ISTORIE

RIZEA ANDREEA - GEORGIANA

DOMNIA LUI MIHAI VITEZUL ȘI PRIMA UNIRE A ȚĂRILOR ROMÂNE

Mihai Viteazul, cunoscut și sub denumirea de Mihai Bravu, a fost un boier român
care a deținut numeroase dregătorii înainte de a ajunge domn al Țării Românești. Voievodul
român a fost un precursor important al unificării românilor din secolul al XIX-lea.
Mihai Viteazul a fost domnitorul Țării Românești într-o perioadă de criză a
Imperiului Otoman, ceea ce a avut influențe asupra domniei sale. Astfel, acesta se vede în
fruntea statul românesc într-o vreme în care autonomia îi este încălcată, iar dările către
Poartă cresc seminificativ. În acest context, după ce boierii confirmă politică antiotomană,
aderă la ”Liga Sfântă” – alianță antiotomană, constituită la sfârșitul secolului al XVI-lea de
Papa Clement al VIII-lea. Deși fusese ocolit de solii Ligii, fiind considerat a fi supus Porții,
Mihai Viteazul ia inițiativa unor contacte cu solii acesteia. 1
În anul 1594 îi alungă pe turcii din București, Giurgiu și Brăila. În anul 1595, prin
biruințele antiotomane de la Călugăreni și Giurgiu, Mihai Viteazul a reușit să asigure
independența Țării Românești.
După bătălia de la Călugăreni, Mihai a hotărât legarea de glie a țărănimii (Legătura
lui Mihai).2 Prin această hotărâre țăranii nu mai aveau libertate de a se muta de pe o moșie pe
alta, aceștia trebuind să rămână pe terenurile pe care îi găsiră hotărârea domnului român.
Hotărârea a fost impopulară nemulțumind țărănimea, dar ea s-a justificat prin acțiunile
militare. Voievodul desfășurând un vast program antiotoman, avea nevoie de o stabilitate a
bazei sociale și de venituri sigure.
Mihai a continuat luptele cu turcii în toamna anului 1595 și în 1596. Armatele
conduse de Baba Novac ajungeau până în Sofia, iar alte detașamente militare luptau cu turcii
și tătarii în Dobrogea și în interiorul țării. Atât Mihai cât și turcii au consimțit la încheierea
păcii, aceasta fiind soluția cea mai realistă. Pacea cu turcii s-a încheiat în anul 1598. Mihai
obținând ceea ce și-a dorit. În 1598, Mihai a încheiat un tratat de alianță și cu împăratul
Rudolf al II-lea al Imperiului Habsburgic. Tratatul era semnat la Mănăstirea Dealul de lângă
Târgoviște. În tratat scria că Rudolf al II-lea se angaja să îl sprijine financiar pe Mihai pentru
construirea unei armate împotriva turcilor, îi recunoștea domnia ereditară, acorda libertate
comercială negustorilor munteni în toate teritoriile Transilvaniei și Ungariei.
Prima Unire a Țărilor Române
1
https://ris.org.rs/unire-a-romanilor-in-timpul-domniei-lui-mihai-viteazul/ , accesat în data de 29 martie
2021.
2
Gheorghe Calcan și Valentina Munteanu, Momente din istoria românilor și aspecte din didactica
istoriei, Editura Universității Petrol Gaze din Ploiești, 2014, pg. 66.

1
ISTORIE
RIZEA ANDREEA - GEORGIANA

Situația internațională din zonă a cunoscut la sfârșitul secolului al XVI-lea unele

schimbări. Sigismund Bathory a renunțat, pentru a doua oară, la tronul Transilvaniei în
favoarea vărului său,  Andrei Bathory care nu mai era de acord la continuarea luptei
antiotomane.
Puțin mai înainte Polonia a intervenit în Moldova, la înlăturat pe Ștefan Răzvan,
protejatul lui Mihai Viteazul și l-a impus domn pe Ieremia Movilă. Având baza în sprijinul
polonezilor, Ieremia Movilă planifica să îl înlăture pe Mihai și să îl impună domnul în Țara
Românească pe fratele său, Simion  Movilă. Părăsirea tronului Țării Românești îi era cerută
voievodului muntean și de către Andrei Bathory, în fond, un mijlocitor al politicii poloneze.
 În fața acestei situații Mihai Viteazul trebuia să intervină. Schimbările din
Transilvania nu le conveneau nici habsburgilor. Era momentul în care Mihai putea să își
pună în aplicare planul său dacic,  și anume..  unirea celor trei țări românești într-un singur
stat. Mihai și-a pregătit armata și în toamna anului 1599, hotărând pătrunderea în
Transilvania. Domitorul și-a fixat o perioadă tabăra la Ploiești,  unde și-a instruit armata.
După aceea, prin pasul Buzăului a trecut în Transilvania,  preferând zona secuiască pentru a
strânge soldați din regiune.  O armată condusă de frații Buzești și de Banul Udrea Băleanu a
trecut Carpații pe la Turnu Roșu, unirea celor două armate realizăndu-se în apropiere de
Sibiu. 
Rapiditate de acțiune a domnului l-a surprins pe principele ardelean care nu a avut
timp să își mobilizeze forțele. Cu calități de excepțional comandant militar, domnul a obținut
o strălucită victoire, unde Bathory a fost prins și ucis de către secui.
La 1 noiembrie, Mihai a intrat victorios în Alba Iulia. El devenise stăpânul
Transilvaniei ,intitulându-se cu diplomație locțiitor al împăratului. Dieta Transilvaniei l-a
recunoscut drept principe. Mihai a adoptat măsuri de consolidare a Unirii Transilvaniei. La
Alba Iulia a fost întemeiată Episcopia Ortodoxă a românilor transilvăneni.
Mihai a semnat documente redactate și în limba română. A acordat satelor românești
dreptul de a folosi iazurile și pășunile din jur. Însă, constrângerile militare l-au determinat pe
Mihai să impună taxei financiare mai mari, fapt care a adus la nemulțumirea oamenilor.
 Noua poziție a lui Mihai de conducător al Transilvaniei a stârnit invidia și ostilitatea
Poloniei și chiar a Habsburgilor. Încurajat de succesele sale militare și de faptul că Poarta îl
recunoscu-se domn al Țării Românești pe fiul său, Nicolae Pătrașcu, apreciind că în acel
moment Polonia nu ii se putea impune, Mihai a pus în acțiune și al doilea plan dacic al său, și
anume, unirea Moldovei.

2
ISTORIE
RIZEA ANDREEA - GEORGIANA

 În primăvara anului 1600, Mihai a trecut cu armata prin pasul Oituz pe valea
Trotușului în Moldova. Mihai nefiind perceput ca un dușman,  Bacăul, Neamțul și Suceava i
s-au supus domnului muntean fără nici un fel de luptă. Mihai ajungea la Iași unde, la 27 mai,
a semnat celebrul document în care se intitula domn al Țării Românești, Ardealului și
Moldovei. Din Iași, Mihai a adoptat o serie de hotărâri pentru consolidarea unirii, a căutat să-
și atragă marea boierime, a anulat dările orășenilor și țăranilor pe o perioadă de 6 ani.
 Realizarea lui Mihai nu era privită cu ochi buni de niciuna dintre marile puteri
vecine, Polonia, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman.
 Situația devenind instabilă în Transilvania, unde profitân de absența sa, nobili
maghiari nemulțumiți și din pricina taxelor, au organiza răsturnarea lui Mihai. Cu un efort
deosebit, Mihai a trecut Carpații întorcându -se în Transilvania. Dar la 18 septembrie 1600,
el era învins la Mureș, de  această situație au profitat polonezii care l-au instaurat pe Ieremia
Movilă pe tronul Moldovei.  Cu mari eforturi Mihai trecea Carpații, încercând să-i oprească.
Succesiv în luna octombrie Mihai a fost învins la Năieni - Buzău, Ceptura, la Bucov și în
cele din urmă la Curtea de Argeș.
 În această situație Mihai a plecat la Viena și apoi la Praga unde s-a întâlnit în două
rânduri cu împărat Rudolf al II-lea, care i-a oferit ajutor. Rudolf al II-lea ia cerut lui Mihai,
să se împace cu Basta. În primăvara anului 1601 unirea celor două armate era realizată. Cu
oastea refăcută, Mihai poartă ultima confruntare,  Mihai obținând victoria la Zalău. Mihai era
din nou stăpânul Transilvaniei, însă numai la câteva zile, cade victimă a unui complot
organizat de generalul George Basta în apropiere de Turda. Capul domnitorului a fost
înmormântat la Mănăstirea Dealul din Târgoviște. Moartea lui Mihai Viteazul a pus capăt
unirii celor trei țări române.
În concluzie, această unire, deși a durat puțin, ea a avut o semnificație a conturării
idealului național.  Fapta lui Mihai Viteazul a fost un exemplu pentru toți urmașii săi, Mihai
reprezentând un simbol al devenirii istoriei românilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Calcan și Valentina Munteanu, Momente din istoria românilor și aspecte

din didactica istoriei, Editura Universității Petrol Gaze din Ploiești, 2014.
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul
3. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihai_Viteazul
4. https://ris.org.rs/unire-a-romanilor-in-timpul-domniei-lui-mihai-viteazul/