Sunteți pe pagina 1din 135

CUPRINS Cuprins ........................................................................ 3 Noiuni privind contabilitatea, funciile i principiile de baz ale acesteia .................................. 6 1.

Noiuni privind contabilitatea i rolul ei in sistemul informaional ......................................... 6 2. Obiectivele i funciile contabilitii. Utilizatorii informaiilor contabile ..................... 8 3. Contabilitatea financiar i contabilitatea de gestiune ............................................................... 12 4. Principiile de baz ale contabilitii ................... 12 5. Sistemul de reglementare normativ al contabilitii in Republica Moldova .................... 15 6. Noiuni privind politica de contabilitate ............. 16 Obiectul l metoda contabilitii ............................... 19 1. Obiectul de studiu al contabilitii ...................... 19 2. Activele: caracteristica i clasificarea lor........... 23 3. Sursele de constituire a activelor i clasificarea lor .................................................... 29 4. Noiuni generale privind consumurile, cheltuielile i veniturile ....................................... 33 5. Metoda contabilitii ........................................... 40 Bilanul contabil .......................................................... 46 1. Noiunea de bilan contabil ................................. 46 2. Coninutul i structura bilanului contabil .......... 47 3. Influena operaiunilor economice asupra bilanul contabil .................................................. 47 4. Felurile i funciile bilanului contabil ................ 49 Conturile i dubla inregistrare .................................. 51 4 Evidena contabil 1. Definiia, forma i structura contului contabil .... 51 2. Dubla inregistrare. Esena i importana ei pentru control ...................................................... 53 3. Formulele contabile ............................................. 54 4. Evidena analitic i sintetic ............................. 58 Sistemul de conturi i dubla inregistrare ................. 61 1. Clasificarea conturilor contabile ........................ 61 2. Clasificarea conturilor contabile ........................ 61 3. Conturi de activ i de pasiv ................................. 65 4. Balane de verificare i insemntatea de control al acestora .............................................. 69 5. Interdependena conturilor contabile cu bilanul ................................................................ 80 6. Planul de conturi contabile ................................. 84 Metodica contabilitii operaiunilor economice de baz ......................................................................... 90 1. Noiunea de eviden a procurrii mijloacelor ... 90

2. Schema general a evidenei consumurilor de producie ............................................................. 92 3. Modul de contabilizare a cheltuielilor i veniturilor i de determinare a rezultatului financiar .............................................................. 93 Evaluarea i rolul acesteia in contabilitate ............... 95 1. Etaloane contabile ............................................... 95 2. Metode de evaluare utilizate in contabilitate ...... 96 3. Calculaia - metod a evalurii ........................... 100 Documentarea operaiunilor economice ................... 105 1. Noiunea i funciile documentelor ...................... 105 2. Clasificarea documentelor .................................. 111 3. Modul de completare i prelucrare a documente elor .................................................. 116 Cuprins 5 4. Circulaia documentelor ...................................... 119 Inventarierea i rolul acesteia in contabilitate ......... 122 1. Esena, insemntatea i tipurile inventarierii ..... 122 2. Modul de efectuare a inventarierii ...................... 126 3. Determinarea rezultatelor inventarierii i contabilitatea acestora ........................................ 129 Registre i forme ale contabilitii ............................ 132 1. Clasificarea registrelor contabile ....................... 132 2. Tehnica inregistrrilor contabile ........................ 137 3. Metode de corectare a greelilor in contabilitate ......................................................... 139 4. Esena formelor contabilitii.............................. 143 Organizarea contabilitii .......................................... 153 1. Baza normativ a contabilitii ........................... 153 2. Contabilitatea financiar i managerial (de gestiune). ............................................................. 158 3. Organizarea contabilitii la intreprindere. Politica de contabilitate ...................................... 163 4. Componena i modul de pregtire i prezentare a rapoartelor financiare .................... 168 Bibliografie .................................................................. 173

NOIUNI PRIVIND CONTABILITATEA, FUNCIILE I PRINCIPIILE DE BAZ ALE ACESTEIA 1. Noiuni privind contabilitatea i rolul ei in sistemul informaional 2. Obiectivele i funciile contabilitii. Utilizatorii informaiilor contabile 3. Contabilitatea financiar i contabilitatea de gestiune 4. Principiile de baz ale contabilitii 5. Sistemul de reglementare normativ al contabilitii in Republica Moldova 6. Noiuni privind politica de contabilitate 1. Noiuni privind contabilitatea i rolul ei in sistemul informaional Prin eviden, in general, se inelege inregistrarea (reflectarea), intr-o ordine i pe baza unor principii stabilite, a fenomenelor i proceselor din natur i societate, care se desfoar intr-un anumit loc i timp, cu scopul de a servi necesitilor impuse de activitatea practic. Evidena economic constituie un sistem unitar de inregistrare, urmrire i control, documentat, cronologic i sistematic, in etalon cantitativ i valoric, pe baza unor principii bine stabilite, a fenomenelor i proceselor economice, in scopul cunoaterii activitilor desfurate. Fiind legat de activitatea economic, ea a existat in toate formaiunile socialeconomice, ca urmare a existenei permanente a produciei materiale, a necesitii reflectrii fenomenelor i proceselor economice, a caracterizrii modului de utilizare a resurselor i de determinare a rezultatelor obinute. Dup natura, modul de obinere, prelucrare i prezentare a informaiilor pe care le furnizeaz, evidena economic imbrac trei forme: evidena operativ, contabilitatea (evidena contabil) i statistica. Aceste forme sunt legate intre ele prin unitatea obiectivelor de indeplinit, completandu-se reciproc i alctuind impreun sistemul unitar de eviden economic. Evidena operativ inregistreaz, urmrete i controleaz acele laturi ale activitii, a cror cunoatere prezint o importan imediat. Se numete operativ, deoarece obinerea i folosirea informaiilor cu ajutorul ei se efectueaz, de regul, in momentul i la locul producerii fenomenelor i proceselor economice. Domeniile in care se folosete evidena operativ sunt: consumul de materiale, prezena la lucru a salariailor, folosirea timpului de lucru etc. Datele informaionale furnizate de evidena operativ sunt, de regul, preluate i prelucrate de contabilitate i statistic. Statistica inregistreaz, prelucreaz i furnizeaz informaii privitoare la fenomenele socialeconomice de mas. Statistica are o sfer de cuprindere mult mai larg decat celelalte forme ale evidenei economice, ea studiaz fenomenele naturale, demografice, culturale, sportive etc. Statistica folosete fie etaloane cantitative, fie etalonul bnesc separat, paralel sau simultan, dup necesiti. Statistica se realizeaz in principal pe dou ci: 1) o cale proprie, concretizat in culegerea, inregistrarea, prelucrarea i analiza informaiilor social-economice prin mijloace specifice (anchete, recensmanturi,

monografii etc.), pe care le grupeaz i centralizeaz in scopul obinerii de indicatori care s caracterizeze in ansamblu fenomenele respective; 2) folosirea informaiilor furnizate de evidena operativ i de contabilitate, informaii pe care le prelucreaz prin metode statistice. Ca form principal a evidenei economice, contabilitatea inregistreaz, urmrete i controleaz numai acele laturi ale activitii care pot fi exprimate valoric. Indiferent de forma sau obiectul de activitate al intreprinderii, contabilitatea este principalul sistem de informaii al acesteia. Ea culege informaiile primare (intrrile), le prelucreaz i produce informaii elaborate (ieirile). Deci, contabilitatea reprezint un sistem informaional care cuantific, prelucreaz i comunic (transmite) informaii financiare despre o intreprindere identificabil. Ea este un limbaj cu ajutorul cruia informaia 8 Evidena contabil este transmis ctre utilizatorii ei. Informaia contabil este o informaie economic specific, rezultat din prelucrarea prin metode, procedee i instrumente proprii a datelor din contabilitate. Ea este real, precis, complet, operativ, reprezentand tabloul de bord, suportul deciziilor economice, financiare i gestionare ce se iau de managerii intreprinderilor. 2. Obiectivele i funciile contabilitii. Utilizatorii informaiilor contabile Contabilitatea este un mijloc de culegere, sintetizare i prezentare a informaiei privind activitatea intreprinderii i rezultatele sale financiare. Obiectivele contabilitii sunt: 1. s furnizeze informaii necesare elaborrii planurilor i programelor de activitate economic; 2. s asigure urmrirea i controlul valoric al activitilor desfurate, prin inregistrarea cronologic i sistematic a operaiilor economice i financiare, prelucrarea informaiilor cu privire la situaia patrimoniului, informaii necesare atat pentru nevoile proprii ale intreprinderii, cat i in relaiile cu acionarii i asociaii, clienii, furnizorii, bncile, cu organele fiscale i alte persoane fizice i juridice; 3. s asigure controlul integritii patrimoniului prin inregistrarea existenelor i micrilor elementelor patrimoniale, pe categorii, pe locuri de depozitare sau pstrare, persoanele in responsabilitatea crora se afl etc.; 4. s furnizeze informaiile necesare intocmirii rapoartelor financiare care reflect imaginea fidel a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute, astfel incat aceste informaii s poat fi utilizate de toi

utilizatorii la luarea deciziilor economice. Pentru realizarea obiectivelor sale, contabilitatea indeplinete urmtoarele funcii: 1. Funcia de inregistrare i prelucrare a datelor const in consemnarea, potrivit unor principii i reguli proprii, a proceselor i fenomenelor economice ce apar in Noiuni privind contabilitatea 9 cadrul intreprinderilor i se pot exprima valoric. 2. Funcia de informare a contabilitii rezid in furnizarea informaiilor privind structura i dinamica patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute in scopul fundamentrii deciziilor. Contabilitatea are o funcie de informare intern (pentru conducerea unitii) i o funcie de informare extern (a terilor). Perfecionarea acestei funcii este condiionat de folosirea pe scar larg a mijloacelor de culegere i prelucrare a datelor in vederea obinerii unor informaii operative, rapide i de calitate la toate nivelurile organizatorice. 3. Funcia de control este legat de funcia de informare i const in verificarea cu ajutorul informaiilor contabile a modului de pstrare i utilizare a valorilor materiale i bneti, de gospodrire a resurselor, controlul respectrii disciplinei financiare etc. 4. Funcia juridic Datele din contabilitate i documentele primare servesc ca mijloc de prob in justiie, pentru a dovedi realitatea unor operaii economice, pentru stabilirea rspunderii patrimoniale pentru pagubele produse la soluionarea unor litigii. 5. Funcia previzional Informaiile furnizare de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendinelor viitoare ale fenomenelor i proceselor economice. Principalul motiv pentru studierea contabilitii const in obinerea cunotinelor i aptitudinilor necesare pentru a participa la luarea unor decizii economice importante. Informaiile furnizate de contabilitate stau la baza procesului decizional atat in interiorul, cat i in exteriorul intreprinderii. Contabilitatea i informaiile contabile au o utilizare foarte larg. Utilizatorii informaiilor contabile pot fi clasificai, in general, in trei grupuri: 1) cei care gestioneaz o intreprindere (utilizatori interni); 2) cei din afara intreprinderii, care au un interes financiar direct in aceasta; 10 Evidena contabil 3) organizaii i instituii ce au un interes financiar indirect in intreprindere. Aceste grupuri sunt prezentate

in figura 1. Figura 1. Utilizatorii informaiilor contabile Spre deosebire de contabilitatea financiar care se organizeaz pe baza actelor normative i legislative in vigoare, contabilitatea de gestiune funcioneaz pe baza unor reguli stabilite de intreprindere, conform propriilor nevoi. Faptul separrii contabilitii in financiar i de gestiune nu denot c la intreprindere exist dou contabiliti i diverse registre de eviden. La intreprindere funcioneaz un singur sistem contabil, ins el este construit in aa fel, incat, prin regruparea datelor iniiale, tuturor utilizatorilor s le fie pus la dispoziie acea informaie, care ii va ajuta s ia decizii corecte. Contabilitatea de gestiune i cea financiar sunt legate reciproc ca pri componente ale unui sistem unic de eviden. Aceste feluri de contabiliti au funcii i reguli diferite, ceea ce MANAGEMENTUL NTREPRINDERII Proprietari Parteneri Consiliul de Administra ie I Manageri efi de departamente CU INTERES INDIRECT IN I E Organele fiscale Organele de control Salariaii NTREPRINDER i sindicatele Presa CU INTERES DIRECT IN I E Investitorii actuali sau poteniali Creditorii actuali sau poteniali Cumparatorii actuali sau

poteniali NTREPRINDER UTILIZATORI INTERNI UTILIZATORI EXTERNI ACTIVITATE ECONOMIC CONTABILITATE Aciuni care afecteaz activitatea intreprinderii Noiuni privind contabilitatea 11 se vede din tabelul 1. Tabelul 1. Criteriile de comparare a contabilitii financiare i de gestiune Criteriul de comparare Contabilitatea financiar Contabilitatea de gestiune Utilizatorii de informaii Utilizatorii externi i cei interni Numai utilizatorii interni Obligativitatea organizrii contabilitii Organizarea contabilitii este obligatorie pentru toate tipurile de intreprinderi, indiferent de forma organizatorico-juridic, fiind impus de legislaie Se organizeaz contabilitatea de gestiune reieind din necesitile intreprinderii Obiectivul contabilitii Prezentarea informaiilor contabile utilizatorilor externi i interni prin prisma rapoartelor financiare Furnizarea informaiilor managementului intreprinderii in scopul lurii deciziilor bine fundamentate privind planificarea, bugetare i dirijarea activitii Gradul de

reglementare Respectarea obligatorie a prevederilor tuturor actelor legislative i normative ce reglementeaz modul de inere a contabilitii Nu este reglementat Sistemele de organizare a contabilitii Sistem de contabilitate in partid dubl Poate fi folosit orice sistem potrivit de contabilitate Unitile de msur folosite Unitatea valoric Orice unitate de msur potrivit: valoric, natural, de munc Exactitatea informaiilor Informaii corecte, exacte, fiabile, obiective Multe date aproximative Frecvena intocmirii rapoartelor financiare i de gestiune Trimestrial i anual Neregulat, la solicitare Obiectul de studiu al analizei i contabilitii Patrimoniul intreprinderii in ansamblu Activitatea subdiviziunilor, seciilor, unor produse Publicitatea informaiilor Informaii publice Informaii confideniale 12 Evidena contabil 3. Contabilitatea financiar i contabilitatea de gestiune In corespundere cu cerinele utilizatorilor de informaii, contabilitatea se subimparte in contabilitate financiar i de gestiune (managerial).

Contabilitatea financiar cuprinde in campul su de aciune cunoaterea i prezentarea patrimoniului i a rezultatelor obinute, ca urmare a utilizrii elementelor acestuia. Astfel, contabilitatea financiar are ca obiect de activitate evaluarea elementelor patrimoniale ale intreprinderii, inregistrarea tuturor operaiilor de modificare (majorare sau diminuare) a elementelor patrimoniale, stabilirea rezultatelor finale sub form de profit sau pierdere, desfurarea lucrrilor prealabile intocmirii rapoartelor financiare, efectuarea inventarierii, intocmirea balanelor de verificare etc., intocmirea i prezentarea rapoartelor financiare prevzute de legislaie, i anume: bilanul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul mijloacelor bneti i raportul privind fluxul capitalului propriu. Contabilitatea de gestiune sau managerial inregistreaz informaiile necesare aprecierii mersului activitii interne, controlului riguros i sistematic asupra modului de utilizare a factorilor de producie in cadrul activitii interne. De regul, ea se ocup de calcularea costurilor de producie pe produse, servicii, lucrri sau activiti, determinarea anumitor rezultate analitice la nivelul subdiviziunilor de producie pe tipuri de produse, furnizarea informaiilor pentru stabilirea bugetelor, furnizarea informaiilor pentru determinarea performanelor (rentabilitate, productivitate etc.) diferitelor subdiviziuni de producie (sectoare, secii, ateliere), efectuarea controlului de gestiune i luarea deciziilor gestionare. 4. Principiile de baz ale contabilitii Pentru a se da o imagine fidel patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute, trebuie respectate cu buncredin regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt: Noiuni privind contabilitatea 13 Principiul continuitii activitii, potrivit cruia se presupune c intreprinderea ii continu in mod normal funcionarea intr-un viitor previzibil, fr a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitii. Continuitatea activitii se exprim clar in actul de constituire. Atunci cand funcionarea este delimitat in timp, sunt menionate datele de incepere i de incetare a activitii. Dac conducerea nu intenioneaz i nu este obligat s lichideze intreprinderea sau s reduc esenial volumul de producere, atunci se vor aplica metodele tradiionale de evaluare a activelor, pasivelor, precum i de calculare a rezultatelor financiare care sunt prevzute in politica de contabilitate a intreprinderii, in cazul in care intreprinderea intenioneaz sau este obligat s se lichideze, atunci conducerea intreprinderii nu mai are dreptul s utilizeze metodele tradiionale de evaluare i calculare a rezultatelor

financiare, in acest caz, se va recurge la utilizarea aa-ziselor valori de lichidare, care, de obicei, sunt mai mici decat valoarea de bilan. De exemplu, in cazul funcionrii normale a intreprinderii, mijloacele fixe sunt reflectate in bilan la valoarea de intrare diminuat, cu suma uzurii acumulate, iar in cazul lichidrii intreprinderii, acestea vor fi evaluate la valoarea de vanzare (lichidare). Principiul permanenei metodelor presupune continuitatea aplicrii regulilor i normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate i prezentarea elementelor patrimoniale i a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informaiilor contabile. Acest principiu asigur aplicarea, pentru aceleai elemente, structuri, domenii de activitate etc., a acelorai metode de la o perioad de gestiune la alta. Modificarea metodelor de la un an la altul trebuie s fie determinat de o profund motivaie, cum ar fi: fuziunea intreprinderii, modificarea legislaiei contabile sau fiscale, schimbarea politicii economice sau comerciale etc. Principiul prudenei. Potrivit acestuia, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv, subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor, inand cont de deprecierile, riscurile i pierderile posibile, generate de 14 Evidena contabil desfurarea activitii anului curent sau anterior. Diminurile de valori trebuie inregistrate cand apar ca probabiliti pentru viitor, in schimb creterile de valori nu se inregistreaz pan nu devin certe i definitive prin obiectul i suma lor. Principiul specializrii exerciiilor const in inregistrarea veniturilor i cheltuielilor, pe msura ce ele se catig sau se produc i se reflect in rapoartele financiare pentru perioadele la care se refer, indiferent de timpul efectiv de incasare sau plat a mijloacelor bneti. Principiul necompensrii prevede c elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate i inregistrate in contabilitate separat, nefiind admis compensarea intre posturile de activ i cele de pasiv ale bilanului, precum i intre veniturile i cheltuielile din raportul privind rezultatele financiare. Necompensarea trebuie ineleas in sensul c pentru fiecare element patrimonial cu substan material, pentru orice resurs care reflect drepturi i obligaii etc. trebuie s fie deschis in contabilitate cate un cont. Principiul concordanei cheltuielilor cu veniturile prevede reflectarea simultan in contabilitate i in rapoartele financiare a cheltuielilor i veniturilor ocazionate de unele i aceleai operaiuni economice. De exemplu, costul produselor vandute se constat i se reflect in conturile contabile i in rapoartele financiare concomitent cu venitul din vanzarea

produselor, adic intr-o singur perioad de gestiune. Prioritatea coninutului asupra formei. Metodele alese in politica de contabilitate trebuie s fie orientate spre reflectarea operaiunilor economice in contabilitate, pornind nu numai de la forma juridic a acestora, dar i de la coninutul economic i situaia economic in care ele au fost efectuate. Respectarea acestui principiu este deosebit de important in condiiile constituirii economiei de pia, cand legislaia rmane in urma dezvoltrii realitii economice. Esenialitatea. in rapoartele financiare trebuie s fie dezvluit toat informaia esenial pentru evaluri i luarea deciziilor de ctre utilizatori. Informaia se consider esenial atunci cand lipsa sau insuficiena acesteia poate s influeneze Noiuni privind contabilitatea 15 deciziile utilizatorilor, adoptate de ei in baza rapoartelor financiare, in acelai timp, dac informaia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importan mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se consider neesenial. 5. Sistemul de reglementare normativ al contabilitii in Republica Moldova Organizarea i funcionarea contabilitii in intreprindere se realizeaz in conformitate cu actele legislative i normative prin care se asigur o reglementare unitar a acesteia la scara intregii economii. Sistemul de reglementare normativ al contabilitii reprezint totalitatea actelor legislative i normative, care reglementeaz inerea contabilitii i intocmirea rapoartelor financiare. Prin aceasta se asigur urmrirea i raportarea unitar a indicatorilor economico-financiari. Contabilitatea cuprinde o terminologie unic i este bazat pe anumite reguli comune pentru toate intreprinderile care desfoar activi rate de intreprinztor i sunt inregistrate in Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma organizatorico-juridic a acestora (cu excepia organizaiilor bugetare). Obiectivele reglementrii contabilitii privesc uniformizarea nomenclaturii conturilor prin planul de conturi i tipizarea principalelor documente i registre contabile de uz general. Ca acte legislative i normative privind reglementarea contabilitii in Republica Moldova se aplic: Legea contabilitii; Standardele naionale de contabilitate; Comentarii la standardele naionale de contabilitate; Planul de conturi contabile al activitii economicofinanciare a intreprinderilor; Instruciuni, scrisori i alte acte instructive emise de Ministerul Finanelor al Republicii Moldova;

Codul fiscal; Legea bugetului etc. Legea contabilitii este un act normativ care stabilete 16 Evidena contabil principiile metodologice unice ale contabilitii i rapoartelor financiare, regulile generale privind documentarea operaiilor economice, intocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, corectarea erorilor contabile, intocmirea i prezentarea rapoartelor financiare. Standardele naionale de contabilitate reprezint norme generale i reguli de inere a contabilitii, evaluare i constatare a activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor financiare, intocmirea a rapoartelor financiare, anexelor la acestea i a notei explicative. Comentarii la standardele naionale de contabilitate constituie explicaii oficiale (in baza exemplelor concrete) privind aplicarea prevederilor standardelor naionale de contabilitate. Planul de conturi contabile al activitii economicofinanciare a intreprinderilor este un model normativ privind clasificarea i codificarea conturilor. El reprezint un tablou al sistemului de conturi, in cadrul cruia fiecare cont desemnat printr-o denumire i simbol cifric este incadrat intr-o anumit clas in raport cu o anumit caracteristic de sumare. Instruciuni, scrisori i alte acte instructive emise de Ministerul Finanelor al Republicii Moldova reprezint explicaii privind modul de inere a contabilitii in diferite domenii de activitate a intreprinderilor. Codul fiscal stabilete principiile generale ale impozitrii in Republica Moldova i relaiile ce in de executarea obligaiilor fiscale in ce privete impozitele i taxele generale de stat i principiile generale de determinare i percepere a impozitelor i taxelor locale. 6. Noiuni privind politica de contabilitate Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru inerea contabilitii i intocmirea rapoartelor financiare. Noiuni privind contabilitatea 17 Politica de contabilitate trebuie s fie elaborat de fiecare intreprindere care desfoar activitatea de intreprinztor i este inregistrat in Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma organizatoricojuridic a acesteia (cu excepia organizaiilor bugetare). Politica de contabilitate a intreprinderii se elaboreaz pentru fiecare an de gestiune i se perfecteaz printr-un document organizatoric de dispoziie (ordin, dispoziie etc.).

Responsabilitatea pentru formarea i folosirea politicii de contabilitate o poart conductorul intreprinderii. Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre contabilitate, de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabile, financiare, juridice i alte servicii ale intreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie aprobat de conductorul intreprinderii. Politica de contabilitate se elaboreaz in baza ansamblului de convenii fundamentale i principii ale contabilitii, care sunt stipulate in S.N.C. l Politica de contabilitate (continuitatea activitii, specializarea exerciiului, permanena metodelor, prudena, prioritatea coninutului asupra formei, importana relativ). Politica de contabilitate se formeaz in baza actelor legislative i normative incluse in sistemul de reglementare normativ a contabilitii in Republica Moldova (legile i actele legislative adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, decretele Preedintelui, hotrarile Guvernului, S.N.C., comentariile la S.N.C., Planul de conturi contabile i alte acte normative aprobate de Ministerul Finanelor al Republicii Moldova). Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a contabilitii const in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative i normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii intreprinderii i acceptarea acesteia in 18 Evidena contabil calitate de baz pentru inerea contabilitii i intocmirea rapoartelor financiare. Componena i coninutul informaiei referitoare la politica de contabilitate a intreprinderii privind unele probleme concrete, care urmeaz s fie dezvluit in rapoartele financiare, sunt stabilite de S.N.C. respective, l De exemplu, S.N.C. 16 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung recomand cateva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: - metoda casrii liniare; - metoda proporional volumului produselor (serviciilor); - metoda soldului degresiv; - metoda degresiv cu rat descresctoare. La elaborarea politicii de contabilitate, intreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. Astfel, intrucat automobilul pierde un mare procent din valoare in primii ani de exploatare, uzura lui trebuie

s se calculeze prin metoda soldului degresiv, dar nu prin metoda casrii liniare, conform creia se calculeaz uzura cldirilor i altor obiecte care ii pierd valoarea uniform, in decursul intregii durate de exploatare. Toate modificrile introduse in politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicandu-se data intrrii in vigoare a acestora. Politica de contabilitate adoptat de intreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de insi intreprinderea. OBIECTUL L METODA CONTABILITII 1. Obiectul de studiu al contabilitii 2. Activele: caracteristica i clasificarea lor 3. Sursele de constituire a activelor i clasificarea lor 4. Noiuni generale privind consumurile, cheltuielile i veniturile

5. Metoda contabilitii
1. Obiectul de studiu al contabilitii La baza obiectului de studiu al contabilitii este pus patrimoniul intreprinderii, deoarece contabilitatea a aprut din necesitatea cunoaterii i gestiunii eficiente a patrimoniului. Termenul de patrimoniu a provenit de la cuvantul de origine latin patrimonium", care desemna averea sau motenirea lsat de inaintai. Prin patrimoniu se inelege totalitatea bunurilor ce aparin unei persoane fizice sau juridice, dobandite in cadrul relaiilor de drepturi i obligaii. De aici rezult c patrimoniul este format din dou pri interdependente: persoana fizic sau juridic, ca subiect de patrimoniu, i relaiile de drepturi i obligaii, in cadrul crora au fost procurate aceste bunuri. Bunurile economice ca obiecte de drepturi i obligaii formeaz averea, adic acea parte a patrimoniului cu coninut concret, material, determinate fizic i economic. Determinarea fizic a bunurilor economice remarc faptul c ele au o form concret (mrfuri, produse, materiale, numerar etc.). Determinarea economic a bunurilor se concretizeaz prin utilitatea (capacitatea bunului de a satisface anumite cerine ale oamenilor) i valoarea lor (exprimarea in bani, ceea ce creeaz posibilitatea de a fi schimbate in cadrul circuitului marf - bani). Cea de a doua component a patrimoniului, i anume drepturile i obligaiile (care se mai pot numi i surse de finanare ale bunurilor economice), exprim raporturile de proprietate in cadrul crora se procur i gestioneaz bunurile. Relaiile de drept au in vedere situaia in care subiectul de

patrimoniu (intreprinderea) ii procur o parte din avere din 20 Evidena contabil resurse proprii, bunurile respective ii aparin de drept, iar partea respectiv din patrimoniu poart denumirea de patrimoniu propriu. Relaiile de obligaii au in vedere situaia in care subiectul de patrimoniu (intreprinderea) ii procur o parte din avere din resurse aparinand altor persoane fizice i juridice, bunurile respective nu ii aparin de drept, echivalentul valoric al acestora trebuie restituit proprietarului, fapt pentru care partea corespunztoare din patrimoniu poart denumirea de patrimoniu strin. Patrimoniu Averea (Bunurile economice ca obiect de drepturi i obligaii) Patrimoniu propriu (relaiile de drepturi) Patrimoniu strin (relaiile de obligaii) Deci, intre bunurile economice ca substan material a averii i drepturile , obligaiile exprimabile in bani se interpune, in mod obligatoriu, persoana fizic sau juridic, in calitatea sa de subiect de patrimoniu, care administreaz bunurile, asumandu-i drepturi i obligaii corespunztoare. Astfel, se realizeaz o dubl reprezentare a patrimoniului, ce se prezint prin urmtoarea figur: Obiectul l metoda contabilitii 21 Figura 1. Dubla reprezentare a patrimoniului in contabilitate Principalele trsturi ale obiectului contabilitii se consider urmtoarele: 1) contabilitatea studiaz patrimoniul in expresie valoric. Ea studiaz in condiii concrete de loc i timp circuitul elementelor patrimoniale, msoar i calculeaz in expresie valoric mrimea lor i dezvluie prin analiz i control in ce msur se asigur integritatea material i gestionarea eficient a acestor valori. Starea patrimoniului este reflectat de contabilitate prin stocurile i soldurile valorilor componente, prin intermediul unor procedee specifice de lucru. Micarea patrimoniului este reflectat in operaiile de intrri i ieiri, atat in cat i din patrimoniu, precum i a proceselor economice interne prin care se transform intrrile in ieiri, modificand in acelai timp i starea lor iniial; Patrimoniul economic exprim totalitatea bunurilor deinute de agentul economic, utilizate pentru

desfurarea obiectului de a c t i v i t at e , i n di f e r e n t d e apartenena ac estora Patrimoniul juridic exprim relaiile juridice, drepturile i obligaiile care se creeaz in unitatea patrimo nial ca urmare a existenei i folosirii patrimoniului economic Bunuri economice ca obiecte de drepturi i obligaii DREPTURI i OBLIGAII DREPTURI OBLIGAII CAPITAL PROPRIU CAPITAL STRIN ACTIV PATRIMONIAL PASIV PATRIMONIAL PATRIMONIUL Persoane fizice sau juridice 22 Evidena contabil 2) contabilitatea studiaz modul de gestionare a patrimoniului, adic prin contabilitate se ofer conducerii intreprinderii informaii operative i de sintez in legtur cu starea patrimoniului i gestionarea acestuia; 3) contabilitatea studiaz echilibrul global al patrimoniului. Dup cum s-a menionat, patrimoniul reprezint un complex de drepturi i obligaii cu respectivele lor obiecte de drepturi i obligaii, exprimate in bani. in cadrul acestui tot intreg se creeaz un echilibru intre bunurile economice, pe de o parte, i drepturile, obligaiile cu valoare economic, pe de alt parte, care poate fi scris sub echilibru al patrimoniului. Bunuri economice = Drepturi + Obligaii Din aceast relaie se poate determina patrimoniul propriu i cel strin: Patrimoniul propriu (net) = Bunuri economice Obligaii Patrimoniul strin = Bunuri economice Drepturi Echilibrul global al patrimoniului este expresia dublei determinri a patrimoniului; 4) contabilitatea studiaz echilibrul intern al patrimoniului. Contabilitatea are menirea s inregistreze starea patrimoniului in clipa in care se nate, i apoi s inregistreze evenimentele economice care au loc i care produc schimbri in coninutul patrimoniului, adic, echilibrul specific proceselor sau activitii economice interne, care produc transformri calitative i

cantitative in volumul i structura patrimoniului. Efortul efectuat este msurat de contabilitate prin noiunea de cheltuieli, iar efectul obinut, prin noiunea de venituri. La nivelul obiectului contabilitii, acest echilibru este oglindit ca o relaie intre venituri i cheltuieli i, implicit, un rezultat obinut prin compararea veniturilor cu cheltuielile. Rezultatul obinut poate fi profit (beneficiu) sau pierdere. Rezultat financiar (R) = Profit (B) sau Pierdere (P); Profit (B) = Venituri (V) > Cheltuieli (Ch); Pierdere (P) = Cheltuieli (Ch) > Venituri (V); Venituri (V) = Cheltuieli (Ch) Rezultat financiar(R) ecuaia de echilibru intern al patrimoniului. Obiectul l metoda contabilitii 23 Reluand ecuaia de echilibru al patrimoniului din momentul TO, o corectm cu ecuaia echilibrului intern, i ajungem la ecuaia de echilibru in momentul T1: Sintetizand, se poate spune c, la nivelul contabilitii, pentru urmrirea patrimoniului, se apeleaz la structurile de activ, pasiv, consumuri, cheltuieli, venituri, rezultate. 2. Activele: caracteristica i clasificarea lor Bunurile economice i sursele lor de constituire (relaiile de drepturi i obligaii), rezultand din caracteristicile ce stau la baza acestora, au fost denumite, respectiv, prin noiunile de active i pasive. Denumirea de active provine de la caracteristica bunurilor economice de a se afla in continu micare i transformare in cadrul circuitului economic. Structura activelor se modific in permanen datorit operaiilor ocazionate de procesul de aprovizionare cu noi bunuri economice, de participarea lor la procesul de producie, unde ii schimb forma, coninutul i proprietile fizice sau chimice, precum i de operaiile procesului de desfacere a produselor i mrfurilor. Sursele de constituire a bunurilor economice, spre deosebire de bunurile economice, apar ca ceva static, ele nu-i schimb volumul i structura in mod independent, ci modificrile sunt condiionate de micrile i transformrile bunurilor economice din activ, de aceea sunt denumite pasive. Deci, activele cuprind bunurile economice ca avere concret i drepturile de creane, iar pasivele cuprind sursele de formare a acestor bunuri, ca surse proprii i surse strine. Pentru fundamentarea teoretic a noiunilor de active i pasive s-au format de-a lungul timpului mai multe teorii, predominante fiind: juridic, financiar i economic. Dup teoria juridic, activele reprezint bunurile economice ca obiecte de drepturi i obligaii, iar pasivele BE = D + O + B BE = D + O P

BE = D + O R 24 Evidena contabil reprezint drepturile i obligaiile titularului de patrimoniu. Dup teoria financiar, activele reprezint valorile economice, bunurile in care s-au investit fondurile intreprinderii, iar pasivele reflect finanarea acestor fonduri (proprie sau strin). Dup teoria economic, activele i pasivele sunt interpretate prin prisma categoriei economice de capital. Astfel, activele reprezint modul de intrebuinare a capitalului, iar pasivele reflect modul de provenien a capitalului in cadrul raporturilor de proprietate. Datorit intereselor multiple la care trebuie s rspund contabilitatea: juridic, informaional, gestionar i fiscal, atat in teorie, cat i in practic, cele trei interpretri acordate structurilor de activ i pasiv nu sunt suficiente, decat considerate impreun. Coninutul activului intreprinderii este stabilit in baza a dou criterii: modul de valorificare i gradul de lichiditate a bunurilor economice. Modul de valorificare a bunurilor economice se refer la felul in care ele particip la procesul de producie, in care se consum i ii transmit valoarea asupra produselor obinute, inclusiv la felul cum se asigur reproducia lor. Astfel, bunurile economice, utilizate intr-o intreprindere, pot fi de dou categorii: unele care au o durat mare de funcionare i care se consum i se valorific in mod treptat, pe parcursul mai multor cicluri de exploatare, i altele care se consum dintr-o dat, trebuind a fi reinnoite cu exemplare noi in fiecare ciclu de exploatare. Prin lichiditate se are in vedere capacitatea fiecrui mijloc economic de a parcurge calea normal a ciclului de exploatare pan la transformarea lui in bani. Gradul de lichiditate este termenul in care un bun economic sau un drept poate fi transformat in bani lichizi, in cursul circuitului lui. Din punctul de vedere al criteriilor menionate, se delimiteaz urmtoarele structuri de active (figura 2): 1) active pe termen lung; 2) active curente. Obiectul l metoda contabilitii 25 Figura 2. Structura activelor intreprinderii Activele pe termen lung cuprind acele categorii de bunuri, care au rezisten durabil in intreprindere i care nu se consum la prima utilizare, in cadrul acestora se cuprind urmtoarele mase patrimoniale: active nemateriale; active materiale pe termen lung; active financiare pe termen lung.

Activele nemateriale sunt acele bunuri care nu au o form fizic concret, dar se reprezint printr-un document juridic sau comercial. Conform S.N.C. 13 Contabilitatea activelor nemateriale, ele reprezint active nepecuniare, care nu imbrac form material, controlate de intreprindere i utilizate mai mult de un an in activitatea de producie, comercial i alte activiti, precum i in scopuri administrative sau destinate predrii in folosin altor persoane fizice i juridice. Activele nemateriale cuprind: cheltuielile de organizare cheltuieli aferente crerii intreprinderii (pregtirea documentelor pentru inregistrare, ACTIVELE INTREPRINDERII ACTIVE PE TERMEN LUNG ACTIVE CURENTE Stocuri de mrfuri i materiale Ctreane pe termen scurt Investiii pe termen scurt Mijloace bneti Active nemateriale Active materiale pe termen lung Active financiare pe termen lung 26 Evidena contabil executarea tampilelor, taxelor de stat, plata serviciilor prestate de consultani etc.); brevetele drepturi exclusive garantate de stat pe o anumit perioad, pentru fabricarea unui fel de produs, utilizarea sau vanzarea unui produs specific; emblemele comerciale i mrcile de deservire - simboluri (denumiri) inregistrate, protejate de stat cu drept exclusiv de utilizare, pentru identificarea mrfurilor, serviciilor unor persoane juridice i fizice de mrfurile altor persoane juridice i fizice; licenele drepturi intocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate. Pentru proprietatea intelectual, licena este un acord (contract) conform cruia o persoan (liceniat), in anumite condiii, permite altei persoane (liceniat) s foloseasc drepturile la proprietatea intelectual; know-how-urile cunotine tehnico-tiinifice, tehnologice, comerciale, financiare, organizatorice, de gestiune, biotehnice i de alt natur, acumulate de intreprindere, care constituie secret comercial i aduc avantaj economic; copyright drepturi de autor garantate de stat pentru publicarea, editarea, vanzarea operelor literare, muzicale, video i de cinema, precum i a altor opere de art pe intreaga durat prevzut de legislaie;

programele informatice set de documentaie tehnic i de exploatare, precum i complexul de programe pentru sisteme de prelucrare a informaiei; desenele i mostrele industriale un nou tip de articol inregistrat, cu funcie de utilitate, care acord deintorului documentului de protecie dreptul exclusiv de utilizare a articolului; drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung; francizele drepturi acordate de o intreprindere altei persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unei anumite formule a produsului sau tehnologii a procesului de producie pentru un comision stabilit. Faptul existenei activelor nemateriale in form de proprietate intelectual trebuie s fie reflectat, semnat, fixat pe Obiectul l metoda contabilitii 27 purttorii materiali de informaie. Activele materiale pe termen lung cuprind activele care imbrac o form fizic, natural, au o durat de funcionare util mai mare de un an, se utilizeaz in activitatea intreprinderii sau se afl in procesul crerii i nu sunt destinate vanzrii. Aceast grup include: Active materiale in curs de execuie (investiii capitale), care includ cheltuielile pentru achiziionarea i crearea activelor la beneficiarul construciei in decursul unui proces indelungat (achiziionarea utilajului care necesit montaj, construcia cldirilor i edificiilor speciale, plantarea i cultivarea plantaiilor perene). Mijloacele fixe includ activele materiale (mijloacele de munc), preul unitar al crora depete plafonul stabilit de legislaie (l 000 lei), planificate pentru utilizare mai mult de un an in activitatea de producie, comercial i in alte activiti, executarea lucrrilor, prestarea serviciilor, sau sunt destinate incheierii sau pentru scopuri administrative (cldiri, construcii speciale, maini, utilaje, instalaii). Terenurile un tip special de imobil, care are o durat de utilizare nelimitat in desfurarea activitii intreprinderii sau poate fi destinat inchirierii. Resursele naturale reprezint partea natural a activelor materiale pe termen lung, care are o form natural concret de rezerve de petrol, gaze, piatr, material lemnos, extrase in cursul unei perioade indelungate. Activele financiare pe termen lung includ investiiile financiare pe termen lung i creanele pe termen lung. Investiiile financiare pe termen lung sunt active deinute de intreprinderea-investitor mai mult de un an, in scopul ameliorrii situaiei sale financiare prin obinerea veniturilor (dobanzilor, dividendelor, redevenelor), care genereaz

creterea capitalului propriu sau obinerea profitului de alt natur. Investiiile financiare reprezint cheltuielile intreprinderii legate de procurarea titlurilor de valoare, alocarea mijloacelor in capitalul statutar al altor intreprinderi, acordarea de imprumuturi pe termen lung altor persoane juridice i fizice. 28 Evidena contabil In funcie de direciile de investire, investiiile financiare pe termen lung se clasific in: - investiii financiare in pri nelegate; - investiii financiare in pri legate. Investiii financiare in pri nelegate au loc atunci cand investitorul deine pan la 20 % din capitalul statutar al intreprinderii in care s-a investit, in cazul dat, din partea intreprinderii investitoare nu exist nici influen, nici control asupra intreprinderii in care s-a investit. Investiiile financiare in pri legate includ investiiile in intreprinderile asociate i investiiile in intreprinderile fiice, intreprinderea asociat este intreprinderea in care investitorul exercit o influen notabil i deine de la 20 la 50 % de aciuni sau participaii in capitalul statutar, dar care nu este nici intreprindere fiic, nici intreprindere mixt a investitorului, intreprinderea-fiic se consider intreprinderea care se afl sub controlul altei intreprinderi (mam) ce deine peste 50 % de aciuni sau participaii in capitalul statutar. Creanele pe termen lung reprezint valori economice avansate temporar de intreprindere altor persoane fizice i juridice pe o perioad mai mare de un an i pentru care urmeaz s primeasc un echivalent valoric. Toate persoanele fizice i juridice care au beneficiat de o valoare avansat, urmand s dea echivalentul corespunztor, sunt denumite generic prin noiunea de debitori. Activele curente sunt bunurile care particip la procesul de producie cu intreaga lor valoare de utilitate i care se consum i ii transmit dintr-o dat valoarea de utilitate i valoarea asupra noului produs. Sub aspectul lichiditii, caracteristica de baz a activelor curente este aceea c durata ciclului de exploatare este mai mic de un an: ele intr i ies, in i din patrimoniu, de mai multe ori sau cel puin o dat in cursul unei perioade de gestiune. Activele curente includ: stocuri de mrfuri i materiale; creane pe termen scurt; investiii financiare pe termen scurt; mijloace bneti;. Obiectul l metoda contabilitii 29 Stocurile de mrfuri i materiale sunt activele destinate vanzrii in cazul activitii economice ordinare sau inregistrate ca producie in curs de execuie sau destinate consumului in

procesul de producie i la prestarea de servicii. Ele cuprind: a) materialele destinate utilizrii in procesul de producie; b) producia in curs de execuie; c) produsele finite; d) mrfurile, inclusiv terenurile i alte active materiale achiziionate i destinate revanzrii; e) obiectele de mic valoare i scurt durat. Creanele pe termen scurt reprezint valori economice avansate temporar de intreprindere altor persoane fizice i juridice pe un termen mai mic de un an i pentru care urmeaz s primeasc un echivalent valoric. Aici se includ: creanele privind facturile comerciale; creane ale prilor legate; creane privind avansurile acordate; creane ale bugetului; creane ale personalului; creane privind veniturile calculate; alte creane pe termen scurt. Investiiile financiare pe termen scurt sunt investiii pe care intreprinderea are intenia s le comercializeze sau s le sting in curs de un an, cu excepia titlurilor de valoare de pia cu lichiditate inalt, avand un termen de stingere pan la trei luni. Mijloacele bneti reprezint disponibilitile bneti in casierie, depozite, conturi de decontare, valutare i in alte conturi la banc. 3. Sursele de constituire a activelor i clasificarea lor Dup cum s-a menionat mai sus, sursele de constituire a bunurilor economice, reieind din caracteristicile ce stau la baza acestora, au fost denumite pasive. Pasivul, prin componena sa, reflect modul de finanare a bunurilor economice i gradul de exigibilitate al surselor de finanare. 30 Evidena contabil Finanarea bunurilor economice se refer la modul de dobandire economic i susinere financiar a activelor intreprinderii. Pentru procurarea bunurilor economice, o intreprindere folosete finanarea proprie i finanarea strin. Finanarea proprie a unei intreprinderi este fcut de proprietarul ei, care aduce contribuia sa material sub form de capital personal sau capital social, la care se mai adaug unele resurse proprii, cum sunt: rezervele, profitul. Finanarea strin este asigurat de tera persoan in raport cu intreprinderea care-i imprumut capitalurile sub diferite forme juridice, cum sunt creditele bancare, imprumuturile pe baz de titluri i datoriile in curs de decontare. Exigibilitatea surselor de finanare se refer la termenul lor

de decontare. Acest termen, in cazul capitalului propriu, opereaz in momentul lichidrii patrimoniului, iar in cazul datoriilor, termenul de scaden poate fi mai mare sau mai mic decat perioada de gestiune (l an), dup cum sunt datoriile pe termen lung i datoriile pe termen scurt. Corespunztor celor dou criterii menionate, pasivele se impart in capital propriu i datorii (figura 3). Figura 3. Structura pasivelor intreprinderii PASIVELE INTREPRINDERII CAPITALUL PROPRIU DATORII Capital secundar Profit nerepartizat Rezerve Capital statutar i suplimnetar Datorii pe termen scurt Datorii Datorii Datorii calculate financiare comerciale Datorii pe termen lung Datorii Datorii calculate financiare Dup modul de finanare Obiectul l metoda contabilitii 31 Capitalul propriu corespunde finanrii proprii a bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al intreprinderii i reprezint mrimea rmas in activele intreprinderii dup scderea datoriilor, in mod concret, ele se delimiteaz prin: capital statutar i suplimentar; rezerve; profit nerepartizat; capital secundar. Capitalul statutar se constituie la infiinarea intreprinderii, fiind o condiie a existenei i funcionrii acesteia, i reprezint valoarea nominal a aporturilor proprietarilor intreprinderii la patrimoniul acesteia, depuse in contul achitrii aciunilor (cotelor) pentru asigurarea activitii intreprinderii. Pe parcursul funcionrii intreprinderii, poate aprea necesitatea de a modifica capitalul statutar constituit la crearea acesteia. Se poate majora prin plasarea de aciuni noi din emisiune suplimentar sau prin majorarea valorii nominale a

aciunilor plasate. Din operaiile de cretere a capitalului statutar poate s rezulte capitalul suplimentar, care reprezint diferena intre preul de emisiune (mai mare decat valoarea nominal) i valoarea nominal a noilor aciuni (mai mic), in caz contrar, cand preul de emisiune este mai mic decat valoarea nominal, tot avem capital suplimentar, dar el are menirea de a micora valoarea capitalului propriu. Micorarea capitalului statutar se efectueaz prin rambursarea ctre acionari sau asociai a unei pri din acesta, atunci cand societatea il consider prea mare in raport cu activitatea sa sau in alte situaii. Mrimea capitalului statutar se micoreaz odat cu mrimea capitalului nevrsat i a capitalului retras. Capitalul nevrsat reprezint datoriile fondatorilor privind aporturile la capitalul statutar. Capitalul retras reprezint valoarea aciunilor proprii (cotelor de participaie) rscumprate de la acionarii (asociaii) si. Rezervele reprezint profitul capitalizat in mod durabil de intreprindere, pan la o decizie contrar a organelor competente. Deci, caracteristica de baz a rezervelor este aceea c ele se 32 Evidena contabil constituie in raport cu cotele stabilite din profitul net. Structural, rezervele se impart in: rezerve legale, care se constituie anual intr-o anumit proporie din profitul net, fiind destinate protejrii capitalului, in cazul in care perioada de gestiune se incheie cu pierderi; rezerve statutare, ce reprezint acele fonduri a cror constituire din profitul net este stipulat in statutul de constituire a intreprinderii; alte rezerve, cele ce sunt create prin decizia adunrii generale din profitul net. Profitul nerepartizat include: corecii ale rezultatelor perioadei precedente rezultatele corectrilor efectuate in anul de gestiune la operaiunile aferente perioadelor precedente. profit nerepartizat (pierderea neacoperit) al perioadelor precedente o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizat sau repartizat intre proprietarii intreprinderii sub form de dividende sau venituri din participaii. profit net (pierderea) al perioadei de gestiune este rezultatul financiar al perioadei de gestiune dup impozitare. Capitalul secundar cuprinde: subveniile de stat, care reprezint asistena acordat intreprinderii de Guvern sau de alte organe de stat, respectanduse anumite condiii legate de activitatea de producie i financiar a acesteia. diferenele din reevaluare, acesteia sunt sumele reducerilor din reevaluarea activelor materiale i financiare pe

termen lung. Datoriile exprim fondurile sau capitalurile furnizate de teri, pentru care intreprinderea trebuie s acorde o prestaie sau un echivalent valoric. Este vorba de creditele contractate de la bnci sau alte instituii financiare, imprumuturile din emisiunea de obligaiuni, precum i datoriile create in cadrul relaiilor de decontare ale intreprinderii cu alte persoane fizice i juridice. Persoanele fizice i juridice, fa de care intreprinderea are obligaii bneti, sunt denumite creditori. Definii prin aceast prism, creditorul reprezint persoana care in cadrul unui raport Obiectul l metoda contabilitii 33 patrimonial a avansat o valoare economic i urmeaz s primeasc un echivalent valoric sau o contrapre-staie. Din masa patrimonial a datoriilor, cele mai semnificative sunt urmtoarele structuri: datoriile financiare, care exprim creditele primite de la banc i alte instituii de credit, precum i imprumuturile din emisiunea de obligaiuni; datoriile comerciale, care se formeaz in cadrul relaiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionarea de bunuri materiale, lucrri i servicii primite. datoriile calculate, care cuprind datoriile fiscale, salariale i sociale, datoriile fa de asociai. 4. Noiuni generale privind consumurile, cheltuielile i veniturile Consumurile reprezint resursele utilizate pentru fabricarea produselor i prestarea serviciilor in scopul obinerii venitului. Consumurile sunt nemijlocit legate de procesul de producie, ii gsesc intruchipare material in stocurile produciei finite i produselor in curs de execuie, la finele perioadei de gestiune se reflect in bilanul contabil ca active i nu se iau in calcul la determinarea rezultatului financiar al intreprinderii. Cheltuielile reprezint cheltuielile i pierderile (daunele) care apar in rezultatul activitii economico-financiare i nu sunt legate nemijlocit de procesul de producie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ in costul produselor (serviciilor), se reflect in raportul privind rezultatele financiare i se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) perioadei de gestiune. Componena consumurilor i cheltuielilor, modul de determinare i constatare a acestora sunt determinate de prevederile S.N.C. 3 Componena consumurilor i cheltuielilor intreprinderii. Consumurile, in funcie de modul de includere in costul de producie, se clasific in dou grupe, i anume: (vezi figura 4) consumuri directe;

34 Evidena contabil consumuri indirecte. Figura 4 Structura consumurilor Consumurile directe reprezint consumurile identificate nemijlocit pe un anumit produs sau serviciu, in momentul efecturii lor. Consumurile directe de producie, la randul lor, includ urmtoarele tipuri: Consumuri directe de materiale, care reprezint valoarea materiei prime, materialelor, semifabricatelor, utilizate la fabricarea produselor care, in mod substanial, intr in componena acestora i se includ direct in costul produselor finite. Consumuri directe privind retribuirea muncii, care reprezint consumurile privind remunerarea muncitorilor, incluse in mod direct in costul produselor finite. Consumurile indirecte de producie reprezint consumurile aferente deservirii i conducerii subdiviziunilor de producie, care nu pot fi incluse in mod direct in costul produselor finite (serviciilor) i se repartizeaz la sfaritul perioadei de gestiune pe tipuri de produse. La randul lor, consumurile indirecte de producie includ: => Consumurile indirecte de producie variabile, care reprezint consumurile intreprinderii, mrimea crora depinde de volumul produciei, cum ar fi remunerarea muncitorilor ce deservesc seciile de producie, consumul de CONSUMURILE DE PRODUCIE Consumuri directe de producie Consumuri indirecte de producie Consumuri indirecte de producie constante Consumuri indirecte de producie variabile Consumuri directe privind retribuire muncii Consumuri directe de materiale Obiectul l metoda contabilitii 35 materiale pentru gestiunea general a seciilor etc. Consumurile

indirecte de producie variabile se includ in costul produselor fabricate i soldurilor produciei in curs de execuie in sum total, indiferent de nivelul utilizrii efective a capacitilor de producie. Consumurile indirecte de producie constante, care reprezint consumurile intreprinderii, mrimea crora nu depinde sau depinde neesenial de volumul produciei, cum ar fi uzura calculat mijloacelor fixe, consumul de energie electric pentru iluminarea seciilor de producie etc. Consumurile indirecte de producie constante se repartizeaz intre costul produciei i cheltuielile perioadei in baza capacitii normative a utilajului de producie. Capacitatea normativ reprezint nivelul de producie care poate fi realizat in medie pe parcursul a cateva perioade sau sezoane, in cazul unor circumstane ordinare, inand cont de pierderile de capaciti, rezultate in urma executrii lucrrilor tehnice de planificare. Dac volumul efectiv de producie este egal sau depete capacitatea normativ, suma efectiv a consumurilor de producie constante se trece integral in costul de producie, in cazul in care volumul efectiv de producie este mai mic decat capacitatea normativ, consumurile indirecte de producie constante se trec in cost in baza cotei normative rezultate din imprirea sumei efective a acestor consumuri la capacitatea normativ. Suma rmas a consumurilor indirecte de producie constante se consider drept cheltuial in perioada de gestiune in care au fost suportate. Componena cheltuielilor conform prevederilor standardului menionat este prezentat pe feluri de activiti ale intreprinderii: operaional, de investiii, financiar i pe evenimente excepionale. in funciile de direcia efecturii, cheltuielile se subdivizeaz in trei grupe (vezi figura 5): 1. cheltuieli ale activitii operaionale; 2. cheltuieli ale activitii neoperaionale; 3. cheltuieli privind impozitul pe venit. 36 Evidena contabil Figura 5. Componena cheltuielilor Cheltuielile activitii operaionale cuprind cheltuielile aferente desfurrii activitii de baz a intreprinderii. Acestea cuprind: costul vanzrilor; cheltuielile comerciale; cheltuielile generale i administrative; alte cheltuieli operaionale. Costul vanzrilor reprezint o parte din consumurile aferente produselor, mrfurilor vandute i serviciilor prestate. Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mrfurilor i prestrilor de servicii, i

anume: cheltuielile privind serviciile de marketing aferente incheierii sau rezilierii contractelor; cheltuielile privind ambalarea, incrcarea-descrcarea produselor i mrfurilor; cheltuielile de transport aferente desfacerii; cheltuieli pentru reclam; cheltuielile aferente crerii rezervei pentru datorii dubioase; cheltuielile privind retribuirea muncii salariailor de la intreprinderile de comer; comisioanele pltite organizaiilor de desfacere, de intermediere, de comer exterior, cheltuielile privind intocmirea declaraiilor vamale pentru vanzarea produselor peste hotarele republicii etc. Cheltuielile generale i administrative cuprind CHELTUIELILE INTREPRINDERII Cheltuieli ale activit ii operaionale Cheltuieli ale activit ii neoperaionale Cheltuieli ale activitii financiare Pierderi Alte cheltuieli excepionale operaionale Cheltuieli generale i administrative Cheltieli comerciale Costul vinzrilor Cheltuieli ale activit ii de investiii Cheltuieli privind impozitul pe venit Obiectul l metoda contabilitii 37 cheltuielile privind deservirea i gestiunea intreprinderii in ansamblu. Ele cuprind cheltuielile ce in de retribuirea muncii salariailor, atribuite personalului de conducere i gospodresc, premiile de orice tip conform sistemelor existente la intreprindere, adaosurile de orice tip; contribuiile pentru asigurrile sociale; intreinerea, uzura i reparaia mijloacelor fixe cu destinaie administrativ, gospodreasc i de protecie a naturii; amortizarea activelor nemateriale cu destinaie general a intreprinderii; uzura i reparaia obiectelor de mic valoare i scurt durat; cheltuielile potale i telegrafice; cheltuielile privind paza obiectelor administrativ-gospodreti i asigurarea securitii antiincendiare; cheltuielile privind deplasrile personalului de conducere; cheltuielile de reprezentare; cheltuielile in scopuri de caritate i sponsorizare; plata pentru diversele servicii prestate intreprinderii in conformitate cu

contractele incheiate (bancare, juridice, informaionale, de audit, traductori); cheltuieli pentru pregtirea i reciclarea personalului; cheltuieli pentru cercetri tiinifice, inovaii i raionalizri cu caracter de producie; cheltuielile de judecat, de arbitraj i taxele de stat; alte cheltuieli. Alte cheltuieli operaionale cuprind cheltuielile privind vanzarea altor active curente, pentru arenda curent, cheltuieli sub form de amenzi, penaliti, despgubiri; cheltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente; aferente dobanzilor pentru credite i imprumuturi; consumurile indirecte de producie nerepartizate; lipsurile i pierderile din deteriorarea valorilor etc. Cheltuielile activitii neoperaionale cuprind cheltuielile suportate de intreprindere la efectuarea altor feluri de activiti. Acestea cuprind: cheltuielile activitii de investiii; cheltuielile activitii financiare; pierderile excepionale. Cheltuielile activitii de investiii sunt generate de scoaterea din funciune a activelor pe termen lung i cuprind cheltuielile privind ieirea activelor nemateriale, activelor materiale pe termen lung (activelor in curs de execuie, 38 Evidena contabil terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale), activelor financiare pe termen lung, pierderile din participaiile in alte intreprinderi i din operaiile cu prile legate etc. Cheltuielile activitii financiare sunt generate de modificarea mrimii i structurii capitalului propriu, imprumuturilor i creditelor intreprinderii. Acestea cuprind cheltuielile privind plata redevenelor, privind arenda finanat a activelor materiale pe termen lung, privind diferenele de curs valutar nefavorabile etc. Pierderile excepionale rezult din evenimentele sau operaiunile rare i netipice, nelegate de activitatea financiareconomic a intreprinderii. Acestea cuprind pierderile provocate de calamitile naturale, pierderile rezultate din perturbri politice, pierderile ocazionate de modificarea legislaiei. Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma total a cheltuielilor privind impozitul pe venit, luat in considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Venitul cuprinde afluxul global de avantaje economice incasate sau care urmeaz a fi incasate in conturile intreprinderii, in componena venitului nu se includ sumele incasate in numele terelor persoane, cum ar fi taxa pe valoare adugat, accizele, incasrile globale obinute de intreprindere din insrcinarea organizaiilor tere, din comercializarea produselor sau

mrfurilor acestora, deoarece aceste sume nu reprezint un avantaj economic al intreprinderii i nu influeneaz capitalul propriu al acesteia. Componena veniturilor, modul de determinare i constatare sunt determinate de prevederile S.N.C. 18 Venitul". in funcie de sursele de intrare, veniturile se subdivizeaz in dou grupe (vezi figura 6): 1. venituri din activitatea operaional; 2. venituri din activitatea neoperaional. Obiectul l metoda contabilitii 39 Figura 6. Structura veniturilor intreprinderii Veniturile din activitatea operaional cuprind sumele rezultate din activitatea de baz a intreprinderii. Acestea includ: veniturile din vanzri; alte venituri operaionale. Veniturile din vanzri reprezint incasrile din vanzarea produselor finite, mrfurilor, i se constat in baza metodei calculrii in cazul livrrii i transmiterii ctre cumprtor a drepturilor de proprietate asupra acestora; incasrile din prestarea serviciilor, i se constat la fel in baza metodei calculrii pe msura efecturii acestora pe fiecare tranzacie sau pe stadii distincte ale acesteia; avantajele obinute din operaiile de barter, contractele de construcie. Alte venituri operaionale includ sumele primite sau de primit din ieirea (vanzarea, schimbul) activelor curente, cu excepia produselor finite i mrfurilor, din arenda curent, precum i sub form de amend, penaliti, despgubiri, recuperri de daune materiale rezultate din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente. VENITURILE INTREPRINDERII Venituri din activitatea operaional Venituri din activitatea neoperaional Venituri din activitatea financiar Venituri excepionale Alte cheltuieli operaionale Venituri vinzrilor Venituri din activitatea de investiii 40 Evidena contabil Veniturile din activitatea neoperaional cuprind sumele primite sau de primit din alte feluri de activiti ale intreprinderii, decat cea de baz. Acestea includ:

veniturile din activitatea de investiii; veniturile din activitatea financiar; veniturile excepionale. Veniturile din activitatea de investiii cuprind sumele rezultate din ieirea i reevaluarea activelor pe termen lung ale intreprinderii (sumele incasate din vanzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe; dividendele calculate, dobanzile; sumele diferenelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieite; veniturile din operaiunile cu prile legate). Veniturile din activitatea financiar cuprind sumele rezultate din transmiterea in folosin altor persoane fizice i juridice, pe un termen mai mare de un an, a activelor nemateriale i materiale pe termen lung (terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale), valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub form de diferene de curs valutar favorabile, subvenii de stat, prime, premii i sume sponsorizate. Veniturile excepionale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurri, persoanele fizice i juridice, sub form de recuperare a pierderilor din calamiti naturale, perturbri politice, modificri ale legislaiei i alte evenimente ce nu sunt legate de activitatea ordinar a intreprinderii. 5. Metoda contabilitii Contabilitatea ca disciplin tiinific se caracterizeaz prin existena unui obiect propriu de studiu, in scopul realizrii acestuia, contabilitatea folosete o metod proprie de cercetare. Prin metoda contabilitii se inelege ansamblul de principii, procedee i instrumente cu ajutorul crora se realizeaz evidena, calculul, analiza i controlul strii i micrii patrimoniului. Noiunea de metod este de origine greac i provine de la meto, care inseamn succesiune, schimbare, dup care hodos inseamn drum. Cele dou noiuni unite in metodos se pot Obiectul l metoda contabilitii 41 traduce drept drum, care trebuie urmat pentru a ajunge la un anumit rezultat, scop, adevr. Deci, metoda este un produs al gandirii teoretice abstracte, desfurate pe parcursul cercetrii existenei i micrii patrimoniului in vederea cunoaterii componenei, coninutului acestuia i a fenomenelor care se produc in/sau in legtur cu acesta, intre obiect i metod exist o strans interdependen i condiionare in sensul c obiectul arat ce trebuie studiat, iar metoda indic cum trebuie studiat. Metoda contabilitii, sintetizand un drum de parcurs intro investigaie economic, se va baza pe procedee de lucru care reprezint o manier, un anume fel specific de a ajunge la un anumit scop.

Ca in orice tiin, contabilitatea, pentru a stabili propriile legi i principii, parcurge in demersul su o serie de etape obligatorii, cum ar fi: determinarea obiectului cercetat; fixarea tehnicilor de observare i inregistrare a datelor contabile; prelucrarea datelor; interpretarea datelor culese; elaborarea concluziilor; stabilirea legitilor contabile. Determinarea obiectului cercetat reprezint momentul iniial al fiecrei metode, in ceea ce privete contabilitatea, aceasta se confund cu cunoaterea caracteristicilor bunurilor economice i a surselor lor de provenien, a proceselor economice i a influenelor reciproce dintre acestea. Metoda contabilitii face posibil cuprinderea in sfera ei de cercetare a tuturor elementelor patrimoniale, in expresie bneasc, privite din punct de vedere al provenienei i al destinaiei. Principiile teoretice ale contabilitii sunt destinate realizrii obiectului acesteia, demonstrandu-se cum trebuie inregistrate procesele i fenomenele economice, care sunt cauzele care le-au generat i ce efecte au produs. Pentru aceasta, metoda contabilitii utilizeaz o serie de procedee care permit furnizarea de informaii cu privire la producerea i desfurarea fenomenelor economice i sociale. Aceste procedee utilizate de ctre metoda contabilitii pentru realizarea obiectului su de studiu pot fi grupate in: 42 Evidena contabil procedee comune tuturor tiinelor; procedee comune i altor tiine economice; procedee specifice metodei contabilitii (vezi figura 7). Intre procedeele comune tuturor tiinelor pe care le folosete contabilitatea in reflectarea obiectului su de studiu se regsesc: observaia, raionamentul, comparaia, descompunerea, clasificarea, analiza, sinteza. Observaia este faza iniial a cercetrii in cazul oricrei tiine. Numai printr-o observaie atent se pot delimita faptele i fenomenele pe care, avand coninut economic i fiind evaluabile in bani, le vom include in obiectul contabilitii, adic le putem asocia unui patrimoniu dat, aflat in circuitul economic sau social. Observaia se asociaz cu cantitatea, calitatea i valoarea. Raionamentul se aplic de metoda contabilitii pentru ca pe baz de judeci logice, obinute prin observare sau documentare, asupra elementelor patrimoniale s se stabileasc concluzii cu valoare de generalizri. Raionamentul face posibil inelegerea dublei reprezentri a patrimoniului, a influenelor pe care le produc micrile de valori asupra bilanului, a stabilirii corelaiilor in balana de verificare etc.

Comparaia se folosete in metoda contabilitii prin punerea in fa a dou elemente sau structuri aflate in perimetrul su de studiu in vederea fixrii unor concluzii. Comparaia este de neconceput in analiza contabil, in luarea deciziilor etc. Comparaia se face fie intre elementele componente ale patrimoniului, intre veniturile i cheltuielile proprii, fie fa de componentele sau structurile altor uniti patrimoniale. Clasificarea in contabilitate servete la repartizarea raional a elementelor patrimoniale, respectiv, a bunurilor economice i a surselor de formare a acestora. Clasificarea este posibil in contabilitate, intrucat trsturile comune atrag elementele patrimoniale cu una sau mai multe trsturi identice, i le separ pe cele cu trsturi diferite, in acest fel, este folosit imprirea sistematic pe clase a elementelor, fenomenelor sau proceselor economice. Obiectul l metoda contabilitii 43 Figura 7. Procedeele metodei contabilitii Analiza. Ca procedeu tiinific de cercetare a unui fenomen, domeniu, spaiu de activitate etc., analiza pornete de la studierea aprofundat a fiecrui element in parte, observand locul, rolul i implicaia acesteia in cadrul ansamblului dat. in contabilitate, analiza se aplic in cele mai diferite situaii, incepand cu inregistrarea zilnic a operaiunilor i terminand cu intocmirea lucrrilor periodice. Sinteza, ca procedeu tiinific de cercetare, asigur Procedeele metodei contabilitii Observaia Raionamentul Comparaia Clasificarea Analiza Sinteza Procedee comune tuturor disciplinelor tiinifice Documnetaia Evaluarea Calculaia Invebtarierea Procedee comune tuturor disciplinelor economice Bilanul contabil Contul contabil Dubl inregistrare Balana de verificare Procedee specifice

metodei contabilitii 44 Evidena contabil trecerea de la particular la general. Prin ea se realizeaz generalizarea unor concluzii desprinse in procesul de analiz. Sinteza permite generalizarea atat la nivel microeconomic, cat i macroeconomic, in ambele cazuri, sinteza are ca scop stabilirea politicilor economice i financiare de urmat, privite din planuri diferite. Procedeele metodei contabilitii, comune i altor discipline economice, sunt: documentaia, evaluarea, calculaia i inventarierea. Documentaia reprezint procedeul ce permite consemnarea datelor privind patrimoniul, in documente. Documentul este un act prin care se adeverete, se constat sau se preconizeaz un fapt, se confer un drept, se recunoate o obligaie. Orice operaie economico-financiar trebuie reflectat intr-un document, in momentul producerii ei, pentru c numai astfel este posibil asigurarea integritii patrimoniului in ansamblu i pe elemente componente. Documentul este necesar i pentru stabilirea rspunderilor, pentru c acesta, in afara operaiei in sine, relev actul decizional, ceea ce implic rspunderea gestionrii prin efectele produse. Evaluarea este procedeul ce permite exprimarea valoric a elementelor patrimoniale i a operaiunilor ce privesc elementele patrimoniale, in contabilitate, evaluarea inseamn aducerea elementelor componente ale patrimoniului la un numitor comun, prin intermediul aceleiai uniti de msur. Evaluarea const in transformarea unitilor naturale in uniti valorice, cu ajutorul monedei naionale, chiar i in cazul elementelor patrimoniale exprimate in uniti monetare strine. Calculaia este un ansamblu de operaiuni matematice referitoare la fapte i fenomene economice, in scopul de a gsi valoarea uneia sau mai multor mrimi de aceast natur. Calculaia se afl in legtur direct cu evaluarea, in cazul stabilirii valorii elementelor patrimoniale rezultate din activitatea proprie. Inventarierea este acel procedeu prin care se intocmete o list, un registru sau un document in care sunt reflectate i descrise cantitativ i valoric toate bunurile care se afl intr-o Obiectul l metoda contabilitii 45 intreprindere, instituie, depozit etc. Inventarierea prezint cunoaterea faptic a structurilor patrimoniale, in vederea evalurii patrimoniului dat. Procedeele specifice de studiu al obiectului contabilitii sunt: bilanul contabil, contul, dubla inregistrare i balana de verificare. Bilanul contabil este un document care reflect sintetic,

in expresie valoric, in activ, mijloacele economice dup componena lor material, iar in pasiv, aceleai mijloace dup sursele lor de provenien in cadrul unei uniti patrimoniale, la un moment dat. Contul este procedeul propriu contabilitii, prin care elementele patrimoniale sunt individualizate in cadrul fiecrei uniti, fiind destinat urmririi apariiei i evoluiei acestora pe parcursul existenei lor, concomitent cu existena patrimoniului. Conturile reflect componena patrimoniului i starea acestuia de-a lungul fazelor circuitului economic. Totalitatea conturilor utilizate de ctre o intreprindere formeaz sistemul de conturi. Dubla inregistrare este considerat un procedeu de baz al metodei contabilitii, care presupune inregistrarea oricrei operaii economice, oricat de simpl este ea, in cel puin dou conturi, unul care se debiteaz i altul care se crediteaz. Balana de verificare asigur verificarea exactitii inregistrrii operaiilor economice in conturi, legtura dintre conturile sintetice i bilan,legtura dintre conturile sintetice i conturile analitice, precum i centralizarea datelor contabilitii curente. BILANUL CONTABIL 1. Noiunea de bilan contabil; 2. Coninutul i structura bilanului contabil; 3. Influena operaiunilor economice a bilanul contabil; 4. Felurile i funciile bilanului contabil; 1. Noiunea de bilan contabil BILANUL CONTABIL este un procedeu de reflectare generalizat i o grupare ordonat in form valoric la o anumit dat a activelor i pasivelor intreprinderii; Conform standardului naional de contabilitate bilanul contabil se intocmete in ultima zi a perioadei de gestiune. Graficul bilanului contabil poate fi prezent sub form de tabel compus din 2 pri: la stanga activ la dreapta pasiv. AP Fiecare element din activul i pasivul bilanului contabil poart denumirea de POST (POSTUR); Particularitile bilanului contabil const in identitatea totalurilor valorice ale activelor i pasivelor (total activ = total pasiv). Aceast cerin este obligatorie pentru bilanul contabil oricrui agent economic. Egalitatea activelor i pasivelor reiese din faptul c in activ cat i in pasiv sunt reflectate unele i aceleai mijloace economice, nu mai c sunt grupate dup diferite criterii: prin activ dup rolul funcionrii in procesul reproducerii sociale, iar in pasiv, dup sursa de provenin. Din identitatea activelor i pasivelor rezult denumirea de bilan. Bilanul contabil arat particularitile activitii

economice a intreprinderii i aparena acesteia la ramura corespunztoare a economiei naionale. Bilanul contabil 47 2. Coninutul i structura bilanului contabil In Republica Moldova toate intreprinderile intocmesc bilanul contabil dup o form unic aprobat de ctre Ministerul Finanelor. In actuala form posturile de active i pasive sunt grupate in subcapitole, iar ultimele in capitole. Bilanul contabil include 5 capitole din care primele 2 capitole caracterizeaz activele iar cele 3- pasivele. In practica internaional, executarea bilanului se exprim astfel: ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII Din procesul activitii economice, activele i pasivele intreprinderii sunt supuse unor numeroase i variate modificri generate de operaii economice. Fiecare operaie economic afecteaz cel puin 2 posturi ale bilanului, dar niciodat nu incalc identitatea activelor i pasivelor. In dependen de modul de influen activitatea bilanului, deosebim 4 tipuri de operaii economice i care se vor cerceta pe baza unor exemple concrete. Bilanul simplific, incheiat la 31 decembrie 2001: 45.000 45.000 A P Mijl oace fixe 1 0.000 lei C ap. stat. 6 .800 Mat er 1 3.000 lei P rofit 4 .200 Cas a 5 00 C redit ben 1

1.000 Con t decont 2 1.500 D at..fin. 1 8.000 3. Influena operaiunilor economice asupra bilanul contabil Prima grup a operaiei afecteaz numai activul bilanului, ca rezultat un post de activ crete, iar altul descrete cu aceiai sum. Total activul nu se schimb i respectiv identicarea bilanului nu se schimb: A+XX=P ex: din contul de decontare s-a transferat in casiere 1.200, 48 Evidena contabil in urma activitilor operaionale postul de activ casiere a cu 1.200 lei, iar postul, cont de decontare s-a micorat cu aceeai sum. AP Mijloace fixe 10.000 lei Cap. stat. 6.800 Materiale 13.000 lei Profit 4.200 Casa 500 Credit ben. 11.000 Cont decont 21.500 Dat. fin. 18.000 Rezerv. st 500 45.000 45.000 Grupa a doua a operaiei produce modificri numai in componena pasivului, in bilan pasiv crete, iar altul scade cu aceeai sum, intensiv nu se incarc: in rezultatul acestor operaiuni se modific un pas rezerv, prevzute de: A = P + Y Y ex: din contul profit perioada de gestiune se formeaz . De statut in sum de 3000. In rezultatul activitii operaionale postul de pasiv profit se cu 3000 lei, iar postura de pasiv rezerve se mrete tot cu 3000 lei totalul bilanului rmane neschimbat. Grupa a treia de operaii include operaii care duc la concomitent i cu aceeai sum a unui post de activ i altul cost de pasiv. Total activ i pasiv crete cu aceeai sum iar identic se pstreaz: A+Z=P+Z ex: s-au primit materiale de la furnizor in sum de 2.400 lei, iar in urma activitii economice postul de activ materiale, crete concomitent cu postul de pasiv datorii fa de furnizor cu

una i aceeai sum (2,400 lei). Grupa a patra de operaiuni - include operaiuni care produc descreterea activului i pasivelor cu una i aceiai sum. In urma acestei operaiuni postul de activ, cont de decontare, descrete activele, descrete concomitent cu postul de Bilanul contabil 49 pasiv datorii fa de furnizor cu una i aceeai sum. In literatura economic grupele de operare se impart in 2 categorii: Modificri de structur, activitatea acestei categorii cuprinde operaii care produc schimbri numai in structura activului sau pasivului bilanului fa de influena totalului acestora (operaii din gr.1 i 2); Modificri de volum - activitatea categoriei corespunde pe operaii care modific structura activului, pasivului i totalul bilanului contabil (operaii gr. 3 i 4); 4. Felurile i funciile bilanului contabil Bilanul contabil conine diverse i importante informaii aferente mijloacelor economice i sursele de provenien a acestora. In practica economic se evideniaz mai multe tipuri de bilanuri, care pot fi clasificate dup urmtorii criterii: o in dependen de statutul juridic al intreprinderii deosebim: bilan iniial - este bilanul ce se intocmete la infiinarea unitii economice; bilan curent este bilanul care se intocmete pe parcursul activitilor economice a intreprinderilor; bilanul final sau de lichidare este bilanul ce se intocmete la lichidarea intreprinderilor. o dup perioada de intocmire deosebim: bilan intermediar (trimestrial sau semestrial) bilan anual. o dup sfera de cuprindere a informaiei deosebim: bilan primar - se intocmete la nivelul unitilor economice in baza datelor din conturile contabile; bilan consolidat se intocmete pe o grup de intreprinderi in baza cotelor bilanurilor intreprinderilor afiliate; bilan centralizator se intocmete la nivelul ministerelor i departamentelor in baza datelor din bilanul intreprinderilor subordonate. Bilanul contabil indeplinete trei funcii de baz: 50 Evidena contabil 1. Funcia de generalizare aceast funciei se manifest prin gruparea i generalizarea informaiei; 2. Funcia de informare care este asigurat datorit informaiilor despre mrimea i structura mijloacelor economice

i surselor de provenien a acestora; 3. Funcia de analiz care este o continuare i adancire a funciei de informare i anume in baza datelor din bilan se analizeaz influena factorilor asupra schimbrii mrimii activelor i pasivelor i se stabilesc corelaii ce trebuie s existe intre posturile, subcapitole i capitale a bilanului contabil. CONTURILE I DUBLA INREGISTRARE 1. Definiia, forma i structura contului contabil 2. Dubla inregistrare. Esena i importana ei pentru control 3. Formulele contabile 4. Evidena analitic i sintetic 5. Intercorelaiile conturilor i bilanul contabil 6. Clasificarea conturilor contabile 7. Planul conturilor contabile 8. Bilanurile de verificare. Felul, coninutul i structura lor. 1. Definiia, forma i structura contului contabil Bilanul contabil reflect mrimea valorilor activelor i pasivelor intreprinderilor la o anumit dat. Modificrile curente care au loc in structura activelor i pasivelor sub influena operaiunilor economice se reflect in conturile contabile. Cu ajutorul conturilor contabile se inregistreaz i se controleaz mrimea iniial, evoluia i mrimea elementelor patrimoniale la sfaritul perioadei de gestionare. Pentru fiecare tip de activ i pasiv se deschide un cont separat. Inregistrarea in conturile contabile se efectueaz in expresie valoric in baza actelor de justificare. Contul contabil este un procedeu de inregistrare curent, gruparea ordinat i controlul operativ al existenei i evidenei activelor i pasivelor in intreprindere intr-o perioad de gestiune. In Republica Moldova se folosete un sistem unic de conturi obligatorii pentru toi agenii economici indiferent de forma de proprietate, apartenen ramural i forma de organizare juridic. Elementele structurale ale contului contabil sunt: 1. Titlul 2. Debitul i creditul 3. Rulajul 4. Soldul 52 Evidena contabil 1. Titlul arat denumirea elementelor patrimoniale, pentru care s-a deschis contul respectiv i a crui eviden se duce. In afar de titlul contului mai are i un cont care inlesnete munca practic de eviden. In Republica Moldova titlurile i codurile sunt unice pentru toi agenii economici; 2. Debitul i creditul reprezint alte 2 pri componente

ale contului, cu ajutorul crora se inregistreaz i se sistematizeaz informaii privind existena i micorarea elementelor patrimoniale. 3. Rulajul reprezint totalul sumei inregistrate in partea de debit i in partea de credit al contului intr-o perioad de gestiune. Exist rulaj debitor, care este totalul sumei inregistrate in debit i rulaj creditor care este totalul sumei inregistrate in credit; 4. Soldul este mrimea elementelor patrimoniale reflectate in contul respectiv la o anumit dat. In dependen de apartenena contului exist sold debitor i sold creditor. In dependen de momentul calculrii (reflectrii) avem: sold iniial cel existent la inceputul perioadei; sold final cel care se calculeaz la sfaritul perioadei. Soldul final se calculeaz dup relaia: Sold final = sold iniial + rulaj ce confirm creterile rulaj ce caracterizeaz descreterile In forma schimbtoare contul contabil poate fi prezentat astfel: ACTIV DEBIT CREDIT Sold iniial Rulaj debit Rulaj credit Sold final In raport cu bilanul contabil conturile se impart in: o Conturi de activ care sunt destinate pentru evidena activelor Conturile i dubla inregistrare 53 o Conturi de pasiv care sunt destinate pentru evidena pasivelor. Contul prilor de debit i prilor de credit ale conturilor de activ i a celor de pasiv este diferit. In contul de activ partea de debit servete pentru inregistrarea soldului iniial sold final i operaii ce caracterizeaz creterea. Iar partea de credit servete pentru inregistrarea operaiilor ce caracterizeaz descreterea. Sold fin = sold iniial +rulaj debit rulaj credit in economie activ In contur de pasiv situaia este invers adic in partea de credit se inregistreaz soldurile i operaia ce caracterizeaz creterea, iar in partea de debit se inregistreaz-descreterea. PASIV DEBIT CREDIT Sold iniial Rulaj debit Rulaj credit Sold final

Sold final= sold iniial + rulaj credit rulaj debit in cont pasiv 2. Dubla inregistrare. Esena i importana ei pentru control Fiecare operaie economic provoac modificri simulante i cu aceeai sum a cel puin 2 posturi din bilan. In funcie de cont economic i naional operaiile de schimb se pot produce numai intr-o parte a bilanului sau in ambele pri. Activele modificate se reflect in contabilitate cu ajutorul dublei inregistrri. DUBLA INREGISTRARE este un procedeu de reflectare concomitent i cu aceiai sum a unei operaii economice in debitul unui cont i creditul altuia. Necesitatea folosirii dublei inregistrri este condiia de schimb a formei 54 Evidena contabil valorice i mijloacelor economice in procesul bilanului lor. In procesul de aprovizionare forma iniial a valorii (banii) se transform in stocuri de mrfuri i materiale. In procesul de producie resursele materiale capt forma de producie finit. In procesul de desfurare produsul finit i mrfurile ii schimb forma in mijloace bneti. In rezultatul acestor operaii mrimea valorii mijloacelor se schimb de acea i suma reflectat in conturi este identic. Dubla inregistrare are importan mare pentru control. Cu ajutorul ei se verific corectitudinea inregistrrii efectuate in conturi, se asigur identificarea totalurilor rulajului debitar i creator i prin urmare se asigur identitatea permanent intre activul i pasivul bilanului contabil. Folosirile duble inregistrate duc la stabilirea unor relaii stinse i reciproce intre conturile legate reciproc intre debitul unui cont i creditul altui cont se numete corespondena conturilor. Contul in care se stabilete legtura se numete cont coresponden. Corespondena conturilor se stabilete pentru fiecare operaie economic in planul de conturi i este unic pentru toi agenii economici. In dependen de modificri bilanurile produse de operaii economice corespund conturilor i se pot stabili: o Numai intre conturi de activi; o Numai intre conturi de pasivi; o Intre conturi de activ i pasiv. Ex: Din conturi de decontare s-a transmis in cas 1.200 lei, activitatea operaiilor produc modificri numai in activul bilanului i stabilesc corespunderea intre contul 241 cas i 242 cont de decontare.

3. Formulele contabile FORMULELE CONTABILE este forma de prezentare grafic a fiecrei operaiuni economice in conturile corespondente pe baza dublei inregistrri sub forma de egalitate Conturile i dubla inregistrare 55 valoric: Formulele contabile conin: o Denumirea contului corespondenei debit; o Denumirea contului corespondenei credit; o Mrimea valoric implicat (suma operaiei). In formulele contabile contul debitar se arat in partea stang sau de sus, iar contul creditare in partea dreapta sau de jos. 1200 242 241 t t C D sau 241 242 1200 t t D C Formulele contabile se intocmesc pentru fiecare operaie economic in baza documentelor justificate. In activitatea practic de eviden se folosesc un numr mare de diverse forme contabile care se clasific dup mai multe criterii: o PRIMUL CRITERIU: - in raport cu numrul conturilor corespondente deosebim: Forma contului simpl este acea form in care un singur cont i debit i alt cont i credit. Activitatea formelor contabile este specific operaiunilor economice care afecteaz i simultan numai 2 elemente patrimoniale; 241 242 1200 t t D C Formulele contabile compuse este acea form in care un singur cont de debit, iar 2 sau mai multe de credit, sau invers. Ex: la contul de decontare sa inclus 30.000 lei inclusiv de la cumprare 20.000 lei i de la banc sub form de credit 10.000 lei. La ceste operaii se intocmete urmtoarea formul: Dt 242 30.000 Ct 611 20.000 Ct 511 10.000 Dt 242 Dt 611 Ct 56 Evidena contabil si 0 20.000

Rulaj credit 20.000 Sf. 2000 si 0 30.000 Rulaj debit Rulaj credit 30.000 Fiecare form contabil compus poate fi divizat in 2 sau mai multe forme simple: 1) Dt 242__________20.000 Ct 611 2) Dt 242__________10.000 Ct 511 o AL DOILEA CRITERIU: - dup modul de inregistrare a sumelor deosebim: formulele contabile curente se folosesc pentru reflectarea operaiunilor economice. Obinuite sau orientare. Sumele se inregistreaz de regul in negru i se iau in calcul cu sumele + la diferite rulaje; formulele contabile de stornare care se bazeaz pe folosirea cifrelor negre. In aceste formule inregistrate sumele se fac in rou sau in parantez. La calcularea rulajelor aceste sume se scad. Formulele contabile de stocare se folosesc pentru corectarea formulelor contabile eronate (greite). In acest scop formulele contabile greite se repet cu inregistrare sumei in rou, obinandu-se astfel anularea ei. Dup aceasta se intocmesc formulele contabile corecte: Conturile i dubla inregistrare 57 Ex.: operaii de procurare a materiei de la furnizori in suma 3.000 lei a fost intocmit greit prin urmtoarea formul contabil: Dt 241__________3000 Ct 521 Formula dat se corecteaz in modul urmtor: Dt 241 (3000) Ct 521 Dt 211 _3000 Ct 521 Dt 241 Ct Dt 521 Ct si = 0 3000 3000 RF = 0

SF = 0 si = 0 3000 3000 3000 RF = 3000 SF = 3000 Formulele contabile se inregistreaz in documente i registre. Operaiile de inregistrare a formulelor contabile in documente se numete CONTARE. Fiecrei operaii i se atribuie un numr cu care apoi se inregistreaz in contabilitatea curent. 58 Evidena contabil Formulele contabile inscrise in documentele curente se grupeaz i se reflect in registre in ordine cronologic i in mod sistematic. Inregistrarea cronologic - este reflectarea operaiunilor in ordinea efecturii lor in partea activitii grupelor. Se efectueaz in JURNALUL de inregistrare a operaiunilor economice care se intocmesc lunar in baza documentelor primite i au urmtoarea form: Descrierea operaiei Corespondena conturilor Dt Cr Inregistrarea sistematic se caracterizeaz prin inregistrarea operaiilor economice sistematice, indiferent de data inregistrrii acestora. Gruparea se reflect in jurnalul cartea mare i se folosete pentru controlul indicatorilor activi economicofinanciari. Inregistrarea cronologic i sistematic se pot efectua paralel intr-un registru mixt sau separat. 4. Evidena analitic i sintetic Conturile contabile se folosesc pentru inregistrarea, grupar i generalizarea informaiei privind executarea i micorarea elementelor patrimoniale. Dup grupul de detaliere a datelor deosebim 2 categorii : CONTURI SINTETICE reflect mijloacele, sursele i procesele economice, grupate dup caracterul lor, generalizator. Inregistrarea in aceste conturi se efectueaz numai in expresii valorice. Soldurile conturilor sintetice se reflect ca posturi in active i pasive a bilanului sau in raport prin rezultatele financiare. Conturile i dubla inregistrare 59 Evidena bazat pe contul sintetic se numete eviden sintetic.

Conturile sintetice sunt unice i obligatorii pentru toi agenii economici. Mai sunt i conturi analitice care sunt destinate pentru evidena parial component ale elementelor patrimoniale, reflectate in conturi sintetice; CONTURILE ANALITICE reprezint o dezvoltare i o detaliere a conturilor sintetice. Inregistrarea in aceste conturi se efectueaz atat in etalon valoric cat i in etalon natural sau etalon munc. Fiecare cont sintetic este o totalitate de conturi analitice. Nomenclatura conturilor analitice depinde de particularitile intreprinderii i se stabilesc de fiecare organizare economic. Evidena bazat pe contul analitic eviden analitic. Conturile sintetice i analitice se afl in relaie reciproc i interdependent care se exprim in respect urmtoarei identiti: - totalul soldurilor iniiale ale contului analitic, aferente unui cont sintactic trebuie s fie egal i de acelai sens (Dt, sau Ct) cu sold iniial al contului sintetic respectiv, deoarece contul analitic numai detalizeaz contul sintetic; - totalul rulajelor de debit i credit toate ale contului analitic, aferent egale cu rulajele corespunztoare ale contului sintetic respectiv, deoarece in analitic se inregistreaz acele operaii i pe aceeai parte ca i in contul sintetic; - totalul soldului final al contului analitic aferent unui cont sintetic trebuie s fie egal i de acelai sens cu soldul final al contului sintetic respectiv deoarece soldul final al contului analitic se determin dup aceiai regul ca i soldul final al contului sintetic la care ele se refer. In practica de eviden in afar de contul analitic i sintetic se folosesc i subconturi care reprezint o verig intermediar intre contul sintetic i contul analitic, cu ajutorul subconturilor se efectueaz o grup suplimentar a datelor evidenei sintetice i se determin indicatorii raportai financiar. Subconturile sunt pentru utilizarea la majoritatea conturilor sintetice. Denumirea i simbolica subconturilor sunt 60 Evidena contabil prevzute in planul de conturi i reconturi pentru toi agenii economici. Totodat intreprinderile pot introduce i subconturile suplimentare reieind din practica activitii sale economice: 211 materiale contul 211 1 materiale i materiale baza subcont 2 111 Lemn cont analitic SISTEMUL DE CONTURI I DUBLA INREGISTRARE 1. Clasificarea conturilor contabile; 2. Conturile de activ i de pasiv; 3. Balanele de verificare i insemntatea de control al

acestora; 4. Interdependena conturilor contabile cu bilanul; 5. Planul de conturi contabile; 1. Clasificarea conturilor contabile Funcia informaional reprezint reflectarea reglementat a realitii despre obiectele contabile. Aceasta necesit inregistrarea, prelucrarea, transmiterea i pstrarea informaiei i se asigur cu ajutorul urmririi totale, continue, argumentate din punct de vedere documentar a tuturor modificrilor. Funcia de control indeplinit de conturi este asigurat prin procedee deosebite de observare i generalizare (totalizare) a datelor, compatibilitatea indicatorilor, exigenele sporite fa de veridicitatea, obiectivitatea i oportunitatea informaiei. Funcia de grupare se indeplinete prin generalizarea informaiei economice pe tipuri de bunuri, destinaia lor, procese economice, adic prin reflectarea acesteia pe obiecte contabile concrete. Funcia contabil const in aplicarea unui procedeu determinat de inregistrare a informaiei pe conturi, in funcie de modificrile dictate de operaiunile economice i funcia pe care o indeplinete contul respectiv. Prin urmare, funcia contabil este determinat de coninutul economic al contului i in baza acesteia se asigur indeplinirea tuturor funciilor enumerate mai sus. 2. Clasificarea conturilor contabile Necesitatea clasificrii conturilor rezult din multitudinea de obiecte contabile existente care se caracterizeaz printr-o diversitate esenial. Esena clasificrii const in descrierea corect i clar a obiectelor contabilitii in baza conturilor contabile i plasarea acestora intr-o ordine determinat. 62 Evidena contabil Clasificarea conturilor contabile contribuie la insuirea mai profund a metodei contabilitii, permite a cunoate caracteristicile conturilor: coninutul i destinaia acestora, uniformitatea in reflectarea operaiunilor economice. Ea se bazeaz pe cercetarea proceselor economice-de producie i financiare care formeaz activitatea intreprinderii. Prin urmare, pentru realizarea unei uniformiti este necesar nu, pur i simplu concepia Planului de conturi, ci concepia de clasificare a conturilor. De aici rezult c la baza Planului de conturi trebuie s stea clasificarea conturilor. Planul construit in afara clasificrii nu va ordona informaia reflectat i acesta va fi complicat de ineles. Orice clasificare a conturilor urmrete minimum trei scopuri: 1) s arate natura unui sau altui cont (fiecare cont poate fi ineles numai in comparaie cu alte conturi);

2) s poat utiliza orice cont (adic s aleag corect conturile la intocmirea formulei contabile); 3) s aib la dispoziie reperele necesare la elaborarea Planului de conturi. Toate conturile contabile pot fi grupate dup trei criterii: in funcie de destinaia acestora - in conturi bilaniere, rezultative etc.; in raport cu bilanul - in conturi de activ i de pasiv; in funcie de coninut i structur - in clase determinate (fig.1). Sistemul de conturi i dubla inregistrare 63 Fig. 1. Clasificarea conturilor contabile Conturile de bilan reprezint conturile care se utilizeaz pentru intocmirea bilanului contabil (clasele 15). Conturile de rezultate sunt conturi de venituri i cheltuieli destinate determinrii rezultatului financiar (clasele 6 i 7). Alte conturi cuprind conturile contabilitii de gestiune (clasa 8) i conturi in afara bilanului (extrabilaniere) (clasa 9). Fiecare clas cuprinde o anumit grup de conturi destinate reflectrii obiectelor contabile omogene. De exemplu, clasa 1 include conturile necesare pentru evidena tipurilor de bunuri cu o durat de utilizare mai mare de un an, adic cu caracter de lung durat. Planul de conturi contabile utilizat in Republica Moldova const din 9 clase. Gruparea conturilor in active i pasive este convenional, intrucat astfel de divizare se efectueaz in raport cu bilanul contabil. Dei se tie c o atribuie direct au doar conturile claselor 1-5, dup acest criteriu se recomand divizarea tuturor conturilor contabile. In cadrul conturilor de bilan sunt i conturi rectificative Conturi contabile Conturi de bilan (bilaniere) Contrui de rezultate (rezultative) Alte conturi De activ Active pe termen lung Clasa 1 Active curente Clasa 2 De pasiv Capital propiriu Clasa 3 Datorii pe termen lung Clasa 4 De activ i pasiv Conturi ale contabilitii

de gestiune Clasa 8 Conturi extrabilaniere Clasa 9 De activ i pasiv Datorii pe termen scurt Clasa 5 Venituri Clasa 6 De activ De pasiv 64 Evidena contabil (de regularizare) care se numesc i contrarii, intrucat se opun unui oarecare alt cont de activ sau de pasiv, de aceea se subdivizeaz in conturi active i pasive. In cazurile in care contul contrar se opune altui cont activ acesta se numete cont activ in clasa 1 Active pe termen lung " conturile contrarii (rectificative) cuprind conturile 113 Amortizarea activelor nemateriale", 124 Uzura mijloacelor fixe " i 126 Epuizarea resurselor naturale ". In cazul cand contul contrar se opune altui cont pasiv, acesta se numete cont pasiv. in clasa 3 Capital propriu" acestea sunt conturile 313 Capital nevrsat", 314 Capital retras" i 334 Dividende pltite in avans ". Un alt criteriu de grupare a conturilor este apartenena lor la un anumit tip de contabilitate (tab. 1). Tabelul 1. Tipuri de contabilitate i destinaia conturilor contabile Tipuri de contabilitate Numrul i denumirea clasei de conturi Destinaia conturilor Contabilitatea financiar Clasa 1 Active pe termen lung Clasa 2 Active curente" Clasa 3 Capital propriu" Clasa 4 Datorii pe termen lung" Clasa 5 Datorii pe termen scurt" Clasa 6 Venituri" Clasa 7 Cheltuieli" Generalizarea informaiei privind situaia i micarea

mijloacelor i surselor de formare a acestora, veniturile i cheltuielile precum i determinarea rezultatului financiar Contabilitatea de gestiune (managerial) Clasa 8 Conturi ale contabilitii de gestiune" Generalizarea informaiei privind consumurile de producie, costul produciei (serviciilor) i ali indicatori interni Contabilitatea extrabilanier (in afara bilanului) Clasa 9 Conturi extrabilaniere" Generalizarea informaiei privind existena i micarea patrimoniului care nu Sistemul de conturi i dubla inregistrare 65 aparine intreprinderii cu drepturi de proprietar, datoriile ne-incluse in bilan Apartenena conturilor la contabilitatea financiar, de gestiune (managerial) sau extrabilanier este dictat de necesitatea gruprii informaiei pentru diveri utilizatori. 3. Conturi de activ i de pasiv In conturile contabile se reflect operaiunile economice, care exercit influena economic in dou direcii: majorare (+) sau micorare (-). Un rol important are determinarea corect a prii contului (debit sau credit) in care vor fi inregistrate datele. Dup cum se tie, bilanul contabil al oricrei intreprinderi este alctuit din posturi incluse in activ i pasiv, adic posturi care grupeaz patrimoniul pe tipuri i surse de formare a acestora. Analog posturilor de bilan, conturile contabile, dup cum s-a menionat, se subdivizeaz in conturi de activ i de pasiv.

Conturi de activ sunt conturile destinate pentru inerea evidenei elementelor patrimoniale, consumurilor i cheltuielilor. Conturile de activ cuprind, de exemplu, conturile 111 Active nemateriale ", 811 Produciei de baz " i 711 Costul vanzrilor ". Conturile de pasiv reprezint conturile care reflect sursele de formare a patrimoniului, precum i conturile de venituri. Conturi de pasiv sunt conturile 311 Capital statutar", 411 Credite bancare pe termen lung", 521 Datorii pe termen scurt privind facturilor comerciale " i 611 Venituri din vanzri". Construcia conturilor de activ i de pasiv este diferit i necesit o examinare separat. Oglindirea contului de activ este artat mai jos (fig. 4.3). Structura contului de activ demonstreaz modul de 66 Evidena contabil efectuare a inregistrrilor in cont care const in urmtoarele: in debit se reflect situaia iniial a obiectului contabilizat (soldul iniial), operaiunile economice care majoreaz insemntatea soldului iniial (rulajul) i soldul final; in credit se inscriu operaiunile economice care diminueaz importana activului. Soldul final poate fi debitor sau nul, deoarece este imposibil a consuma valori mai mari decat exist in realitate. Aceasta se determin prin adunarea soldului iniial cu suma rulajului debitor al contului i scderea sumei rulajului creditor. Contul________________ (codul, denumirea contului) Debit Credit Sold la inceputul lunii Operaiuni economice care duc la majorarea activului (+) Operaiuni economice care duc la micorarea activului (-), Rula debitor Rulaj creditor Sold la sfaritul lunii Fig. 2. Schema contului de activ La determinarea soldului final al contului de activ poate fi utilizat urmtoarea formul: Sf=Si + D-C, unde Sf reprezint soldul final; Si-soldul iniial; D - rulajul debitor; C - rulajul creditor. In continuare este prezentat un exemplu de reflectare a informaiei in contul de activ:

Contul 241 Casa" Debit Credit Sold 500 1. Intrri 20.000 2. Cheltuieli 18.000 Sistemul de conturi i dubla inregistrare 67 3. Intrri 30.000 4. Cheltuieli 31.500 Rulaj 50.000 Rulaj 49.500 Sold 1.000 Conform datelor din bilan, in casierie figureaz sold in sum de 500 lei. in baza acestei informaii, deschizand contul respectiv, soldul la inceputul lunii in sum de 500 lei se inregistreaz in debit, intrucat este un cont de activ. Potrivit regulii de funcionare a conturilor de activ, sumele ce reprezint majorri se inregistreaz in debit, iar sumele ce reprezint micorri in credit. Pe parcursul lunii curente in urma efecturii a dou operaiuni in casierie s-au incasat mijloace bneti in sum de 50 000 lei (20 000+30 000), ceea ce constituie rulaj debitor. Suma total a banilor utilizai din casierie (rulaj creditor) a constituit 49 500 lei. Dup determinarea rulajelor debitor i creditor ale contului este necesar a calcula soldul final al perioadei de gestiune:500+50 000-49 500=1 000 lei. Schema contului de pasiv (fig. 3) este opus schemei contului de activ. Contul________________ (codul, denumirea contului) Debit Credit Operaiuni economice care duc la micorarea pasivului (-) Sold la inceputul lunii Operaiuni economice care reflect majorarea pasivului (+), Rula debitor Rulaj creditor Sold la sfaritul lunii Fig. 3. Schema contului de pasiv Dup cum se vede din schema prezentat, in contul de pasiv modul de efectuare a inregistrrii este urmtorul: - in credit conturile se reflect la soldul iniial, cu operaionale economice care majoreaz valoarea soldului iniial (rulaj) i soldul final; - in debit se inregistreaz operaiunile economice care micoreaz valoarea soldului iniial (rulaj). 68 Evidena contabil In conturile de pasiv soldul este permanent creditor (sau nul), intrucat pot fi utilizate doar sursele de finanare existente. Soldul final al contului de pasiv este egal cu suma soldului

creditor la inceputul perioadei i a rulajului creditor cu scderea rulajului debitor. Pentru determinarea soldului contului de pasiv poate fi utilizat urmtoarea formul: Sf =Si+C-D Exemplu de reflectare a informaiei in contul de pasiv: Contul 411 Credite bancare pe termen lung Debit Credit 2. Rambursarea creditului 150 000 4. Rambursarea creditului 170 000 Sold 60 000 1. Primirea creditului 100 000 2. Primirea creditului 200 000 Rula debitor 320 000 Rulaj 300 000 Sold 40 000 Conform datelor din bilan, datoriile fa de banc pentru creditele pe termen lung au constituit 60 000 lei. Deschizand contul 411 Credite bancare pe termen lung, soldul la inceputul lunii in sum de 60 000 lei se inscrie in credit, intrucat este un cont de pasiv. Pe parcursul lunii, in urma efecturii a dou operaiuni, datoriile s-au majorat in sum total de 300 000 lei (100 000+200 000), ceea ce constituie rulaj credita. Diminuarea datoriilor ca rezultat al rambursrii creditului in urma efecturii a dou operaiunii constituie 320 000 lei (150 000+170 000) adic este rulaj debitor. Dup determinarea rulajelor creditor i debitor ale contului se calculeaz sold final egal cu 40 000 lei (60 000+30 000320 000). Soldurile finale ale conturilor de activ i de pasiv sunt preluate la sfaritul perioadei de gestiune in bilanul contabil. De aceea aceste conturi se numesc conturi de bilan. Ins este de remarcat c exist conturi care nu se reflect in bilan. Acestea sunt conturile de consumuri i alte conturi din Sistemul de conturi i dubla inregistrare 69 clasa 8, sumele acumulate (rulajele) ale crora se deconteaz la finele fiecrei perioade de gestiune, astfel inchizindule. De aceea astfel de conturi nu au solduri iniial i final i se numesc conturi tranzitorii. Conturile tranzitorii cuprind conturi 811 Producia de baz, 812 Activiti auxiliare i 813 Consumuri indirecte de producie. Contul 813 Consumuri indirecte de producie Debit Credit

1. Consum de materiale 10 000 2. Consum de energie electric 8 000 2. Calcularea uzurii obiectelor de mic valoare i scurt durat 2 000 3. Reflectarea consumurilor privind 5 000 4. Contribuii pentru asigurrile sociale 14 500 5. Calcularea uzurii mijloacelor fixe 3 550 7. Decontarea consumurilor acumulate 30 000 Rula debitor 30 000 Rulaj 30 000 Consumurile in debitul contului 813 Consumuri indirecte de producie se acumuleaz pe parcursul lunii de gestiune, iar in credit acestea se deconteaz totalmente la finele lunii, de aceea soldul lipsete (nu are sold). 4. Balanele de verificare i insemntatea de control al acestora Pentru gestionarea activitii economice a intreprinderii i verificarea inerii contabilitii sunt necesare datele centralizate. Inregistrrile efectuate pe parcursul lunii in conturi sunt separate i caracterizeaz, de regul, un obiect contabil concret. in afar de aceasta, apare necesitatea in verificarea corectitudinii i plenitudinii inregistrrilor efectuate in conturi a tuturor 70 Evidena contabil obiectelor cuprinse de contabilitate. Caracteristica general a tuturor obiectelor contabile poate fi obinut prin sistematizarea unor indicatori intr-un singur loc. Pentru sistematizarea informaiei coninute in conturi se intocmesc balane de verificare. Acestea reprezint un procedeu de generalizare a inregistrrilor, rulajelor i soldurilor conturilor analitice i sintetice intervenite intr-o perioad de gestiune (luna), in scopul verificrii exactitii unelor operai economice efectuate in contabilitatea analitic i sintetic, pentru intocmirea bilanului contabil i a raportului privind rezultatele financiare. In balanele de verificare se reflect imbinaii privind soldurile iniiale i soldurile finale, totalurile rulajelor debitor i creditor intervenite pe parcursul lunii. Dup felul conturilor se deosebesc balanele de verificare a conturilor sintetice i balanele de verificare a conturilor analitice. In balana de verificare a conturilor sintetice se enumr toate conturile utilizate la intreprindere, rezervandu-se totodat pentru fiecare din ele un rand, apoi urmeaz trei

coloane-perechi, fiecare constand din debit i credit. Coloana 1: Sold iniial" prezint soldurile debitor i creditor ale conturilor la inceputul lunii care trebuie s coincid cu datele bilanului iniial: suma inscris in coloana debitoare a balanei de verificare trebuie s coincid cu sumele reflectate in posturile de activ, iar sumele inscrise in coloana creditoarecu sumele pasivului din bilanul contabil. Coloana 2:Rulaje lunare" cuprind rulajele debitor i creditor ale conturilor din perioada de gestiune curent, intrucat fiecare operaiune economic efectuat pe parcursul perioadei de gestiune se inscrie in debitul i creditul conturilor in aceleai sume, urmeaz a se obine in mod obligatoriu egalitatea totalurilor rulajelor debitoare i creditoare. Coloana 3: Sold final" - totalul sumelor debitoare i sumelor creditoare de asemenea trebuie s fie egale, deoarece soldul se calculeaz pentru fiecare cont in baza soldurilor iniiale i rulajelor lunare. Soldul final al conturilor de activ se determin prin insumarea soldului iniial cu rulajul debitor i scderea din suma Sistemul de conturi i dubla inregistrare 71 obinut a rulajului creditor. Soldul final al conturilor de pasiv se determin prin adunarea soldului iniial cu rulajul creditor i scderea din suma obinut a rulajului debitor. Egalitatea totalurilor celor trei coloane ale balanei de verificare a conturilor sintetice rezult din esena metodei dublei inregistrri, in cadrul creia fiecare operaiune economic se reflect de dou ori - in debitul unui cont i creditul altui cont cu sume egale. Egalitatea - pereche a totalurilor din balanele de verificare a conturi lor sintetice are o mare insemntate de control, deoarece lipsa egalitii demonstreaz c exist o eroare in inregistrrile contabile care este necesar s fie depistat i corectat. Erorile pot fi comise la inregistrarea operaiunilor economice i anume: inregistrarea a fost efectuat nu in contul la care aceasta se refer sau nu la suma indicat in document. Pentru depistarea unor atare erori trebuie de verificat dac datele contabilitii sintetice i analitice coincid. Exactitatea datelor din balana de verificare a conturilor sintetice se verific prin corelaiile ce se stabilesc intre datele corespunztoare ale contabilitii analitice. De asemenea unele erori constau in faptul c unele operaiuni economice nu au fost inregistrate in contul sintetic, ca urmare ultimul fiind incomplet. Plenitudinea inregistrrilor in conturile sintetice se stabilete prin compararea totalurilor rulajelor debitoare i creditoare indicate in balan cu totalul din jurnalul de inregistrare a operaiunilor economice. Aceast egalitate este condiionat de faptul c suma fiecrei operaiuni economice este reflectat atat in jurnalul de

inregistrare a operaiunilor economice (debit i credit), cat i in conturile contabile. Datele din coloanele 1 i 3 ale balanei de verificare a conturilor contabilitii sintetice reprezint o surs pentru intocmirea bilanului contabil al intreprinderii. Soldurile iniiale ale conturilor sintetice reprezint posturile din bilanul iniial, iar soldurile finale posturile din bilan la finele perioadei de gestiune. O astfel de balan de verificare se numete balan circulant. Astfel balana de verificare a conturilor sintetice reprezint 72 Evidena contabil centralizarea rulajelor i soldurilor tuturor conturilor sintetice utilizate pentru intocmirea unui bilan contabil nou, efectuarea unui control asupra inregistrrilor contabile i evaluarea situaiei generale a patrimoniului i surselor de formare a acestora in cursul perioadei de gestiune. Modelul balanei de verificare a conturilor sintetice este prezentat in tabelul 2 Tabelul 2. Balana de verificare a conturilor sintetice pe luna septembrie (in lei) Numra i denumirea contului Sold la 31.08.03 Rulaje pe luna septembrie Sold la 30.09.03 debit credit debit credit debit credit 1234567 111. Active nemateriale 8000 8000 113 Amortizarea activelor nemateriale 500 100 600 123 Mijloace fixe 41000 - 41000 211 Materiale 13000 8500 7200 14300 215 Producia in curs de execuie 4000 2000 2000 216. Produse 11700 9100 10200 10600 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale 7800 12600 16300 4100

227 Creane pe termen scurt ale personalului 1500 1500 241 Casa 900 3500 4000 400 1234567 242 Cont de decontare 1700 15300 14050 18350 311 Capital 61500 2200 63700 Sistemul de conturi i dubla inregistrare 73 statutar 332 Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit)" al anilor precedeni 3200 2200 1000 511 Credite bancare pe termen scurt 15000 2400 12600 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale 9800 10000 8500 8300 531 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii 3200 4100 4400 3500 533 Datorii privind asigurrile 800 1500 1100 400 534 Datorii privind decontrile cu bugetul 2850 3500 2100 1450 611 Venituri din vanzri 18150 10500 28650 711 Costul vanzrilor" 8400 7900 16300 713 Cheltuieli generale i administrative 1600 2050 3650 Total 115000 115000 82680 82650 120200 120200 Dup cum rezult din balana de verificare, totalurile debitoare i creditoare ale conturilor constituie: sold iniial - 115 000 lei, rulaje 82 650 lei, sold final - 120 000 lei. Egalitatea

totalurilor corespunztoare demonstreaz corectitudinea reflectrii in contabilitatea curent a tuturor operaiunilor economice i calcularea soldurilor conturilor sintetice. Balana de verificare a conturilor sintetice are, dup cum s-a menionat deja, o mare insemntate de control, ins 74 Evidena contabil posibilitile utilizrii acesteia sunt destul de limitate. Rulajele indicate in ea reprezint totalurile operaiunilor inregistrate intrun cont sau altul. In baza acestor date este imposibil a obine informaii mai detaliate, de exemplu, in legtur cu intrarea bunurilor sau direciile unde au fost expediate, despre natura bunurilor primite, la ce pre i in ce cantitate. Totodat, astfel de date sunt necesare intreprinderii i pentru conducerea operativ. Pentru a obine date diverse dup gradul de detaliere, pe lang balanele de verificare a conturilor sintetice, se intocmete balana de verificare a conturilor analitice care reprezint totalurile rulajelor i soldurilor conturilor analitice. Acestea sunt destinate obinerii informaiei privind situaia i micarea patrimoniului intreprinderii, precum i controlului asupra corectitudinii i plenitudinii inregistrrii datelor in contabilitate. Balanele de verificare ale conturilor contabilitii analitice se intocmesc de asemenea lunar i sunt de dou tipuri: balane de verificare a conturilor analitice destinate evidenei valorilor materiale i balane de verificare a conturilor analitice destinate evidenei operaiunilor de decontare. Balanele de verificare a conturilor analitice se deschid pentru detalierea informaiei a unui oarecare cont sintetic. De exemplu, conturile analitice privind stocurile de mrfuri i materiale includ numrul de nomenclator sau de ordine, unitile de msur i micarea valorilor dup cantitate i sum. Vom prezenta in continuare un exemplu de contabilitate analitic a materialelor. Contul sintetic 211 Materiale " cuprinde urmtoarea informaie pe luna septembrie Contul 211 Materiale" Debit Credit Sold la 31.08.03 13 000 Intrri 8 500 Ieiri 7 200 Rulaj 8 500 Rulaj 7200 Sold la 30.09.03 14 300 Sistemul de conturi i dubla inregistrare 75 Balana de verificare a conturilor analitice destinate evidenei materialelor este prezentat in tabelul 4. Pentru a ne convinge de corectitudinea inregistrrilor in conturile contabilitii analitice, indicatorii finali in etalon bnesc se compar cu datele contului sintetic 211 Materiale".

Soldul la 31.08.03 din balana de verificare corespunde cu soldul iniial al contului sintetic 211 Materiale " i constituie 13 000 lei. Totalul intrrilor din balana de verificare pe luna septembrie corespunde rulajului debitor al contului sintetic 211 Materiale" i constituie 8 500 lei. Totalul ieirilor din balana de verificare corespunde rulajului creditor al contului sintetic 211 Materiale " i constituie 7 200 lei. Soldul final la 30.09.03 din balana de verificare corespunde soldului contului sintetic 211 Materiale" i constituie 14 300 lei. Este necesar a lua in considerare faptul c spre deosebire de balana de verificare a conturilor sintetice aceast balan de verificare analitic nu arc egaliti in cadrul rulajelor. Balana de verificare a conturilor analitice pentru evidena decontrilor difer de balana de verificare a conturilor analitice destinat evidenei valorilor materiale prin faptul c acestea conin un singur etalon bnesc Tabelul 3. Balana de verificare analitic a contului de eviden a materialelor pe luna septembrie Denumirea tipurilor de materiale Pre, lei Sold la 31 august Rulaj pe luna septembrie Sold la 30 septembri e Cantitatea, kg. Suma, lei Intrri Ieiri Cantitatea, kg. Suma, lei Cantitatea, kg. Suma, lei Zahar tos 4.50 1300 5850 500 2250 200 900 1600 7200 Miere de albine natural 20.00 50 1000 15 300 35 700 76 Evidena contabil Fin de grau de calitate superioar

3.00 2050 6150 1000 3000 1500 4500 1550 4650 Fin de grau de calitatea I 2.50 1300 3250 600 1500 700 1750 Total 13000 8500 7200 14300 Cele sus menionate pot fi ilustrate printr-un exemplul ce vizeaz decontrile cu furnizorii. In acest scop sunt prezentate dalele contului sintetic 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale " pe luna septembrie. Contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale Debit Credit Achitarea datoriilor 3 000 Sold la 31.08.03 9 800 Achitarea datoriilor 7 000 Formarea datoriilor Formarea datoriilor 2 250 6 250 Rulaj 10 000 Rulaj 8 500 Sold la 30.09.03 8 300 Datele concrete privind conturile analitice in cadrul contului 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale " sunt prezentate in balana de verificare (tab. 4). Tabelul 4. Balana de verificare a conturilor analitice de eviden a decontrilor cu furnizorii pe luna septembrie 2003 Furnizor Sold la 31 august Rulaj pe luna septembrie Sold la 30 septembrie debit credit debit credit debit credit Fabrica de zahr Alexndreni" 2 800 3 000 2 250 2 050 Combinatul de panificaie din Chiinu 7 000 7 000 6 250 6 250 Total 9 800 10000 8 500 8 300 Sistemul de conturi i dubla inregistrare 77 Soldul la inceputul lunii al conturilor contabilitii analitice coincide cu soldul contului sintetic 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" i constituie 9 800 lei. Comparand rulajele, de asemenea ne convingem in coincidena

acestora. Rulajul debitor constituie 10 000 lei, iar rulajul creditor - 8 500 lei. Corespund de asemenea i soldurile finale in sum de 8300 lei. in aceasta i const funcia de control a balanei de verificare a conturilor analitice. Deseori pentru compararea datelor contabilitii analitice cu datele contabilitii sintetice in locul balanelor de verificare se intocmesc balanele soldurilor. Acestea sunt numite astfel, deoarece ele includ numai soldul, adic soldurile finale ale stocurilor de mrfuri i materiale dup natur, locuri de pstrare, gestionri. Soldurile se reflect in balane in etaloane naturale i bneti. in aceste balane lipsesc indicatorii rulajelor, ceea ce simplific intocmirea acestora (tab. 5). Tabelul.5 Balana soldurilor pentru contul 211 Materiale" Denumirea materialelor Pre, lei Sold la 31ianuarie Sold la 28 februarie Cantitatea, kg Suma, lei Cantitaea, kg Suma, lei Zahr tos 4,50 500 2 250 1 200 5 400 Fin de grau de calitate superioar 3,00 1 020 3 060 2 300 6 900 Fain de grau de calitatea I 2,50 800 2 000 - Total 7 310 12 300 In funcie de forma de contabilitate (de exemplu, in cazul utilizrii formei pe jurnale-order, atunci cand contabilitatea analitic i cea sintetic se in pe diverse conturi intr-un singur sistem de inregistrare), dalele contabilitii analitice i sintetice se compar nemijlocit cu totalul rulajelor contului sintetic. Date concrete privind rulajele tuturor conturilor le furnizeaz balana 78 Evidena contabil de verificare ah. Ea se intocmete dup principiul matriceal, in baza datelor din jurnalul de inregistrare sau jurnalele-order, in care se indic anticipat corespondena conturilor pentru toate operaiunile economice. in activitatea practic tehnica intocmirii

acesteia este facilitat de formularele propriu zis ale jurnalelororder care prevd gruparea rulajelor debitoare i creditoare ale conturilor corespondente. In balana de verificare ah tab 7 pentru fiecare cont sant rezervate o coloan i un rand la intersecia crora se obin egaliti. La conturile aflate pe randuri se inscriu sumele debitoare, iar la conturile aflate pe coloane se inscriu sumele creditoare, ceea ce permite a reduce numrul de inregistrri in contabilitate. Corespondena conturilor se reflect prin inregistrarea sumei operaiunii economice la intersectarea coloanei i randului respectiv. De exemplu, celula de intersecie a randului care corespunde contului Mrfuri" i coloana care corespunde contului Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale " exprim inregistrarea: Debit contul 217 Mrfuri 30 0001ei Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturilor comerciale 30 000 lei. Aceast coresponden a conturilor reflect operaiunile privind intrarea mrfurilor de la furnizori. Cu ajutorul balanei de verificare ah poate fi stabilit operativ corectitudinea corespondenei conturilor, modificrile intervenite in componena patrimoniului i surselor acestuia. Pe principiul inregistrrii sub form de ah se bazeaz o serie de procedee ale contabilitii operaiunilor economice, in special, cu utilizarea borderourilor cumulative, precum i modul de generalizare a inregistrrilor utilizate in contabilitate. Astfel, cu ajutorul balanelor de verificare se stabilete corectitudinea reflectrii operaiunilor economice in conturi prin metoda dublei inregistrri. Datele din balanele de verificare a conturilor sintetice se utilizeaz la intocmirea bilanului contabil. Sistemul de conturi i dubla inregistrare 79 Tabelul 6. Balana de verificare ah Conturi creditate Conturi debitate 123 Mijloacefixe 217 Mrfuri 241 Casa 242 Cont de decontare 351 Rezultat financiar total 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comkerciale 611 Venituri din

vinzri 711 Costul vinzrilor 721 Cheltuieli ale activitii de investiii Total debit 123 Mijloacefixe 42500 42500 217 Mrfuri 30000 30000 241Casa 46000 46000 242 Cont de decontare 24000 24000 351Rezultat financiar total 28000 10000 38000 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comkerciale 12200 12200 611 Venituri din vinzri 46000 46000 711 Costul vinzrilor 28000 28000 721 Cheltuieli ale activitii de investiii 10000 10000 Total credit 10000 28000 24000 12200 46000 72500 46000 28000 10000 276700 80 Evidena contabil 5. Interdependena conturilor contabile cu bilanul In contabilitate exist o legtur organic nu numai intre conturi, diverse tipuri de contabilitate, ci i intre conturi i bilan. Indicatorii din bilan, dup cum se tie, caracterizeaz starea patrimoniului dup componen (activ) i sursele de formare a acestuia (pasiv). Aceste date sunt prezentate in bilan la inceputul i finele perioadei de gestiune. Sumele inregistrate pe posturile bilanului la inceputul perioadei se reporteaz pe conturile sintetice corespunztoare (in debit sau credit). Aciunile in vederea alegerii din bilan a indicatorilor care caracterizeaz obiectul observrii la inceputul perioadei de gestiune i reportrii acestora in calitate de sold iniial pe conturile contabile se numesc deschiderea contului. Prin urmare, pentru a deschide conturile perioadei curente este necesar de a prelua soldul iniial din bilanul contabil, i, ca rezultat, se evideniaz legtura dintre conturi i bilan la data intocmirii acestuia. in acest caz pentru fiecare tip de bunuri i surse de formare se deschide un cont distinct in care se inscrie soldul iniial. in contul de activ soldul iniial se inscrie in debit, iar in contul de pasiv - in credit. Totalul soldurilor iniiale ale conturilor de activ trebuie s fie egal cu totalul soldurilor iniiale ale conturilor de pasiv, concomitent, i cu totalurile activului i pasivului bilanului. Pe parcursul perioadei de gestiune, de exemplu, al lunii, in

conturi se reflect modificrile (majorri i micorri) care s-au produs ca rezultat al efecturii operaiunilor economice. La finele perioadei de gestiune dup inregistrarea tuturor operaiunilor economice in fiecare cont se calculeaz rulajul, debitorul i creditorul (totalurile micorrii sau majorrii patrimoniului i surselor) i soldurile la finele perioadei de gestiune. Ulterior rulajele i soldurile in scopul identificrii erorilor de inregistrare se trec in balana de verificare. Totalul soldurilor debitoare trebuie s fie egal cu totalul soldurilor creditoare. in cazul lipsei erorilor in contabilitate sau dup inlturarea acestora soldul final al conturilor st la baza intocmirii bilanului contabil. Totalul activului trebuie s fie egal Sistemul de conturi i dubla inregistrare 81 cu totalul pasivului. Exemplu. intreprinderea dispune de urmtoarele date privind situaia patrimoniului i sursele de formare a acestuia (tab. 7) Tabelul 7. Bilanul contabil la 30 septembrie (varianta prescurtat) Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei Mijloace fixe 60 000 Capital statutar 81 000 Materiale 30 000 Credite bancare pe termen scurt 23O00 Produse 15 000 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale 28 000 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale 10 000 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii 7 000 Casa 500 Datorii privind asigurrile 2 000 Cont de decontare 25 500 Total - activ 141 000 Total - pasiv 141 000 Operaiunile economice efectuate in luna octombrie sunt reflectate in contabilitatea curent (tab 8). 82 Evidena contabil

Tabelul 8. Jurnal de inregistrare a operaiunilor economice pe luna octombrie Operaiunea economic Suma, lei Conturi corespondente debit credit 1. S-au primit materiale de la furnizor 12 000 211 521 2. S-a transferat de pe contul de decontare pentru achitarea datoriilor fat de furnizor 18 000 521 242 3. S-a ridicat din contul de decontare numerar in casierie 5 000 241 242 4. S-au pltit din casierie salarii personalului 5 200 531 241 5. S-au incasat in contul de decontare plile cumprtorilor 10 000 242 221 6. S-au virat din contul de decontare contribuii organelor de asigurri sociale 2 000 533 242 In baza informaiei prezentate este necesar: o a deschide conturi contabile; o a inscrie operaiunile economice in conturi, a calcula rulajele i a determina soldul final; o a intocmi bilanul contabil la 31 octombrie. In baza datelor din posturile bilanului contabil (vezi tab. 7) se deschid conturile corespunztoare prin inscrierea soldului in debit sau credit, in funcie de faptul in care parte a bilanului acesta se afl - in activ sau pai . De exemplu, suma de 30 000 lei din postul de bilan Materiale" se reflect ca sold in debitul contului 211 Materiale ". Utilizand informaia din jurnalul de inregistrare a operaiunilor economice (vezi tab. 8), se inscriu sumele corespunztoare in debitul sau creditul conturilor, indicandu-se Sistemul de conturi i dubla inregistrare 83 numrul de ordine al operaiunii. Dup calcularea rulajelor conturilor i a soldurilor finale ale conturilor se purcede la intocmirea bilanului contabil la 31 octombrie. Drept baz pentru completarea bilanului contabil servete soldul final al conturilor: soldul debitor al conturilor

fiind inscris in activul bilanului, iar soldul creditor - in pasiv (tab. 8). De exemplu, dup calcularea rulajelor debitor i creditor in contul 211 Materiale " se determin soldul final in sum de 42 000 lei. (30 000+12 000) care este reportat in activul bilanului contabil la 31 octombrie. Prin urmare, conturile se deschid in baza datelor din bilanul iniial, iar prin soldul lor final furnizeaz informaii suplimentare. De aici rezult legtura reciproc strans dintre conturi i bilan. Referitor la aceasta in teoria contabilitii exist dou puncte de vedere: - bilanul rezult din conturi; - conturile rezult din bilan. Tabelul Bilanul contabil la 31 octombrie Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei Mijloace fixe 60 000 Capital statutar 81 000 Materiale 42 000 Credite pe termen scurt 23 000 Produse 15 000 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale Casa 300 22 000 Cont de decontare 10 500 Datorii fat de personal privind retribuirea muncii 1 800 Total activ 127 800 Total pasiv 127 800 In cazul in care bilanul contabil se intocmete la finele perioadei de gestiune in baza datelor din conturi, firete, se 84 Evidena contabil aplic primul punct de vedere. Dac, ins, conturile se deschid in baza datelor soldului iniial pe posturi de bilan, este acceptabil cel de-al doilea punct de vedere. 6. Planul de conturi contabile In scopul obinerii unei informaii curente privind activitatea economic i generalizrii datelor pentru intocmirea rapoartelor financiare este necesar un nomenclator de conturi contabile. Acesta trebuie s asigure utilizarea unor date necesare privind situaia i micarea patrimoniului, existena i modificarea surselor acestuia, veniturile, cheltuielile i rezultatele financiare ale activitii intreprinderii. In vederea realizrii acestor scopuri a fost elaborat Planul de conturi contabile care reprezint un nomenclator sistematizat de conturi

care asigur uniformitatea contabilitii curente a activitii economice i reflectarea evenimentelor acesteia. Utilizarea acestuia asigur descrierea clar i obiectiv a operaiunilor economice, reflectarea uniform a activelor i pasivelor in contabilitate conform cerinelor Standardelor Naionale de Contabilitate (S.N.C.). Planul de conturi reprezint un act normativ de baz in domeniul contabilitii i, bazandu-se pe nomenclatorul acestuia, contabilul inregistreaz operaiunile economice i le transform intr-o informaie sistematizat. Cu ajutorai acestuia fiecare operaiune economic este reflectat dublu in contabilitate. inelegand sensul informaiei reflectate in conturi administraia are posibilitate s analizeze operaiunile economice i s ia in mod operativ deciziile respective. Planul de conturi contabile, precum i Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile sunt aprobate prin ordinul Ministerului Finanelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25 decembrie 1997 i au intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 1998. Planul de conturi este elaborat, inand cont de particularitile economiei de pia. Acesta se extinde asupra tuturor persoanelor juridice i fizice care desfoar activitate de intreprinztor inregistrate in Republica Moldova i situate atat Sistemul de conturi i dubla inregistrare 85 pe teritoriul acesteia, cat i peste hotarele ei, indiferent de apartenena lor ramural, tipul de proprietate i forma de organizare juridic (cu excepia bncilor i instituiilor bugetare). Planul de conturi const din urmtoarele capitole: I. Dispoziii generale. II. Terminologia. III. Nomenclatorul conturilor contabile. IV. Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile. Capitolul I cuprinde coninutul Planului de conturi, determin sfera de aplicare i legtura acestuia cu formularele rapoartelor financiare, modul de clasificare i simbolizare a conturilor. Capitolul II conine definiiile termenilor i noiunilor de baz formulate in conformitate cu terminologia acceptat in practica mondial i incluse in Standardele Naionale de Contabilitate. In capitolul III este prezentat nomenclatorul conturilor contabile care cuprinde clasele i grupele de conturi, evideniind totodat conturile de gradul I (sintetice) i de gradul II (subconturile). In capitolul IV sant caracterizate clasele, grupele de

conturi i conturile de gradul I, este prezentat corespondena conturilor pe tipurile de baz ale operaiunilor economice. Principiul intocmirii Planului de conturi (anexa 1) se bazeaz pe criteriul de clasificare a conturilor dup coninutul economic, fiind orientat spre asigurarea unei uniformiti la reflectarea operaiunilor in conturi. Planul de conturi cuprinde 9 clase: 1. Active pe termen lung. 2. Active curente. 3. Capital propriu. 4. Datorii pe termen lung. 5. Datorii pe termen scurt. 6. Venituri. 7. Cheltuieli. 86 Evidena contabil 8. Conturi ale contabilitii de gestiune. 9. Conturi extrabilaniere. Clasele 1-7 cuprind conturile contabilitii financiare, clasa 8 - conturile contabilitii de gestiune (manageriale), clasa 9 - conturi in afara bilanului. Apartenena contului la o clas sau alta se determin dup prima cifr a simbolului acestuia. Simbolul grupei de conturi const din dou cifre. Prima cifr indic simbolul clasei, din care face parte grupa respectiv, a doua cifr numrul de ordine al grupei in clasa respectiv. Conturile de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre: primele dou cifre formeaz codul (simbolul) la care se refer contul respectiv, iar a treia - numrul contului de gradul I. De exemplu, contului de gradul I Mijloace fixe" i s-a atribuit codul 123: prima cifr (1) inseamn numrul clasei de conturi Active pe termen lung", primele dou cifre (12) numrul contului de gradul 1 (contului sintetic) Mijloace fixe". Conturile de gradul II (subconturile) sunt simbolizate cu patru cifre: primele trei cifre arat codul contului de gradul 1, a patra cifr - numrul subcontului. De exemplu, contului de gradul II Cldiri " i s-a atribuit codul 1231, in care a patra cifr (1) indic numrul de ordine al acestuia. Subconturile se utilizeaz, dup caz, numrul acestora poate fi mrit atunci cand intreprinderea are nevoie de aceasta. In fiecare clas a Planului de conturi sunt prevzute numere de rezerv ale grupelor de conturi, iar in cadrul fiecrei grupe numere de rezerv ale conturilor sintetice. Caracterul i destinaia informaiei reflectate in conturi depinde de tipul de contabilitate i apartenena Ia o clas sau alta. Conturile sunt create i se ordoneaz in raport cu structura rapoartelor financiare. De regul, codurile i denumirile conturilor sunt identice cu posturile incluse in rapoartele

financiare, ceea ce faciliteaz considerabil intocmirea acestora. Legtura conturilor contabile cu formularele de baz ale rapoartelor financiare este prezentat in fig. 2. Sistemul de conturi i dubla inregistrare 87 Fig. 2. Legtura conturilor cu rapoartele financiare Conturile contabilitii financiare se utilizeaz pentru generalizarea informaiei care urmeaz a fi reflectat in rapoartele financiare i destinat utilizatorilor interni i externi. Acestea se subdivizeaz in conturi de bilan i conturi de rezultate. Conturile de bilan (clasele 1 5) corespund structurii bilanului. Conturile de activ sunt destinate completrii posturilor de activ, iar conturile de pasiv completrii posturilor de pasiv ale bilanului. Clasele de conturi au urmtor coninut: Clasa 1 Active pe termen lung" (codurile conturilor 111-142) imbin trei grupe de conturi in care se reflect activele nemateriale, activele materiale pe termen lung, activele financiare pe termen lung. Clasa 2, Active curente" (codurile conturilor 211-252) cuprinde cinci grupe de conturi in care se contabilizeaz stocurile de mrfuri i materiale, creanele pe termen scurt, mijloacele bneti, alte active curente. Clasa 3 Capital propriu" (codurile conturilor 311-351) include cinci grupe de conturi utilizate pentru evidena capitalului statutar i suplimentar, rezervelor, profitului nerepartizat (pierderi neacoperite), capitalului secundar, rezultatului financiar total. Clasa 4 Datorii pe termen lung" (codurile conturilor Conturi de bilan De activ De pasiv Bilanul contabil Activ Pasiv Conturi de bilan De activ De pasiv Raportul privind rezultatele financiare Venituri Cheltuieli Conturile contabilitii financiare 88 Evidena contabil 411 - 426) cuprinde dou grape de conturi in care se contabilizeaz datoriile financiare pe termen lung, datoriile calculate pe termen lung. Clasa 5 Datorii pe termen scurt" (codurile conturilor 511 539) cuprinde trei grupe de conturi in care se reflect datoriile financiare pe termen scurt, datoriile comerciale pe termen scurt i datoriile calculate pe termen scurt.

Conturile de rezultate sunt unite in dou clase 6 Venituri" i 7 Cheltuieli". Evidenierea unor clase de conturi distincte pentru evidena veniturilor i cheltuielilor este condiionat de necesitatea determinrii rezultatului financiar pe fiecare perioad de gestiune. Clasa 6 Venituri" (codurile conturilor 611 - 623) cuprinde dou grupe de conturi de pasiv utilizate pentru reflectarea veniturilor din activitatea operaional i neoperaional. Clasa 7 Cheltuieli" (codurile conturilor 711-731) cuprinde trei grupe de conturi de activ destinate contabilizrii cheltuielilor activitii operaionale, cheltuielile activitii neoperaionale i cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit. Conturile contabilitii de gestiune cuprind (clasa 8) informaia necesar pentru gestionarea procesului de producie in cadrul intreprinderii propriu-zise i luarea deciziilor in perspectiv, calcularea costului produciei (lucrrilor i serviciilor), determinarea rezultatelor financiare pe centre de responsabilitate etc. Clasa 8 Conturile contabilitii de gestiune" (codurile conturilor 811 -822) unete dou grape de conturi: privind evidena consumurilor de producie pe articole i alte conturi ale contabilitii de gestiune. Clasa conturilor extrabilaniere sunt destinate generalizrii informaiei privind existena i micarea: - activelor pe termen lung i curente care nu aparin intreprinderii, ins se afl la dispoziia ei (mijloace fixe in cazul arendrii curente, valorile materiale primite in custodie, prelucrare etc.); Sistemul de conturi i dubla inregistrare 89 - drepturilor i obligaiilor convenionale; - altor active i operaiuni pentru control. Clasa 9 Conturi extrabilaniere" (codurile conturilor 911-951) cuprinde urmtoarele grupe: activele pe termen lung arendate, stocurile de mrfuri i materiale, titlurile de valoare care nu aparin intreprinderii, datoriile i plile convenionale, alte mijloace i datorii din contabilitatea extrabilanier. Conturile extrabilaniere nu intr in coresponden intre ele, precum i cu conturile din alte clase. Conturile din clasa 9 se deschid, dup caz, pornind de la particularitile activitii intreprinderii. METODICA CONTABILITII OPERAIUNILOR ECONOMICE DE BAZ 1. Noiunea de eviden a procurrii mijloacelor; 2. Schema general a evidenei consumurilor de producie;

3. Modul de contabilizare a cheltuielilor i veniturilor i de determinare a rezultatului financiar; 1. Noiunea de eviden a procurrii mijloacelor Una din condiiile de baz ale funcionrii neintrerupte a intreprinderii este asigurarea oportun a acesteia cu mijloace necesare pentru desfurarea activitii de producie i economice. Acestea cuprind activele nemateriale, activele materiale pe termen lung, investiiile financiare, stocurile de mrfuri i materiale. Cea mai mare parte a mijloacelor intreprinderea o procur de la alte intreprinderi i organizaii numite furnizori. De aceea in contabilitate, in primul rand, este necesar a reflecta valoarea mijloacelor procurate, precum i decontrile intreprinderii cu furnizorii. In afar de aceasta, in majoritatea cazurilor procurarea mijloacelor este insoit de diverse consumuri numite consumuri de transport-aprovizionare care de asemenea trebuie contabilizate i incluse in costul mijloacelor procurate. Acestea cuprind consumurile de transportare pan la intreprindere, de de incrcare i descrcare, taxele vamale, deplasrile legate de procurarea mijloacelor, plile pentru asigurarea valorilor materiale in drum etc. inainte de a arta corespondena conturilor vom concretiza conturile care se utilizeaz pentru procurarea diverselor mijloace. Activele nemateriale procurate de la teri se reflect nemijlocit in contul 111 Active nemateriale ". La crearea in cadrul intreprinderii a activelor nemateriale (de exemplu, a programelor informatice) consumurile se acumuleaz mai intai in contul 112 Active nemateriale in curs de execuie", iar in Metodica contabilitii operaiunilor economice de baz 91 cazul punerii in funciune a acestora se trec in contul 111 Active nemateriale". Procurarea i crearea activelor materiale pe termen lung este un proces mai complicat. De aceea valoarea de cumprare i toate consumurile privind procurarea, crearea, montarea i modernizarea acestora se reflect in contul 121 Active materiale in curs de execuie ". La punerea in funciune a obiectelor de mijloace fixe, toate consumurile se trec din contul 121 Active materiale in curs de execuie" in contul 123Mijloace fixe". Valoarea terenurilor i resurselor naturale procurate de intreprindere se reflect respectiv in conturile 122,, Terenuri" i 125 Resurse naturale". Investiiile, dup cum se tie, sunt pe termen lung i pe termen scurt i pot fi alocate in pri nelegate i legate. in funcie de aceste criterii pentru evidena investiiilor in planul de conturi sunt prevzute conturile: 131 Investiii pe termen lung in pri nelegate"; 132 Investiii pe termen lung in pri legate"; 231

Investiii pe termen scurt in pri nelegate"; 232 Investiii pe termen scurt in pri legate ". Pentru evidena procurrii stocurilor de mrfuri i materiale se utilizeaz urmtoarele conturi: 211 Materiale ", 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat ", 217 Mrfuri". Consumurile de transport-aprovizionare se reflect in conturile in care se contabilizeaz valoarea de procurare a valorilor materiale procurate. Aceasta permite a determina costul efectiv al fiecrui tip de stocuri procurate. Este necesar de remarcat c in cazul procurrii mijloacelor, intreprinderea cumprtoare pltete taxa pe valoarea adugat, ins aceast sum nu se include in costul bunurilor achiziionate i se reflect in contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul". Datoriile fa de furnizori aferente procurrii mijloacelor, inclusiv taxa pe valoarea adugat, se reflect in urmtoarele conturi: 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" i 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate ". 92 Evidena contabil Dac intreprinderea cumprtoare acord un avans furnizorului, aceast sum se reflect in contul 224Avansuri pe termen scurt acordate " i se inregistreaz la calculul definitiv. In cazul procurrii bunurilor materiale prin intermediul titularilor de avans, lor li se acord in prealabil un avans, care se utilizeaz ulterior pentru cumprarea bunurilor. Astfel de operaiuni se contabilizeaz in contul 227 Creane pe termen scurt fa de personal". 2. Schema general a evidenei consumurilor de producie Majoritatea intreprinderilor de producie dispun de secii pentru fabricarea produciei i prestarea serviciilor care reprezint producia de baz. ins seciile de baz au nevoie de subdiviziuni de deservire care presteaz servicii de aprovizionare cu energie electric, energie termic, de transportare, reparaie etc., care nu pot fi prestate intotdeauna de teri (organizaii specializate). Aceste subdiviziuni cuprind cazangeria, secia electric, autotransportul, atelierul de reparaie i se numesc secii auxiliare. Pentru evidena consumurilor in planul de conturi sunt rezervate conturi speciale: 811 Producia de baz", 812 ,,Activiti auxiliare ". Consumurile produciei de baz se subdivizeaz in consumuri directe i indirecte. Consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii i contribuiile pentru asigurrile sociale aferente lor se reflect nemijlocit in

debitul contului 811 Producia de baz" i in creditul conturilor de eviden a consumurilor specificate. in componena consumurilor indirecte de producie se includ consumurile privind intreinerea i deservirea utilajului i incperilor seciilor, salariile personalului administrativ al seciilor cu contribuiile pentru asigurrile sociale etc. Consumurile indirecte de producie se acumuleaz in debitul contului 813 Consumuri indirecte de producie ", iar la sfaritul lunii se trec in tipuri distincte de produse prin reflectarea in debitul contului 811 Producia de baz " i creditul contului 813. Metodica contabilitii operaiunilor economice de baz 93 Consumurile serviciilor auxiliare se reflect in debitul contului 812 Activiti auxiliare " i in creditul conturilor de eviden a diverselor tipuri de mijloace i surse. La sfaritul lunii consumurile seciilor auxiliare privind prestarea serviciilor se repartizeaz proporional cu cantitatea acestora dup destinaie i se trec din creditul contului specificat in debitul conturilor 811 Producia de baz", 813 Consumuri indirecte de producie", 712 Cheltuieli comerciale", 713 Cheltuieli generale i administrative " etc. Astfel, la sfaritul perioadei de gestiune in debitul contului 811 Producia de baz " vor fi acumulate toate consumurile de producie efectuate in cursul perioadei respective. La acestea se adun consumurile aflate in stoc la inceputul perioadei din creditul contului 215 Producia in curs de execuie ". in afar de aceasta se determin i se evalueaz stocurile produciei in curs de execuie la finele perioadei. Costul efectiv al stocurilor specificate i produselor finite se trec in creditul contului 811 i debitul conturilor 215 Producia in curs de execuie" i 216 Produse". In cazul in care intreprinderea presteaz servicii ctre teri, costul acestora se trece la finele perioadei de gestiune din creditul contului 811 Producia de baz " in debitul contului 711 Costul vanzrilor ". Operaiunile economice specificate se reflect in contabilitatea financiar. In contabilitatea managerial consumurile se grupeaz in conturile analitice pe tipuri de produse sau alte obiecte in scopul calculrii costului acestora. 3. Modul de contabilizare a cheltuielilor i veniturilor i de determinare a rezultatului financiar Dup cum s-a remarcat, cheltuielile intreprinderii se deosebesc de consumuri prin faptul c acestea ii gsesc reflectare in raportul privind rezultatele financiare i se compar cu veniturile obinute pentru determinarea rezultatului activitii. in acest caz cheltuielile i veniturile se grupeaz pe urmtoarele tipuri de activiti: operaional, de investiii, financiar.

94 Evidena contabil Separat se reflect rezultatele evenimentelor excepionale (calamitilor naturale, perturbrilor politice, modificarea legislaiei etc.). Activitatea operaional reprezint activitatea intreprinderii legat de fabricarea produselor, prestarea serviciilor, vanzarea mrfurilor. Activitatea de investiii cuprinde operaiunile privind ieirea activelor nemateriale i materiale pe termen lung i a investiiilor pe termen lung, precum i operaiunile privind primirea dividendelor. In activitatea financiar se includ operaiunile privind arenda finanat, primirea creditelor i imprumuturilor pe termen lung, precum i reflectarea diferenelor valutare etc. Pentru evidena cheltuielilor se utilizeaz conturile din clasa 7 grupate in conformitate cu tipurile de activiti menionate in care acestea se acumuleaz in debit in cursul anului cu total cumulativ. Evidena veniturilor se ine pe conturile din clasa 6, de asemenea clasificate pe tipuri de activiti in care in cursul anului se acumuleaz in credit cu total cumulativ. Cheltuieli i venituri, fr intocmirea unei oarecare inregistrri contabile. La sfaritul anului o astfel de comparare se efectueaz in ordine sistemic, adic cu ajutorai contului special 351 Rezultat financiar total" in care se trec toate sumele din conturile de cheltuieli (in debit) i din conturile de venituri (in credit). Diferena dintre rulajele debitor i creditor ale contului 351 reprezint rezultatul financiar al activitii intreprinderii (profit sau pierderi) care se reflect in contul 333Profitul (pierderea) anului de gestiune)". EVALUAREA I ROLUL ACESTEIA IN CONTABILITATE 1. Etaloanele contabile; 2.Metodele de evaluare utilizate in contabilitate; 3. Calculaia metod a evalurii. 1. Etaloane contabile Contabilitatea inglobeaz funciile de observare, msurare i inregistrare a datelor care formeaz reflectarea cantitativ a activitii economice. in stadiul timpuriu al dezvoltrii relaiilor economice exercitarea numai a acestor funcii satisfcea necesitile vieii economice. Pe msura dezvoltrii foielor de producie a aprut necesitatea social in obinerea nu numai a informaiei cantitative, ci i a celei calitative in baza comensurrii datelor de diferit natur. Apariia banilor ca un echivalent general a permis generalizarea informaiei eterogene, grupand datele i

supunandu-le analizei. Practic aceasta a condus la extinderea funciei contabilitii care const in gruparea i generalizarea datelor in scopul controlului i lurii deciziilor. Totodat, contabilitatea devine o funcie a gestiunii, intrucat este menit s asigure cu informaii aparatul de conducere. In prezent pentru exercitarea funciilor sale contabilitatea utilizeaz toate tipurile de etaloane: naturale, de munc i bneti. Etaloanele naturale (kg, m, buci, 1 etc.) dezvluie caracteristica cantitativ a obiectelor de contabilitate omogene i servesc pentru obinerea informaiei in anumite uniti in funcie de particularitile acestora. Etaloanele naturale dau posibilitate de a efectua contabilitatea operativ i controlul strii i micrii mijloacelor la intreprindere, extinde hotarele contabilitii analitice. Astfel, contabilitatea in expresie natural a materialelor, produselor finite, mrfurilor la depozite permite a avea oricand informaie despre cantitatea, calitatea lor pe fiecare gestionar i loc de 96 Evidena contabil pstrare, a cunoate cantitatea valorilor primite i expediate intro perioad determinat. Etaloanele de munc sunt destinate pentru contabilitatea timpului utilizat. In acest caz drept unitate de msur servesc orele, minutele, zilele. Cu ajutorul acestora se determin i se controleaz normele de producie, productivitii muncii, salariilor. Ins etaloanele naturale i de munc au o sfer de aplicare strict limitat. Utilizarea acestora pentru evidena obiectelor eterogene este imposibil. De aceea acestea se aplic, in general, pentru evidena operativ i de control. Etalonul care permite generalizarea obiectelor de contabilitate eterogene este etalonul bnesc. Unitatea de msur in acest caz este leul moldovenesc - unitatea valutei naionale. Fr utilizarea etaloanelor bneti ar fi imposibil aplicarea elementelor de baz ale contabilitii conturilor sintetice, dublei inregistrri, generalizrii bilaniere. In afar de aceasta, etalonul bnesc permite a calcula un ir de indicatori care caracterizeaz activitatea calitativ a intreprinderii, care cuprind consumurile de producie, costul de producie, profitul, rentabilitatea etc. Diapazonul aplicrii etalonului bnesc este foarte vast, ceea ce este condiionat de aplicarea acestuia atat de sine stttor, cat i in imbinare cu etaloanele naturale i de munc. 2. Metode de evaluare utilizate in contabilitate O particularitate distinctiv a contabilitii este reflectarea generalizat a mijloacelor intreprinderii i a resurselor de formare a acestora. Dup cum se tie, in bilanul contabil se

reflect activele i pasivele, in raportul privind rezultatele financiare - veniturile i cheltuielile, profitul (pierderile). O astfel de generalizare a diverselor tipuri de mijloace este posibil numai cu ajutorul evalurii acestora in expresie bneasc. De exemplu, pentru obinerea indicatorului mijloace fixe" se insumeaz datele privind cldirile, construciile speciale, mainile i utilajul, instrumentele i inventarul pe ansamblul intreprinderii. Evaluarea i rolul acesteia in contabilitate 97 Astfel, evaluarea este expresia bneasc a mijloacelor intreprinderii. in baza acesteia se efectueaz contabilitatea curent i generalizarea datelor in rapoartele financiare. Evaluarea tuturor mijloacelor economice i datoriilor reflectate in contabilitate se efectueaz in valut naional, adic in lei moldoveneti. Dac mijloacele procurate sunt exprimate in valut strin, acestea se recalculeaz la cursul Bncii Naionale a Moldovei la data efecturii operaiunii economice. Concomitent in contabilitatea analitic se efectueaz inregistrarea decontrilor i plilor in valuta strin corespunztoare. Prin urmare, evaluarea, ca element esenial al metodei contabilitii are o mare insemntate pentru reflectarea obiectiv, real a situaiei financiare a intreprinderii i rezultatelor activitii acesteia. Cu ajutorul evalurii este posibil determinarea unui ir de indicatori generalizatori i a nivelului eficienei deciziilor luate de aparatul de conducere. Determinarea incorect a evalurii reale a unor obiecte de contabilitate distincte poate conduce la interpretarea denaturat a strii i micrii mijloacelor intreprinderii. Este de remarcat c evaluarea activelor intreprinderii la diverse stadii ale micrii acestora este diferit. Exist metode de evaluare a mijloacelor la intrarea acestora la intreprindere, in contabilitatea curent, la intocmirea bilanului contabil i la ieirea acestora. Vom examina modul de evaluare a activelor in toate cazurile menionate. In conformitate cu regulile in vigoare, mijloacele intrate la intreprindere se evalueaz la valoarea de intrare (istoric). Aceasta cuprinde valoarea de cumprare i consumurile privind achiziionarea mijloacelor. In cazul procurrii de ctre intreprindere a mainilor i utilajului, altor tipuri de mijloace i stocuri de mrfuri i materiale in consumurile privind achiziionarea se includ: a) consumurile privind transportarea bunurilor materiale pan la locul de aflare a intreprinderii; b) consumurile de incrcare - descrcare; c) consumurile de deplasare aferente achiziionrii 98 Evidena contabil

mijloacelor; d) taxele vamale (in cazul importului); e) ratele de asigurare (in timpul aflrii bunurilor in drum). Astfel de consumuri se numesc consumuri de transport - achiziionare. Suma taxei pe valoarea adugat nu se include in valoarea de intrare a mijloacelor procurate i se reflect separat. Dac intreprinderea a procurat utilaj care necesit montaj pentru punerea in funciune, consumurile de montaj se raporteaz la valoarea de intrare a obiectului. La construirea cldirilor i construciilor speciale cu forele proprii ale intreprinderii valoarea de intrare a acestora va include consumurile de materiale, salariile, consumurile de regie i alte consumuri legate de construcii. Produsele finite, semifabricatele produse de intreprindere se evalueaz la costul efectiv care se compune din consumurile directe de materiale, consumurile directe privind retribuirea muncii i consumurile indirecte de producie. Contabilitatea curent a micrii materialelor i mrfurilor poate s se efectueze la valoarea de cumprare i costul normativ, ins cu aducerea obligatorie a acestora la finele perioadei de gestiune pan la costul efectiv de procurare sau fabricare prin care se subinelege valoarea de intrare. In legtur cu procesele inflaioniste i alte procese se efectueaz reevaluarea activelor pe termen lung i, ca rezultat patrimoniul se evalueaz la valoarea actual. in procesul exploatrii la mijloacele fixe (cu excepia terenurilor) se calculeaz uzura. Pentru activele nemateriale se calculeaz amortizarea. Sczand din valoarea de intrare (reevaluat) a sumei uzurii (amortizrii) se obine valoarea de bilan a activelor pe termen lung. Evaluarea mijloacelor fixe este prezentat in figura 1. Ieirea activelor pe termen lung se evalueaz la valoarea de bilan. Stocurile de mrfuri i materiale, alte active curente la momentul intocmirii bilanului contabil se evalueaz la valoarea cea mai mic dintre costul efectiv sau valoarea realizabil net. Evaluarea i rolul acesteia in contabilitate 99 Fig.1 Schema componentelor evalurii mijloacelor fixe Ieirea stocurilor de mrfuri i materiale este complicat a fi evaluat la costul efectiv, intrucat determinarea acesteia in contabilitatea curent este dificil. De aceea actele normative admit evaluarea acestora dup una din urmtoarele metode: costul mediu ponderat, preul primelor achiziii de loturi in funcie de timp (FIFO), preul ultimelor achiziii in funcie de timp (LIFO). Esena metodei costului mediu ponderat (Pm) const in

determinarea preului mediu al tipului de stocuri dat in cursul perioadei dup formula: Evaluarea mujloacelor fixe Cheltuieli de procurare i aducere a obiectului pin in starea de pregtire pentru exploatare Valoare de cumprare Valoare de intrare (istoric) Reevaluarea mijloacelor fixe (+,-) Valoarea reevaluat Valoare de bilan Suma uzurii acumulate (-) 100 Evidena contabil si si mCC PVV + + =, unde Vs valoarea stocurilor unui tip de bunuri materiale; Vi valoarea bunurilor materiale intrate in cursul perioadei de gestiune; Cs cantitatea bunurilor aflate in stoc; Ci cantitatea bunurilor materiale intrate in cursul perioadei de gestiune. Conform metodei FIFO, bunurile materiale ieite se evalueaz la preurile acelor loturi care au intrat primele la intreprindere. Astfel in condiiile creterii preurilor ieirea bunurilor intotdeauna se va evalua in preuri mai mici. ins soldul acestora va fi evaluat in preuri mai mari. La utilizarea metodei LIFO, dimpotriv, bunurile materiale ieite se evalueaz la preurile loturilor intrate ultimele la intreprindere. Ca rezultat, in cazul instabilitii preurilor, ieirea bunurilor se va evalua la preuri mai mari, ceea ce satisface interesele agenilor economici, ins soldul acestora va fi evaluat la preuri mai mici. 3. Calculaia - metod a evalurii Deja este cunoscut c metoda principal de evaluare a mijloacelor economice este costul efectiv, ins pentru determinarea acestuia sunt necesare un ir de procedee, care poart denumirea de calculaie. Prin urmare calculaia este un proces de calculare a consumurilor aferente unui tip concret

(unei uniti) de mijloace economice. Calculaia este un instrument important de evaluare, deoarece cu ajutorul acesteia se poate determina suma consumurilor efectuate la procurarea patrimoniului i produciei fabricate, precum i a cheltuielilor de vanzare a mrfurilor. In procesul de achiziionare a bunurilor trebuie de determinat consumurile pe unele tipuri de materie prim, materiale, mrfuri procurate ce revin unei uniti a acestora. Pentru aceasta se totalizeaz toate consumurile legate de Evaluarea i rolul acesteia in contabilitate 101 achiziionare (valoarea de procurare plus consumurile de transport-achiziionare) i se determin consumurile aferente cantitii totale a bunurilor de mrfuri i materiale procurate. Apoi imprind suma consumurilor la numrul de uniti al materialului sau mrfii procurate se determin costul unitar. Ins calcularea costului se refer mai mult la procesul de producie in care se fabric articolele (semifabricatele) i apare necesitatea calculrii costului acestora. La baza calculrii costului st principiul gruprii consumurilor dup modul de includere a acestora in costul unor tipuri de articole distincte, in acest caz ele se subdivizeaz in directe i indirecte. Consumurile directe de producie cuprind: materiile prime i materialele care formeaz baza produsului fabricat; salariile cu contribuiile pentru asigurrile sociale ale muncitorilor produciei de baz. Din denumire este clar c aceste consumuri se refer la un singur tip de produs concret i se includ prin metoda direct in costul acestora. Consumurile indirecte de producie se acumuleaz pe secie in intregime i includerea acestora nemijlocit in costul unor tipuri de produse distincte este dificil, de aceea la finele perioadei de gestiune acestea se repartizeaz intre tipuri de produse fabricate in secia respectiv proporional cu baza determinant. Actele normative prevd calcularea costului de producie pe urmtoarele articole: - consumuri directe materiale; - consumuri directe privind retribuirea muncii; - contribuii privind asigurrile sociale; - consumuri indirecte de producie. Elementele indisolubile ale acestui proces sunt obiectul de calculaie i unitatea de calculaie. Obiectul de calculaie reprezint un produs de producie (pies, ansamblu, articol, grup de articole omogene), faz tehnologic, stadiu de producie, tipuri distincte de servicii. Unitatea de calculaie reprezint un etalon al obiectului

102 Evidena contabil de calculaie. Foarte frecvent unitatea de calculaie coincide cu unitatea de msur a tipului de produs menionat in condiiile tehnice. ins in unele ramuri o atare coinciden poate lipsi. De exemplu, in industria inclmintei unitatea de msur este perechea de inclminte, iar unitatea de calculaie -100 perechi de inclminte; in industria de conserve unitatea de msur sunt borcanele de conserve de anumite dimensiuni, iar unitatea de calculaie 1000 borcane convenionale. Aplicarea unitilor de calculaie comasate permite a reduce volumul activitii analitice la intocmirea calculaiilor. Raportarea consumurilor pe obiecte de eviden i de calculaie se efectueaz in baza evidenei primare i organizrii contabilitii analitice a consumurilor de producie. in cazul codificrii clare a obiectelor de calculaie, raportarea consumurilor directe nu creeaz probleme. Mai complicat este procesul de repartizare intre tipurile de produse distincte ale consumurilor indirecte de producie. Totodat contabilul trebuie s aleag cea mai raional metod de repartizare pentru condiiile de producie date. Cea mai simpl metod este repartizarea consumurilor indirecte de producie proporional cu consumurile directe materiale, privind retribuirea muncii. Ins la repartizarea consumurilor indirecte de producie este necesar de remarcat inc un moment. Consumurile variabile reacioneaz la modificarea volumului de producie direct proporional, iar cele constante rman in acest caz neschimbate. Deci, in cazul micorrii volumului de producie, cota-parte a consumurilor constante pe unitate de produs se majoreaz. De aceea una din condiiile de repartizare a consumurilor indirecte de producie conform actelor normative este divizarea in consumuri variabile i constante. Consumurile variabile se includ integral in costul produciei, iar cele constante se raporteaz la costul produciei in funcie de insuirea de ctre secie a capacitii normative de producie. In cazul indeplinirii sau depirii acesteia consumurile specificate se includ integral in costul articolelor fabricate de secie. In cazul neindeplinirii capacitii normative de producie Evaluarea i rolul acesteia in contabilitate 103 in costul produciei se include numai cota-parte a consumurilor de producie constante in limitele capacitii de producie indeplinite. Diferena se raporteaz la alte cheltuieli operaionale. Costul unitar se determin prin imprirea consumurilor privind fabricarea produselor la cantitatea articolelor fabricate, exprimandu-se prin formula: K

C Cd Ci u + = unde Cu reprezint costul unitar de producie; Cd ~ consumurile directe de producie; Ci consumurile indirecte de producie; K cantitatea produselor fabricate. Exemplu. Secia nr. 1 fabric dou tipuri de produse (P t 7), datele acestora fiind prezentate pe luna ianuarie in tabelul 1. Tabelul 1. Consumuri privind fabricarea produselor Tip de produse Unitatea de msura Canti tatea Consumuri directe materiale in lei Consumuri directe privind retribuirea muncii in lei Contribu ii pentru asigurri sociale in lei P kg 2 800 43 000 30 000 9 100 T m 4 200 76 000 50 000 15 000 Consumurile indirecte de producie pe secie au constituit 48000 lei, din care consumurile variabile 30000 lei, consumurile constante 18000 lei. Capacitatea efectiv constituie 69% in raport cu capacitatea normativ de producie pe secie. Intrucat consumurile directe de producie pe tipuri de produse sunt cunoscute, pentru calcularea costului fiecrui tip este necesar a repartiza consumurile indirecte de producie. In acest caz intreprinderea a ales metoda de repartizare proporional cu salariile directe. La inceput se determin cota-parte a consumurilor indirecte de producie care revine indeplinirii de ctre secie a capacitii normative de producie: 18 000 x 0,69=12 400 lei. 104 Evidena contabil Aceast sum se include in costul articolelor i se repartizeaz

impreun cu consumurile variabile de producie (30 000+12 400=42 400), diferena in sum de 5 600 lei (18 000-12 400) se raporteaz la alte cheltuieli operaionale. Calculaia normativ se intocmete la inceputul anului de gestiune in scopul determinrii costului normativ i reprezint consumurile pe care intreprinderea, pornind de la nivelul tehnic al produciei i tehnologia existent la momentul intocmirii calculaiei, le utilizeaz pe o unitate de produse fabricate inand cont de normele i normativele stabilite. Calculaia planificat (de diviziune) are drept scop calcularea costului planificat (devizului) care reprezint mrimea consumurilor pe care intreprinderea intenioneaz s-1 obin la finele perioadei de gestiune la realizarea msurilor tehnico-organizatorice planificate. De aceea se presupune c costul planificat al produciei trebuie s fie mai jos decat cel normativ. Calculaia efectiv, dup cum s-a menionat, cuprinde procesul de determinare a costului efectiv in baza consumurilor efective constituite in cursul perioadei de gestiune, concomitent ea arat i nivelul abaterilor de la costul normativ i planificat al articolelor. DOCUMENTAREA OPERAIUNILOR ECONOMICE 1. Noiunea i funciile documentelor; 2. Clasificarea documentelor; 3. Modul de completare i prelucrare a documentelor; 4. Circulaia documentelor. 1. Noiunea i funciile documentelor Reflectarea operaiunilor economice in contabilitate este precedat de observarea primar, ceea ce permite crearea unei imagini incipiente despre acestea. Datele primare privind operaiunile economice ale intreprinderii servesc drept intrare in sistemul contabil, unde are loc studierea i prelucrarea acestora, iar ieirea din acesta o constituie asigurarea informaional necesar. Observarea se efectueaz in scopul inregistrrii i prelucrrii ulterioare a datelor privind operaiunile economice pentru obinerea unor indicatori generalizatori. Ea reprezint asigurarea informaional a contabilitii. in procesul observrii se produce studierea datelor privind fiecare operaiune economic pentru inregistrarea acestora pe purttorul de informaie. Purttorul de informaie constituie un procedeu de reflectare a operaiunii economice care se manifest in intocmirea documentelor. Descrierea operaiunii economice nu este altceva decat comunicarea informaional despre aceasta. Fiecare comunicare presupune o anumit cantitate de informaie. Ins pentru procesul de gestiune o importan primordial are nu

numrul de semne in comunicare, ci semnificaia i utilitatea acestora. in acest caz cantitatea de informaii preioase in comunicare se determin ca majorarea probabilitii atingerii acestui scop la realizarea informaiei prezentate. Cu cat comunicarea permite s se realizeze mai mult scopul trasat, cu atat informaia coninut in aceasta este mai valoroas. Orice operaiune economic se caracterizeaz prin indici i indicatori. 106 Evidena contabil Indicii operaiunilor economice includ timpul i locul efecturii informaiei, elementele materiale incluse in operaiunea economic-stocurile de mrfuri i materiale, mijloacele bneti, informaia despre prile i persoanele care au contribuit la efectuarea operaiunii respective. Indicatorii reflect caracteristica cantitativ a operaiunilor economice in etaloane naturale, de munc i bneti. Indicatorii oricrui document trebuie s dezvluie coninutul i toate particularitile unei sau altei operaiuni. In contabilitate privind observarea primar a operaiunilor economice se inainteaz cerine speciale. Modul de reflectare pe puitorii de informaie trebuie s asigure demonstrabilitatea juridic i veridicitatea fiecrei comunicri informaionale. Printre trsturile distinctive a contabilitii cea mai esenial este documentarea. Numai acesteia ii este specific intocmirea documentar continu a operativelor economice. Fiecare operaiune economic este perfectat printr-un document corespunztor care servete drept baz pentru efectuarea inregistrrilor in contabilitate i, prin urmare, indeplinete rolul de impuls care confirm inceputul informaiei contabile. Pentru contabil trebuie s devin regul maxima nu exist document nu exist inregistrare". Cuvantul document" (din limba latin documentam) inseamn certificat, dovad. Documentul este un certificat (act) scris privind efectuarea operaiunii economice intocmit in modul stabilit care ii atribuie putere juridic sau dreptul la efectuarea acesteia. De regul, documentul contabil se pregtete pe un formular de modelul stabilit, executat prin metoda tipografic. Acesta prezint o foaie de hartie liniat cu indicatorii i indicii tiprii anterior in acesta, utilizai pentru inregistrarea informaiei privind operaiunile economice. Indicii i indicatorii inscrii in acesta se numesc elemente. Acestea reflect indicii i indicatorii care caracterizeaz o operaiuni economic concret (de exemplu, data intocmirii, denumirea documentului). Principalul lucru care caracterizeaz orice document Documentarea operaiunilor economice 107

primar este componena i amplasarea detentelor. Anume acestea determin documentul propriu-zis. Documentul se caracterizeaz nu numai prin totalitatea elementelor, ci i prin fiecare din acestea separat, adic caracteristica fiecrui element distinct este in acelai timp i caracteristica documentului primar, in care acesta se conine. Modul de intocmire i reflectare in contabilitate, de primire i de pstrare a documentelor primare este determinat de Legea contabilitii. In funcie de natura operaiunii economice i destinaia documentelor, elementele acestora pot s difere, ins unele elemente sunt obligatorii. Elementele obligatorii ale documentelor primare sunt: - denumirea documentului; - codul formularului; - data intocmirii; - denumirea agentului economic care a intocmit documentul i locul intocmirii; - coninutul operaiunii economice; - expresia valoric i cantitativ a operaiunii economice; - indicarea prilor care au contribuit la efectuarea operaiunii economice; - funcia i numele persoanelor responsabile de efectuarea i intocmirea corect a operaiunii economice; - semnturile persoanelor responsabile de efectuarea operaiunii economice consemnate in document. Denumirea documentului (de exemplu, dispoziia de incasare, dispoziia de plat, factura de expediie etc.) ii atribuie acestuia o for probant i indic caracterul operaiunii economice reflectate. Prin codul formularului se inelege un sistem de simboluri i reguli acceptate pentru sistematizarea, transmiterea, prelucrarea i pstrarea informaiei. Codurile pot fi exprimate atat prin cifre, cat i prin litere. Codurile indicate in clasificatorul formularelor-tip interdepartamentale de 108 Evidena contabil documentaie contabil primar sunt elaborate de Departamentul Statistic i Sociologie. Data intocmirii documentului are o insemntate de control i informaional, intrucat operaiunile numeroase care sunt omogene dup coninut i sens se repet. Pentru prevenirea utilizrii repetate a documentelor acestea trebuie delimitate in timp. Denumirea agentului economic i locul intocmirii documentului au o importan informaional pentru

documentele contabile expediate (transmise) altui agent economic. Acest element asigur justificarea documentelor interne. De exemplu, la livrarea produselor finite de la depozitul intreprinderii agentului economic A, elementul specificat permite reflectarea in contabilitate a creanelor pe termen scurt aprute la agentul menionat. Coninutul operaiunii economice permite a determina corect conturile contabile in care trebuie s fie reflectate datele corespunztoare. Expresia valoric i cantitativ a operaiunii economice se reflect conform principiului de inregistrare a datelor exprimate in indici i indicatori care difereniaz acest fapt i obinute prin intermediul urmririi (controlului). Elementele prilor permit a reflecta denumirea agentului economic, codul fiscal, adresa etc. Funcia i numele persoanelor responsabile de executarea operaiunii economice respective reprezint informaia privind persoanele fizice care au contribuit la efectuarea operaiunii, determin rspunderea material, certific autorizaia la dreptul efecturii operaiunii economice. Identificarea persoanelor care au efectuat operaiunea economic este asigurat prin semntura lor proprie in document. Aceasta stabilete responsabilitatea personal pentru veridicitatea informaiei indicate in document, justific efectuarea operaiunii, precum i permisiunea sau confirmarea corectitudinii executrii acesteia. In cazul lipsei unui din elementele enumerate documentul se consider nevalabil. Documentarea operaiunilor economice 109 Elementele suplimentare (specifice) sunt determinate de caracterul operaiunilor economice reflectate. Ins este necesar a evita reflectarea elementelor care pot fi omise, deoarece informaia excedentar devine costisitoare i supraincarc contabilitatea, incetinete obinerea datelor efective necesare. Pentru comoditatea intocmirii i prelucrrii ulterioare a datelor, elementele documentelor se aranjeaz intr-o ordine i consecutivitate determinat. Amplasarea variat a elementelor determin forma documentelor contabile. La intocmirea documentului primar la computer trebuie s fie respectate forma i coninutul documentelor primare-tip. Orientarea documentelor primare spre prelucrarea automat inseamn c acetia trebuie s fie purttorii, pe de o parte, a informaiei contabile i de control, iar, pe de alt parte, a informaiei electronice. Primul factor caracterizeaz aspectul de gestiune a utilizrii documentelor primare, atunci cand conform datelor acestora se efectueaz contabilitatea i controlul, iar al

doilea factor - aspectul tehnologic, cand informaia iniial a documentelor servete drept obiect al prelucrrii automate. In condiiile automatizrii inelegerea esenei documentului necesit contientizarea provenienei i formrii acestuia. Pentru descifrarea informaiei incluse in documentul electronic sunt necesare programe tehnice i aplicative i cunoaterea sistemului de codificare. De exemplu, in card este instalat un document electronic. Omul nu poate s-1 vad, ins mainile pot citi informaia coninut in acesta. Documentul scos la computer reflect inregistrrile efectuate cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne. Procedeele de documentare pot fi subdivizate in urmtoarele categorii: - inregistrarea pe purttorii tehnici; - introducerea direct a datelor; - introducerea condiionat a datelor; - introducerea in baza indiciilor individuale; - introducerea in baza documentelor codificate in prealabil. Inregistrarea pe purttorii tehnici se efectueaz prin 110 Evidena contabil raportarea pe acetia a datelor contabile. Ea poate fi efectuat pe dischete sau discuri, in cazul introducerii directe informaia este sesizat nemijlocit de computer. Introducerea condiionat a datelor inseamn c unele forme de documentare electronic prevd indeplinirea unor condiii determinate pan la prelucrarea prealabil a datelor. Cea mai rspandit este introducerea identificatorului pe care sistemul automatizat poate s-1 identifice. Introducerea condiionat se efectueaz in baza codurilor i identificatoarelor. Introducerea in baza indiciilor individuale. Mijloacele tehnice (echipamentele electronice) pot s identifice trei indici individuali: amprenta vocii, amprentele degetelor i semnturile. Identificarea este necesar pentru a obine acces la date. Introducerea prealabil a datelor codificate. Documentul se intocmete cu ajutorul datelor codificate in prealabil. Documentele se intocmesc intr-un exemplar sau mai multe exemplare. Intr-un exemplar se intocmesc astfel de documente importante cum sunt dispoziiile de cas. in cateva exemplare se emit documentele prin care se confirm livrarea mrfurilor i materialelor (de exemplu, facturile fiscale etc.). Fiecare exemplar conine semnturi similare, are funcii de destinaie de sine stttoare i se consider drept original atat pentru furnizor, cat i pentru cumprtor. Inregistrrile in documentele primare trebuie s fie efectuate cu pixuri, cu ajutorul mainilor de dactilografiat i

computerelor. Inregistrrile trebuie s fie clare (citee), fr tersturi, cu completarea obligatorie a tuturor elementelor necesare, randurile libere se anuleaz. In documentele primare nu se admite introducerea unor corectri nestipulate. Corectarea greelii trebuie s fie confirmat prin document i prin semnturile persoanelor care au semnat iniial documentul menionand data corectrii. In documentele de cas i de banc nu se admit corectri. Pentru veridicitatea datelor coninute in acestea, precum i Documentarea operaiunilor economice 111 pentru transmiterea acestora in termenele stabilite in contabilitate poart rspundere persoanele care au semnat aceste documente. 2. Clasificarea documentelor Varietatea operaiunilor economice efectuate de intreprindere impune contabilul s prelucreze un mare numr de documente. Pentru a inelege mai bine destinaia , coninutul i a uura prelucrarea documentelor acestea se grupeaz dup urmtoarele criterii: - locul de intocmire (referitor la intreprindere); - coninut; - destinaie; - volum (gradul de cuprindere a datelor); - modul de intocmire; - modul de utilizare (ordinare i cu regim special). Clasificarea documentelor contabile este prezentat in schema 1. Dup locul de intocmire, documentele se subdivizeaz in interne i externe. Documentele interne se intocmesc in cadrul intreprinderii de ctre colaboratorii i administratorii acesteia. Acestea cuprind dispoziiile de incasare i de plat, borderourile de plat a salariilor, foile de parcurs etc. 112 Evidena contabil Criterii de clasificare a documentelor contabile Dup locul de intocmire Dup coninut Dup destinaie Dup volum Dup modul de intocmire Dup modul de utilizare Externe Interne Monetare Materiale

De documentare De dispoziie Executorii Justificative de dispoziie De perfectare contabil Unice Comulative Manual Automatizate Obinuite Cu regim special Documente Fig. 1. Clasificarea documentelor contabile Documentarea operaiunilor economice 113 Documentele externe sunt documentele intrate de la alte uniti sau persoane juridice i fizice (facturile fiscale, facturile de expediie, buletinele medicale, documentele judiciare i titlurile executorii etc.). Dup coninutul operaiunilor economice, documentele se impart in documente monetare, materiale i de decontare. Documentele monetare se utilizeaz pentru intocmirea operaiunilor cu mijloace bneti. Acestea cuprind cecurile bancare, dispoziiile de incasare. Documentele materiale se consider acelea prin care se intocmesc operaiunile privind micarea activelor materiale pe termen lung, stocurilor de mrfuri i materiale. Acestea cuprind actul de primire-predare a mijloacelor fixe, procesul-verbal de lichidare a mijloacelor fixe, factura fiscal, bonurile de primire i bonurile de consum. Documentele de decontare se utilizeaz pentru intocmirea operaiunilor de decontare dintre intreprinderi i alte persoane. Acestea cuprind dispoziia de plat, ordinul de plat, dispoziia de plat acceptat, lista de plat etc. Dup destinaie se disting 4 grupe de documente: de dispoziie, executorii (justificative), justificative - de dispoziie, de perfectare contabil. Documentele de dispoziie sunt documentele care conin un ordin, dispoziie de efectuare a unei aciuni economice determinate (de exemplu, procura de primire a bunurilor materiale pentru intreprindere, ordinul de livrare a materialelor, dispoziia de plat, cecul pentru primirea banilor din banc). In conformitate cu principiile de documentare stabilite, acestea conin doar semntura persoanei care sancioneaz efectuarea operaiunii, ceea ce constituie primul criteriu obligatoriu al documentului de dispoziie. O dovad convingtoare a

apartenenei documentului la grupa specificat il constituie faptul c in aceast baz a fost efectuat operaiunea economic. Astfel, documentele de dispoziie au dou trsturi: - cu ajutorul lor se exprim voina persoanei autorizate; - in baza acestora se efectueaz operaiunea 114 Evidena contabil economic. Documentele executorii (justificative) confirm efectuarea operaiunii economice (de exemplu, gestionarul a primit bunuri materiale i mrfuri, mijloace bneti in numerar). Astfel, documentul justificativ confirm efectuarea operaiunii i constituie forma primar de reflectare i control al operaiunii economice. Deosebirea radical a documentelor executive (justificative) de cele de dispoziie const in faptul c documentele justificative confirm evenimentele produse de facto, iar cele de dispoziie iniiaz survenirea evenimentului. Documentele justificative - de dispoziie (combinate) imbin ambele funcii. De exemplu, conductorul semneaz factura fiscal pentru livrarea produciei i prin aceiai factur magazionerul justific transmiterea acestora cumprtorului. Dispoziia de plat conine dispoziia de eliberare a banilor i confirm primirea banilor (executarea operaiunii). In primul caz dispoziia de cas joac rolul de document de dispoziie, in cel de-al doilea caz - de document justificativ, intrucat prin acesta se justific casierul. Documentele de perfectare contabil se intocmesc exclusiv in scopuri metodologice in baza documentelor de primele trei tipuri. Un atare document poate fi calcularea sumei uzurii mijloacelor fixe. Aceast mrime reprezint o operaiune care necesit inregistrarea in contabilitate, ins aceasta nu se fixeaz nici in documentul de dispoziie, nici in documentul executiv. in scopul confirmrii acestui fapt, conform metodologiei utilizate, contabilul intocmete un calcul special care trebuie s fie semnat de el. Dup volumul (gradul de cuprindere) informaiei, documentele se subdivizeaz in unice i cumulative. Documentele unice servesc pentru intocmirea i reflectarea unei operaiuni economice. Aceste documente se intocmesc in momentul efecturii operaiunii (de exemplu, factura de eliberare a materialelor de la depozit, dispoziiile de incasare i plat etc). Veridicitatea i plenitudinea acestor operaiuni sunt Documentarea operaiunilor economice 115 consemnate de persoanele care au participat la efectuarea acestora.

Documentele cumulative se utilizeaz pentru intocmirea catorva operaiuni omogene, pe msura efecturii acestora in cursul unei perioade determinate (de exemplu in cursul sptmanii, decadei, lunii). Documentele cumulative cuprind fia-limit pentru ridicarea materialelor - un document care reflect eliberarea multipl a materialelor de la depozit in secie, fia de ridicare a materialelor etc. Utilizarea documentelor cumulative contribuie la reducerea numrului documentelor unice, simplific sistemul de reflectare a operaiunilor in conturi. Dup modul de intocmire (completare) documentele se impart in documente intocmite manual sau automatizat. in prezent multe documente se completeaz manual, dei au aprut condiii pentru inregistrarea automat a datelor primare. Dup modul de utilizare, documentele se subdivizeaz in documente ordinare i cu regim special. Documentele ordinare se execut in tipografie i se vand fr inregistrare. Aceasta se refer la majoritatea documentelor primare. Formularele documentelor cu regim special se tipresc pe hartie special in mod centralizat, au serie i numr i se supun unei inregistrri speciale in cazul vanzrii i cumprrii. Documentele cu regim special sunt prevzute pentru intocmirea operaiunilor privind ieirea bunurilor, calcularea taxei pe valoarea adugat (facturile fiscale etc.). Pe formularele cu regim special intocmite cu greeli, tersturi, corectri nestipulate i alte inscrieri nepermise se face meniunea nevalabil". Pentru formularele anulate se intocmete un registru care se prezint persoanei responsabile pentru evidena, pstrarea i eliberarea formularelor cu anexarea acestor formulare. Ulterior acestea se exclud din eviden conform modului de contabilizare, eliberare, pstrare i utilizare a formularelor-tip de documente cu regim special primar stabilit de instruciune. Pstrarea formularelor cu regim special se efectueaz in 116 Evidena contabil conformitate cu normele de pstrare a mijloacelor bneti. 3. Modul de completare i prelucrare a documentelor In vederea organizrii corecte a contabilizrii i reflectrii oportune a operaiunilor economice in conturi este necesar a respecta riguros cerinele privind intocmirea documentelor. Prevederile de baz referitoare la documentele contabile sunt prezentate in art. 16 din Legea contabilitii. Documentul primar trebuie s fie intocmit in cazul efecturii operaiunii economice, iar dac aceasta nu este posibil - nemijlocit dup terminarea acesteia. Documentele se intocmesc de persoane responsabile in

termene determinate in conformitate cu regulile i cerinele stabilite, asigurand valoarea juridic integral a acestora. Etapa intocmirii documentelor prevede alegerea formularelor, documentelor primare sau a altor purttori de informaie contabil pentru fiecare obiect contabil, alegerea mijloacelor i proceselor de intocmire a documentelor, stabilirea componenei persoanelor responsabile de intocmirea corect i oportun a unor sau altor documente primare. La intocmirea documentelor este important a asigura dou condiii: reflectarea in document a coninutului real al operaiunii economice efectuate, evenimentului sau procesului, adic asigurarea veridicitii i intocmirea documentului cu cheltuieli minime ale timpului de munc. Etapa de baz a procesului de intocmire a documentelor este perceperea i msurarea parametrilor necesari ai operaiunii economice i fixarea in documentul primar a datelor percepute. Perceperea i msurarea operaiunii poate fi efectuat nemijlocit de persoana care intocmete documentul sau prin mijloace automatizate. Pentru intocmirea documentelor primare se cheltuiete mult timp, de aceea este necesar a asigura reducerea maxim a volumului de munc pe acest sector al activitii contabile. Se uureaz considerabil i se simplific procesul de fixare a elementelor permanente in documentele pregtite in mod automatizat. Astfel, in documentele bancare sunt constante elementele referitoare la denumirea intreprinderii, conturile Documentarea operaiunilor economice 117 bancare, codul fiscal i la completarea acestora se introduc doar celelalte elemente. Documentele primare intrate in contabilitate, urmeaz a fi verificate in mod obligatoriu: dup coninut; dup form, aritmetic. Verificarea documentelor dup coninut const in clarificarea respectrii regulilor de efectuare a operaiunii economice, corespunderii normelor, oportunitii economice a acestora, respectrii legilor in vigoare etc. Verificarea documentelor dup form au drept scop de a stabili plenitudinea completrii elementelor obligatorii, existena semnturilor corespunztoare, claritatea reflectrii esenei operaiunii consemnate, corectitudinea indicrii datei intocmirii documentului etc. Dac in procesul primirii documentelor, verificrii veridicitii acestora se constat inexactiti, lipsa plenitudinii completrii unor elemente distincte, greeli intenionate i neintenionate, cazuri de abuz, acestea se intorc pentru prelucrare i corectare. Verificarea aritmetic (cifric) const in stabilirea

corectitudinii calculelor, taxrii documentelor. Erorile depistate in urma verificrii pot fi divizate in cateva grupe: - dup cauzele apariiei - neglijena, necompetena contabil, deteriorarea tehnicii de calcul etc.; - dup locul apariiei in textul sau cifrele documentelor primare, in cazul inregistrrii in registre; - dup semnificaie - greeli locale (de exemplu, la scrierea datei) i tranzitorii (care cauzeaz greeli automate in cateva locuri). Greelile in documentele primare intocmite manual (cu excepia documentelor de cas i bancare) se corecteaz in felul urmtor: - se taie cu o linie subire textul greit sau suma astfel ca acesta s poat fi citit; - se aplic semntura sub textul corectat (sau suma); - pe campurile randului respectiv se face meniunea 118 Evidena contabil (corectat)cu semntura persoanelor care au semnat anterior documentul sau se confirm prin semntura persoanei care a efectuat corectarea, indicandu-se data corectrii. Apoi documentele se prelucreaz i se inregistreaz. Prelucrarea datelor reprezint transformarea informaiei primare prin operaiuni logice in scopul obinerii indicatorilor centralizatori i generalizatori despre obiectele contabile. Procesul de prelucrare a documentelor in contabilitate cuprinde patru etape: 1. taxarea; 2. gruparea; 3. simbolizarea; 4. inregistrarea documentelor in sistemul informaional contabil. Taxarea (sau evaluarea) prevede transformarea etaloanelor naturale i de munc intr-un etalon bnesc generalizator. De regul, aceast procedur se efectueaz in documentul primar propriu-zis prin inmulirea cantitii bunurilor materiale (kg,m,t) cu preul unitii. Dac documentul conine etalonul de munc exprimat in unitatea de timp (zile, ore), mrimea acestuia se inmulete cu retribuia tarifar a unitii de timp. Urmtoarea etap a prelucrrii contabile a documentelor este gruparea. In acest caz documentele se selecteaz dup criteriul omogen al operaiunii economice. Caracterul gruprii este condiionat de scopul obinerii informaiei in baza documentelor primare. Astfel, documentele de intrare a materialelor pot fi grupate pe depozite, tipuri de materiale, surse de intrare etc., iar cele de ieire - pe denumiri i direcii de

utilizare. Scopul gruprii const in pregtirea datelor centralizatoare privind micarea bunurilor i datoriilor pe parcursul perioadei de gestiune, accelerand astfel inerea contabilitii primare. Simbolizarea (cotarea) reprezint indicarea in documentul primar a conturilor corespondente care rezult din coninutul operaiunii economice concrete. Aceast etap necesit un nivel profesional mai inalt, Documentarea operaiunilor economice 119 cunoaterea metodologiei de reflectare a operaiunilor economice in conturi. De regul, acest lucru il efectueaz contabilul care activeaz pe un sector concret al procesului contabil ( evidena materialelor, salariilor, consumurilor de producie etc.). Pentru inregistrarea contabil in document este prevzut o rubric separat cu denumirea Codul contului corespondent" sau Codul consumurilor". Inregistrarea documentelor in sistemul contabil prevede reflectarea operaiunilor economice in registrele contabile, inregistrrile se efectueaz in baza simbolizrii, adic a indicrii conturilor corespondente i se numesc reflectarea operaiunilor. Operaiunile economice se acumuleaz in registrele contabilitii sintetice (numrul operaiunii, suma), apoi se inregistreaz in registrele contabilitii analitice. In documentele care confirm operaiunile inscrise deja in registrele contabile se face meniunea sau se indic pagina registrului in care se inregistreaz valoarea ce rezult din aceast operaiune. 4. Circulaia documentelor Cu noiunea document" este strans legat noiunea circulaia documentelor". Documentele se afl permanent in micare. Itinerarul parcurs de documente, incepand cu momentul intocmirii (intrrii) acestora i pan la predarea lor la arhiv dup prelucrare i reflectare in contabilitate se numete circulaia documentelor. Micarea documentelor i circulaia acestora reprezint un obiect important de organizare a contabilitii la intreprindere se prevede parcurgerea catorva etape: - intocmirea (emiterea)documentelor; - primirea documentelor de contabilitate; - prelucrarea i inregistrarea documentelor in sistemul inregistrrilor contabile; - predarea documentelor in arhiv. De faptul cat de raional acestea vor fi intocmite, transmise i prelucrate in contabilitate depinde durata (perioada) obinerii informaiei contabile utilizate pentru gestionare i control. 120 Evidena contabil Circulaia documentelor se organizeaz nemijlocit de

aparatul contabil i prevede anumite reguli i modaliti de intocmire i utilizare in activitatea contabil a documentelor contabile. La fiecare intreprindere aceasta presupune un termen scurt intre efectuarea operaiunii economice i obinerea datelor generalizate necesare organelor de conducere a intreprinderii, utilizarea celor mai perfecte metode i mijloace de culegere i avansare a informaiei la locul de prelucrare a acesteia, sporirea productivitii muncii salariailor din contabilitate. Orarul termenelor de completare, verificare i prelucrare a documentelor, inregistrarea i gruparea datelor contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se numete graficul circulaiei documentelor. El se intocmete de contabilul-ef, inand cont de particularitile intreprinderii in baza studierii proceselor de gestiune i de producie i se aprob prin ordinul conductorului intreprinderii. In grafic se indic denumirea i numrul fiecrui document, destinaia, modul de intocmire a acestuia, cine semneaz, cand (termenele), serviciul (secia), unde documentul se transmite, cine il primete, il verific i il prelucreaz. La intocmirea graficului se prevede responsabilitatea personal a angajailor pentru documentele aflate la ei i termenele de prelucrare a acestora. Graficul trebuie adus la cunotina executorilor care intocmesc documentele. Circulaia documentelor cuprinde de asemenea urmtoarele etape: - lucrrile executate asupra documentelor primare in procesul intocmirii sau primirii acestora din exterior; - circulaia (micarea) documentelor de la locul de intocmire sau primire pan la locul de prelucrare; - circulaia (micarea) documentelor dup prelucrare la locul pstrrii permanente a acestora arhiva. Fiecare etap a circulaiei documentelor are particularitile sale care trebuie luate in considerare la elaborarea acesteia. De exemplu, la prelucrarea rapoartelor privind circulaia mrfurilor o mare insemntate are intrarea Documentarea operaiunilor economice 121 oportun a acestora de la gestionari, numrul persoanelor care particip la prelucrare i modul de prelucrare. Reinerea documentelor de ctre gestionari atenueaz controlul economico-operativ, incalc ritmicitatea activitii aparatului contabil al intreprinderii. Pentru predarea rapoartelor la contabilitate trebuie s fie stabilite termenele fixe care depind de distana la care se afl intreprinderile, volumul informaiei coninute in fiecare raport, existena mijloacelor tehnice de transmitere a informaiei. Primirea documentelor primare in contabilitate de la

gestionari este confirmat de persoana care a primit documentele cu meniune in raportul propriu-zis. Termenul necesar pentru prelucrare se determin in funcie de volumul ultimei care se stabilete de contabilul-ef. Termenele de prelucrare a documentelor trebuie s asigure oportunitatea primirii datelor generalizate pentru controlul economico-operativ, contabilitatea sintetic i analitic i prezentarea rapoartelor in termen. Sistemul circulaiei documentelor sub form electronic permite a reglementa formarea masivului informaiei contabile, a crea baza pentru escluderea pierderilor documentelor, sporete control asupra indeplinirii dispoziiilor privind pregtirea i prelucrarea documentelor, pstrarea acestora. La fiecare etap a circulaiei documentelor se asigur un control necesar prealabil, curent i ulterior. Rspunderea pentru asigurarea pstrrii documentelor in arhiv o poart conductorul unitii economice. INVENTARIEREA I ROLUL ACESTEIA IN CONTABILITATE 1. Esena, insemntatea i tipurile inventarierii; 2. Modul de efectuare a inventarierii; 3. Determinarea rezultatelor inventarierii, contabilitatea acestora. 1. Esena, insemntatea i tipurile inventarierii Una din principalele cerine fa de contabilitate este realitatea i exactitatea informaiei. Pentru indeplinirea cerinelor specificate intreprinderile efectueaz inventarierea bunurilor i datoriilor. Inventarierea (din limba latin opis) const in verificarea faptic a diferitor elemente existente i a strii patrimoniale i confruntarea ulterioar a datelor obinute cu cele contabile. In prezent la intreprinderi au aprut noi obiecte (valori economice), care nu imbrac fizic form natural i material, ins de asemenea sunt supuse inventarierii. Acestea reprezint activele nemateriale. Pe baza celor expuse se poate concluziona c in condiiile actuale inventarierea are alt semnificaie, intrucat acesteia se supun nu numai valorile materiale i decontrile, ci i astfel de obiecte noi de contabilitate cum sunt activele nemateriale, investiiile financiare, imprumuturile etc. Prin natura sa inventarierea indeplinete funcia de control i constituie un supliment necesar la documentaie. Ea permite a lua in considerare acele fenomene care nu se reflect in documentele primare, intrucat nu se supun contabilizrii cotidiene. Acestea sunt pierderile (sczmintele) aprute ca urmare a proprietilor fizico-chimice care determin uscarea, evaporarea, imprtierea etc., inexactitile la recepionarea i eliberarea bunurilor (eroare de msurare, eroare de calcul, lips la cantar, resortare), erorile contabile (in calcule la reflectarea

incorect a datelor documentare in conturi), delapidri, sustrageri, inelare la cantar, inelare la msurare, inelare la socotit. Inventarierea i rolul acesteia in contabilitate 123 Scopul inventarierii este asigurarea veridicitii i plenitudinii datelor contabile. Inventarierea se efectueaz in conformitate cu art.40 din Legea contabilitii cu modificrile introduse prin Regulamentul privind inventarierea. Sarcinile de baz ale inventarierii sunt: - constatarea existenei efective a activelor nemateriale, bunurilor materiale i mijloacelor bneti (mijloacelor fixe, materialelor, mrfurilor etc.); - controlul asupra integritii bunurilor materiale i mijloacelor bneti prin compararea existenei faptice cu datele scriptice din contabilitate; - stabilirea bunurilor materiale cu termen de pstrare expirat care i-au pierdut parial calitatea iniial; - depistarea bunurilor materiale neutilizate in scopul vanzrii ulterioare a acestora; - verificarea respectrii regulilor i condiiilor de pstrare a bunurilor materiale i mijloacelor bneti, precum i a regulilor de intreinere i exploatare a mainilor, utilajelor i altor mijloace fixe; - verificarea realitii evalurii bunurilor materiale reflectate in bilan, mijloacelor bneti in casierie, conturile bancare, in expediie; - constatarea creanelor i datoriilor efective. Inventarierea se efectueaz in mod obligatoriu in termenele stabilite, in cazul schimbrii gestionarilor - in ziua primirii-predrii bunurilor (dosarelor). In afar de aceasta, inventarierea se efectueaz: - in caz de furt, delapidare, jafuri sau abuz, precum i in caz de deteriorare a bunurilor - imediat dup depistarea acestor cazuri; - in urma incendiului sau calamitilor naturale (inundaii, cutremur de pmant etc.) - imediat dup stingerea incendiului sau dup incetarea calamitii naturale; - in cazul reevalurii activelor materiale; 124 Evidena contabil - in cazul reorganizrii, divizrii sau lichidrii intreprinderii (agentului economic); - la solicitarea organelor de control. Dup sfera de cuprindere inventarierea poate fi complet (general) sau parial.

Inventarierea complet (general) se extinde in acelai interval de timp asupra tuturor tipurilor de bunuri i a strii decontailor, oferind posibilitatea unei confruntri complete i multilaterale a datelor contabilitii cu realitatea. Aceasta se efectueaz, de regul, numai la sfaritul anului in scopul asigurrii plenitudinii reflectrii tuturor operaiunilor economice in raportul anual. Inventarierea parial are ca obiect constatarea existenei numai pentru anumite tipuri de bunuri materiale i mijloace bneti in funcie de locurile de pstrare, de exemplu, inventarierea stocurilor de materiale sau mrfuri aflate in gestiuni separate, inventarierea mijloacelor bneti in casierie. Dup modul de efectuare i caracterul inventarierii, inventarierile pot fi planificate (anunate, fixate), neplanificate (inopinate) i de lichidare. Inventarierile planificate (anunate, fixate) se efectueaz conform graficului intocmit in prealabil. Acestea cuprind i inventarierile anuale care au o mare importan pentru intreprinderi. Inventarierile planificate sunt stabilite i prevzute in planul de inventariere intocmit de conductor i de politica de contabilitate a intreprinderii. Acestea se efectueaz de asemenea inainte de intocmirea rapoartelor financiare anuale in scopul asigurrii veridicitii indicatorilor acestora. Pan la prezentarea raportului anual in baza rezultatelor inventarierii aprobate de conductorul intreprinderii trebuie s fie introduse inregistrrile corespunztoare in conturi i registrele contabile, astfel incat dup reflectarea operaiunilor de soluionare s se pun de acord soldurile scriptice cu cele faptice. Inventarierile neplanificate (inopinate) se efectueaz dup caz, la dispoziia sau solicitarea administratorului, proprietarului, organelor de control i juridice in cazul calamitilor naturale, la reevaluarea bunurilor, la semnalele Inventarierea i rolul acesteia in contabilitate 125 personalului, la depistarea unor operaiuni economice dubioase etc. Inventarierile de lichidare sunt legate de inchiderea intreprinderii, firmei i au o mare insemntate in legtur cu faptul c intreprinderea lichidat are, de regul, datorii care trebuie achitate. Administraia intreprinderii poart o mare rspundere pentru efectuarea oportun i corect a inventarierii i constatarea rezultatelor acesteia. Ea este obligat s creeze toate condiiile in acest scop. Dup volumul totalitii obiectelor de contabilitate se distinge inventarierea total i selectiv (prin sondaj). Inventariere total se consider inventarierea, in cursul creia se supun controlului i recalculrii etc. toate bunurile de

tipul respectiv. Acestei inventarieri se supun numerarul in casierie, hartiile de valoare existente, unele bunuri materiale i mrfuri distincte. Inventarierea selectiv (prin sondaj) este o modalitate specific de verificare a existenei unor anumite categorii de bunuri materiale, mrfuri. Aceste inventarieri se utilizeaz in cazul controlului volumului lucrrilor executate efectiv pentru constatarea existenei lor reale, stabilirea integritii unor bunuri materiale i mrfuri distincte. Astfel de inventarieri atenueaz laboriozitatea lucrrilor de control i permit reducerea timpului pentru executarea lor. ins acestea nu garanteaz obiectivitatea absolut, iar in cazul pricinuirii prejudiciului material inventarierile selective nu permit a determina integral mrimea lor. in aceste condiii este necesar efectuarea inventarierii totale. Conductorii intreprinderilor poart rspunderea pentru efectuarea corect i oportun a inventarierii bunurilor materiale, mrfurilor, mijloacelor bneti i asigurarea caracterului inopinat al acesteia. Conlabilii-efi impreun cu conductorii subdiviziunilor i serviciilor sunt obligai s verifice minuios respectarea regulilor de efectuare a inventarierii. 126 Evidena contabil Clasificarea inventarierii este prezentat in schema de mai jos. Fig. 1. Clasificarea inventarierilor 2. Modul de efectuare a inventarierii Inventarierea influeneaz asupra desfurrii normale a activitii intreprinderii, se reflect asupra ritmicitii proceselor economice, de aceea ea trebuie s fie efectuat numai in cazul necesitii reale. Numrul inventarierilor in anul de gestiune, datele efecturii acestora se stabilesc de intreprindere, cu excepia cazurilor cand efectuarea inventarierii este obligatorie conform legislaiei (de exemplu, inainte de intocmirea rapoartelor financiare anuale). Inventarierea cuprinde urmtoarele etape: 1. Pregtirea 2. Efectuarea propriu-zis a inventarierii 3. Constatarea i reflectarea rezultatelor inventarierii. Pregtirea inventarierii prevede crearea condiiilor necesare pentru buna desfurare a acesteia. in acest scop, se iau msuri de natur organizatoric i contabil. Msurile organizatorice prevd: a) determinarea cu precizie a obiectului i sferei de cuprindere a inventarierii, natura bunurilor (mrfuri, materiale, bani, datorii etc.); b) emiterea de ctre persoanele responsabile a dispoziiei

privind efectuarea inventarierii, prin care se precizeaz Inventarierea In funcie de sfera de cuprindere In funcie de modul de efectuare Dup ii obiectelor volumul totalit Complete Pariale Planificate Neplanificate De lichidare Totale Selective Inventarierea i rolul acesteia in contabilitate 127 componena comisiei, preedintele comisiei, gestiunea supus inventarierii, data de incepere i sfaritul inventarierii. Dispoziia se inregistreaz de contabilitate in registrul de control al executrii dispoziiilor. Dispoziia, concomitent cu cletele de sigilat, se inmaneaz comisiei, inainte de inceperea efecturii inventarierii; c) crearea condiiilor de lucru pentru comisia de inventariere; d) luarea de ctre comisie a msurilor organizatorice necesare, in componena comisiei de inventariere este necesar s fie incluse persoane calificate care cunosc bunurile supuse inventarierii, metodele de evaluare i contabilitate a acestora. Se interzice a numi de dou ori la rand in calitate de preedinte al comisiei a uneia i aceleiai persoane la acelai gestionar. Inventarierea activelor nemateriale i materiale, mrfurilor i materialelor, mijloacelor bneti se efectueaz nemijlocit de ctre comisie pe teren, in locurile de pstrare i fabricare, pe fiecare gestionar separat. Inainte de a proceda la verificarea existenei efective a valorilor comisia este obligat: - s asigure participarea la efectuarea inventarierii a tuturor membrilor comisiei; - s sigileze incperile accesorii, subsolurile i alte locuri de pstrare a bunurilor care au intrri i ieiri separate; - s constate valoarea faptic a mijloacelor bneti in casierie i s solicite intocmirea ultimului raport privind casa; - s stabileasc incasrile zilei curente conform

indicatorilor aparatului de cas, s predea suma incasat in casieria central a intreprinderii de comer; - s verifice starea de funcionare a tuturor aparatelor de msurare a greutii i respectarea termenelor de marcare stabilite; - s primeasc de la gestionari declaraia scris cu urmtorul coninut: pentru care bunuri poart rspundere i unde sunt 128 Evidena contabil plasate; dac are in gestiune bunuri fr documente justificative; dac exist bunuri pentru care sau emis documentele corespunztoare, dar inc nu sunt eliberate; - s primeasc ultimul (la data inventarierii) registru de eviden a documentelor de incasare i plat sau rapoartele de gestiune privind mrfurile i mijloacele bneti; - s vizeze toate documentele de incasare i plat anexate la registrele sau rapoartele de gestiune privind micarea mrfurilor i ambalajului cu menionarea pan la inventariere" (data), acestea servind apoi drept temei contabil pentru determinarea valorii stocurilor la inceputul inventarierii conform datelor contabile. Msurile contabile cuprind: a) reflectarea in conturile contabile i in evidena analitic a tuturor operaiunilor economice efectuate pan la inventariere; b) verificarea corectitudinii i exactitii reflectrii in conturi a operaiunilor economice prin compararea datelor contabile cu datele evidenei operative (registre contabile, fie ale contabilitii analitice); c) intocmirea balanei de verificare pentru mrfuri, materiale i alte bunuri in scopul stabilirii cantitii i valorii care figureaz conform datelor contabile la data inventarierii. Efectuarea propriu-zis a inventarierii prevede executarea anumitor lucrri care includ numrarea, recalcularea i inregistrarea in listele de inventariere. Existena bunurilor se constat in acest caz prin cantrire, msurare sau numrare sau efectuarea calculelor tehnice. Nu se admite trecerea haotic de la verificarea unui tip de mrfuri la altul. La inventarierea unei cantiti mari de mrfuri, materiale, produse finite se intocmesc borderouri de cantrire. La finele zilei de lucru sau dup recantrire datele efective din borderouri se confrunt i totalurile determinate se introduc Inventarierea i rolul acesteia in contabilitate 129

in listele de inventar. Ambalajul se inregistreaz separat pe tipuri i destinaia special (nou, folosit, care necesit reparaie etc.). Existena bunurilor aflate in custodie sau arendate nu poate fi stabilit prin recalcularea fizic, de aceea drept temei servesc datele existente in contabilitate. Datele efective stabilite cu ocazia inventarierii se reflect in lista de inventariere, ce reprezint un document contabil primar care reflect existena bunurilor constatate in procesul inventarierii. Listele se intocmesc separat pe locuri de pstrare, gestionari, pe categorii de bunuri cu termen expirat, degradate. Liste de inventar separate se intocmesc de asemenea pentru bunurile aflate in custodie sau arendate. Aceste liste pot fi completate (intocmite) atat cu mijloace tehnice, cat i manual. Pe fiecare pagin a listei de inventariere se indic numrul de ordine i denumirea bunurilor, cantitatea total a acestora, indiferent de unitatea de msur (buci, kilograme, metri etc.). Cantitatea de mrfuri, materiale aflate in ambalajul nedeteriorat al furnizorului poate fi determinat ca excepie in baza documentelor de intrare cu verificarea obligatorie in natur (la alegere) a unei pri de bunuri. Listele de inventariere se semneaz de ctre membrii comisiei i gestionari, iar pe ultima fil gestionarul face meniunea care confirm c bunurile au fost verificate in prezena sa, c fa de comisie nu are nici o obiecie i bunurile cuprinse in liste se afl in custodie. 3. Determinarea rezultatelor inventarierii i contabilitatea acestora Dup inventariere listele de inventariere semnate de preedinte i membrii comisiei se transmit in contabilitate in modul urmtor: primul exemplar cu borderoul de control i alte documente contabilului-ef al intreprinderii cel, de-al doilea exemplar gestionarului contra recipis pe primul exemplar. Rezultatele definitive ale inventarierii le constat contabilitatea intreprinderii, confruntand soldurile efective ale 130 Evidena contabil mrfurilor i materialelor, mijloacelor bneti indicate in liste cu soldurile conform datelor contabilitii la momentul efecturii inventarierii. La efectuarea inventarierii sunt posibile trei situaii: - existena efectiv este egal cu datele inregistrate in contabilitate; - existena efectiv este mai mare decat datele inregistrate in contabilitate; - existena efectiv este mai mic decat datele inregistrate in contabilitate.

Pentru determinarea rezultatului definitiv al inventarierii se intocmete balana de verificare. Pan la determinarea rezultatelor inventarierii este necesar a verifica corectitudinea preurilor, taxrii i calculrii totalurilor in liste i a face o meniune pe fiecare pagin. Erorile depistate trebuie s fie corectate i stipulate prin semntura tuturor membrilor comisiei i a gestionarilor. In balana de verificare se reflect rezultatele inventarierii, adic discordanele dintre datele contabilitii i existena faptic inscris in listele de inventar. Discordanele se evideniaz dup cantitate i valoare separat pe fiecare sortiment, calitate, pre al materialelor i mrfurilor, pe ambalaje. Valoarea plusurilor i lipsurilor bunurilor materiale in balana de verificare se inregistreaz in conformitate cu evaluarea acestora in contabilitatea curent. Diferenele dintre existena efectiv a bunurilor materiale constatate cu ocazia inventarierii i datele contabile se reglementeaz in conformitate cu art.42 din Legea contabilitii in modul urmtor: - plusurile de bunuri materiale i mijloace bneti se inregistreaz ca majorare a veniturilor; - lipsurile de bunuri materiale in limitele normelor stabilite ale perisabilitii naturale se trec la consumurile de producie, cheltuielile perioadei; - lipsurile de bunuri materiale care depesc normele perisabilitii naturale stabilite, precum i pierderile aferente deteriorrii bunurilor materiale se imput Inventarierea i rolul acesteia in contabilitate 131 persoanelor vinovate evaluate la preurile de pia la data depistrii lipsurilor; - in cazul cand persoanele vinovate nu sunt identificate sau justificate de organele juridice, pierderile provenite din deteriorarea bunurilor materiale sau lipsuri asupra normelor stabilite se trec la cheltuielile perioadei. La documentele prezentate pentru inregistrarea decontrii lipsurilor de bunuri i deteriorrii supra normelor perisabilitii naturale se anexeaz deciziile organelor judectoreti care confirm lipsa persoanelor vinovate sau refuzul de percepere a prejudiciului, in perioada dintre inventarieri intreprinderile pot s utilizeze materiale, s vand mrfuri in ambalaj similar, ins la preuri diferite. Asemnarea ambalajului poate duce la resortarea bunurilor materiale, adic la vanzarea unei mrfi la preul celeilalte. Ca rezultat, in timpul inventarierii unele mrfuri sunt in plus, iar la alte mrfuri care se aseamn dup aspectul exterior se constat lipsuri, in aceste cazuri poate fi admis compensarea reciproc (trecerea in cont). Compensarea reciproc a plusurilor i lipsurilor ca rezultat

al re-sortrii poate fi admis numai ca excepie pentru una i aceeai perioad supus verificrii, la una i aceeai persoan in ce privete bunurile materiale cu aceeai denumire i in cantiti identice. Compensarea poate fi admis pentru una i aceeai grup de bunuri materiale, in cazul cand bunurile intrate in componena acesteia se aseamn dup aspectul exterior sau sunt ambalate intr-un ambalaj similar (la livrarea fr despachetarea ambalajului). In ce privete re-sortarea admis gestionrii prezint explicaii detaliate. In cazul cand valoarea bunurilor constatate lips este mai mare decat valoarea bunurilor in plus, diferena valorii se imput persoanelor vinovate. Rezultatele inventarierii trebuie s fie examinate i aprobate de conductorul intreprinderii. Acestea se reflect in contabilitate i in rapoarte in luna in care a fost terminat inventarierea, iar pentru inventarierea anual - in raportul financiar anual pe perioada de gestiune. REGISTRE I FORME ALE CONTABILITII 1. Clasificarea registrelor contabile; 2. Tehnica inregistrrii contabile; 3. Metode de corectare a greelilor in contabilitate; 4. Esena formelor contabilitii; 1. Clasificarea registrelor contabile Datele operaiunilor economice reflectate in documentele primare trebuie s fie inregistrate ulterior in scopul gruprii care rspunde nevoilor gestiunii. in acest scop se utilizeaz registrele contabile. Acestea reprezint tabele speciale care imbrac forma sa i au coninut in funcie de cerinele controlului i sistematizrii informaiei. Clasificarea registrelor contabile dup diverse criterii este prezentat in fig. 1. Registrele pot fi sub form de cri contabile, fie, foi albe. intrucat crile i fiele contabile pot fi completate numai manual, in ultimul timp acestea se inlocuiesc cu foi albe care pot fi intocmite i la computere. Utilizarea diverselor registre este condiionat de volumul i specificul obiectelor contabilizate, caracterul de mas al operaiunilor economice, modul de inregistrare i prelucrare a informaiei economice etc. Aceste particulariti influeneaz asupra construirii registrelor contabile. Registre i forme ale contabilitii 133 Fig. 1. Clasificarea registrelor contabile Astfel, fiele i crile se utilizeaz in special pentru contabilitatea analitic a mijloacelor fixe, materialelor, produselor i mrfurilor. De regul, in acestea se ine contabilitatea cantitativ pe fiecare denumire a bunurilor

materiale. inregistrrile in fie le efectueaz gestionarul. Fiele se plaseaz in fiiere intr-o grupare comod pentru obinerea informaiei necesare. Crile contabile se utilizeaz in cazurile in care nomenclatorul obiectelor este neinsemnat, precum i pentru contabilitatea operativ a mijloacelor bneti la casier. O particularitate distinctiv a inerii crilor este faptul c pe coperta acestora se indic destinaia, iar inainte de utilizare paginile se numeroteaz i pe versoul ultimei pagini se scrie numrul de pagini in cifre i se pune semntura contabilului-ef (sau altei persoane autorizate) i se aplic tampila. Foile reprezint tabele tiprite in prealabil sub form de borderouri Cri Fie Foi Rubrici paralele Rubrici consecutive Rubrici combinate Sintetice Analitice Cronologice Sistematice Combinate Manuale Computerizate Cartea mare, registru de cas Fie de inventar de eviden a mijloacelor fixe, de eviden a materialelor Borderouri, jurnale-order, mainograme Note de contabilitate, registre Borderouri de eviden a mijloacelor bneti, jurnale-order Balane de verificare (ah), deconturi de avans Jurnal-order, Marte mare Balane solduri i de verificare, fiele evidenei de depozit Borderouri de eviden a mijloacelor bneti, cartea de cas, registrul de eviden a decontrilor Cartea mare, diverse jurnale-order Mainograme, diverse jurnale-order

Cri, fie Orice registru contabil in cazul c nd exist posibiliti i Registre c ontabile Dup aspectul exteri or Dup structu r Dup tipul de informaie Dup modul de inregi strare Dup modul de intocmire 134 Evidena contabil sau jurnale-order care au rubrici i coloane necesare (de exemplu, borderoul de calculare a salariilor, borderoul de eviden a livrrii produciei, jurnalul-order pentru contul 242,, Cont de decontare etc.). De regul, astfel de registre se completeaz manual. In cazul existenei computerelor acestea pot fi intocmite in mod automat i, ca rezultat, se obin aanumitele maino-grame. Purttorii de informaie intermediari sunt discurile magnetice, dischetele etc. Utilizarea tehnicii de calcul permite gruparea datelor primare in registrele contabile, pornind de la necesitile utilizatorilor de informaii. Dup determinarea coninutului registrului se elaboreaz forma lui cu un titlu exact. in conformitate cu elementele cerute i indicatorii se precizeaz numrul de coloane i titlurile acestora care trebuie s corespund amplasrii in documentele primare i cumulative. Registrele contabile pot avea o divers structur, ceea ce depinde de modul de plasare a inregistrrilor contabile in rubricile corespunztoare: paralel, consecutiv sau combinat. Metoda paralel prevede plasarea inregistrrilor in procesul de inregistrare a acestora in debit i credit pe o linie . Metoda consecutiv const in construirea registrelor contabile cu dou niveluri: un nivel (superior) plaseaz inregistrrile in debitul contului, iar altul, de jos (inferior) - in creditul contului. in conformitate cu aceasta se calculeaz totalurile in debitul i creditul conturilor prezentate in registrul respectiv i se calculeaz soldul la inceputul i finele lunii. Varianta combinat prevede utilizarea metodelor specificate intr-un registru. in acest caz se efectueaz inregistrri in debitul i creditul contului pentru care este destinat registrul, precum i se indic conturile corespondente in debit i credit. Rolul contabilului const in faptul de a indica corect in ce

cont (debit i credit) trebuie s se reflecte operaiunea economic respectiv. Construirea divers a registrelor contabile este condiionat de asemenea de tipul (obiectul) informaiei care trebuie s fie primit cu ajutorul acestora. O informaie mai Registre i forme ale contabilitii 135 concret reflectat in registre necesit a indica coninutul operaiunii, sursa de intrare a mijloacelor sau cheltuielile acestora, numrul i denumirea documentului, data, datele cantitative, caracteristicile calitative ale obiectului etc. Astfel de registre se numesc analitice i necesit existena randurilor i coloanelor corespunztoare pentru reflectarea informaiei indicate. De regul, astfel de registre sunt crile i fiele contabile, ins pot fi i foi albe. Registrele in care se reflect informaia cu un grad inalt de generalizare se numesc sintetice i, de obicei, inregistrrile in acestea se in numai in expresie sumar. ins ca i in cazul altor criterii de grupare, in cazul dat pot fi i registre combinate. De exemplu, in jurnalul-order, in care se reflect decontrile cu furnizorii se indic nu numai sumele din conturile corespondente, ci i denumirea furnizorului, numerele i datele documentelor primare, precum i sumele la care se efectueaz decontrile etc. O regul obligatorie este respectarea egalitii soldurilor i totalurilor rulajelor debitor i creditor din registrele contabilitii analitice i sintetice care reflect aceleai mijloace sau surse. Inregistrrile in registrele contabile pot fi efectuate in ordine cronologic sau sistematic, de aici provine i denumirea. Registrele cronologice prevd inregistrrile pe msura intrrii documentelor fr o grupare determinat pe conturi. Drept exemplu de registru cronologic servete registrul de eviden a mrfurilor intrate in care se ine evidena facturilor de expediie ale furnizorilor pentru mrfurile livrate. Cumprtorul le inregistreaz in registru pe msura primirii i verificrii veridicitii documentelor. In registrele sistematice inregistrarea operaiunilor economice se efectueaz dup un sistem determinat. Gruparea datelor poate fi efectuat atat in conturile contabilitii analitice, cat i a celei sintetice, in calitate de exemple de registru sistematic al contabilitii analitice servesc balana de verificare a evidenei materialelor, borderoul privind fabricarea produselor finite. Inregistrrile sistematice se efectueaz in toate registrele 136 Evidena contabil contabilitii sintetice, ins cel mai tipic este Cartea mare in care toat informaia pe intreprindere se grupeaz pe debitul i creditul conturilor contabilitii sintetice.

In multe registre se imbin inregistrrile cronologice i sistematice, de aceea ele se numesc combinate. Utilizarea inregistrrilor cronologice i sistematice intr-un registru permite a reduce numrul de inregistrri, a spori gradul de control al informaiei. Dezvoltarea ulterioar a automatizrii contabilitii lrgete cadrul utilizrii registrelor combinate. Inregistrarea datelor in registrele contabile poate fi efectuat manual sau cu ajutorul computerelor. Nivelul actual al contabilitii i mijloacelor tehnicii de calcul permite a automatiza multe, dac nu toate sectoarele procesului contabil. Organizarea contabilitii in baza computerelor se efectueaz cu ajutorul modelrii care reprezint un proces orientat spre reglementarea obinerii i prelucrrii informaiei privind obiectele contabile. O mare insemntate in acest caz are elaborarea codurilor tuturor elementelor informaiei care se prelucreaz. Sunt posibile cateva etape de prelucrare automat i de obinere a informaiei: 1. Reflectarea in documentele primare a operaiunilor economice respective. in acest caz este necesar a respecta structura formularelor-tip de documente primare, ins cu utilizarea diverselor modificri. 2. Sistematizarea datelor pe intreprindere i formarea unor blocuri de informaii contabile omogene in baza inregistrrilor contabile tip. Gruparea pe caracteristici distincte ale operaiunilor se efectueaz, inand cont de necesitile controlului zilnic, analizei i reglementrii. 3. Generalizarea datelor operaiunilor economice in registrele contabilitii analitice i sintetice care const in insumarea, calcularea rulajelor i soldurilor pe conturi, precum i in intocmirea balanelor de verificare i soldurilor. 4. Calcularea indicatorilor economico-financiari pe ansamblul intreprinderii i pe subdiviziuni distincte. Registre i forme ale contabilitii 137 2. Tehnica inregistrrilor contabile Cunoaterea modului de inregistrare a operaiunilor economice in registrele contabile are o mare insemntate pentru formarea informaiei oportune i veridice la intreprindere i prezentarea acesteia utilizatorilor. Inregistrarea datelor privind operaiunile economice efectuate in cursul perioadei de gestiune (lunii) se efectueaz in baza documentelor primare care se afl la gestionari, apoi se prezint in contabilitate. in acest caz, in prealabil se efectueaz simbolizarea, adic indicarea codurilor conturilor debitoare i creditoare direct in documentele primare. Consecutivitatea inregistrrilor in registrele contabile

poate fi diferit. Uneori datele se reflect la inceput in registrele contabilitii analitice, apoi, fiind grupate, in registrele contabilitii sintetice. De exemplu, datele privind salariile (calculrile pe tipuri, reinerile impozitelor i contribuiilor la asigurrile sociale, altor tipuri i sumele spre plat) mai intai se inscriu pe fiecare salariat in borderoul de decontare i plat. Apoi totalurile pe fiecare poziie se trec in diverse registre ale contabilitii sintetice (jurnale-order, etc.). in unele cazuri, viceversa, la inceput se fac inscrieri in registrele contabilitii sintetice, iar apoi in baza lor se completeaz registrele contabilitii analitice. De exemplu, borderoul nr. 12 (consumuri pe secii) i registrul nr. 10 (consumuri i cheltuieli in intregime pe intreprindere) ca registre ale contabilitii sintetice se intocmesc in primul rand. Apoi, cunoscand toate consumurile de producie, soldurile produciei in curs de execuie i costul efectiv al produciei fabricate, se completeaz fiele de eviden analitic a consumurilor pe tipuri de produse i servicii prestate. Ins, dup cum se tie, exist i registre combinate (cu imbinarea datelor contabilitii analitice i sintetice). in acest caz volumul lucrrilor contabile se micoreaz, intrucat inregistrrile in registru se efectueaz numai o dat. Drept exemplu poate servi registrul nr.7 pentru decontrile cu gestionarii. in acesta pe fiecare gestionar se reflect soldul datoriilor la inceputul lunii, sumele pe conturile sintetice primite ca avans, cheltuielile 138 Evidena contabil privind deconturile de avans, neutilizate sau supra-consumate. Apoi se indic soldul la sfaritul lunii. Datele finale in debitul i creditul conturilor din jurnalul-order la sfaritul lunii se trec in Cartea mare. Inscrierile in registre trebuie s fie efectuate sistematic, pe msura sosirii documentelor primare, iar cand acest lucru este imposibil in primele zile ale lunii care urmeaz dup cea raportat. in scopul excluderii inregistrrii repetate in registrul contabil a unuia i aceluiai document in acesta trebuie s se fac meniunea corespunztoare. Uneori in documentul respectiv se indic numrul randului i registrului in care este trecut suma operaiunii aferent documentului dat. In funcie de procesul construirii registrului i necesitii gruprii informaiei in activitatea practic se utilizeaz diverse metode de inregistrare in registrele contabile. Cea mai rspandit este metoda liniar. Avantajele acesteia constau in asigurarea ilustrativitii i controlului, mai ales, privind operaiunile cu caracter de decontare. in acest caz pe un rand (linie) se reflect toi indicatorii referitori la un debitor sau creditor: denumirea, data, numrul documentului, pentru ce au aprut datoriile, suma din factura fiscal, data i

valoarea plii. Astfel de registre in practica contabil din rile occidentale se numesc Carte de cumprri" i Carte de vanzri. In acestea de asemenea este posibil imbinarea contabilitii analitice i sintetice. O utilizare larg in tehnica inregistrrii datelor contabile a cptat metoda acumulrii prealabile a sumelor aferente operaiunilor economice omogene in unele registre contabile in scopul gruprii i generalizrii ulterioare etc. De exemplu, consumurile de producie pe secii se acumuleaz in borderourile nr. 12, iar la sfaritul lunii totalurile acestora se trec in registrul nr. 10; contabilitatea micrii materialelor sau mrfurilor se ine pe fiecare depozit (gestionar) separat in borderouri speciale, apoi totalurile se trec in borderoul centralizator al micrii materialelor intocmit pe intreaga intreprindere. in cazul dat in locul numrului mare de inregistrri contabile este posibil a face in registrul contabilitii sintetice o inscriere in baza sumei totale Registre i forme ale contabilitii 139 obinute pe operaiuni economice omogene. Prin urmare, se simplific procedura contabilitii sintetice, iar informaia obinut devine simpl i ilustrativ. O alt metod de inregistrare in registrele contabile este metoda ah, care permite cu ajutorul unei inregistrri a indica suma operaiunii economice in debitul unui cont i creditul altui cont, adic a nu inclca principiile dublei inregistrri. Acest lucru este posibil, deoarece in registrele contabile randurile orizontale ale unor conturi se intersecteaz cu coloanele verticale ale altor conturi. Ca rezultat, se dezvluie coninutul intern al conturilor corespondente i crete sigurana operaiunilor economice reflectate, intrucat debitul i creditul conturilor corespondente sunt prezentate impreun in registrul contabil. Drept exemplu de inregistrare ah pot servi un ir de registre (nr. 8, 10, 11), precum i insui borderoul-ah, care se intocmete la sfaritul lunii (inainte de intocmirea bilanului) pentru verificarea corectitudinii reflectrii operaiunilor economice pe conturi. Este de remarcat c inregistrrile in registrele contabile trebuie s se efectueze cu cerneal (neagr, albastr, violet) in baza documentelor primare corespunztoare. in unele cazuri in locul documentelor primare se utilizeaz calculele contabilitii (privind calcularea uzurii, amortizrii, rezervelor etc.). ins trebuie de avut in vedere c potrivit Legii contabilitii, contabilul nu trebuie s contabilizeze nici o sum (adic s le reflecte in registrele contabile), dac pentru acestea lipsesc documentele justificative. Dup inregistrarea tuturor datelor documentele se coase in mape cu indicarea registrului la care se refer (sau numrul contului). In registrele propriu-zise se fac totalurile sumelor pe

vertical i orizontal, confirmand datele contabilitii sintetice i analitice. 3. Metode de corectare a greelilor in contabilitate In cazul inregistrrii inscrierilor multiple efectuate la intreprindere greelile in documente i registre sunt inevitabile. La depistarea discordanelor i greelilor in registrele 140 Evidena contabil contabile acestea trebuie corectate. Exist cateva metode de corectare a greelilor in contabilitate, in funcie de caracterul i etapa inregistrrii sumei operaiunii economice. Greelile comise in contabilitate pot avea loc la intocmirea documentelor primare, registrelor contabile sau rapoartelor financiare. Acestea pot fi rezultatul neglijenei lucrtorilor, dereglrilor tehnicii de calcul sau aciunilor intenionate ale executorilor. Caracterul erorilor determin greelile in cifre, documentarea operaiunilor, corespondena conturilor intocmit incorect, totalizarea greit. De aici i divizarea greelilor in matematice, de cancelarie, metodico-contabile. Pentru reducerea numrului de greeli sau excluderea lor administraia intreprinderii trebuie s creeze condiii normale de lucru persoanelor care au atribuie la colectarea i prelucrarea informaiei contabile, s urmreasc starea de funcionare a tehnicii de calcul, s aib grij de calificarea lucrtorilor contabili etc. insui procesul de lucru asupra greelilor poate fi divizat in dou etape. La prima etap contabilul cu ajutorul unor procedee speciale trebuie s depisteze greeala. Cunoaterea acestor procedee permite a reduce timpul pentru cutri. in al doilea rand, micorarea numrului de greeli este posibil in cazul cand contabilul va verifica minuios veridicitatea documentelor primare, corectitudinea taxrii i altor operaii aritmetice, totalurile obinute etc. Dup posibilitate documentele primare i centralizate trebuie intocmite cu ajutorul computerelor, ceea ce nu numai economisete timpul de lucru, ci i reduce probabilitatea greelilor aprute la intocmirea acestora i copierea manual. In activitatea practic exist cateva metode de gsire a greelilor in contabilitate. Acestea cuprind verificarea consecutiv a datelor registrelor cu sursele iniiale (metoda total), verificarea reciproc a acelorai date reflectate in diverse registre, metodele selectiv i logic. Verificarea consecutiv const in verificarea corectitudinii inregistrrii datelor din documentele primare in registrul contabil, notand (repetat) pe fiecare document un Registre i forme ale contabilitii 141 oarecare semn de confruntare. ins aceasta este o metod laborioas i forat de depistare a greelilor.

In multe cazuri sumele obinute (totalurile) in unele registre trebuie s fie identice sumelor reflectate in alte registre contabile. in astfel de cazuri se efectueaz confruntarea reciproc a acelorai date. De exemplu, verificarea corectitudinii inscrierilor banilor primii in casierie de pe contul de decontare poate fi efectuat cu ajutorul borderoului nr. 1 i registrului nr.2. in acest scop este necesar a confrunta totalul sumelor din corespondena conturilor 241 Casa (in debit) i 242 ,, Cont de decontare (in credit). Greelile cifrice pot fi stabilite prin recalcularea selectiv a sumelor (totalurilor) sau efectuarea unei operaiuni inverse scderea. Dac o astfel de verificare nu este rezultativ, este necesar a efectua recalcularea repetat a tuturor sumelor reflectate in registrele contabile, in cazul construirii registrelor sub form de ah, este uor a gsi greeala, intrucat este suficient a verifica corectitudinea sumelor reflectate pe vertical i orizontal care trebuie s fie egale. Metoda logic const in faptul c, cunoscand esena dublei inregistrri, greeala se depisteaz in balana de verificare a conturilor sintetice. In acest scop se compar totalurile rulajelor i soldurilor debitor i creditor ale conturilor. Diferena dintre acestea va arta reflectarea incorect a unei oarecare operaiuni economice. Este posibil c suma acesteia a fost inscris de dou ori in debitul sau creditul unui cont corespondent. in acest caz este necesar ca diferena obinut s fie imprit in dou i rezultatul respectiv poate fi gsit intr-un document anexat la registrul in cauz. Acest lucru poate fi stabilit cu ajutorul computerului. Pot avea loc cazuri cand suma operaiunii economice este reflectat numai o dat in debitul sau creditul unui cont sintetic. Suma discordanelor in acest caz se stabilete prin metoda direct. Ins in orice caz trebuie s se utilizeze acele procedee de gsire a greelilor care vor permite a le depista cu cele mai mici pierderi de timp. 142 Evidena contabil Greeala gsit trebuie corectat imediat. Pentru aceasta exist cateva metode: de corectare, a formulei suplimentare i de stornare. Metoda de corectare este cea mai simpl i se utilizeaz in cazul cand greeala este depistat in insui documentul primar sau in cursul completrii registrelor contabile. Aceasta const in anularea cifrei scrise incorect prin tragerea unei linii peste cifra scris (astfel incat aceasta s se vad) i inscrierea alturi a cifrei corecte. O astfel de corectare trebuie s fie confirmat prin semntura persoanei care are atribuie la intocmirea registrului sau documentului cu indicarea datei corectrii.

Corectrile neconfirmate in documentele primare i registrele contabile nu se admit, iar in documentele de cas i bancare acestea in general trebuie s fie excluse. Dac greeala a fost depistat in cazul cand in registrele contabile s-au fcut totalurile i s-au intocmit Cartea mare i bilanul contabil, metoda de corectare nu poate fi utilizat. in cazul cand la completarea registrului in conturi a fost inscris o sum mai mica decat cea indicat in documentul primar, iar corespondena conturilor este respectat, pentru corectarea greelii se utilizeaz metoda formulei suplimentare. in acest caz pentru diferena depistat se intocmete o inregistrare contabil similar. Exemplu. Reflectand virarea ctre furnizor a sumei de 5000 lei, efectiv s-au inscris 3000 lei (in debitul contului 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale i creditul contului 242 , Cont de decontare). Deci, s-a inscris cu 2 000 lei mai puin. Corectarea greelii se efectueaz prin urmtoarea inregistrare suplimentar: Debit contul 512, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale 2000 lei Credit contul 242, Cont de decontare 2000 lei. Metoda inscrierii de stornare se utilizeaz in cazurile in care la completarea registrului in conturi s-a inscris o sum mai mare decat s-a indicat in documentul primar. Aceast metod se mai numete stornarea cu rou", ceea ce inseamn c trecerea sumei in conturi are loc din nou, ins cu cerneal roie. in Registre i forme ale contabilitii 143 realitate se produce micarea sumei precedente inregistrate deja. Dup aceasta suma inregistrat in conturi devine real. 4. Esena formelor contabilitii Prin forma contabilitii se inelege o anumit organizare i construire a sistemelor de registre contabile in scopurile controlului curent asupra strii i micrii mijloacelor i surselor de venituri i cheltuieli i obinerii informaiei necesare pentru intocmirea rapoartelor financiare. Forma contabilitii depinde de doi factori: sistemul de registre contabile utilizate i consecutivitatea inregistrrilor in acestea i modul de intocmire a registrelor (manual sau automatizat). O dat cu dezvoltarea contabilitii se perfecionau i formele contabilitii i registrele utilizate. S-a parcurs un itinerar de la cri i fie simple pan la automatizarea total a procesului contabil. in prezent la intreprinderile republicii inc se utilizeaz dou forme de contabilitate care se bazeaz pe munca manual: memoriale-order i jurnalele-order. Forma de eviden pe memoriale-order se utilizeaz rar,

dei este o metod mai simpl. Dup cum se observ din schem, in calitate de registru sintetic se folosete nota de contabilitate care se intocmete pentru fiecare cont sintetic in baza documentelor primare i centralizate. in acest registru se inscriu sumele pe conturile corespondente (debit i credit) cu indicarea datei i numrului documentului primar. Separat se ine evidena analitic a mijloacelor i datoriilor in cri, fie in baza crora se intocmesc balanele de verificare. Pentru controlul asupra strii i micrii mijloacelor bneti in numerar, casierul ine registrul de cas care se controleaz de contabil. Generalizarea informaiei pe toate conturile sintetice se poate efectua cu ajutorul: - Jurnalului-ah; - Crii mari; - Registrului principal. In primul caz totalurile fiecrei note de contabilitate se 144 Evidena contabil inscriu in jurnalul-ah, care inlocuiete Cartea mare. in cel de-al doilea caz datele din nota de contabilitate se inscriu la inceput in jurnalul de inregistrare, iar din acesta se trec in Cartea mare. in aceasta pentru fiecare cont in debit i credit sunt prevzute coloane pentru inscrierea totalurilor din notele de contabilitate pe fiecare cont corespondent. O varietate a formei de eviden pe memoriale-order este Registrul Principal, denumirea cruia provine de la registrul sintetic de baz. in acest registru pe fiecare not de contabilitate este prezentat suma total cu gruparea pe debitul i creditul conturilor corespondente. Pe lang unele avantaje (de exemplu, simplitatea registrelor contabile i ilustrativitatea datelor reflectate), forma de eviden prin memoriale-order nu este lipsit de neajunsuri: - notele de contabilitate reprezint nite registre de grupare intocmite intre documentele primare i registrele principale de contabilitate sintetic; - masivitatea contabilitii analitice, izolarea acesteia de contabilitatea sintetic; - dublarea datelor in diverse registre; - dificultatea efecturii procedurilor contabile. Dat fiind acest fapt in prezent mai pe larg se utilizeaz forma de eviden prin jurnale-order . Informaia de intrare din documentele primare se trece in borderourile i fiele contabilitii analitice in scopul controlului asupra intocmirii i micrii mijloacelor i datoriilor. Concomitent datele din documentele primare se inscriu in registrele contabilitii sintetice, principalele din care sunt jurnalele-order. Ins din documentele primare datele se trec direct in jurnale-order in cazurile in care pe un oarecare cont se

efectueaz un numr insemnat de operaiuni. Registre i forme ale contabilitii 145 In caz contrar, informaia primar se grupeaz sau se acumuleaz 1 borderouri speciale, apoi se frece in jurnale-order, unde se formeaz informaia necesar privind conturile sintetice. La sfaritul perioadei le gestiune rulajele conturilor sintetice se trec in Cartea mare. Datele acesteia se compar cu totalurile sumelor din balanele de verificare a conturilor analitice i cu soldurile mijloacelor bneti in numerar din registrul de cas. Apoi in baza informaiei privind conturile din Cartea mare se intocmesc bilanul contabil i alte rapoarte financiare. Dup cum s-a menionat, in cadrul acestei forme registrele contabile de baz sunt jurnalele-order. Trsturile distinctive ale acestora sunt: 1. Existena la fiecare jurnal-order. - a numrului permanent (de la 1 pan la l6); - a posibilitii reflectrii informaiei privind un cont sau mai multe conturi sintetice intercorelate (de exemplu, jurnalul-order nr. l - contul 241 Casa", jurnalul-order nr.10 - diverse conturi de eviden a Documente primare Note de co ntabilitate Registru de cas Cri i fie de contabilitate analitic Jurnal de in registrare Registru Principal Balana de verificare a conturilor analitice Bilanul contabil i Raportul privind rezultatele financiare Semne convenionale: Inregistrri curente; Verificarea inregistrrilor 146 Evidena contabil consumurilor efectuate; - a structurii individuale - tabelul tiprit in prealabil in acesta, in funcie de necesitatea gruprii i obinerii informaiei, precum i corespondena conturilor. 2. Efectuarea inregistrrilor dup criteriul ereditar, adic sumele din cont (conturi) care se reflect in jurnalulorder se inscriu in credit, cu indicarea debitului conturilor corespondente corespunztoare . Fig. 3 Schema de eviden pe jurnalele-order Astfel, in jurnalul-order specificat rulajul creditului contului 241 Casa constituie 334 000 lei, precum i exist informaia complet privind utilizarea acestor mijloace bneti, care fapt atest debitul conturilor corespondente. Rulajele debitoare ale contului 241 pot fi gsite in alte jurnale-order, in care sunt inscrise datele privind conturile care intr in

coresponden cu debitul acestui cont. Prin urmare, criteriul ereditar al reflectrii operaiunilor dezvluie posibiliti mari in stabilirea relaiilor evenimentelor economice. 3. Constituirea unor jurnale-order distincte asigur intr-o mare msur imbinarea contabilitii sintetice i analitice, ceea ce reduce numrul de inregistrri i accelereaz intocmirea rapoartelor financiare necesare. Documente primare Borderouri i fie ale contabilitii analitice Registru de cas Borderouri cumulkative i de grupare pe conturile contabilitii sintetice Balana de verificare a conturilor analitice Jurnale - order Carte mare Bilanul contabil i Reportul privind rezultatul financia re Semne convenionale: Inregistrri curente; Verificarea inregistrrilor Registre i forme ale contabilitii 147 4. Suplimentar pe unele jurnale-order se in borderouri ale contabilitii sintetice, in care inregistrrile se efectueaz dup criteriul debitor al unui cont in coresponden cu creditul altor conturi. Aceasta se refer, de exemplu, la inregistrrile privind conturile de mijloace bneti, ceea ce este condiionat de specificul reflectrii i controlului operaiunilor de cas i bancare intr-un singur loc. Rolul borderourilor de grupare sub form de tabele de specificare i foi de descifrare const in faptul ca in cazul necesitii s se efectueze gruparea prealabil a datelor trecute in debitul sau creditul conturilor corespunztoare. Acestea sunt, de exemplu, tabelele speciale de repartizare a consumurilor pentru materiale i salarii, de calculare a uzurii mijloacelor fixe, calculare a uzurii obiectelor de mic valoare i scurt durat etc. Totalurile din jurnalele-order la sfaritul lunii se inscriu in Cartea mare. Totodat, dup cum s-a menionat, dac operaiunile sunt reflectate in jumalele-order dup criteriul ereditar, in Cartea mare - in ordine invers, adic dup criteriul debitor. De aceea, rulajul debitor al fiecrui cont, pentru care in Cartea mare este prevzut o foaie, se prezint desfurat, iar totalul creditului acestui cont reprezint o singur sum. Aceasta permite a concretiza plenitudinea i corectitudinea inregistrrii

operaiunilor economice la sfaritul lunii. Rulaj ui debitor al tuturor conturilor efectuate in cursul lunii, inscrise in Cartea mare, trebuie s fie egal cu totalul rulajului creditor al acestor conturi, ceea ce rezult din esena dublei inregistrri. O astfel de construire a registrului de baz nu necesit intocmirea lunar obligatorie a balanei de verificare a conturilor sintetice, ceea ce este necesar in cazul utilizrii formei de eviden pe memorialorder sau a altei forme de inregistrare contabil. Cartea mare se deschide pe un an pentru fiecare cont sintetic utilizat la intreprindere. In primul rand in tabel se inscrie soldul la 31 decembrie (in debitul sau creditul conturilor), apoi la finele fiecrei luni din jurnalele-order se trec datele rulajelor creditor i debitor ale conturilor. In exemplul de mai jos rulajul creditor al contului 241,, 148 Evidena contabil Casa (334 000 lei) s-a luat din jurnalul-order nr. 1. Datele pentru completarea rulajelor debitoare sunt luate din diverse jurnale-order, ins acestea coincid cu totalurile debitului contului 241 prezentate in borderoul nr. 1. Avantajele de baz ale formei de eviden prin jurnaleorder sunt: - comoditatea in completarea in legtur cu structura stabil a registrelor; - ridicarea nivelului caracterului analitic al informaiei ce asigur posibilitatea efecturii controlului operativ; - reducerea dublrii informaiei reflectate in contabilitatea analitic i sintetic; - adaptarea la automatizarea contabilitii. Totui este necesar a recunoate c in comparaie cu formele de contabilitate aplicate in rile dezvoltate, forma prin jurnale-order este foarte complicat i greoaie. Utilizarea computerelor a dus la crearea formei automatizate a contabilitii (fig.4) care a ridicat la un nivel mai inalt procesul de inregistrare a operaiunilor economice, operativitatea i calitatea informaiei obinute. Ca i in cazul aplicrii altor forme ale sistemului de contabilitate automatizat documentele primare constituie baza informaional iniial, ins acestea pot fi de dou tipuri: completate manual pe formulare tip sau intocmite prin intermediul tehnicii de calcul. In primul caz informaia se introduce in baza de date a computerului, iar in al doilea caz aceasta se afl deja in memoria tehnicii de calcul. Introducerea informaiei contabile se efectueaz in baza unei structuri de inregistrri determinat in prealabil. Registre i forme ale contabilitii 149 Cartea mare contul 241 CASA

Luna Rulaje debitoare in Total Rulaj creditor Sold Creditul contului 221, j/o nr.11 Creditul contului 239, j/o nr.7 Creditul contului 242, j/o nr.2 Creditul contului 243, j/o nr.3 Debit Credit Sold la 31.12.02 2000 Ianuarie 143000 26000 150000 18000 337000 334000 5000 Fig. 4. Schema formei automatizate de contabilitate Documente primare Terminal Purttori tehnici Introducerea datelor in computer Blocul programelor informatice Scoaterea din computer Informaia rezultativ (de ieire) in volumul i sub forma socitate de utilizare Mainograma Videograma Dialog coputer contabil Bilanul i alte rapoarte 150 Evidena contabil Prin introducerea unic a informaiei se asigur unitatea bazei informaionale i un proces tehnologic automatizat complet de prelucrare a informaiei. Integrarea prelucrrii datelor contabilitii primare i adaptarea programelor informatice la sarcinile utilizatorilor se realizeaz prin utilizarea diverselor programe informatice de contabilitate (de exemplu, 1C Contabilitate, Wiscount, Book-Keeper, etc.). Pentru computerele de nivel contemporan este caracteristic universalitatea din punctul de vedere al abordrilor metodologice generale ale organizrii contabiliti, totodat,

posibilitatea utilizrii programelor destinate unei intreprinderi concrete, inand cont de propunerile clientului. Cu ajutorul programelor se realizeaz introducerea rapid a formulelor contabile prin metoda in baza creia st corespondena-tip a inregistrrilor contabile. Modificarea sau adugarea operaiunilor se efectueaz de insui utilizatorul. Volumul mare al memoriei computerului permite a lucra cu agenii de toate nivelurile, ceea ce d posibilitate de a efectua fr dificulti operaiuni cumulative (calcularea salariilor, a uzurii i amortizrii, etc.). Jurnalele-order i borderourile, balanele de verificare i balanele-ah pot fi formate pentru orice perioad, de formatul necesar i in termene reduse. La computer poate fi intocmit bilanul i alte rapoarte financiare nu numai pe un trimestru i an, ci, dup caz, i lunar, ceea ce ridic caracterul analitic i sigurana acestora in utilizare. Unii indicatori din rapoarte pot fi detaliai, inclusiv pan la o operaiune. Rapiditatea in asigurarea diverilor utilizatori cu informaia corespunztoare in baza unui masiv unic nu este singura trstur distinctiv a formei automatizate de eviden. Contabilul lucreaz la computer in regim de dialog, avand o relaie invers in procesul prelucrrii informaiei i obinerii documentelor de ieire corespunztoare. Registrele contabile sunt formele de ieire (maino-gramele) care pot fi primite pe purttorii de hartie, precum i pe ecranele display. Cu ajutorul tehnicii de calcul se formeaz automat de asemenea toate inregistrrile contabile care reflect rezultatele Registre i forme ale contabilitii 151 calculelor i gruprilor efectuate anterior. inregistrarea datelor concomitent in debitul i creditul conturilor sintetice, precum i in conturile corespunztoare ale contabilitii analitice permite a prelua toat informaia in cadrul fiecrui obiect de contabilitate. O particularitate a utilizrii computerelor este pstrarea documentelor primare i registrelor nu numai in mape, ci i pe purttori tehnici - dischete (discuri) ceea ce ridic sigurana pstrrii informaiei i d posibilitate a grupa datele iniiale dup alte criterii. Ins este de remarcat c sistemul automatizat nu introduce modificri radicale in metodologia contabilitii, ci se schimb doar tehnologia prelucrrii i primirii informaiei. Elementele de baz ale metodei contabilitii (conturile, dubla inregistrare etc.) modific doar forma, conformandu-se cu condiiile prelucrrii automatizate a informaiei. De asemenea este evident tendina reducerii documentelor primare pe seama faptului c in baza datelor pe lang datele variabile exist i un volum de informaie permanent (normativ - bibliografic). Aceasta cuprinde actele normative necesare privind organizarea contabilitii, normele i

normativele consumurilor, datele achitrii impozitelor etc. Sistemul contabil automatizat se incadreaz in sistemul general al gestiunii intreprinderii, la baza cruia stau urmtoarele principii: - asigurarea metodologic; - asigurarea organizatoric; - asigurarea informaional; - asigurarea cu programe (computerizarea); - asigurarea tehnic. Deci, forma automatizat de eviden contabil are urmtoarele avantaje: - computerele personale devin factorul determinant in organizarea muncii contabilului; - utilizarea multipl a datelor contabile i posibilitile nelimitate ale gruprii i regruprii acestora; - posibilitatea primirii informaiei solicitate la orice dat; - pstrarea oricrei informaii i in orice volum cu 152 Evidena contabil tiprirea ulterioar a maino-gramelor sau pe ecran inclusiv pan la intocmirea rapoartelor financiare; - nivelul inalt al imbinrii contabilitii analitice i sintetice, excluderea maxim a dublrii indicatorilor prin formarea unui bloc unic de informaii pentru toate nivelurile de gestiune. Totodat la utilizarea computerelor o problem este asigurarea securitii informaiei. ORGANIZAREA CONTABILITII 1. Baza normativ a contabilitii; 2. Contabilitatea financiar i managerial; 3. Organizarea contabilitii la intreprindere; 4. Componena i modul de pregtire i prezentare a rapoartelor financiare 1. Baza normativ a contabilitii Bazele juridice, economice i organizatorice de inere a contabilitii i de intocmire a rapoartelor financiare sunt determinate in actele legislative i normative. Tranziia economiei Republicii Moldova la relaiile de pia a impus elaborarea unui sistem intreg de acte normative care reglementeaz problemele privind organizarea i inerea contabilitii de ctre agenii. Aspectul conceptual al contabilitii i rapoartelor financiare la intreprinderi este reglementat de Legea contabilitii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 cu modificrile i completrile introduse prin Legea nr.757-XV din 21 decembrie 2001; Standardele Naionale de Contabilitate (S.N.C.), Planul de conturi contabile al activitii economicofinanciare

a intreprinderilor. Concepia reformei contabilitii a delimitat regulile contabilitii financiare i fiscalitii. In Republica Moldova principiile impozitrii, determinrii obiectului impozabil, constatrii veniturilor i cheltuielilor deduse sunt determinate de Codul fiscal. Indicatorii rapoartelor financiare se calculeaz in baza principiilor prevzute de Standardele Naionale de Contabilitate. Legea contabilitii determin principiile metodologice unice ale contabilitii i rapoartelor financiare, stabilete modul de organizare i inere a contabilitii, de intocmire i prezentare a rapoartelor financiare. ins in prezent asta reflect insuficient principiile internaionale fundamentale ale contabilitii. Legea cuprinde urmtoarele capitole: Capitolul I. Dispoziii generale. 154 Evidena contabil Capitolul II. Regulile de baz ale contabilitii i intocmirea rapoartelor financiare. Capitolul III. Documentele justificate Capitolul IV. Registrele contabilitii Capitolul VI. Inventarierea. Capitolul VII. Raportul financiar. Capitolul VIII. Modul de prezentare a rapoartelor financiare. Capitolul IX. Rspunderea pentru inclcarea prezentei legi. In capitolul I se determin principiile metodologice de inere a contabilitii, modul de organizare a acesteia, de intocmire i de prezentare a rapoartelor financiare. De asemenea se dezvluie noiunile utilizate in lege, se d definiia contabilitii ca un sistem complex al contabilitii, informaiei i rapoartelor financiare, se determin obiectele contabile, se indic sfera de aciune a prezentei legi, se argumenteaz necesitatea inerii contabilitii in limba de stat, in valut naional. Conform legii nominalizate, Ministerul Finanelor este obligat s elaboreze metodologia contabilitii, registrele contabile i formularele rapoartelor privind activitatea financiar, normativele metodologice privind completarea acestora, precum i standardele de contabilitate. Banca Naional are obligaia s elaboreze Planul de conturi i actele normative privind contabilitatea in sistemul bancar. Departamentul Statistic i Sociologie de comun acord cu Ministerul Finanelor au obligaia de a elabora i aproba formularele-tip ale documentelor primare i indicaiile privind completarea acestora. In celelalte capitole se conin regulile i cerinele

referitoare la diverse poziii ale contabilitii care rezult din denumirea capitolelor i se examineaz detaliat in prezenta carte. O dat cu trecerea Republicii Moldova la relaiile de pia a fost efectuat reforma contabilitii in conformitate cu Organizarea contabilitii 155 Hotrarea Guvernului Republicii Moldova nr. 1187 din 24 decembrie 1997 Cu privire la reforma contabilitii. Ca rezultat al reformei a fost creat un nou sistem contabil care i-a gsit reflectare in Standardele Naionale de Contabilitate (S.N.C.). Drept baz a elaborrii acestora au servit Standardele Internaionale de Contabilitate care sunt menite s asigure o baz metodologic unic a contabilitii pentru diverse ri. Reforma contabilitii a contribuit la crearea condiiilor favorabile pentru dezvoltarea pieelor capitalului i valorilor mobiliare, creterea investiiilor, integrarea economiei republicii in economia mondial, precum i optimizarea corelaiei intre interesele agenilor economici, statului i altor indicatori externi ai informaiei. Cuvantul standarde" se traduce din limba englez ca norm, model. in documentaia normativ privind contabilitatea, standardul, reprezint totalitatea regulilor de baz care stabilesc principiile contabilitii. Fiecare din aceste reguli (norme) determin terminologia, metodele, procedeele, esena contabilitii la reflectarea unui sau altui obiect sau a totalitii obiectelor. Fiecare standard de contabilitate are cateva capitole-tip. Introducere. in acest capitol se arat in baza crui Standard Internaional de Contabilitate este elaborat standardul respectiv. Obiectiv. Se indic scopul standardului, ce se dezvluie in acesta. Domeniul de aplicare. Se arat destinaia (pentru persoane juridice sau fizice) standardului respectiv. Definiii. Acest capitol cuprinde noiunile termenilor de baz utilizai in text. Descrierea esenei. in acest capitol sunt expuse principiile care stau la baza standardului, se descriu variantele de evaluare, metodele de contabilitate, legtura reciproc cu rapoartele financiare. Standardele Naionale de Contabilitate trebuie examinate ca un sistem de acte normative interdependente care constituie baza juridic a contabilitii. Pin la 1 iunie 2003 in Republica Moldova au fost elaborate i aprobate urmtoarele Standarde Naionale de 156 Evidena contabil Contabilitate: S.N.C. 1. Politica de contabilitate. S.N.C. 2. Stocurile de mrfuri i materiale.

S.N.C. 3. Componena consumurilor i cheltuielilor intreprinderii. S.N.C. 4. Particularitile contabilitii la intreprinderile micului business. S.N.C. 5. Prezentarea rapoartelor financiare. S.N.C. 6. Particularitile contabilitii la intreprinderile agricole. S.N.C. 7. Raportul privind fluxul mijloacelor bneti. S.N.C. 9. Contabilitatea consumurilor aferente lucrrilor de cercetri tiinifice i de proiectare-experimentare. S.N.C. 11. Contractele de construcie. S.N.C. 12. Contabilitatea impozitului pe venit. S.N.C. 13. Contabilitatea obiectelor nemateriale. S.N.C. 14. Informaii financiare privind sectoarele. S.N.C. 16. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung. S.N.C. 17. Contabilitatea arendei (chiriei). S.N.C. 18. Venitul. S.N.C. 20. Contabilitatea subveniilor i publicitatea informaiei aferent asistenei de stat. S.N.C. 21. Efectele variaiilor cursurilor valutare. S.N.C. 23. Cheltuieli privind imprumuturile. S.N.C. 24. publicitatea informaiei privind prile legate. S.N.C. 25. Contabilitatea investiiilor. S.N.C. 27. Rapoartele financiare consolidate i contabilitatea investiiilor in intreprinderile fiice. S.N.C. 28. Contabilitatea investiiilor in intreprinderile asociate. S.N.C. 31. Reflectarea in rapoartele financiare a participaiilor in activitatea de intreprinztor sub control mixt. S.N.C. 62. Contabilitatea in partid simpl. S.N.C. 63. Prezentarea informaiei in rapoartele financiare ale asociaiilor de economii i imprumut i ale altor instituii similare. Organizarea contabilitii 157 Contabilitatea in bnci i alte instituii financiare se ine in conformitate cu cerinele prevzute de S.N.C. 30 Dezvluiri in rapoartele financiare ale bncilor i altor instituii financiare" aprobat de Banca Naional a Moldovei. In scopul explicrii prevederilor Standardelor Naionale de Contabilitate, facilitrii inelegerii i insuirii acestora Ministerul Finanelor elaboreaz i aprob comentariile la S.N.C. in acestea se reflect detaliat sensul i tratarea fiecrui punct din standard. in baza unor exemple concrete se explic modul de calculare i determinare a unor indicatori distinci, precum i modul de obinere i prezentare a informaiei respective, pornind de la cerinele standardului.

In afar de actele normative specificate, intreprinderile se conduc de hotrarile, regulamentele i instruciunile in care se determin modul de contabilizare a unor operaiuni economicofinanciare, i anume: 1. Hotrarea Guvernului Republicii Moldova cu privire la clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate in scopul impozitrii nr. 1218 din 31 decembrie 1997. 2. Normele pentru efectuarea operaiunilor de cas in economia naional a Republicii Moldova aprobate prin Hotrarea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992 i modificate prin Hotrarea Guvernului Republicii Moldova nr.783 din 22 noiembrie 1995 i nr.251 din 1 aprilie 1999. 3. Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentan permise spre deducerea din venitul brut (aprobat prin Hotrarea Guvernului Republicii Moldova nr.130 din 6 februarie (1998). 4. Decretul Preedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997 Privind unele msuri de asigurare a disciplinei financiare". 5. Regulamentul cu privire la modul de calcularea uzurii mijloacelor fixe in scopul impozitrii aprobat prin ordinul Ministerului Finanelor nr.05/l-CF-07/92 din 25 decembrie 1997. 6. Privind particularitile impozitrii veniturilor obinute 158 Evidena contabil sub form de doband i trecerea cheltuielilor legate de achitarea acestora la deduceri scrisoarea Ministerului Finanelor nr. 10-2-09/1-457-1762 din 4 iunie 1999). 7. Instruciunea cu privire la modul de calculare i achitare a impozitului pe venit de ctre persoanele ce practic activitatea de antreprenoriat nr. 1 aprobat de Ministerul Finanelor la 23 octombrie 1998. 2. Contabilitatea financiar i managerial (de gestiune). Odat cu trecerea Republicii Moldova la Standardele Naionale de Contabilitate i revizuirea radical a opiniilor existente privind principiile teoretice i metodologia contabilitii este evident c metodele i procedeele contabile care sunt in vigoare pan la adoptarea S.N.C. nu sunt acceptabile. Actualmente lucrtorii din serviciile economice trebuie nu numai s cunoasc prevederile standardelor in vigoare, ci i s insueasc principiile i normele ce rezult din acestea. Reformarea contabilitii este o condiie important necesar pentru ieirea pe pieele financiare, atragerea investiiilor strine. Crearea unui sistem informaional adecvat

cerinelor actuale este necesar pentru nivelul macro - i micro al gestiunii. La nivelul macro, adic la nivelul unei verigi distincte, o astfel de asigurare informaional o constituie sistemul contabil i rapoartele intocmite in baza acestuia. In baza informaiei contabile pot fi pronosticai indicatorii dezvoltrii intreprinderii i evideniate rezervele de sporire a eficienei produciei. Constituind o parte a procesului de gestiune, contabilitatea nu numai reflect activitatea economic, ci i formeaz i prezint informaie important care permite a controla activitatea curent a intreprinderii, a planifica strategia i tactica acesteia, a utiliza optim resursele, a msura i aprecia rezultatele activitii, a inltura subiectivismul la luarea deciziilor. Trecerea la Standardele Naionale de Contabilitate a dus la divizarea contabilitii in financiar i managerial. Contabilitatea financiar cuprinde informaia care nu Organizarea contabilitii 159 numai se utilizeaz pentru gestiunea intern, ci i se comunic utilizatorilor externi. Utilizatorii externi au posibilitatea s efectueze in baza datelor rapoartelor financiare o analiz comparativ a activitii diverselor intreprinderi. De aceea contabilitatea financiar este reglementat de legislaie i Standardele Naionale de Contabilitate care conin totalitatea de reguli i principii conform crora indicatorii se formeaz i se inscriu in rapoartele financiare. Standardele cuprind recomandri i norme privind msurarea veniturilor i cheltuielilor, determinarea rezultatului financiar al intreprinderii pe perioada de gestiune, precum i evaluarea mijloacelor i datoriilor. Recomandrile i normele, conform crora indicatorii se formeaz i se inscriu in rapoartele financiare, se numesc concepii. Principalele din acestea sunt concepiile msurrii bneti, materialitii, comparrii, funcionalii intreprinderii, prezentrii informaiei. Concepia msurrii bneti. Rapoartele financiare cuprind numai acele elemente care au o evaluare bneasc. Ali indicatori care conduc la succesul intreprinderii, cum sunt, de exemplu, posibilitile gestiunii, nu au expresie bneasc i nu pot fi inclui in rapoartele financiare. Concepia materialitii. Aplicarea acesteia depinde de prerea unei persoane sau a unui grup de persoane care iau decizia privind metoda contabilitii financiare a unui stoc de mijloace. Modul de reflectare in contabilitate depinde de prerea acestor persoane i de faptul cat de esenial este suma operaiunii economice respective. Concepia comparrii (acumulrii) este destinat comparrii veniturilor obinute in cursul perioadei de gestiune cu cheltuielile care au fost necesare pentru obinerea acestor

venituri. Concepia prezentrii informaiei. Modificrile in politica de contabilitate, precum i alte date care necesit s fie dezvluite, trebuie publicate. Aceast concepie se aplic in legtur cu faptul c politica de contabilitate a intreprinderii poate s se modifice periodic. 160 Evidena contabil Contabilitatea financiari Domeniul de comparare Contabilitatea managerial Interni i externi Utilizatorii informaiei Utilizatorii interni, administraia, personalul de diverse niveluri Conform legislaiei Obligativitate a inerii contabilitii Conform deciziei administrative Sistemul dublei inregistrri Tipuri de sisteme contabile Nu este limitat de sistemul dublei inregistrri; se utilizeaz orice sistem care se soldeaz cu rezultate Intocmirea rapoartelor financiare pentru utilizatorii externi (teri) Obiectivul contabilitii Acordarea ajutorului administraiei in

planificare, gestiunea proprie i control Principii uzuale ale contabilitii Prevederile, normele de baz Totul ce este util pentru administraie In general, in expresie bneasc Etaloanele utilizate Informaia atat in expresie bneasc, cat i natural materializat Organizarea contabilitii 161 Necesit obiectivitate Gradul de exactitate a informaiei Multe estimri aproximative, ins, dup caz, se utilizeaz date exacte Trimestriale i anuale Frecvena rapoartelor financiare Depinde de sarcinile propuse Intreprinderea in ansamblu Obiectul rapoartelor financiare Centre de responsabilitate Informaia se public pentru utilizatori Publicitatea Informaia nu va fi

publicat Fig.1. Particularitile contabilitii financiare i manageriale Obiectele contabilitii financiare sunt: - activele intreprinderii i sursele de formare a acestora; - datoriile (pasivele) intreprinderii; - veniturile intreprinderii pe tipuri; consumurile i cheltuielile - pe elemente economice; - rezultatele financiare ale activitii intreprinderii i repartizarea acestora; - operaiunile economice. Contabilitatea managerial (de gestiune) reprezint metodologia obinerii informaiei pentru utilizatorii interni i reflectrii operaiunilor interne ale intreprinderii. Aceasta cuprinde de asemenea metodele de contabilizare a consumurilor i de calculare a costului produselor finite i serviciilor. Una din funciile principale ale contabilitii manageriale este argumentarea informaional a procesului de luare a deciziilor. Scopul acesteia il constituie asigurarea cu informaie a managerilor i colaboratorilor responsabili de realizarea unor 162 Evidena contabil indicatori de producie concrei. In acest caz contabilul poate s se conduc de orice reguli interne in funcie de utilitatea acestora. Argumentul de baz in fundamentarea acestor reguli este utilitatea informaiei prezentate. Cerinele inaintate fa de coninutul informaiei create i pregtite pentru utilizare de ctre conducere difer de cele aferente informaiei destinate utilizatorilor interni. in contabilitatea managerial obiectele de baz sunt subdiviziunile nu prea mari izolate pe uniti de producie distincte, tipuri de activiti, centre de responsabilitate etc. La organizarea contabilitii manageriale se conduc de reguli determinate, ins, totodat, acest sistem este deschis intr-o mare msur i cuprinde mai puine restricii aplicate contabilului in activitatea lui cotidian. Obiectele concrete ale contabilitii manageriale sunt urmtoarele: - consumurile intreprinderii dup destinaie special care se grupeaz pe tipuri de produse, stadii de producie, centre de responsabilitate. Este necesar o abordare raional din punct de vedere economic a construirii sistemului de contabilizare a consumurilor i alegerea obiectelor de ,contabilitate corespunztoare acestora; - veniturile intreprinderii care se grupeaz pe tipuri de

produse, sfere de activitate, centre de profit etc.; rezultatele financiare pe tipuri de produse, sfere de activiti, centre de profit, regiuni (zone) de vanzare a produselor. Sfera contabilitii manageriale cuprinde previziunea, planificarea, evidena, analiza i controlul. Contabilitatea managerial trebuie s fie orientat in mare msur spre viitor i msurile ce trebuie intreprinse pentru a influena asupra evenimentelor. Trecutul nu poate fi schimbat, ins el poate servi drept lecie pentru viitor. Contabilitatea managerial organizat de intreprindere necesit un volum considerabil de informaii suplimentare atat Organizarea contabilitii 163 in expresie valoric, cat i natural, o parte din care periodic se repet. De obicei, pentru contabilitate se utilizeaz un volum considerabil de date care din documentele primare se introduc in sistemele contabilitii financiare i manageriale. Sub acest aspect este de remarcat c ambele tipuri de contabilitate au o baz informaional unic, ins intre acestea exist i deosebiri eseniale (vezi fig. .1.). 3. Organizarea contabilitii la intreprindere. Politica de contabilitate Contabilitatea joac un rol important in asigurarea tuturor utilizatorilor cu informaia necesar privind activitatea economico-financiar a fiecrui agent economic. Pentru realizarea acestui scop contabilitatea trebuie s fie organizat astfel incat s cuprind toate aspectele activitii intreprinderii, s fie obiectiv i universal. Componena informaiei obinute trebuie s corespund cerinelor de gestiune a intreprinderii. La organizarea contabilitii in condiiile actuale trebuie s se aplice abordarea sistemic a realizrii diverselor soluii de proiect, utilizand in acest caz procedeele, modalitile i metodele corespunztoare. Activitatea desfurat direcionat in vederea crerii sistemului corespunztor al informaiei economico-contabile in scopul obinerii unei informaii veridice, oportune i adecvate pentru gestiune privind activitatea intreprinderii i exercitarea controlului asupra eficienei utilizrii resurselor de producie poart denumirea de organizare a contabilitii. Organizarea contabilitii ca noiune semantic cuprinde ordinea, pstrarea i meninerea strii de reglementare determinat a sistemului in ansamblu. Elementele de baz ale sistemului de organizare a contabilitii sunt documentele contabile primare, registrele contabile, rapoartele contabile interne, circulaia documentelor, utilizarea mijloacelor de automatizare a contabilitii, organizarea (construirea) aparatului

contabil i determinarea funciilor exercitate de acesta. Pentru organizarea contabilitii la intreprindere poart 164 Evidena contabil rspundere contabilul care trebuie s asigure eficiena acesteia i utilizarea metodelor progresiste. Premisele de baz ale organizrii raionale a contabilitii sunt: - studierea coninutului legilor, instruciunilor i al altor acte ce reglementeaz contabilitatea i rapoartele financiare; - determinarea caracterului i volumului informaiei contabile; - repartizarea raional a muncii intre salariaii aparatului contabil. Activitatea contabil este organizat la intreprindere in conformitate cu actele normative corespunztoare i cerinele ce rezult din acestea. in acest caz se iau in consideraie structura organizatoric i managerial a intreprinderii, tipurile existente de uniti de producie i subdiviziuni structurale, filiale. Este necesar de asemenea de a studia organizarea procesului de producie, ceea ce va permite a ine corect evidena consumurilor i a produselor finite fabricate. In scopul organizrii raionale a activitii aparatului contabil i reflectrii corecte a operaiunilor economice este necesar cunoaterea regulilor i principiilor organizrii, metodicii i tehnicii tinerii contabilitii. Pentru determinarea volumului i naturii informaiei contabile este necesar a stabili direciile i caracterul lucrrilor contabile prin determinarea statelor de funciuni ale contabilitii i repartizarea lucrrilor intre persoanele respective. in funcie de volumul informaiei pot fi create subdiviziuni. De exemplu, subdiviziunile evidena materialelor, munc i salarii, decontri, evidena consumurilor de producie etc. Contabilitatea managerial se organizeaz la latitudinea intreprinderii i depinde de specificul intreprinderii i necesitatea informaiei concrete. Fiecare intreprindere, bazandu-se pe principiile fundamentale ale contabilitii i luand in consideraie scopul i sarcinile propuse, alege procedeele i modalitile de inere a Organizarea contabilitii 165 contabilitii, de evaluare a patrimoniului, de achitare a valorii activelor etc., ii formeaz politica de contabilitate care ar permite formarea oportun a informaiei financiare i manageriale, veridicitatea, accesibilitatea i utilitatea acesteia pentru utilizatori. Totalitatea principiilor, conveniilor, regulilor, metodelor

i procedeelor de inere a contabilitii adoptate de intreprindere la intocmirea i prezentarea rapoartelor financiare se numete politica de contabilitate. Politica de contabilitate este elaborat de fiecare intreprindere care desfoar activitate de intreprinztor i este inregistrat in Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma juridic de organizare (cu excepia organizaiilor bugetare), in conformitate cu S.N.C. 1 Politica de contabilitate". in acest standard se dezvluie noiunea politica de contabilitate", se expun principiile de formare a acesteia. Politica de contabilitate a intreprinderii urmeaz s fie perfectat printr-un document de dispoziie (ordin, dispoziie etc). Aceasta se elaboreaz pe un an i poate fi modificat in cazurile prevzute de statutul intreprinderii sau la solicitarea organului care stabilete standardele, sau pentru reflectarea mai exact a situaiei patrimoniale i financiare, precum i a rezultatelor activitii intreprinderii in rapoartele financiare. Formarea politicii de contabilitate se bazeaz pe conveniile i principiile fundamentale ale contabilitii In afar de aceasta, la alegerea i fundamentarea politicii de contabilitate este necesar a lua in considerare urmtorii factori: - forma de proprietate i statutul de organizare juridic a intreprinderii (societate pe aciuni, intreprindere de stat, intreprindere individual, societate cu rspundere limitat, intreprindere mixt etc.); - tipul de activitate i sectorul economici (industria, agricultura, construciile, transporturile, tiina, comerul etc.); - proporiile intreprinderii (volumul produciei i 166 Evidena contabil vanzrilor, efectivul de personal etc.); - strategia dezvoltrii economico-financiare (obiectivele i sarcinile dezvoltrii economice a intreprinderii, perspectivele pe termen lung, direciile previzionale ale investiiilor, modalitile abordrii tehnice a soluionrii problemelor de perspectiv); - nivelul dotrii tehnice a intreprinderii, inclusiv computerizarea; - cadrele nivelul calificrii (experiena, deprinderile, inelegerea sarcinilor i problemelor, posibilitatea soluionrii acestora); - situaia economic-existena infrastructurii de pia, situaia financiar, condiiile pentru investiii etc.). La formarea politicii de contabilitate, intreprinderea trebuie s se conduc de prevederile Standardelor Naionale de

Contabilitate, comentariile privind aplicarea acestora, Planul de conturi contabile i actele legislative adoptate de Guvern i Parlament. Formarea politicii de contabilitate inseamn alegerea modului de inere a contabilitii i de intocmire a rapoartelor financiare, argumentarea modalitii alese, pornind de la particularitile activitii intreprinderii. De exemplu, S.N.C. 16 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" prevede patru metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: - casarea liniar; - in raport cu volumul produselor executate (lucrrilor fabricate); - soldul degresiv; - degresiv cu rat descresctoare (cumulativ). Metoda de calculare a uzurii se determin astfel ca valoarea mijloacelor fixe s se includ in componena consumurilor i cheltuielilor mai argumentat i eficient din punct de vedere economic, in acest caz este necesar de reinut c in primii ani de exploatare a mijloacelor fixe metoda soldului degresiv prevede decontarea unei pri mai mari a valorii, iar in urmtorii ani mrimea uzurii calculate se va micora in legtur Organizarea contabilitii 167 cu scderea productivitii obiectelor. Modificrile in politica de contabilitate sunt posibile in urmtoarele cazuri: - reorganizarea intreprinderii (fuzionarea, separarea, asocierea); - schimbarea proprietarilor; - modificrile in legislaia in vigoare sau in sistemul reglementrii normative a contabilitii; - elaborarea unor noi metode de inere a contabilitii. Modificrile operate in politica de contabilitate se perfecteaz prin documentele de dispoziie (ordin, dispoziie etc.) cu indicarea datei intrrii in vigoare. Potrivit prevederilor capitolul Dezvluirea politicii de contabilitate" din S.N.C. 1, intreprinderea trebuie s prezinte modalitile i metodele de inere a contabilitii alese la formarea politicii de contabilitate care influeneaz substanial asupra aprecierii i lurii deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare. Principalele sunt considerate metodele de evaluare i inere a contabilitii etc. fr cunoaterea crora este imposibil a trage concluzii corecte privind situaia patrimonial i financiar, fluxul mijloacelor bneti sau rezultatele activitii intreprinderii. Politica de contabilitate a intreprinderii trebuie s fie

plasat la inceputul anexelor la rapoartele financiare pe anul de gestiune. Rapoartele financiare intermediare (trimestriale) pot s nu cuprind informaia privind politica de contabilitate, dac in ultima nu au intervenit modificri in cursul perioadei de la intocmirea raportului financiar precedent care includea politica de contabilitate. Modificrile in politica de contabilitate care influeneaz esenial asupra evalurii i lurii deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare in cursul anului de gestiune sau in perioadele ulterioare, precum i cauzele acestor modificri i estimarea consecinelor acestora in expresie valoric sunt supuse dezvluirii argumentate in anexe la rapoartele financiare. Dezvluirea politicii de contabilitate ne justific 168 Evidena contabil reflectarea incorect sau inexact a informaiilor i nu exonereaz conducerea intreprinderii de rspunderea pentru inclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de intocmire a rapoartelor financiare. 4. Componena i modul de pregtire i prezentare a rapoartelor financiare Operaiunile economice la intreprindere se inregistreaz cu ajutorul contabilitii curente care efectueaz doar gruparea intermediar a datelor acestora. Ins utilizatorii au nevoie de informaia generalizat obinut in urma unei sistematizri i grupri mai inalte. Totodat, o astfel de informaie trebuie s fie prezentat la o dat determinat i pentru o perioad concret. Datele care sunt necesare utilizatorilor se reflect in rapoartele financiare. Acestea se obin prin gruparea informaiei iniiale in baza conturilor sintetice in registrele contabile care apoi se transpun in calitate de indicatori determinai in rapoartele financiare. In capitolul 1 al prezentei lucrri sunt indicai utilizatorii concrei ai informaiei. in acest caz numai o parte neinsemnat a acestora (de exemplu, personalul de conducere al intreprinderii de nivel mediu) utilizeaz informaia operativ obinut in baza contabilitii curente. Aceasta este necesar pentru controlul asupra micrii mijloacelor concrete ale agentului economic. Ins, in fond, administraia intreprinderii i utilizatorii externi au nevoie de informaie generalizat, adic de indicatorii coninui in rapoartele financiare, in baza crora acetia ar putea lua decizii economice i manageriale. Utilizarea in scopurile menionate a datelor curente este foarte complicat, intrucat acestea caracterizeaz preponderent aspectul cantitativ al activitii intreprinderii, subdiviziunilor distincte ale acesteia, obiectelor de contabilitate. O astfel de informaie utilizatorii nu pot s-o citeasc, deoarece pe ei ii intereseaz indicatorii calitativi ai activitii intreprinderii, i nu

cei cantitativi. Toat aceast informaie se conine in rapoartele financiare. Rapoartele financiare reprezint generalizarea diverilor Organizarea contabilitii 169 indicatori interdependeni care caracterizeaz situaia financiar la o dat determinat. in afar de aceasta, rapoartele financiare trebuie s conin informaia privind micarea mijloacelor bneti i sursele de finanare. In funcie de perioada intocmirii, exist rapoarte financiare trimestriale i anuale. in conformitate cu Standardele Naionale de Contabilitate, intreprinderile intocmesc i prezint urmtoarele rapoarte financiare: - Bilanul contabil; - Raportul privind rezultatele financiare; - Raportul privind fluxul mijloacelor bneti; - Raportul privind fluxul capitalului propriu; - anexele la acestea, in special, la Bilanul contabil i alte rapoarte prevzute de actele normative ale sistemului de reglementare normativ a contabilitii; - nota explicativ. Primele trei rapoarte se intocmesc i se prezint trimestrial, iar raportul anual cuprinde toate rapoartele financiare i nota explicativ. Bilanul contabil cuprinde structura activelor i pasivelor intreprinderii, precum i valoarea fiecrui activ i pasiv la o dat determinat. In activ se indic starea patrimoniului agentului economic prezentat sub form de active pe termen lung i curente. Pasivul cuprinde informaia privind sursele de formare a acestui patrimoniu: capitalul propriu; datoriile pe termen lung i scurt. Raportul privind rezultatele financiare intocmit pe perioada de gestiune (de exemplu, pe un an, incepand cu 1 ianuarie i terminand cu 31 decembrie), conine informaia privind veniturile i cheltuielile i se calculeaz profitul net sau pierderea in acest caz atat cheltuielile, cat i veniturile se grupeaz pe tipuri de activiti (operaional, de investiii, financiar), precum i acelor rezultate din evenimentele excepionale. Suma profitului net sau a pierderii se reporteaz apoi in Bilanul contabil. Raportul privind fluxul mijloacelor bneti cuprinde datele privind starea tuturor mijloacelor bneti ale intreprinderii 170 Evidena contabil (in casierie, conturile de decontare i valutar, alte conturi bancare) la inceputul i sfaritul perioadei de gestiune, intrarea i ieirea acestora pe tipuri de activiti. El ofer utilizatorilor o imagine fidel despre mijloacele bneti de care dispune intreprinderea i modul de utilizare a acestora.

Raportul privind fluxul capitalului propriu inglobeaz informaia privind mrimea i structura capitalului propriu al intreprinderii la inceputul i sfaritul perioadei de gestiune, modificrile care s-au produs in cursul perioadei de gestiune pe posturi distincte ale capitalului propriu. Acest lucru este important pentru a aprecia corect situaia financiar a intreprinderii. Pentru calcularea unor indicatori mai detaliai, efectuarea unei analize multilaterale a activitii economico-financiare a intreprinderii sunt necesare date concrete. in acest scop se intocmesc anexe la Bilanul contabil si Raportul privind rezultatele financiare, precum si nota explicativ. In anexa la Bilanul contabil se prezint date concrete privind existena si micarea activelor pe termen lung i curente, starea datoriilor pe termen lung i scurt etc. in anexa la Raportul privind rezultatele financiare se dezvluie structura tuturor veniturilor i cheltuielilor pe toate tipurile de activiti, precum i a veniturilor i cheltuielilor imprevizibile (excepionale). In nota explicativ se expun informaii privind dezvluirea politicii de contabilitate, corespunderea rapoartelor financiare cu Standardele Naionale de Contabilitate se efectueaz analiza datelor coninute in rapoartele financiare i anexe i se furnizeaz o informaie suplimentar care este necesar pentru prezentarea obiectiv i inelegerea corect de ctre utilizatori a datelor din rapoartele financiare. La baza intocmirii rapoartelor financiare ale intreprinderii stau principiile fundamentale i respectarea tuturor cerinelor fa de informaia financiar. in conformitate cu Standardele Naionale de Contabilitate la intocmirea rapoartelor financiare sunt prioritare urmtoarele principii: imaginea fidel, continuitatea activitii, metoda specializrii exerciiilor. Fa de Organizarea contabilitii 171 informaia inclus in rapoartele financiare sunt inaintate un ir de cerine: importana, oportunitatea, veridicitatea, neutralitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea. O importan deosebit are de asemenea permanena metodelor utilizate la intocmirea i prezentarea informaiei, ceea ce se asigur de politica de contabilitate a intreprinderii. Rapoartele financiare se intocmesc i se prezint de ctre intreprinderi conform formularelor aprobate de Ministerul Finanelor al Republicii Moldova. Formularul raportului financiar reprezint un tabel care conine denumirea indicatorilor i coloanelor destinate inregistrrii sumelor fiecrui indicator. Blanchetele rapoartelor financiare se tipresc la tipografie. Acestea cuprind urmtoarele date: denumirea intreprinderii raportoare; sediul acesteia; codul

fiscal; forma de proprietate i tipul de activitate; perioada de gestiune; valuta in care sunt prezentai indicatorii rapoartelor financiare (lei moldoveneti). Inainte de a intocmi Bilanul contabil i alte rapoarte financiare se efectueaz lucrri pregtitoare. Este vorba de urmtoarele proceduri contabile: a) totalizarea datelor in registrele contabile i reportarea acestora in Cartea mare; b) compararea reciproc a totalurilor rulajelor i soldurilor conturilor sintetice i analitice; c) calcularea soldurilor in Cartea mare i intocmirea balanei de verificare; d) inchiderea conturilor care nu au sold. Astfel de lucrri se efectueaz la intocmirea atat a rapoartelor financiare trimestriale, cat i a celor anuale. Inainte de intocmirea rapoartelor financiare anuale intreprinderile sunt obligate s efectueze de asemenea inventarierea complet a tuturor bunurilor i decontrilor. Acest lucru este necesar pentru confirmarea veridicitii datelor contabile care vor fi incluse in rapoartele financiare. Dup efectuarea tuturor lucrrilor pregtitoare se procedeaz la completarea rapoartelor financiare. in acest scop datele conturilor sintetice se trec in randurile i coloanele 172 Evidena contabil corespunztoare ale tabelelor din rapoarte. In Bilanul contabil se inscriu soldurile conturilor din clasele 15 la data incheierii perioadei de gestiune. Coloana inceputul anului" se completeaz in baza sumelor reflectate in bilan la 31 decembrie a anului precedent. Rulajele creditoare ale conturilor din clasa 6 Venituri" i debitoare ale conturilor din clasa 7 Cheltuieli" se utilizeaz pentru completarea coloanelor corespunztoare din Raportul privind rezultatele financiare. Alte rapoarte se intocmesc utilizandu-se datele din contabilitatea curent i rapoartele financiare deja completate. BIBLIOGRAFIE Acte legislative i normative Legea contabilitii Nr. 476-XIII // Monitorul oficial, nr. 28 din 25.05.95 cu modificrile i completrile din 31.01.02 i 25.07.02. Standardele Naionale de Contabilitate // Contabilitate i audit, nr. l, 1998, nr.5, 1999, nr.3, 2000 i nr.5, 2001. Planul de conturi contabile i normele de aplicare a lor // Contabilitate i audit, nr. 2 i nr. 3,1998. Codul Fiscal al Republicii Moldova // Contabilitate i audit, nr.9, 1997 i nr.10, 2000. Regulamentul privind inventarierea nr. 30 din 5 martie 2001 // Monitorul oficial, nr.35-38 din 29 martie 2001.

Manuale, monografii, cri, brouri G. Badicu ,S. Caraman, Bazele contabilitii, Note de curs, Chiinu, 2001. Octavian Bojian, Bazele contabilitii, Editura Adonai, Bucureti, 1994. Octavian Bojian, Contabilitate general. Editura Eficient, Bucureti, 1998. A. Nederi . a., Contabilitate financiar, ACAP, Chiinu, 1999. Ion Negescu, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic, R.A., Bucureti, 1998. Clin Oprea, Mihai Ristea, Horia Neamu, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic, R.A., Bucureti, 1995. Clin Oprea, Mihai Ristea, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic R.A., Bucureti, 2000. Clin Oprea, Mihai Ristea, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic R.A., Bucureti, 2003. Marin Opriescu . a., Finane i contabilitate, Editura Universitaria, Craiova, 1999. Needles B. E., Anderson H. R., Caldwell J. C., Principiile de baz ale contabilitii, Editura ARC, Chiinu, 2000. 174 Evidena contabil Gh. Talaghir, Gh. Negoiescu Contabilitatea pe inelesul tuturor, Editura ALL, Bucureti, 1998. V. urcanu, E. Bajerean, Bazele contabilitii, Chiinu, 2004. ., , ., , 1998. .., , ., , 1998. Bibliografie 175 Evidena contabil Ciclu de prelegeri Autori: Tudor Alcaz, Anatolie Rusu, Diana Osipov, Ala Oprea Redactor : Enache Irina Bun de tipar 10.05.07. Formatul hartiei 60x84 1/16. Hartie ofset. Tipar Riso. Tirajul 150 ex. Coli de tipar 11,0 Comanda nr. 82 U.T.M., 2004, Chiinu, bd. tefan cel Mare, 168. Secia Redactare i Editare a U.T.M. 2068,Chiinu, str. Studenilor, 9/9. 176 Evidena contabil