
următoarea schemă de calcul:
Motorul electric→Cuplaj→Reductor→Transmisie deschisă→Organ de lucru

Calculăm puterea
nec
Pme =Pme =3,0>2,88 [KW ]
P1=Pme ∙ ηcup .el ∙ ηrul =3,0∙ 0,98 ∙ 0,99=2,91[ KW ]
P2=P1 ∙η rc ∙ ηrul =2,91 ∙0,98 ∙ 0,99=2,82[ KW ]
Pol =P2 ∙ ηtr .con . ∙ ηrul =2,82∙ 0,93 ∙ 0,99=2,6 [KW ]
Calculăm turaţiile
n nom=955[min−1 ]
−1
n1 =nnom=955=[min ]
n 1 955
n2 = = =238,75 [min−1 ]
i rc 4
n2 238,75 −1
n ol = = =72,35[min ]
i tr . con 3,3
Calculăm viteza unghiulară
π nnom 3,14 ∙955
ω nom= = =99,9[ s−1 ]
30 30
π n1 3,14 ∙ 955
ω 1= = =99,9[ s−1 ]
30 30
π n2 3,14 ∙ 238,75 −1
ω 2= = =24,9[ s ]
30 30
π n ol 3,14 ∙ 72,35 −1
ω ol = = =7,6[s ]
30 30
Calculăm momentele de torsiune
nec 3 3
Pme ∙10 3,0 ∙10
T nom= = =30 [Nm ]
ωnom 99,9
3
P1 ∙10 2,91 ∙103
T 1= = =29,1 [Nm]
ω1 99,9
3
P 2 ∙ 10 2,82 ∙10 3
T 2= = =113,25 [Nm]
ω2 24,9
3
P ∙ 10 2,6 ∙ 103
T ol = ol = =342,1[ Nm]
ωol 7,6

2. CALCULUL DE PROIECT AL ANGRENAJULUI REDUCTORULUI

2.1 Alegerea materialului angrenajului şi tereminarea tensiunilor admisibile
2.1.1 Alegerea materialului roţilor dinţate, a durităţii şi tratamentului termic.

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

8
 Alegerea materialului, tratamentului termicşi a durităţii perechii de roţi care angrenează poate fi
efectuată conform recomandărilor din [*, tab. 3.2, pag.18], iar proprietăţile mecanice ale
materialului ales – [*, tab. 3.3, pag.19].
 Conform acestor recomandări alegem marca oţelului pentru fabricarea pinionului şi a
roţii dinţate – oţel 40X, duritatea - ≤ 350 HB1.
Diferenţa durităţilor medii HB1med – HB2med = 20…50.
 Proprietăţile mecanice ale oţelului 40X vor fi:
 duritatea: 269…302 HB1;
 tratamentul termic: călire;
 dimensiunile limită ale semifabricatului: Dlim≤ 125 [ mm ];
Determinăm duritatea medie a dinţilor pinionului şi roţii dinţate:
 pinion - HB1med = (HBmin + HBmax)/2 = (269 + 302)/2 = 285,5;
 roată - HB2med = 285,5 – (20...50) ≈ 250,0.
2.1.2 Determin[m tensiunile admisibile de contact pentru pinion [ σ ] H 1 şi roată [ σ ] H 2 , [N/mm2] conform
[*, tab. 3.2, pag.18]:
 pinion - [ σ ] H 1 = 1,8HB1med + 67 = 1,8∙ 285,5 + 67 = 580,9 [N/mm2];
 roată - [ σ ] H 2 = 1,8HB2med + 67 = 1,8 ∙ 250,0 + 67 = 517 [N/mm2].
2.1.3 Determinăm tensiunile admisibile de încovoiere pentru pinion [ σ ] F 1 şi roată [ σ ] F 2 , [N/mm2]
conform [*, tab. 3.2, pag.18]:
 pinion - [ σ ] F 1 = 1,03HB1med = 1,03 ∙ 285,5 = 293,91 [N/mm2];
 roată - [ σ ] F 2 = 1,03HB2med = 1,03 ∙ 250,0 = 257,5 [N/mm2].
Deoarece tensiunea este reversibilă, [ σ ] F se micşorează cu 25% [*, pag.19]:
 pinion - [ σ ] F 1 = 0,75 ∙ 293,91 = 220,43 [N/mm2];
 roată - [ σ ] F 2 = 0,75 ∙ 257,5 = 193,13 [N/mm2].
2.1.4 Prezentăm un răspuns tabelar pentru acest calcul:
Tabelul 2.1 – Caracteristicile mecanice ale materialului transmisiei.

Elementul Marca Dlim, Tratament HB1med [σ ] [ σ ]F

transmisiei oţelului [mm] termic HB2med [N/mm2]

1.Pinion 285,5 580,9 220,43

2.Roată 40X ≤ 125 călire 250 517,0 193,13
dinţată

2. 2 Dimensionarea angrenajului cu roţi dinţate cilindrice

2. 2 .1 Determinăm distanţa dintre axe aw, [mm]:
Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

9
 √
3
3 T 2 ∙ 10
a w ≥ K a ( i r ed + 1 ) 2 2
∙ K Hβ
ψ a ∙ i r ed ∙[σ ] H
Ka – coeficientul distanţei dintre axe Ka = 43,0;
ψ a - coeficientul lăţimii coroanei danturateψ a = 0,32;
K Hβ- coeficientul neuniformităţii distribuirii sarcinii pe lungimea dintelui K Hβ = 1,0; [*, pag.22]
ired – raportul de transmitere al reductorului, ired = 5,0 [vezi p.1.2.3, pag.5]
T2 – momentul de torsiune, care acţionează asupra arborelui condus al reductorului,
T2= 113,25 [ Nm ]; [tab. 1.2, pag.6]
[σ ]H2 – tensiunea admisibilă de contact a materialului roţii dinţate, [σ ]H2 = 517,0 [N/mm2 ]. [tab.
2.1, pag.7]

√ √
3
3 T 2 ∙ 10 3
113,25 ∙ 10 ∙ 1
a w =K a ( i r ed +1 ) 2 2
∙ K Hβ =43 ∙ ( 4,0+1 ) 3 2 2
=93,69 [ mm ]
ψ a ∙ i r ed ∙[σ ]H 0,32 ∙ 4 ∙ 517
Conform şirului de numere normale [*, tab.S1, anexa 2], acceptăm a w = 100
2. 2 .2 Determinăm modulul de angrenare m, [mm]
3
2 K m T 2 ∙ 10
m≥
d 2 ∙ b2 ∙ [ σ ] F 2
unde Km este coeficientul de modul, acceptăm Km= 5,8 [*, pag.22]
d2,[mm]- diametrul de divizare al roţii:
2 aw i red 2 ∙100 ∙ 4
d 2= = =160 [ mm ] .
i red + 1 4 +1
b2[mm]-lăţimea coroanei dandurate a roţii, care se determină din relaţia:
b 2=ψ a aw =0,32∙ 100=32[mm] .
Conform şirului de numere nomale [*, tab.S1, anexa 2], acceptăm b2 = 32,0 [mm].
[ σ F 2 ] – tensiunea admisibilă de incovoiere a roţii dinţate,
[ σ F 2 ] =193,13 [ N /mm 2 ] . [vezi tab.2.1, pag.7]

2∙ 5,8 ∙113,25 ∙ 103

m≥ =1,3
160 ∙32 ∙193,13
Acceptăm modulul m= 1,5 [mm] . [*, tab.4.1 , pag.23]
2. 2 .3 Determinăm unghiul de înclinare ai dinţilor β min :
β min =arcsin ( 3,5 m/b 2) =arcsin ( 3,5 ∙ 1,5/32 )=9,45° .
2. 2 .4 Determinăm numărul sumar de dinţi ai pinionului şi roţii dinţate, Z Σ:
z Σ =z 1+ z 2=( 2 aw cos β min ) / m=( 2∙ 100 ∙cos 9,45° ) / ¿1,5 = 131,52 dinţi.
Acceptăm z Σ =132 dinţ i.
2. 2 .5 Precizăm valoarea reală a unghiului de înclinare a dinţilor:
Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

10
 z Σ ∙m 132 ∙1,5
β=arccos =arccos =8,1° .
2 aw 2 ∙ 100
2. 2 .6 Determinăm numărul de dinţi ai pinionului, z 1:
zΣ 132
z 1= = =26,4
( 1+ired ) ( 1+ 4 )
Acceptăm z 1=26 din ţ i
2. 2 .7 Determinăm numărul de dinţi ai roţii dinţate z 2:
z 2=z Σ −z 1=132−26=106
Acceptăm z 2=106 din ţ i
2. 2 .8 Determinăm raportul de transmitere real i real şi verificăm abaterea ∆ i faţă de raportul de
transmitere ales iniţial i red :

z 2 106 |i real −ired| |4,076−4,0|

i real = = =4,076 ;∆ i= ∙ 100 % ≤ 3 % ;⇔ ∆ i= ∙100 % ≈1,9
z 1 26 i red 4,0
2. 2 .9 Determinăm valoarea reală a distanţei dintre axe a w,[mm]:
( z 1+ z 2 ) m ( 26+ 106 ) ∙ 1,5
a w= = =100[mm].
( 2 cos β ) ( 2 ∙ cos 8,1° )
2.2.10 Determinarea parametrilor geometrici de bază ai transmisiei.
Tabelul 2.2 – Parametrii geometrici de bază ai angrenajului cilindric [mm].

PARAMETRU Pinion Roată

d 1=m z 1 /cos β ¿ 1,5 ∙26 /cos 8,1°=39,4 m z 2 1,5∙ 106
divizare d 2= = =160,6
cos β cos 8,1°
Diametrul

exterior d a 1=d 1+2 m=39,4 +2∙ 1,5=42,4 d a 2=d 2+2 m=160,6+ 2∙ 1,5=163,6

interior d f 1=d 1−2,4 m=39,4−2,4 ∙1,5=35,8 d f 2=d 2−2,4 m=160,6−2,4 ∙1,5=157

Lăţimea coroanei b 1=b2 + ( 2 … 4 ) mm=¿
b 2=32,0
danturate 32,0 + 4 = 36

2. 3 Calculul forţelor în angrenaj

Forţa tangenţială:
pinion - F t 1=F t 2;

3
2∙ T 2 ∙ 10 2 ∙ 113,25∙ 103
F t 2= = =1410,3 [ N ] .
d2 160,6

Forţa radială:
Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

11
  pinion - F r 1=F r 2 ;
tg α tg20 °
F r 2=F t 2 =1410,3 =512,8 [ N ] .
cos β cos 8,1
°

For ţ a axial ă
 pinion - F a 1=F a2 ;
F a 2=Ft 2 tg β=1410,3∙ tg 8,1 =200,7 [ N ] .
°

2.4 Calculul de verificare a angrenajului

2.4.1 Verificăm distanţa dintre axe a w,[mm]:
( d 1+ d 2 ) ( 39,4 +160,6 )
a w= = =100 [ mm ] .
2 2
2.4.2 Verificăm tensiunea de contact [ σ ] H 2 , [ N /mm2 ]

σ H =K 2
√ F t ( i red +1 )
2

d 2 ∙ b2
K H ∙ K H ∙ K H ≤ [σ ]H
α β v 2

K – coieficient complex, acceptăm K=376 ; [*,pag. 27]

F t −¿ forţa tangenţială din angrenaj;
2

K H −¿ coieficientul distribuirii sarcinii între dinţi.Determinăm prealabil viteza periferică a

α

roţii dinţate ϑ , [ m/s ]:

w2 ∙ d 2 24,9∙ 160,6
ϑ2= 3
= =2,0 [ m/s ] .
2 ∙10 2000
Stabilim treapta a 9-a de precizie pentru angrenajul proiectat [*, tab. 4.4, pag.28] şi acceptăm
K Hα =1,12 [*, fig.4.2, pag.29]
K H −¿ coieficientul sarcinii dinamice; K H =1,03 ;
v v

[*, tab. 4.4, pag. 28]

Mărimile F2, [Nm]; [σ ]H, [N/mm2]; K Hβ ;d 2 , [mm]; b 2 , [mm]; i red −¿ [p.2.2.1., pag.8]; w 2 , [s-1]-
viteza unghiulară a arborelui condul [tab.1.2, pag.6].

σ H =376
2
√ 1410,3∙ ( 4 +1 )
160,6 ∙ 32
1,12∙ 1 ∙1,03=473
N
mm
2
.
[ ]
Aşa cu σ H 2 < [ σ H 2 ] , iar această subsarcină nu depăşeşte 10%, putem trece la următoarea etapă a
calcului de verificare.

2.4.3 Verificăm tensiunile de încovoiere a dinţilor σ F , [N/mm2]:

Ft
σ F =Y F ∙ Y β ∙ 2
∙ K F ∙ K F ∙ K F ≤ [ σ ]F
2 2
b2 ∙m α β v 2

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

12
 YF
σ F =σ F ∙ 1
≤ [ σ ]F
1 2
YF 2
1

m, [mm] este modulul angrenării; b2, [mm]- lăţimea coroanei dinţate a roţii;
Ft, [N]- forţa tangeţială din angrenaj;
K F −¿ coieficientul distribuirii sarcinii între dinţi, acceptăm K F =1,0; [*, tab.4.6, pag. 30]
α α

K F – coieficientul distribuirii neuniforme a sarcinii pe lungimea dintelui, acceptăm K F =¿ 1,0

β β

[*, pag.29]
K F −¿coieficientul sarcinii dinamice, acceptăm K F =1,07 ; [*, tab. 4.4, pag. 28]
v v

Y F ,Y F −¿coieficienţii de formă ai dinţilor pinionului şi roţii dinţate, care se determină în

1 2

dependenţă de numărului de dinţi echivalenţi zv1 şi zv2:

z1 26 z2 106
z v 1= 3
= 3 °
=26,9; z v2= 2
= 2 ° =108,4
cos β cos 8,1 cos β cos 8,1
Deci, acceptăm Y F 1=3,88 şi Y F 2=3,60 ;
Y β−¿ coieficientul ce ţine cont de înclinarea dinţilor,

β° 8,1°
Y β=1− =1− =0,94 ;
140° 140°
¿ [σ ] F 2 - tensiunile admisibile de încovoiere ale pinionului şi roţii dinţate, [N/mm2].
[tab. 2.1, pag.7]
1410,3 N
σ F =3,60 ∙0,94 ∙ ∙1,0 ∙ 1,0 ∙1,07=106,4 [ ]
2
32 ∙1,5 mm
2

3,88 N
σ F =106,4 ∙ =114,7 [ ]
1
3,60 mm
2

3. Calculul angrenajului conic al reductorului

3.1 Alegerea materialului
Deoarece în sarcina proiectului de curs nu ne sunt indicate dimensiunile de gabarit,
alegem material cu caracteristicile mecanice medii, [1] tab 3.2 pag. 18
3.1.1 Pentru pinion şi roată alegem oţel 45 cu duritatea ≤350 HB,
Diferenţa durităţilor medii HB 1−HB 2=20 … 50
Proprietăţile mecanice ale oţelului 45 vor fi:
Duritatea …………………………. 235 … 262
Tratamentul termic…………………îmbunătăţire
Dimensiunile limită a semifabricatului ≤ 125[mm]
3.1.2 Determinăm duritatea medie a dinţilor roţii şi a pinionului:

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

13
 ( HB min + HB max ) 235+ 262
HB med 1= = =248,5
2 2
HB med2=248−(20 …50)=220
3.1.3 Determinăm tensiunile admisibile de contact pentru pinion şi roată
[ σ ] H 1 =1,8 HB med 1+ 67=1,8∗248,5+67=514,3
[ σ ] H 2 =1,8 HB med 2+ 67=1,8∗220+67=463
3.1.4 Determinăm tensiunile admisibile de încovoiere pentru pinion şi roată:
[ σ ] F 1=1,03 HB med 1 +67=1,03∗248,5+ 67=322,955
[ σ ] F 2=1,03 HB med2 +67=1,03∗220+ 67=293,6
Deoarece transmisia poate fi reversibile, micşorăm cu 25%.
[ σ ] F 1=322,955∗0,75=242,22
[ σ ] F 2=293,6∗0,75=220,2
3.2 Dimensionarea angrenajului cu roţi dinţate conice
3.2.1 determinăm diametrul de divizare exterior:

d e 2 ≥ 165

i td −¿ raportul de transmitere a reductorului i red =3,3

√
3 i td ∙ T 2 ∙ 103
2
ϑ H ∙ [ σ ]H 2
∙ K Hβ

T 2−¿ momentul de rotaţie pe arborele condusd T 2=113,25 N ∙ m

ϑ H −¿ coieficient de formă a dinţilor ∂ H =1
K Hβ−¿ coieficientul neuniformităţii distribuirii sarcinii K Hβ=1,0

√ √
3 3
3 i td ∙ T 2 ∙ 10 3 3,3 ∙113,25 ∙10
d e 2 ≥ 165 2
∙ K Hβ =165 2
∙1=198,6 mm
ϑ H ∙ [ σ ]H 2 1,0∗463

Conform şirului de numere din GosT 12289-76 [2], pag. 49, admitem 200 mm.
3.2.2 Determinăm unghiurile conurilor de divizare, a pinionului δ 1şi pentru roată δ 2
δ 2=arctg i red =arctg 3,3=73,14 °
δ 1=90 °−δ 2=90−73,14 °=16,86°
3.2.3 Determinăm lungimea exterioară a generatoarei conului de divizare Re
de 2 200
Re = = =104,5 mm
2 sin δ 2 2sin 73,14
3.2.4 determinăm lăţimea coroanei dinţate a roţii şi a pinionului:
b=0,285 Re =0,285∙ 104,5=29,8 mm
Conform şirului de numere normale [tab. S1, anexa2], admitem b=30 mm.
3.2.5 Determinăm modulul de angrenare exterior

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

14
 3
14 ∙T 2 ∙ 10
me ≥ K Fβ
ϑ F ∙ d e 2 ∙ b ∙ [ σ ]F 2
ϑ F −¿ coieficientul formei dintelui ∂ F =0,85
K Fβ−¿ coieficientul distribuirii neuniforme a sarcinii K Fβ=1,0

14 ∙T 2 ∙ 103 14 ∙ 113,25 ∙103

me ≥ K Fβ = =1,4 mm
ϑ F ∙ de 2 ∙ b ∙ [ σ ]F2 0,85 ∙ 200∙ 30 ∙ 220,2
Acceptăm me =2,0
3.2.6 Determinăm numărul de dinţi ai roţii şi a pinionulu z 1 şi z 2
d e2 200
z 2= = =100
me 2
z 2 100
z 1= = =30,3 30
itd 3,3
Acceptăm z 2=100 ; z 1=30
3.2.7 Determinăm raportul de transmisie ireal
z 2 100
i real = = =3,33
z 1 30

|i real −itd| 3,33−3,3

∆ i= ∗100 %= ∗100 %=1 %
i td 3,3
3.2.7 Determinăm valorile reale ale unghiurilor conurilor de divizare a pinionului δ 1 şi a roţii δ 2
.
δ 2=arctan i real =arctg 3,33=73 ° , 28 '
δ 1=90 °−δ 2=90−73,28=16 °, 72 '
3.2.8 Calculăm parametrii de bază ai angrenajului
Pinion
d e 1=me∗z 1=2,0∗30=60 mm
d ae 1=d e 1+2 me cos δ 1=60+ 2∗2,0∗cos 16 ° ,72 '=63,8 mm
d fe 1=d e 1−2,4 me cos δ 1=60−2,4∗2,0∗cos 16 ° ,72 '=55,4 mm
Roată
d e 2=me∗z 2=2,0∗100=200 mm
d ae 2=d e 2+2 me cos δ 2=200+2∗2,0∗cos 73 ° ,28 ' =201,15 mm
d fe 2=d e 2−2,4 me cos δ 2=200−2,4∗2,0∗cos 73 ° ,28 '=198,6 mm
Determinăm diametrul cercului de divizare median al pinionului d1 şi a roţii d2.
d 1=0,857∗d e1=0,857∗60=51,42 mm
d 2=0,857∗d e2=0,857∗200=171,4 mm

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

15
 3.3 Calculăm forţele în angrenajul conic
Forţa tangenţială
΄ ΄
F t =F t
1 2

2 ∙T 2 ∙ 103 2∗113,25∗103
F t ΄= = =1542 N∗m
2
0,857 ∙ d 2 0,857∗171,4
Forţa radială
F r ΄=0,36 F t ΄∗cos δ 1=0,36∗1542∗cos 16,72=531,6 N
1 2

F r ΄=F a ΄
2 1

Forţa axială
F a ΄=0,36 F t ΄∗sin δ 1 =0,36∗1542∗sin 16,72=159,7 N
1 2

F a ΄=F r ΄
2 1

4. Calculul prealabil al arborilor

Calculul îl vom efectua la torsiune după tensiunile admisibile scăzute.

Arborele conducător.

Diametrul capătului liber pentru tensiunea admisibilă [ τ k ] = 20 MPa:

da ≥ 1
√
3

π ∙[τ k ]√
16 ∙ T 1 3 16 ∙ 29,1∙ 103
=
3,14 ∙ 15
=21,46[mm]

Adoptăm d a =22[mm]
1

Adoptăm diametrul arborelui sub rulmenţi d r =25[mm] 1

Arborele îl confecţionăm împreună cu pinionul.

Arborele condus.
Diametrul capătului liber:

da ≥ 2
√
3

√
16 ∙ T 2 3 16 ∙ 113,25∙ 103
π ∙[τ k ]
=
3,14 ∙ 20
=30,7[mm]

Adoptăm d a =32[mm]. Diametrele sub rulmenţi d r =35[mm]. Diametrul arborelui sub roata
2 1

dinţată d roat =40 [mm ].

2

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

16
 5. Dimensiunile constructive ale pinionului şi roţii dinţate

1) Pinionul îl confecţionăm împreună cu arborele. Dimensiunile lui constructive:

d 1=39,45 [ mm ] ; d a =42,4 [ mm ] ; d f =35,8 [ mm ] ; b1=36 [mm]
1 1

2) Roata dinţată are următoarele dimensiuni constructive:

d 2=160,6 [ mm ] ; d a =163,6 [ mm ] ; d f =157 [ mm ] ; b 2=32[mm]
2 2

Diametrul butucului roţii dinţate:

d but =1,6 ∙ d roat =1,6 ∙ 40=64 [mm]
2 2

Lungimea butucului roţii dinţate:

l but =( 1,2 ÷1,5 ) ∙ d roat =( 1,2÷ 1,5 ) ∙ 40=48÷ 60 [mm ]
2 2

Adoptăm l but =58 [mm ]

2

Grosimea discului:
C=0,3 ∙ b2=0,3 ∙ 36=11 [mm ].
Grosimea obadei:
δ о=( 2,5 ÷ 4 ) m n=( 2,5 ÷ 4 ) ∙ 2,5=6,25 ÷ 10[ mm]
Adoptăm: δ о=8[mm]
6. Dimensiunile constructive ale carcasei reductorului

1) Grosimea pereţilor carcasei şi capacului:

δ=0,025 ∙ aw +1=0,025∙ 100+1=3,75[mm]

adoptăm δ =8 mm.
δ =0,025 ∙ aw +1=0,02∙ 100+1=3,2 [mm]

adoptăm δ =8 mm.
1

2) Grosimea flanşei carcasei şi capacului:

b=b1 =1,5∙ δ =1,5 ∙ 8=12[mm]
Grosimea brîului de jos al carcasei:
p=2, 35 ∙ δ=2,35∙ 8=19,2[mm]

adoptăm p 2 = 20 mm.
3) Diametrele buloanelor:

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

17
  de fundament:
d 1=( 0,03 ÷ 0,036 ) ∙ aw +12= ( 0,03÷ 0,036 ) ∙ 100+12=15,3 ÷ 15,96[mm]
adoptăm buloane cu filet metric М16.

 lîngă rulmenţi:
d 2=( 0,7÷ 0,75 ) ∙ d 1=( 0,7 ÷ 0,75 ) ∙16=11,2÷ 12[mm]
adoptăm buloane cu filet metric М12.
 care asamblează carcasa cu capacul:
d 3= ( 0,5÷ 0,6 ) ∙ d 1=( 0,5 ÷ 0,6 ) ∙16=8 ÷ 9,6[ мм ]
adoptăm buloane cu filet metric М10.

4) Diametrul ştifturilor de centrare:

d =d =10 mm
şt 3

7. Prima etapa de companare a reductorului

Companarea, de obicei, se efectuează în două etape. Prima etapa serveşte pentru determinarea
aproximativă a poziţiei roţilor angrenajului faţă de reazeme pentru calculul reacţiilor şi controlul
durabilităţii rulmenţilor.
Desenul de companare îl efectuăm într-o singură proecţii în scara 1:1 cu linii subţiri – secţiunea
după axele arborilor cu capacul scos al reductorului.
Aproximativ în mijlocul foii desenăm prima axa; a doua axa paralelă la prima o desenăm la
distanţa a w =100 mm de la prima.
Desenăm convenţional pinionul şi roata dinţată în formă de dreptunghiuri; pinionul este
confecţionat împreună cu arborele; lungimea butucului roţii dinţate este mai mare decît lăţimea
coroanei.
Reprezentăm peretele interior al carcasei reductorului:
1) adoptăm distanţa dintre reazemul butucului roţii dinţate şi peretele interior al carcasei A1
=1,2∙ δ = 1,2·8 = 9,6 ≈ 10 mm;
2) adoptăm distanţa dintre vîrfurile dinţilor roţii dinţate şi peretele interior A=δ= =8 mm;
3) adoptăm distanţa dintre inelul exterior al rulmentului arborelui conducător şi peretele
interior A = δ = 8 mm;
Adoptăm prealabil rulmenţi radiali cu bile de serie medie luînd în considereţie caracterul
sarcinii – lovituri puternice:

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

18
  Tipul d D B C C0
rulmentului mm kN kN
305 25 62 17 22,5 16,2
307 35 80 21 35 27,4
 l 1=l 2=48 [ mm ]
l 3=65 [ mm ]

8.     Controlul durabilităţii rulmenţilor

Arborele conducător:
Din calcuele anterioare avem: Ft, = 1493,9 N, Fr, = 548,8 N; din prima etapă de companare
avem lungimea dintre reazeme l = 48 mm.
Calculăm reacţiile în reazeme din planul xoz:
F t 1410,3
R x =Rx = = =705,15 N
1 2
2 2
Calculăm reacţiile în reazeme din planul уoz:

Ry = 1 (1
2 ∙l 1 ) (
Fr ∙ l 1+ F a
d1
2
=
1
2∙ 48 )
512,8 ∙ 48+200,7 ∙
39,4
2
=297,58 N

R =
y2
1
2 ∙l ( F ∙ l −F
1
r
d
2 )= 1
1
2 ∙ 48 (a
1
512,8∙ 48−200,7 ∙
2 )
39,4
=215,2 N

Efectuăm controlul:
R y + R y −F r =0
1 2

297,58+215,2−512,8=0
Calculăm momentele:
l1 0,048
M x =R x =705,15∙ =16,9 N ∙ m
1
2 2
΄ l1 0,048
M y =R y =215,2 ∙ =5,6 N ∙ m
2 2
2
΄΄ l1 0,048
M y =R y =297,58∙ =7,14 , N ∙ m
2 1
2

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

19
 Reacţiile sumare
Rr =R A =√ R 2x + R2y =√ 705,152 +297,582=765,4 N
1 1 1

Rr =RB =√ R x + R y = √ 705,15 +215,2 =737,2 N

2 2 2 2
2 2 2

Calculul rulmentilor:
Рэ =( X ∙ V ∙ R r +Y ∙ Ra ) ∙ K б ∙ K т
Ra =R a =F a=200,7 [ N ]
1 2

e−¿ 0,19
Deoarece, se va rotii inelul interior al rulmentului, V – 1,0
Ra 200,7 Ra 200,7
1
=e=¿ =0,26 =e=¿ 2
=0,27
V ∙ Rr 1
1 ∙765,4 V ∙ Rr 1 ∙737,2 2

Calculăm sarcina dinamică:

Рэ 1=X ∙ V ∙ Rr ∙ K б ∙ K т
1

Рэ 2=( X ∙ V ∙ R r + Y ∙ Ra ) ∙ K б ∙ K т
2 2

unde,
X – 0,56 coieficientul sarcinii radiale, tab.7.1, pag. 82 [1]
Y –2,30 coieficientul sarcinii axiale, tab.7.2, pag. 82 [1]
K s −1,2 coieficient de siguranţă, [2], pag. 82
K т −1,0 coieicient de temperatură, [1], pag. 82
Рэ 1=X ∙ V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t =0,56 ∙ 2,30∙ 765,4 ∙ 1,2∙ 1,0=1183 [N ]
1

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

20
 Рэ 2=( X ∙ V ∙ R r + Y ∙ Ra ) ∙ K s ∙ K т =( 0,56 ∙1,0 ∙ 765,4+2,30 ∙ 200,7 ) ∙1,2 ∙1,0=1068[ N ]
2 2

Calculăm durabilitatea rulmentilor în mil.rot.

( ) ( ) =6880 mil .rot

3 3 3
С 22,5 ∙10
L= =
Pэ 1183

Calculăm durabilitatea în ore, h

L∙ 106 6880 ∙106
L h= = =120000 h
60 ∙ n 60 ∙ 955
Lh =L⋅365⋅24⋅K z⋅K h=8⋅365⋅24⋅0,7⋅0 , 66=32376 h
Calculăm reacţiile în reazeme în planul xоz
1 1
Rx = ( Ft ∙ l 2 )−( F ΄t ∙ l 3) = ( 1410,3 ∙ 48 )−( 1542 ∙65 )=−338,9 N
3
2 ∙ l2 2∙ 48
1 ΄ 1
Rx = 4
2∙ l 2
( F t ∙ l 2 ) + F t ( 2l 2 +l 3 )=
2 ∙ 48
( 1410,3 ∙ 48 ) +1542 (2 ∙ 48+65 )=3291,2 N

Controlăm :
R x + R x −( Ft + F΄t )=−338,9+ 3291,2−( 1410,3+1542 )=0
3 4

Reacţiile în reazeme în planul: уоz

Ry =
3
1
2 ∙l 2 ( d2
F r ∙ l 2 − + ( F r ∙ l 3) =
2
΄ 1
2 ∙ 48 )
512,8 ∙ 48−
160,6
2 (
+ ( 159,7 ∙65 ) =363,7 N )
Ry =4
1
2 ∙ l2( d2 ΄
−F r ∙l 2− + F r ( 2 l 2+ l3 ) =¿
2
1
2 ∙ 48 )
−512,8 ∙ 48−
160,6
2 (
+159,7 ( 2∙ 48+ 65 ) =10,6 N )
Controlăm:
΄
R y + F r−( Fr + R y ) =363,7+159,7− (512,8+ 10,6 )=0
3 4

Calculăm momentele:
M x =R x l 2=−338,9∙ 48=−16,2 N ∙ m
1 3

M x =F ΄t l 3=1542 ∙65=100,2 N ∙ m
2

΄
M y =R y l 2=363,7 ∙ 48=17,4 N ∙ m
3

΄΄ ΄
M y =F r l 3=159,7 ∙ 65=10,4 N ∙ m
΄
M y =F t l 3=1542∙ 65=100,2 N ∙ m

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

21
 Calculăm reacţiile sumare
Rr =RC = √ R x + R y =√ (−338,9 ) +363,7 =492,3 N
2 2 2 2
3 3 3

Rr =R B=√ R + R y = √3291,2 +10 =3291,2 N

2 2 2 2
4 x4 4

Рэ =( X ∙V ∙ R r +Y ∙ R a ) ∙ K s ∙ K т4 4

e=0,19
Ra =F a =200,7[ N ]
4 2

V – 1,0
Calculăm sarcina dinamică
Рэ 3=X ∙ V ∙ Rr ∙ K s ∙ K т 3

Рэ 4 =( X ∙ V ∙ Rr + Y ∙ Ra ) ∙ K s ∙ K т
4 4

unde,
X – 0,56 coieficientul sarcinii radiale, tab.7.1, pag. 82 [2]
Y –2,30 coieficientul sarcinii axiale tab.7.3, pag. 82 [1]
K s −1,2 [1], pag. 82
K т −1,0 [1], pag. 82
Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

22
 Рэ 3=X ∙ V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t =0,56 ∙ 2,30 ∙ 492,3∙ 1,2 ∙1,0=761[N ]
3

Рэ 4 =( X ∙ V ∙ Rr + Y ∙ Ra ) ∙ K s ∙ K т=( 0,56 ∙ 1,0∙ 3291,2+2,30 ∙200,7 ) ∙ 1,2∙ 1,0=2765[N ]

4 4

Calculăm durabilitatea rulmentilor în mil.rot.

( ) ( )
3 3 3
С 35 ∙10
L= = =2061 mil. rot
Pэ 2,765 ∙10
3

Calculăm durabilitatea rulmentilor în ore.

L∙ 106 2061 ∙ 106
Lh = = =143000 h
60 ∙ n 60 ∙238,75

9. Etapa a doua de companare a reductorului

Utilizăm desenele primei etape de companare. Etapa a doua are ca scop de a oforma
constructiv piesele principale ale reductorului – arborele conducător, arborele condus, roata
dinţată, corpul, capacul, rulmenţii ş.a. şi a pregăti datele pentru calculul îmbinărilor prin pană
(sau caneluri) şi calculul precizat al arborilor.
Ungerea angrenajului şi rulmenţilor este separată.
Comprimarea arborelor se face cu ajutorul garniturilor de etanşare din cauciuc. În partea
de sus a capacului carcasei instalăm fereastră de deservire cu răsuflătorul.
Construim pereţi corpului şi capacului reductorului. Desenăm brîul de sus şi de jos al
carcasei. Construim cîrlige pentru ridicarea reductorului.
Desenăm penele prismatice cu capetele rotunjite (anexa 2, tab.S.9.[1]) după GOST
23360-78:
Îmbinarea d, mm bh, mm t1, mm t2, mm l, mm
Capătul liber al pinionului –
22 66 3,5 2,8 50
cuplaj
Roata dinţată – arborele condus 40 128 5,0 3,3 55
Arborele condus – roată dinţată
32 108 5,0 3,3 50
conica deschisă

10. Controlul îmbinărilor prin pană

Îmbinările prin pană vom controla la strivire. Din condiţia de rezistenţă:

2⋅ Т
σ str = d⋅( h− t
1
)⋅( l− b) <[ σ str ]
,

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

23
 unde T – momentul de rotaţie ce acţionează în arborele; d – diametrul arborelui; h, l, b, t 1 –

dimensiunile penei prismatice; [ σ str ] - limita de rezistenţă la strivire (pentu oţel [ σ str ]=

100÷120 MPa; pentru fontă [ σ str ]= 50÷70 MPa).

1) Îmbinarea ambreaj – arbore conducător

2⋅ 1 Т 2⋅29 . 1⋅103
σ str = d⋅( h−t )⋅( l−b) =20⋅( 6−3,5)⋅( 50−6 ) =27 MPa<[
1
σ str ]=100 MPa

2) Îmbinarea roata dinţată-arborele condus:

2⋅ Т 2⋅113 , 25⋅103
σ str =
2
d⋅( h−t 1 )⋅( l− b) 40⋅( 8−5,0 )⋅( 55−12) =48 MPa<[
= σ str ]=100 MPa

3) Îmbinarea roata dinţată deschisă-arborele condus:

Т
2⋅ 2⋅113 ,25⋅103
σ 2
str = d⋅( h−t )⋅( l− b) = 32⋅( 8−5,0 )⋅(50−10 ) =59 MPa<[
1
σ str ]=100 MPa

Condiţia de rezistenţă este

îndeplinită.

11 Calculul precizat al arborilor

Adoptăm că tensiunile normale de la încovoiere se schimbă după un ciclu simetric, iar cele
tangenţiale de la torsiune – după un ciclu pulsant.
Calculul precizat constă în determinarea coeficienţilor de rezervă de rezistenţă s pentru
secţiunile periculoase şi compararea lor cu cele admisibile [s]. Condiţia de rezistenţă este îndeplinită,
dacă s>[s].
Arborele conducător Materilalul arborelui oţel 45, nomalizat σ B=570 MPa
Limita de rezistență cînd tensiunia este simetrică
σ −1=0,43∗σ B=0,43∗570=245,1 MPa

Limita de rezistență a tensiunilor tangențiale

τ −1=0,58∗σ −1=0,58∗245,1=142,1 MPa

Secțiunea A-A. Această secţiune este secţiunea de la roata dinţată, Diametrul arborelui în
această secțiune este de 40 mm. Concentrația tensiunilor, se datorează canalului de pană.
k σ =1,6

k τ =1,5
Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

24
 Factorii de mărime sunt prezentați în tab. 8.8[1], pag. 165
ε σ =0,85

ε τ =0,73

Coieficienţii sunt prezentați în tab. 8.8[1], pag. 165

ψ σ =0,2

ψ τ =0,1

Momentul de răsucire T 2=113,25∗10 3 N∗mm

Calculăm momentul de rezistenţă la răsucire
2
π d b t 1 ( d−t 1 ) 3,14 ¿ 40 12∗5,0 ( 40−5,0 )
3 3 2
3 3
Wk = − = − =11,6∗10 , mm
HETTO
16 2d 16 2∗40
Calculăm amplituda medie a tensiunilor tangenţiale
T2 113,25∗10
3
τ v =τ m= = 3
=4,88 MPa
2W k HETTO
2∗11,6∗10
Calculăm coieficientul de rezervă după tensiunile tangenţiale
τ−1 142,1
sτ = = =13,5
kτ 1,5
τ +ψ τ ∗4,88+ 0,1∗4,88
ετ v τ m 0,73

Momentul de încovoiere pe planul orizontal:

΄ 3
M =R x l 2=−338,9∗48=−16,2∗10 , N∗mm
3

Momentul de încovoiere pe planul vertical:

΄΄ 3
M =R y l 2=363,7∗48=17,4∗10 , N∗mm
3

Calculăm momentul sumar al secţiunii B-B.

΄2 ΄΄2 3
√
M A− A =√ M + M = (−16,2∗10 ) + ( 17,4∗10 ) =23,8∗10 , N∗mm
3 3 2 2

Calculăm momentul de rezistenţă la încovoiere

2
π d bt 1 ( d−t 1 ) 3,14 ¿ 40 12∗5,0 ( 40−5,0 )
3 3 2
W HETTO = − = − =5,4∗103 , mm3
32 2d 32 2∗40
Calculăm amplituda normală tensiunilor de încovoiere
M A − A 23,8∗103
σ v= = =4,4 MPa
W HETTO 5,4∗103

Tensiunea medie σ m=0 MPa

Calculăm coieficientul de rezervă după tensiunile normale
σ −1 245,1
sσ = = =29,6
kσ 1,6
σ +ψ σ ∗4,4 +0,2∗0
εσ v σ m 0,85

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

25
 Calculăm coieficientul de rezervă a rezistenţei rezultant pentru secţiunea A-A
s σ sτ 29,6∗13,5
s= = =12,3
√s σ
2
+ sτ
2
√29,6 2+13,5 2

12. Ajustajele pieselor principale ale reductorului

Ajustajele stabilim în conformitate cu indicaţiile date în tab. 10.13 [2]:

H7
1) ajustajul roţii dinţate pe arborele condus - r 6 ;
H7
2) inelele de reţinere a uleiului pe arbori - k 6 ;
H7
3) bucşele de distanţare pe arbori - h 6 ;
4) inelele interioare ale rulmenţilor pe arbori cu abaterea arborelui k6;
5) inelele exterioare ale rulmenţilor în corpul reductorului – cu abaterea alezajului Н7;
H7
6) ajustajele cuplajelor elastice pe arbori n 6 .

13. Alegerea tipului uleiului

Camera rulmenţilor o umplem cu materialul plastic de ungere УТ-1 (tab. 9.14 [2]). Ungerea
angrenejului dinţat se efectuează prin cufundarea roţii dinţate în ulei turnat în interiorul corpului
reductorului pînă la nivelul diametrului adânciturilor dinţilor.
Volumul uleiului:
3
V =0,25∗Pnec =0,25∗3,0=0,75 ≈ 1 dm

Conform tab. 10.8 [2] stabilim viscozitatea uleiului: pentru tensiunile de contact σ H =600 MPa şi
−6 2
viteza ≤ 2 m/s viscozitatea recomandată trebuie să fie egală cu 34 ¿ 10 m /s
Din tab. 10.10 [2] adoptăm uleiul industrial de tipul И-30А (după GOST 20799-75*).

14. Asamblarea reductorului

Înainte de asamblare cavitatea interioară a corpului reductorului se curăţă amănunţit şi se
acoperă cu vopseaua rezistentă la ulei. Asamblarea se efectuează în conformitate cu desenul de
asamblare a reductorului: pe arborele conducător se instalează inele de reţinere a uleiului şi rulmenţi
încălzite prealabil în ulei pînă la 80-100 °C; în canalul arborelui condus se instalează pană 12×8×55 şi

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

26
 se presează roata dinţată pînă la reazem cu suprafaţa laterală a treptei arborelui; pe urmă se îmbracă
bucşa de distanţare, inele de reţinere a uleiului şi se instalează rulmenţi încălziţi prealabil în ulei.
Arborii asamblaţi se aşează în baza corpului reductorului şi se pune capacul corpului, acoperind
preventiv locurile îmbinării capacului şi corpului cu lac de spirt.
Pentru centrarea capacul se instalează pe corpul cu ajutorul a doi ştifturi conice; se strîng
buloanele, care unesc capacul cu corpul.
În continuare în canalul capătului liber al arborelui conducător se instalează pană, 6×6×50 se
ajustează cuplajul de siguranţă şi se strănge cu piuliţă, cu fixator.
Pe urmă se înşurubează dopul pentru scurgere a uleiului cu garnitură şi indicatorul de nivel al
uleiului.
Se toarnă 1,0 dm 3 de ulei de tipul И-30А în reductorul şi se închide fereastră de deservire.
Reductorul asamblat se încearcă pe stand conform, cerinţelor tehnice înaintate.

Bibliografia

1. Dulghieru V., Ciupercă R., Dicuseară I., Mecanica aplicată: Îndrumar de proiectare, Chişinău,
Editura Tchnica-info, 2008, 296 p.
2. С. А. Чернавский, «Курсовое проектирование деталей машин», «Машиностроение»,
Москва, 1988. 416 c.

Coala

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

27