Evolutia vinului in RM

De mulţi ani, viticultura şi industria vinicolă în Moldova este aspectul principal al activităţii populaţiei.
Mărturie a acestui lucru sunt nu numai monumentele istorice şi actele, dar deasemenea asistă şi în folclorul, şi
limba vorbită a moldovenilor. Dezvoltarea istorică a acestui teritoriu este strîns legată cu dezvoltarea
vinificaţiei, cum etapele temporare a dezvoltării istoriei, includ în sine şi cîteva perioade.
Moldova, este ţara cu cea mai veche istorie în producerea vinului. Viţa de vie sălbatică era cunoscută pe acest
teritoriu încă din perioada eneolitică, cu şapte mii de ani în urmă.

Perioada Preistorică
Cultura viticulturii exista deja în antichitate – pe cioburi de vase de lut, fabricate între anii 2700-3000 î.e.n, au
fost găsite două amprente clare de seminţe de struguri, şi una din ele aparţinea unui soi cultivat de om.
Producerea vinului sau prelucrarea strugurilor (fermentarea) era ocupaţia cea mai veche a populaţiei acestui
teritoriu.

Perioada Antică
Acum 2500 de ani coloniştii greci a învăţat poporul băştinaş cultura vinificaţiei(mărturie a acestui lucru sunt
săpaturile arheologice efectuate pe acest teritoriu), care era una din cele mai importante ramure a economiei
Greciei Antice. Aşa a şi început “industria”(referitor acelui timp) producerii vinului pentru consumul casnic
şi pentru schimbul pe alte produse.
Un nou impuls în dezvoltarea vinificaţiei a avut loc în perioada înfloririi Imperiului Roman, cînd teritoriul
Moldovei de astăzi era ocupat de romani. Despre cît de mare a fost această influienţă, demonstrează
terminologiile păstrate pînă acum, care sunt folosite şi astăzi de populaţie.
 
Evul Mediu
În Evul Mediu, în cercul boierilor moldoveni se stabileşte un aşa numit “cult al vinului”, care la rîndul său a
dat un impuls suplimentar în dezvoltarea vinificaţiei, se dezvoltă pe larg beciurile. La curtea Boierului exista
o presoană responsabilă, care avea grijă de viţa de vie şi de vinificaţie. Trebuie de remarcat faptul, că pentru
calitatea vinului, servit la masa boierească, Paharnicul răspundea în sens direct “cu capul”.
Începînd cu sec.XIV s-a aranjat exportul de vinuri în Polonia şi Cnezatul Moscovei. În timpul dominării
turcilor(sec.XV-XVIII) exportul de vin continua, se exporta în Ucraina şi Belorusia. Din această perioadă a şi
început istoria Moldovei, ca exportator constant de vin şi materie primă.
Dezvoltarea creştinismului a contribuit de asemenea la dezvoltarea vinificaţiei – vinul se utiliza în ritualurile
bisericeşti şi pentru uz casnic. Şi încă ceva, vinului bisericesc i se impuneau cerinţe severe, formulate în cărţi
bisericeşti, cum ar fi "Служебник", publicat în anul 1699.
Din păcate, nu se ştie, în ce cantităţi se producea vinul în acea perioadă, se ştie numai că, el era folosit ca
obiect de comerţ şi schimb, şi aducea cnezatului un venit stabil.

O nouă etapă în industria de vinificaţie a început după alipirea Basarabiei la Rusia în anul 1812. Nobilimea
rusă a început să achiziţioneze masiv proprietăţi cu viţă de vie, importînd din Franţa soiuri moderne de
struguri. În acelaşi timp, Basarabia ocupa primul loc pe producerea de vin în Rusia (50% din toate vinurile
produse). În aceeaşi perioadă s-au definit microzonele istorice formate în industria vinificaţiei, care deja
atunci ofereau vinuri, găsindu-şi celebritatea departe de graniţele Moldovei. 
Familia regală prin departamentul de stat cumpăra vin pentru masa sa. Deja în sec.XIX se livra vin către
Curtea Regală engleză, şi spre sfîrşitul secolului aveau sădite propriile vii şi aveau propria minifabrică,
numită „Romaneşti”, în cinstea familiei regale Romanov. E bine cunoscută calitatea vinului Romaneşti, care
se oferea la masă nu numai în Imperiul Rus, dar şi la mesele multor regi din Statele Europene.
Revoluţiile şi războaiele au întrerupt marşul progresiv de dezvoltare a industriei vinicole moldoveneşti.
Numai în anii 50 au început să se restabilească fabricile de vinificaţie, în anii 60 şi-au amintit de mine şi
subsoluri. Galeriile şi subsolurile le uneau, lărgeau şi întăreau. 
În aşa mod, industria vinicolă în Moldova a luat un nou impuls spre dezvoltare între anii 60 şi 80 a secolului
XX, cînd s-au mărit plantaţiile de viţă de vie şi gama de produse produsă. Moldova devine principalul
furnizor de vinuri pe piaţa din URSS, şi fiecare a doua sticlă de vin, fiecare a treia sticlă de şampanie în
Uniune era produsă în Moldova sau din materie primă moldovenească.
La mijlocul anilor 80 a secolului trecut o lovitură gravă asupra industriei vinicole în Moldova a fost dată de
„Prohibiţia alcoolului”, cînd se dezrădăcinau zeci de hectare de viţă de vie, şi în cadrul luptei cu alcoolismul
se lichida vinul preţios. Această tragedie naţională a adus nu numai o pierdere culturală dar şi economică.
Suprafaţa de producţie s-a micşorat mai mult decît de trei ori, iar stocurile nepreţuite de vin şi materie primă
au fost lichidate. 
În anii 90, renaşterea şi dezvoltarea calitativă a industriei vinului în Republica Moldova a fost unul din
factorii, care au influienţat cu succes dezvoltarea economică.
Întreprinderile de vinificaţie au început să se dezvolte vertiginos. S-a grupat industria vinicolă primară şi
secundară, care a devenit gaj al calităţii produsului final.
În prezent are loc procesul grupării industriei vinicole şi viticulturii. 
Întreprinderile din industria vinificaţiei investesc nu numai în tehnologiile moderne şi echipament, dar şi în
sădirea viţei de vie, asigurînd cu aceasta stabilitatea şi nivelul înalt al calităţii vinului.

Situaţia modernă în industria vinicolă din Moldova. 

În ultimii patru ani dinamismul volumului producţiei vinului şi produselor prime în Moldova cunosc o
creştere cu 10-20% anual. Industria vinicolă moldovenească este o atracţie pentru potenţialii investitori
străini.
În această ramură au fost şi sunt realizate o canitate ponderabilă de proiecte.
Noile uzine se construiesc nu numai prin investiţii atrase de companii şi partenerii lor pe piaţa de desfacere,
dar şi prin credite bancare ale băncilor moldoveneşti şi străine, şi fonduri. Rusia a fost una din primele ţări,
care a investit capitalul său în industria vinicolă moldovenească. Investitori din Franţa, Germania, Olanda şi
SUA au recunoscut potenţialul industriei şi au creat societăţi mixte cu companii locale. 
Cartea de vizită a Moldovei este producerea de vin de calitate superioară cu denumirea locului de origine
(VDO) şi vin de origine controlată(VDOC). Vinurile VDO se deosebesc prin calităţile sale organoleptice şi
compoziţia fizico-chimică stabilă, garantată în fiecare an de către producător.
Revista cu o mare autoritate britanică "Drinks Buyer Europe” scrie: “Vinurile cu aromă de fructe şi cu o bună
balanţă, care au început să fie produse de principalele companii din Moldova, indică potenţialul ţării în
întregime, cu condiţia de a utiliza tehnologii moderne.” Redactorul acestei reviste, Joe Burzynska  a vizitat
ţara noastră şi a efectuat o examinare a vinificaţiei moldoveneşti.