Tematică examen de difetență Pregarire Sportivă Teoretică

Școala Românească de Handbal

Istoria handbalului românesc începe cu un profesor de educaţie fizică din Sibiu. În

Transilvania, în şcolile săseşti organizate şi administrate de Biserica Evanghelică, educaţia
fizică era o tradiţie veche. Profesorii erau adesea trimişi în Germania sau Austria pentru a
învăţa metodele de predare a gimnasticii şi a jocurilor sportive. Întâmplarea a făcut ca în
februarie 1920, când Carl Schellenz a organizat primul meci demonstrativ de handbal în
unsprezece pe un teren de fotbal, un astfel de profesor să se afle printre spectatori. Aşadar,
locul de naştere al handbalului românesc au fost şcolile din Sibiu la care Wilhelm Binder
activa ca profesor.

Primele partide s-au jucat în 1921. Şi celelalte comunităţi de saşi transilvăneni sau
şvabi bănăţeni au adoptat noua disciplină sportivă. În perioada interbelică, handbalul se juca
mai ales la Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Bistriţa sau Braşov, dar şi la Lugoj, Periam, Timişoara,
mai puţin însă la Bucureşti.
REGULAMENTUL JOCULUI DE HANDBAL

Terenul de joc este dreptunghi cu lungimea de 40 metri si latimea de 20 metri, si se

compune din 2 spatii de poarta si o zona de joc. Liniile laturilor lungi sunt numite linii de
margine iar liniile laturilor scurte sunt numite linii de poarta (intre barele portii) sau liniile
exterioare portii (de ambele parti ale portii).

In jurul terenului de joc trebuie sa existe o zona de siguranta, cu o latime de cel putin 1
metru de-a lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare portii.

Caracteristicile terenului de joc nu trebuiesc modificate in timpul jocului astfel incat

una dintre echipe sa fie avantajata.

Linia de aruncare libera (linia de 9 metri) este o linie intrerupta, trasata la 3 metri in
afara liniei spatiului de poarta. Atat segmentele de linie cat si spatiile dintre ele masoara 15
cm.

Linia de 7 metri este o linie lunga de 1 metru, marcata in fata portii. Este paralela cu
linia de poarta si aflata la 7 metri de aceasta (distanta masurata de la muchia posterioara a
liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 7 metri).

Linia de restrictie (limitare) a portarului (linia de 4 metri) este o linie cu lungimea

de 15 cm, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si la 4 metri distanta de
aceasta (masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 4
metri);

Linia de centru uneste mijlocul liniilor de margine.

Timpul de joc

Timpul normal de joc pentru toate echipele cu jucatori de peste 16 ani este de 2 reprize
a 30 minute. Pauza dintre reprize este in mod normal de 10 minute.

Timpul normal de joc pentru echipe de tineret este de 2 x 25 minute pentru grupa de
varsta 12 – 16 ani si 2 x 20 minute pentru grupa de varsta 8-12 ani. In ambele cazuri pauza
este, in mod normal, de 10 minute.

Echipa

O echipa este formata pana la 16 jucatori.

Pe terenul de joc nu este permis sa se gaseasca mai mult de 7 jucatori dintr-o echipa in
acelasi timp. Ceilalti jucatori (jucatorii ramasi) sunt jucatori de rezerva.

In orice moment al jocului, echipa trebuie sa aiba unul dintre jucatorii de pe teren
desemnat ca portar. Un jucator desemnat ca portar poate deveni jucator de camp in orice
moment. In mod similar, un jucator de camp poate deveni portar in orice moment.

La inceputul jocului o echipa trebuie sa aiba pe terenul de joc cel putin 5 jucatori.
Numarul jucatorilor unei echipe poate creste pana la 12 oricand in timpul jocului, inclusiv al
prelungirilor. (Pentru meciurile IHF si continentale, se aplica regulile competitiilor
respective).

Meciul poate continua, chiar daca o echipa isi reduce efectivul la mai putin de 5
jucatori pe teren. Arbitrii trebuie sa hotarasca cand jocul trebuie intrerupt definitiv.

Portarul

Portarul are dreptul:

Sa atinga mingea cu orice parte a corpului, in timpul actiunii de aparare, in interiorul

spatiului de poarta;

Sa se deplaseze cu mingea, in spatiul de poarta, fara sa se supuna restrictiilor aplicate

jucatorilor de camp ; portarul nu are totusi dreptul sa intarzie executarea aruncarii de la poarta
;

Sa paraseasca spatiul de poarta, fara minge si sa participe la joc in campul de joc;

cand procedeaza astfel, portarul trebuie sa respecte regulile care se aplica jucatorilor de camp,
in campul de joc.

Se considera ca portarul a parasit spatiul de poarta, imediat ce orice parte a corpului

sau atinge podeaua, in afara spatiului de poarta;
 Sa paraseasca spatiul de poarta cu mingea si sa o joace in continuare in campul de joc,
daca nu a avut mingea sub control.

Portarul nu are dreptul:

Sa puna in pericol adversarul in timpul actiunii de aparare ;

Sa paraseasca spatiul de poarta avand mingea sub control (aruncare libera conform
13.1a daca arbitrul a fluierat executarea aruncarii sau repetarea aruncarii portarului daca nu s-
a fluierat executarea aruncarii);

Sa atinga mingea in afara spatiului de poarta, dupa executarea aruncarii de la poarta,

daca aceasta nu a fost atinsa de un alt jucator;

Sa atinga mingea care sta sau se rostogoleste pe sol, in afara spatiului de poarta, iar el
se gaseste in spatiul de poarta.

Sa aduca mingea in spatiu de poarta, cand aceasta sta sau se rostogoleste pe sol, in
campul de joc;

Sa revina in spatiul de poarta, cu mingea (sub control);

Sa atinga mingea, cu laba piciorului sau cu orice parte a piciorului de la genunchi in

jos, in spatiul de poarta, mingea care sta sau se rostogoleste pe sol in directia campului de joc;

Sa depaseasca linia de limitare a portarului (linia de la 4 metri) sau

prelungirea ei imaginara, in ambele parti, inainte ca mingea sa paraseasca mana adversarului

care executa aruncarea de la 7 metri;

Jucarea mingii

Se permite:

Aruncarea, prinderea, oprirea, impingerea sau lovirea mingii, prin folosirea mainilor
(deschise sau inchise), bratelor, capului, toracelui, coapselor si genunchilor;

Tinerea mingii pentru maximum 3 secunde, chiar cand jucatorul este intins pe sol;

Sa se faca maximum 3 pasi cu mingea ;un pas se considera facut cand:

a) un jucator care sta cu ambele picioare pe sol, ridica un picior si-l pune inapoi pe sol,
sau misca un picior dintr-un loc in altul;

b) un jucator atinge solul numai cu un picior, prinde mingea si atinge solul cu celalalt
picior;

c) un jucator, dupa o saritura, atinge solul numai cu un picior, apoi sare pe acelasi
picior sau atinge solul cu celalalt picior;
 d) un jucator, dupa un salt, atinge solul simultan cu ambele picioare, si apoi ridica un
picior si-l pune inapoi pe sol sau misca un picior dintr-un loc in altul.

In timp ce se sta pe loc sau se alearga:

a) sa bata mingea odata si sa o prinda din nou cu o mana sau cu amandoua;

b) sa bata mingea repetat cu o mana (dribling), sau sa o rostogoleasca repetat pe podea

cu o mana si apoi sa o prinda sau sa o ridice cu o mana sau cu amandoua.

Imediat ce mingea a fost jucata astfel si este tinuta intr-o mana sau cu amandoua
aceasta trebuie jucata in timp de maximum 3 secunde sau dupa nu mai mult de 3 pasi;

Driblingul se considera inceput cand jucatorul atinge mingea cu orice parte a corpului
si o dirijeaza spre podea.

Dupa ce mingea atinge un alt jucator sau poarta, jucatorul are voie s-o atinga sau s-o
dribleze si s-o prinda din nou.

Sa se treaca mingea dintr-o mana in cealalta.

Sa joace mingea in genunchi, asezat sau intins pe podea.

Nu se permite sa se:

Atinga mingea mai mult decat o singura data, daca aceasta nu a atins intre timp
podeaua, alt jucator, sau poarta .

Greseala de prindere nu este penalizata.

Atinga mingea cu orice parte a piciorului de la genunchi in jos, cu exceptia cazului

cand mingea a fost aruncata in jucator de catre un adversar;

Jocul continua daca mingea atinge arbitrul pe terenul de joc.

Acordarea aruncarii de la 7 Metri

O aruncare de la 7 metri se acorda cand:

a) se intrerupe o sansa clara de gol, in orice loc pe terenul de joc, de catre un jucator sau
oficial al echipei adverse;

b) se aude un fluierat neautorizat in momentul unei sanse clare de gol;

c) o sansa clara de gol a fost intrerupta de catre cineva / ceva care nu participa la joc;
Eliminarea

O eliminare (2 minute) trebuie acordata pentru:

a) o schimbare gresita sau intrare neregulamentara pe teren ;

b) faulturi repetate din categoria celor care trebuie sanctionate progresiv ;

c) comportari nesportive repetate ale unui jucator pe sau in afara terenului de joc ;

d) a doua comportare nesportiva a oricarui oficial al unei echipe, dupa ce oricare oficial al
aceleiasi echipe a primit un avertisment;

e)nelasarea mingii sa cada sau nepunerea ei jos, cand s-a acordat o aruncare libera impotriva
echipei in posesia mingii ;

f) abateri repetate la executarea de catre adversari a unei aruncari ;

g) o consecinta a descalificarii unui jucator sau oficial in timpul de joc

h) comportare nesportiva a unui jucator, inainte ca jocul sa fie reluat, dupa ce tocmai a fost
sanctionat cu o eliminare de 2 minute.

O eliminare se acorda totdeauna pentru 2 minute de joc; a treia eliminare pentru acelasi
jucator conduce totdeauna la descalificare.

Jucatorul eliminat nu are dreptul sa participe la joc in timpul eliminarii sale iar echipa
nu are dreptul sa-l inlocuiasca pe teren.

Timpul de eliminare incepe cu semnalul prin fluier de reluare a jocului.

Daca o eliminare de 2 minute nu se efectueaza complet in prima repriza, diferenta de

timp ramasa neefectuata se va efectua in repriza a doua. Aceeasi regula se aplica si in cazul
timpului regulamentar de joc si al prelungirilor.

Motricicitate = totalitatea actelor motrice efectuate de un om pentru intretinerea relatiilor sale

cu mediul natural si social, inclusiv pentru efectuarea deprinderilor specifice ramurilor de
sport.
Actul motric = un fapt simplu realizat prin muschii scheletici, in mod voluntar, pentru
efectuarea unei actiuni sau activitati motrice
Actiunea motrica = consta intr-un sistem de acte motrice alcatuind un tot unitar, in scopul
indeplinirii unor sarcini imediate.
Activitatea motrica = cuprinde un ansamblu de actiuni motrice incadrate intr-un sistem de
idei, reguli si forme de organizare in vederea obtinerii unui efect complex de adaptare a
organismului la efort,
Educatia fizica= un tip fundamental de activitate motrica, care se desfasoara intr-un cadru
institutionalizat , in mod independent dupa anumite legi, norme, prescriptii metodice etc., cu
scopul de a realiza obiective instructiv-educative bine precizate
Exercitiul fizic = actiunea, adevarat, preponderent corporala efectuata sistematic si constient
in vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice a oamenilor

Competitia = este o forma de organizare a întrecerii, intre sportivii de diferite categorii, ce

are ca obiect principal compararea performantelor (rezultatelor) conform unor reguli precise si
unor normative stabilite anterior.
Antrenamentul sportiv reprezinta un proces complex desfasurat sistematic si continuu
gradat, de adaptare a organismului sportivului la eforturi fizice si psihice intense, implicate de
participarea in concursuri.

Exercitiul fizic = actiunea, adevarat, preponderent corporala efectuata sistematic si constient

in vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice a oamenilor

Disciplina sportiva = ansamblul ramurilor si probelor sportive, cu structura, gen de efort,

conditii si moduri de reglementare si de evalare asemanatoare

Ramura de sport = sistem de exercitii fizice specializate care se realizeaza in concurs dupa
reguli precise si in conditii specifice. Se diferentiaza in cadrul unor anumite discipline
sportive. Numarul ramurilor de sport care alcatuiesc o disciplina sportiva difera.
Proba sportiva = exercitiu fizic complex, care face parte dintr-o ramura sportiva. Are o
structura specializata printr-o tehnica distincta, un efort propriu, se efectueaza in conditii de
competitie si este evaluata dupa un cod anume si printr-un sistem de unitati de masura.
Viteza = capacitatea organismului uman de a executa acte sau actiuni motrice, cu intregul
corp sau numai cu anumite segmente ale acestuia, intr-un timp cat mai scurt, cu rapiditate
(repeziciune, iuteala) maxima, in functie de conditiile existente (Gh. Carstea)
Formele de manifestare ale vitezei:
Viteza de reactie  capacitatea individului de a raspunde la un anumit stimul, printr-un act
sau actiune motrica in timpul cel mai scurt;
Viteza de executie  se masoara prin timpul consumat de la inceperea efectuarii unui act sau
actiuni motrice pana la terminarea acestuia (Gh. Carstea);
Viteza de repetitie  se exprima prin numarul maxim de miscari simple efectuate in unitatea
de timp (A. Demeter);
Viteza de deplasare  o forma complexa de manifestare a vitezei. Ea „oglindeste
posibilitatile momentane ale sportivului pentru parcurgerea cu maxim de viteza a unei distante
date” (V=S/T)
Factorii care conditioneaza valoarea vitezei:
- Mobilitatea proceselor nervoase corticale;
- Ereditatea;
- Viteza de transmitere a impulsurilor nervoase;
- Acuitatea, precizia organelor receptoare;
- Calitatile fibrelor musculare care se contracta;
- Valoarea surselor si proceselor energetice;
- Nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice;
- Unii factori de tip constitutionali (lungimea segmentelor, mobilitatea
articulara)
- starea de incalzire a musculaturii;