Curs 1- 27.02.

2018

Sistemul public de pensii

Principiile dupa care functioneaza sistemul public de pensii:

- Principiul obligativitatii – toate persoanele care se afla in situatiile stabilite de lege sunt
asigurate in sistem si au obligatia de a platii contributii;
- Principiul contributivitatii – prestatiile de asigurari sociale se acorda potrivit
contrbutiilor platite de catre asigurat;
- Principiul egalitatii de tratament – prestatiile de asigurari sociale se acorda potrivit
acelorasi principii si reguli pentru toti asiguratii din sistem, adica toate pensile se
calculeaza la fel;
- Principiul repartitiei – sumele colectate cu titlu de contributie de asigurari sociale sunt
cheltuite pentru asigurarea platii prestatiilor si a cheltuielilor necesare functionarii
sistemului;
- Principiul incesibilitatii dreptului la pensie - dreptul la pensie este un drept personal ce
nu poate fi cedat nici prin acte intre vii si nici prin acte de cauza moarte;
- Principiul imprescriptibilitatii dreptului la pensie – persoanele indreptatite pot solicita
oricand stabilirea dreptului la pensie, insa plata acestuia va fi facuta pentru viitor;
- Principiul autonomiei – sistemul public de pensii functioneaza in mod autonom, potrivit
principiului repartitiei fondurilor gestionate.
Asiguratii sistemului public de pensii se impart in 2 categorii:
- Asiguratii obligatoriu;
- Asiguratii in mod facultativ.
Prima categorie se divide in:
- Asiguratii cu munca dependenta;
- Asiguratii cu munca independenta.
Cea de-a doua categorie cuprinde persoanele fizice care sunt asigurate in alte sisteme, persoanele
fizice care nu se incadreaza insituatiile obligatorii de asigurare dar doresc, in mod conventional,
sa se asigure, precum si persoanele fizice care sunt deja asigurate in sistemul public dar doresc
sa-si suplimenteze venitul asigurat.
Asiguratii in mod obligatoriu cu munca dependenta sunt: salariatii, functionarii publici, cei care
sunt alesi in organele legislative, executive, judecatoresti, magistratii, militarii, functionarii
publici cu statut special, membrii cooperatori, somerii in perioada in care primesc indemnizatie
de somaj.
Ce-a de-a doua diviziune din prima categorie este constituita din: persoanele fizice autorizate,
administrator, manager.
 Pentru prima categorie de asigurati, cel care plateste veniturile are obligatia ca lunar sa
depuna la administratia nationala a finanatelor o declarative nominala care cuprinde toti
asiguratii carora le-a platit venituri. Aceasta declarative cuprinde informatii referitoare la
numarul de zile lucrate in luna respective si venitul brut ce a constituit baza de calcul pentru
contributia de asigurari sociale. In consecinta, din aceste declaratii nominale se pot extrage
informatiile necesare pentru stabilirea stagiului de cotizare realizat de fiecare asigurat si
punctajul lunar, anual si mediu realizat de catre fiecare angajat.
Prin stagiu de cotizare intelegem perioadele de timp pentru care s-a datorat si s-a platit
contributia de asigurari sociale, acestea fiind perioade contributive. De asemenea, legea stabileste
si anumite perioade necontributive ca fiind stagii de plata asimilate.
In sistemul public de pensii sunt asigurate urmatoarele riscuri sociale:
- Batranetea;
- Invaliditatea;
- Decesul.
Riscului social al batranetii ii corespund prestatiile sociale constand in pensii pentru limita de
varsta si pensii anticipate.
Invaliditatii ca risc social ii corespund prestatii de asigurari sociale constand in pensie de
invaliditate, pensie de insotitor, contravaloare servicii medicale si de recuperare a capacitatii de
munca.
Decesul ca risc social are ca si prestatii pensia de urmas si ajutorul de deces.

Curs 2 – 06.03.2018
In cadrul sistemului public de pensii se acorda 5 tipuri de pensii:
- Pensia pentru limita de varsta;
- Pensia anticipata;
- Pensia anticipate partiala;
- Pensia de invaliditate;
- Pensia de urmas.
Primele 3 categorii de pensii corespund riscului social al batranetii. Pensia de invaliditate, dupa
cum ii este si denumirea, este prestatia corespondenta invaliditatii ca risc social. Pensia de urmas
reprezinta prestatia de asigurari sociale la care sunt indreptatiti urmasii pensionarului sau
asiguratului in urma decesului acestuia.
Pensia pentru limita de varsta – prestatia de asigurarii sociale ce are ca scop inlocuirea
partiala a veniturilor obtinute din prestarea unor activitati profesionale la care sunt indreptatiti
asiguratii persoanei fizice care indeplinesc 2 conditii cumulative: implinirea unei varste standard
de pensionare si a unui stagiu minim de cotizare.
In prezent, potrivit Legii 263/2010 avem varste standard diferite pentru femei si barbati: barbati
– 65 de ani; femei – 63 de ani. Cu toate acestea, stagiu minim de cotizare este de 15 ani atat
pentru barbati cat si pentru femei. Pentru ca stagiul minim de cotizare ca si conditie obligatorie
pentru deschiderea dreptului la pensie pentru limita de varsta, legea utilizeaza si conceptul de
stagiu complet de cotizare si acesta, ca si stagiul minim, este stabilit la o durata egala pentru
femei si barbati, respectiv 35 de ani.
Cu privire la stagiul de cotizare legea il defineste ca fiind perioadele de timp pentru care s-a
datorat, respectiv, platit contributia de asigurari sociale. Adica, vorbim de perioade contributive.
Cu toate acestea, legea prevede ca in calculul stagiului de cotizare sa intre si anumite
perioade necontributive numite stagii asmilitate. Dintre acestea enumeram doar perioada
studiilor universiate de licenta, perioada cat o persoana a beneficiat de pensie de invaliditate,
perioada in care o persoana a fost detinut politic sau deportat.
Modul de calcul pentru pensia pentru limita de varsta are 2 componente importante, si
anume: venitul asigurat care a constituit baza de calcul pentru constributia de asigurari sociale si
perioada de timp in care s-a platit aceasta contributie de asigurari sociale.
Avand in vedere faptul ca, potrivit Codului Fiscal, contributiile de asigurari sociale se
platesc lunar rezulta ca stagiul de cotizare se va constitui din insumarea lunilor pentru care s-a
platit contributia de asigurari sociale. La randul lor lunile vor fi totalizate in ani calendaristici.
Astfel, daca intr-un an avem stagiu de cotizare doar 3 luni, veniturile asigurate in cele 3 luni vor
fi impartite la 12 pentru a fi realizat un punctaj annual.
Pentru a obtine punctajul lunar, venitul pentru care s-a platit contributia de asigurari
sociale se imparte la salariul mediu brut pe economie. Punctajele anuale obtinute in toata
perioada ce constituie stagiu de cotizare se impart la stagiul complet de cotizare care este de 35
de ani, rezultand un punctaj mediu anual care se calculeaza cu 5 zecimale. Valoarea pensiei va fi
determinata prin inmultirea punctajului mediu calculate cu valoarea punctului de pensie.
Valoarea punctului de pensie se stabileste anual prin legea bugetului de stat. In prezent
valoarea punctului de pensie este 1100 de lei.
Pentru anumite categorii profesionale care desfasoara munca in conditii speciale sau
deosebite, varsta standard de pensionare poate fi redusa, dupa cum poate fi redus si stagiul
complet de cotizare. Se poate ajunge la reducerea stagiului complet de cotizare chiar pana la 15
ani pentru cei ce desfasoara activitate in conditii speciale de munca fara limita de varsta (ex.
Zonele nucleare de nivel 1).
Avand in vedere ca dreptul la pensie este un drept imprescriptibil acesta nu se deschide
nicioadata din oficiu ci doar la solicitarea persoanei indreptatite. In aceste sens, se formuleaza in
scris cererea pentru acordarea pensiei insotita de documentele doveditoare atat ale perioadelor
pentru care s-a contribuit in sistemul asiguraririlor pentru pensii cat si a veniturilor care au
constituit baza de calcul.
Cea de-a doua categorie de pensii este pensia anticipata.
 Pensia anticipata – prestatie de asigurari sociale la care sunt indreptatiti asiguratii care
au depasit stagiul de cotizare cu cel putin 8 ani si mai au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei
standard de pensionare.
Pensia anticipata se calculeaza ca si pensia pentru limita de varsta. In calculul stagiului de
cotizare nu insta insa toate perioadele asimilate asa cum se intampla pentru pensia de limita de
varsta. La implinirea varstei standard de pensionare, pensia anticipata se transforma in pensie
pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a a eventualelor
stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.
Pensia anticipata nu se cumuleaza cu venituri din activitati profesionale, spre deosebire
de pensia pentru limita de varsta care poate fi cumulata cu veniturile din salarii.
Pensia anticipata partiala este acea prestatie de asigurari sociale la care sunt indreptatiti
asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare sau l-au depasit cu perioade de pana la 8 ani
si care mai au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare.
Pensia anticipata partiala se calculeaza ca si pensia anticipata, insa, va fi aplicata o
penalizare in functie de numarul de luni de anticipare raportat la perioadele cu care s-a depasit
stagiul complet de cotizare.
Pensia anticipata partiala nu poate fi cumulata cu venituri din activitati profesionale, ea se
transforma in pensie pentru limita de vasrta la implinirea varstei standard de pensionare si se va
recalcula fie prin inlaturarea penalizarilor aplicate, fie prin adaugarea stagiilor asimilate sau a
celor realizate in perioada de anticipare.

Curs 3
Pensia de urmas este o prestatie de asigurari sociale la care sunt indreptatiti urmasii
pensionarului sau persoanei asigurate ca urmare ă decesului daca acestuia daca
indeplinescconditiile prevazute de lege.
Pot beneficia de pensie de urmas , copii si sotul supravietuitor.
Copii beneficiaza de pensie de urmas pana la implinirea varstei de 16 ani si daca isi continua
studiile pana la terminarea acestora , dar nu mai mult de 26 ani.
Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie de urmas la implinirea varstei standard de pensionare ,
daca durata casatoriei ă fost de cel putin 15 ani. Poate beneficia de pensie de urmas la implinirea
varstei standard de pensionare si sotul supravietuitor care nu indeplineste conditia duuratei
minime ă casatoriei daca durata ă fost de minim 10 ani cu aplicarea insa ă unei penalizari pentru
fiecare luna lipsa din durata de 15 ani , penalizare care se insumeaza la 6% pe fiecare an lipsa.
De asemnea , beneficiaza de pensie de urmas, indifferent de durata casatoriei in conditiile in care
sotul ă decedat urmare ă unui accident de munca sau boala profesionala.
Beneficiaza de pensie de urmas si sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile referitoare
la varsta standard si durata minima ă casatoriei daca la data decesului avea in ingrijire unul sau
mai multi copii cu varsta de pana la 7 ani , durata de acordare este limitata insa la implinirea
varstei de 7 ani de catre ultimul copil.
Sotul supravietyitor care nu indeplineste cerintele si nici nu se incadreaza in situatiile de exceptie
beneficiaza de pensie de urmas doar pentru o perioada scurta de timp, respective 6 luni, daca nu
realizeaza venituri din activitati profesionale sau acestea sunt mai mici decat 35% din salariul
mediu brut pe economie .
Pensia de urmas se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu annual
realizat de cel decedat . Daca acesta era beneficiar al unei pensii pentru limita de varsta procentul
se aplica asupra punctajului deja stabilit prin decizie iar daca nu indeplinea conditiile de pensii
penrtu limita de varsta , atunci se calcula doar punctajul mediu annual ca pentru o pensie de
invaliditate de gradul I.
Procentul care se aplica este de 50% pentru un urmas, 75% pentru 2 urmasi si 100% pentru 3 sau
mai multi urmasi. Copii orfani de ambii parinti beneficiaza de pensie de urmasi dupa fiecare
dintre acestia.
Sotul supravietuitor care este indreptatit sa beneficieze de pensie de urmas poate sa opteze pentru
una dintre cele 2 pensii, pensia proprie si cea de urmas.
Daca in perioada in care beneficiaza de pensie de urmas copil sau sotul supravietuitor dobandeste
o invaliditate , pensia de urmas se va pllati pe toata durata invaliditatii.
Pensia de invaliditate reprezinta o prestatie de asigurari sociale la care sunt indreptatiti
asiguratii, la data ivirii riscului social al invaliditatii.
Legea prevede 3 grade de invaliditate in functie de pierderea capacitatii de munca totala sau
partiala. Astfel, gradul 1 de invaliditate reprezinta pierderea totaala ă capacitatii de munca si ă
capacitatii de autoingrijire, gradul 2 de invaliditate reprezinta pierderea totala ă capacitatii de
munca cu mentinerea capacitatii de autoingrijire si gradul 3 de invaliditate reprezinta pierderea ă
cel putin jumatate ă capacitatii de munca si mentinerea capacitatii de autoingrijire.
Pensionarii de invaliditate de gradul 1 sau 2 nu pot cumula pensia cu venituri din activitati
profesionale cu exceptia indemnizatiilor de consiglieri locali sau judeteni.
Invaliditatea se constata de catre medical expert de asigurari sociale printr-o decizie de
incadrrare in grad de invaliditate. Stabilirea pensiei de invaliditate , insa se face de catre casa
teritoriala de pensii la cererea persoanei incadrate in grad de invaliditate in baza documentelor
atasate cererii.’
Incadrarea in grad de invaliditate se face pe perioade de timp limitata , persoanele in cazua fiind
supuse periodic unei procedure de revizuire medicala.
Perioada de revizuire este intre 1 si 3 ani.
Pensionarii de invaliditate de gradul 1 au dreptul pe langa pensia de invaliditate si la o
indemnizatie de insotitor ce reprezinta 80% din valoarea punctului de onesie.
Valoarea punctului de pensie=1800 lei
Cand pensia de invaliditate se transforma pentru penisa pentru limita de varsta , cuantumul celor
2 pensii se compara si ramane in plata cuantumul cel mai avantajos.
In cadrul pensionarilor de invaliditate de gradul 1 , dreptul la indemnizatia de insotitor se
pastreaza si atunci cand pensia de invaliditate se transforma in pensie pentru limita de varsta.
Cererile pentru acordarea pensiei se solutioneaza de catre casele teritoriale de pensii in termenen
de 45 zile. In acest sens , casele de pensii emit decizii prin care admit sau resping cererea.
Impotria deciziei se poate formula contestatie adresata comisiei centrale de contestatii de pe
langa casa nationala de pensii pulbice in termen de 30 zile de la data comunicarii.
Comisia centrala de contestatii are obligatia de ă solutiona contestatia in termen de 45 zile de la
data inregistrarii ei .
Impotriva hotararii comisiei de contestatii se poate introduce actiune in justitie un termende 30
zile de la comunicare.
Instantele competente sa solutioneze actele contestate sunt instantele de asigurari sociale, iar din
punct de vedere material , competenta apartine in prima instanta tribunalelor , iar in apel ,
Curtilor de Apel.
Termenul de apel este cel prevazut de NCPC , iar din punct de veder al compunerii completului
de judecta , regulile pentru conflictele de munca se respecta si in cazul conflictelor de asigurari
sociale, adica la tribunal 1 judecator si 2 asistenti, iar la Curte 2 judecatori.
Hotararile pronuntate in fond sunt executorii provizorii.
Deciziile de pensie pot fi revizuite oricand din oficiu sau la cererea persoanei interesate daca
intervin situatii din care rezulta ca in baza de calcul au existat fie omisiuni, fie erori.
Dovada veniturilor in baza carora se calculeaza drepturile de pensie , precum si a perioadelor ce
se iau in calcul la stabilirea stagiului de cotizare se face cu carnetul de munca pana la 1 aprilie
2001 cu declaratiile nominale depuse de catre angajatori incepand cu 1 aprilie 2001, cu diploma
de studii sau adeverinta eliberata de institutia de invatamant superior , cu adeverinte eliberate de
angajatori in situatia in care nu exista carnet de munca pana la 1 aprilie 2001 sau in acest carnet
de munca nu sunt trecute toate drepurile salariale pentru care s-a platit contributia de asigurari
sociale, veniturile care se iau in calcul sunt fie veniturile brute, fie veniturile nete in functie de
legislatia aplicabila pana la 1 ianuarie 1990, iar dupa 1 ianuare 1990 , veniturile brute.
Contributia de asigurari sociale se plateste , fie de catre angajator sau de catre asimilatul
angajatorului , prin calcul, retinere si virare catre bugetul consolidate al statului in fiecare luna a
unui procent de 25% aplicat la venitul brut realizat de catre salariat.
 Curs 4
...
Începând cu ianuarie 2018, pentru afecțiunile grave stabilite prin hotărârea guvernului se
poate acorda concediu pentru îngrijirea copilului bolnav până când acesta împlinește vârsta de 16
ani.
Concediul si indemnizația ot incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite si
accidente in afara muncii reprezintă o prestație de asigurări sociale de sănătate la care sunt
îndreptățiți asigurații pers fizice, care la data producerii riscului asigurat au un stagiu de cotizare
de minim 6 luni în ultimele 12.
Stagiul de cotizare se vor stituie din perioadele pe tru care s-a plătit contribuția
asigurătorie pt munca, contribuție or care o plătește angajatorul si care reprezintă o cotă de
2.25% din fondul lunar brut de salariu.
În cazul afecțiunilor care determină urgente medico chirurgicale precum și a bolilor
infecto-cintagioase, tuberculoza, infectarea cu HIV, neoplaziilor, se acordă concediu si
indemnizație pt incapacitate temporară de muncă fără infeinirea stagiului de cotizare însă trebuie
sa aibă calitatea de asigurat.
In cazul șomerilor indemnizați, stagiul de cotizare se constituie fie integral, din perioada
în care beneficiază de indemnizație de șomaj, perioade pt care însă nu se plătește nicio
contribuție, fie din cumularea perioadelor contribuție realizate ca salariat, cu perioadele
contribuție realizate în calitate de șomer indemnizat.
De asemenea, intra in calculul stagiului de cotizare si perioadele de incapacitate
temporara de munca, perioadele în care se beneficiaza de concediu pt creșterea copilului sau de
concediu pt îngrijirea copilului bolnav.
Durata de acordare a concediului si indemnizației temporare de muncă este de max 183
de zile intr-un an calendaristic. După trecerea a 91 de zile de incapacitate temporară de muncă ,
concediul se acordă cu avizul medicului expert de asigurări sociale.
După trecerea perioadei de 183 de zile, medicul expert de asigurări sociale dcide facă
salariatul poate să lucreze sau a intervenit riscul social al invaliditatii, care determină plată unui
alt drept de asigurări sociale și anume pnsia de invaliditate.
Pt anumite afecțiuni precum tuberculoza durata de acordare a concediului si
indemnizației este de 1 an. Pt neoplazii, durata de acordare ete de un an si poate fi prelungită cu
6 lini, iar pt anumite forme de tbc, durata de acordare ajunge până la 2 ani.
Indemnizația ot incapacitate temporară de muncă se calculează fin Media veniturilor pe
ultimele 6 luni anterioare ivirii riscului. Procentele aplicate asupra acestei baze de calcul sunt
însă diferite în funcție de bolile ce determină incapacitatea. Astfel, regula este ca procentul să fie
de 75% fin Media veniturilor pe ultimele 6 luni, iar pt afecțiunile care nici nu necesita stagiu de
cotizare, procentul este de 100% fin baza de calcul. Există o limită maximă pt indemnizația pt
incapacitate temporară de muncă și anume această nu poate depăși 12 salarii minim pe economie
stabilite prin hotărârea guvernului la data plății indemnizației.
Concediul si indemnizația de maternitate
Este indemnizația de asigurări sociale de care beneficiază asivuratele sau cele care și-au
pierdut calitatea de asigurat cu cel mult 9 luni în urmă la momentul ivirii riscului social al
maternității. Durata de acordare a concediului este de 127 de zile si are 2 componente. Prima
componentă se referă la perioada de sarcina anterioara nașterii copilului, iar cea de.a doua la
perioada ulterioară nașterii copilului, perioada de lăuzie. În principiu, cele două perioade sunt
egale, însă legiuitorul permite compensarea între ele, cu condiția ca cea de.a doua perioadă sa fie
de min 42 de zile calendaristice.
Indemnizația de maternitate se calculează prin alocarea unui procent de 85% asupra
mediei veniturilor obținute în ultimele 6 luni anterioare producerii riscului.
Indemnizatia pt risc matern este o prestație de asigurări de sănătate de care beneficiază
asivuratele car nu-și mai pot desfășura activitatea profesională fie în perioada sarcinii, fie ulterior
nașterii copilului din cauza riscului profesional la care ar fi supuse ele sau fătul. Durata de
acorfare a concediului si indemnizației pt risc maternal este de 4 luni și nu se pot suprapune cu
durata de acordare a concediului de maternitate. Indemnizația reprezintă 75% fin Media
veniturilor pe ultimele 6 luni anterioare ivirii riscului
Cincediul si i femnizatia py îngrijirea copilului bolnav in vârstă de până la 7/16 ani
sau 18 py copilul cu handicap
Prezintă o prestație de asigurări sociale la care sunt îndreptățiți tu asigurații cate
îndeplinesc condițiile privitoare la stagiul de cotizare si care au în îngrijire copii cu vârsta de
până la 7 ani, 16 ani sau 18 ani. Durata de acordare a concediului este de 45 de zile calendaristice
în fiecare an pt fiecare copil care se încadrează în limita de vârstă prevăzută de lege.
Pentru afectiunil gravepot beneficia de concediu pt ingrijirea copilului bolnav in vârstă de
până la 16 ani oricare dintre părinții copilului dacă îndeplinesc aceasta cerință cu privire la
stagiul de cotizare.
Afecțiunile grave sunt stabilite prin hotărâre a guvernului în funcție de o serie de
indicatori medicali.
Durata de acordare a concediului pt îngrijirea copilului bolnav poate să fie prelungită
peste 45 de zile în cazul intervențiile chirurgicale , aparatul gipsal sau a altor afecțiuni in funcție
d aprecierea medicului specialist.
În cazul copilului cu handicap durata de acordare a concediului pt îngrijire este aceeași
însă diferă vârstă copilului, în consecință certificatul medical se eliberează având la bază
certificatul de încadrare în grad de handicap al copilului atunci când vârstă acestuia este cuprinsă
între 7 si 18. Afecțiunile copilului cu handicap nu sunt legate de această dizabilitate ci sunt
afecțiuni intercurente, acestea fiind riscurile sociale asigurate care generează dreptul părintelui
asigurat la concediu si indemnizație pt îngrijirea copilului bolnav.
 Cuantumul indemnizației este de 85% din media veniturilor pe ultimele 6 luni anterioare
producerii riscului.
Concedii di indemnizatii pt prevenirea îmbolnăvirii si recuperarea capacității de muncă ca
urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale. In aceasta categorie intra: concediu sau
indemnizație pt carantina, indemnizație pt reducerea timpului de lucru și tratamentul balnear.
Concediile medicale se acordă de către medici care sunt în contract cu casele de asigurări
de sănătate, fie că sunt medici de familie fie că sunt medici specialiști. Durata de acordare a
concediilor medicale este pe zile calendaristice însă indemnizația va fi plătită doar pt zile
lucrătoare. Regula este ca primele 5 zile calendaristice dintr-un concediu medical să fie suportate
de către angajator, iar următoarele să fie suportate din fondul de asigurari de sănătate. Fac
excepție indemnizațiile de maternitate, pt risc maternal, ot îngrijirea copilului bolnav, precum și
indemnizațiile pt incapacitate temporară de muncă cauzată de urgente medico-chitutgicale sau
boli infecto-cintagioase, care se plătesc integral din fondul de asigurari de sănătate
Curs 5
Asigurarile de somaj-L76/2002
Somajul este un fenomen social si economic ce consta intr-un dezechilibru pe piata muncii ,
oferta de locuri de munca fiind mai mica decat cererea de locuri de munca.
Pentru prevenirea si combatrea acestui fenomen este necesar ă fi reglementate atat masuri
active ,cat si masuri passive.
Masurile passive constau in compensatii financiare cu caracter temporar care au drept scop
asigurarea unui anumit nivel de trai pentru cei afectati de acest fenomen , iar masurile active
constau in reglementarea unor interventii in structura ocupatiilor in functie de dezvoltarea
societatii cee ace inseamna asigurarea unor forme de calificare si recalificare profesionala pentru
toata populatia active , nu numai pentru cei afectati de somaj.
De asemena , masuri active de prevenire si combatere ă somajului sunt si stimulentele financiare
si fiscale acordate angajatorilor , dar si angajatilor pentru ă se asigura o mai buna insertie
profesionala ă grupurilor sensibile , precum absolventii , tinerii cu varste cuprinse intre 16-25 ani
si persoanele trecute de 45 ani .
In Romania, tuturor cetatenilor le este garantat dreptul de ă-si allege liber un loc de munca,
precum si dreptul de ă-si allege liber o profesie. Tocmai de aceea, nefiind obligati sa participle la
cursuri de formare profesionala, aceste masuri trebuie sa fie curpinse in cadrul cerintelor ce
trebuiesc impuse pentru ă beneficia de anumite drepturi.
Somerul este o persoana care nu isi gaseste un loc de munca potrivit pregatirii sale profesionale,
desi are capacitatea de ă munci si disponiblilitatea a incepe axtivitatea.
Somerul este o persoana apta de munca care nu obtone venituri din activitati profesionale sau
obtine venituri mao mici decat indicatorul social de referinta(500lei).
Masurile active de prevenire si combatere ă somajului nu sunt adresate insa numai somerilor , ci
si persoanelor care au un loc de munca insa doresc sa dobandeasca mai multe abilitati sau
calificari profesionale care sa le asigure o mibilitate pe piata muncii.
Pentru ă putea benficia de masuri passive de combatere ă somajului, somerul trebuie sa mai
indeplineasca si alte cerinte: si-au pierdut locul de munca din motive neimputabile lor, au realizat
un stagiu de cotizare de minim 12 luni in ultimele 24 anterioare ivirii riscului asigurat.
Indemnizatia de somaj reprezinta un venit de inlocuire partiala ă veniturilor profesionale pirdute
ca urmare ă incetarii calitatiide asigurat in sistem, respectiv un venit de inlocuire partiala ă
veniturilor neobtinute de catre absolventi ai unei forme de invatamant care nu isi gasesc un loc
de munca potrivit pregatirilor profesionale intr-un termen de 60 zile de la data absolvirii.
Indemnizatia de somaj reprezinta 75% din indicatorull de referinta pentru cei care si-au pierdut
locul de munca si 25% din indicatorul social de munca pentru absolventi.
La aceasta suma se adauga pentru cei care si-au pierdut locul de munca , un procent din media
veniturilor pe ultimele 12 luni anterioare stabilirii dreptului , procent ce variaza intre 3 si 10% in
functie de stagiul de cotizare realizat in sistemul asigurarilor. De asemena , durata de acordare ă
indemnizatiei de somaj este diferita in functie de stagiul de cotizare realizat , iar pentru
absolventi , durata de acordare este de 6 luni.
Pentru cei care si-au pierdut locul de munca , durata de acordare este cuprinsa intre 6-12 luni in
functie de stagiul de cotizare realizat.
In prezent , asiguratii nu platesc contributiile la fondul asigurarillor pentru somaj, sursa de
finantare ă fondului o reprezinta un procent din contributia asiguratorie pentru munca platita de
catre angajator , contributie stabilita la 2,25% din fondul lunar de salarii .
Plata indemnizatiei pentru somaj se face incepand cu data pierderii locului de munca, daca
cererea insotita de documentele doveditoare este depusa in termen de 10 zile de la acea data.
Daca cererea este depusa dupa termenul de 10 zile , dar nu mai tarziu de 12 luni de la data
pierderii calitatii de asigurat ,plata indemnizatiei se va face cu data depunerii cererii. Termenul
de 12 luni este unul de decadere.
Plata indemnizatiei se suspenda in perioada de incapacitate temporara de munca sau pe durata in
care somerul se angajeaza cu un cim cu o durata mai mica de 12 luni . (L76/2002 cu privire la
somaj)
Verificarea indeplinirii conditiilor pentru acordarea indemnizatiei de somaj se face de catre
agentiile judetene de acupare ă fortei de muncca care emit decizii de acordare sau de respingere ă
indemnizatiei.
Impotriva acestor decizii cel interesat poate formula contestatie in termen de 30 zile de la
comunicare , contestatie ce se solutioneaza in prima instanta de catre tribunal , sectia pentru
conflicte de munca si asigurari sociale.
Plata indemnizatiei de somaj inceteaza la data expirarii perioadei la care ă fost stabilita, la data
angajarii cu contract de munca pe perioada nedeterminata sau determinate pe o perioada mai
mare de 12 luni, la data indeplinirii conditiilor pentru pensie , la data condamnarii la o pedeapsa
privative de libertate, la data la care se implineste termenul de 90 zile de cand persoana in cauza
si-ă stability domiciliul pe teriotriul unui alt stat.
Sumele neincasate necuvenit cu titlu de indemnizatie de somaj se recupereaza de la cei care au
beneficiat intr-un termen de 3 ani de la data producerii pagubei. Indemnizatia de somaj poate sa
fie suousa foemei de executare ă popririi pentru sumele platite necuvenit, dar si pnetru cele
prevazute in mod expres in CPC. (obligatiile de intretinere)
Curs 6
Concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului in varsta pana la 2 , respectiv 3 ani
Concediul si indemnizatia pentru cresterrea copilului reprezinta o prestatie de asistenta sociala la
care sunt indreptatiti parintii unui copil cu varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul
cu handicap, care anterior datei nasterii copilului au realizat venituri din activitati profesionale in
ultimele 12 luni, intra in discutie veniturile ce constituie baza de calcul si plata a impozitului pe
venit.
Beneficiaza de aceasta prestatie optional unul dintre parinti daca indeplineste conditiile
prevazute de lege. Dincolo de conditia referitoare la realizarea veniturilor, legiuitorul stabileste si
o conditie referitoare la domiciliul copilului, respectiv aceea ca copilulsa locuiasca impreuna cu
parintele.
Durata concediului pentru cresterea copilului este de pana la maxim varsta de 2 ani a copilului,
solicitarea pentru acordarea acestui concediu putand fi facuta oricand pana la implinirea varstei
de 2 ani.
In ceea ce priveste situatia mamei copilului, concediul nun se poate acorda decat dupa trecerea a
cel putin 42 de zile de concediu de maternitate.
Optiunea parintilor ramane neschimbata pe parcursul acordarii concediului pentru cresterea
copilului. Este insa obligatoriu ca in situatia in care ambii parinti indeplinesc conditiile pentru
acordarea concediului, cel care nu opteaza pentru aceasta prestatie sa solicite o luna plata
indemnizatiei oricand pana cand copilul implineste varsta de 2 ani.
Dosarul cu documentele necesare pentru stabilirea indemnizatiei pentru cresterea copilului se
depune la primariile de la domiciliul solicitantilor . Dosarele se analizeaza agedntiilor judetene
pentru inspectie si plati sociale care in urma analizei emit un act administrativ prin care fie
aproba solicitarea si stabilesc cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului daca sunt
indeplinite conditiile, fie resping motivat solicitarea daca nu sunt indeplinite conditiile.
Indemnizatia pentru cresterea copilului reprezinta un procent din media veniturilor pe ultimle 12
luni anterioare datei nasterii copilului. Se iau in calcul veniturile nete , iar nu veniturile brute.
Legiuitorul a stabilit insa si un plafon minim si unul maxim al indemnizatiei pentru cresterea
copilului.
Aceasta plafonare isi gaseste ratiunea juridica in faptul ca vorbim de o prestatie de asistenta
sociala, iar nu de una de asigurari sociale, sitemul de asistenta nefiind guvernat de principiul
contributivitatii ca sistemul de asigurari sociale.
Impotriva deciziilor emise de catre agentiile judetene de plati si inspectie sociala se poate
formula contestatie in conditiile legii contenciosului administrativ.
Cuantumul minim al indemnizatiei pentru cresterea copilului este stabilit la valoareaindicatorului
social de referinta inmultita cu 2,5 , iar valoarea indicatorului de referinta este in prezent de 500
lei. Valoarea maxima a indemnizatiei pentru cresterea copilului este stabiluta la 8500 lei.
Indemnizatia se calculeaza prin aplicarea procentului de 85% asupra mediei veniturilor nete
realizate in ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului.
Ii calcului celor 12 luni necesare pentru a putea beneficia pentru indemnizatia pentru cresterea
copilului intra multe perioade asimilate perioadelor in care se realizeaza venituri din activitati
profesionale , adica perioada in care o persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, perioada in
care a beneficiat de indemnizatie de somaj, perioada studiilor de licenta, master, perioada
cuprinsa intre 2 institutii de invatamant, perioada in care persoana a beneficiat de concedii
medicale, perioada intre 2 contracte de munca succesiva care nu poate fi mai mare de 3 luni,
perioada de intrerupere temporara a activitatii in care salariatul beneficiaza de indemnizatie care
nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza, perioada in care persoana beneficiaza de
concediul pentru cresterea copilului ( mai naste inca o data in acea perioada), persoana care
beneficiaza de stimulent de insertie(vine mai devreme la serviciu) etc.
(indemnizatiile nu se modifica, nu se poate reveni ulterior la solicitarea lor, se pot corecta
eventualele greseli materiale, de calcul)
Ordonanta111/2010