Sunteți pe pagina 1din 22

4.

LAGARE CU ROSTOGOLIRE

4.1 Generalitati

4.1.1 Prezentare generala

Lagarele cu rostogolire, cunoscute si sub numele de rulmenti, sunt organe de masini
complexe care asigura rezemarea si rotirea elementelor mobile: arbori, osii, tije de comanda
rotitoare etc. Rulmentii functioneaza n regim de frecare ungere elasohidrodinamic (EHD),
iar miscarea corpurilor intermediare (bile sau role) este de rostogolire.
Rulmentul este un lagar cu rostogolire complex, pentru ca este astfel conceput nct sa
preia miscarea de rotatie relativa si sarcina de la un fus (capat de arbore) prin intermediul unui
inel fixat pe acesta si de a le transmite unor corpuri intermediare (bile sau role) care se
rostogolesc pe un al doilea inel care face corp comun cu batiul sau carcasa masinii. n cazul
unei osii fixe, de exemplu, rotitor este inelul exterior si fix este inelul solidar cu osia. Altfel
spus, rulmentul poate avea n rotatie fie inelul exterior, fie inelul
interior, fie ambele inele. Pentru ca aceste corpuri de rostogolire sa
pastreze o distanta egala ntre ele (pentru a nu se aglomera ntr-o
anumita zona a rulmentului), acestea sunt pozitionate prin
intermediul unei piese circulare denumite colivie. n figura 4.1 s-au
notat cu: 1 inel exterior; 2 corp de rostogolire; 3 colivie; 4
inel interior. Pe cele doua inele se remarca caile de rulare. Acest tip
de lagare a cunoscut o larga raspndire n constructia de masini
datorita mai multor avantaje comparativ cu lagarele cu alunecare, si
anume: se pote realiza n productie de serie mare; prezinta un gabarit
axial mai redus; asigura precizia de rotire a arborilor prin
pretensionare; ungere mai simpla; ntreruperea accidentala a ungerii
un timp limitat nu conduce de regula la consecinte grave; adoptarea sprijinirii arborilor pe
rulmenti permite solutii mult mai simple pentru preluarea sarcinilor radiale si/sau axiale;
permite standardizarea.
O comparatie ntre variatia coeficientului
de frecare la un lagar cu rulmenti este prezentata
in fig. 4.2, din care rezulta clar avantajul
lagarului cu rulmenti n cazul opririlor si
pornirilor dese, anume o frecare aproape
constanta la pornire si la oprire. Diagramele sunt
trasate pentru un rulment R si un lagar
hidrodinamic LHD, solicitate la doua ncarcari
obisnuite si la un regim de turatii uzual pentru
constructia de masini.
Dintre dezavantaje lagarelor de
rostogolire se pot enumera: gabarit radial mai
mare dect al lagarelor radiale hidrodinamice, se
monteaza numai pe la capetele arborilor (osiilor),
Figura 4.1

1
2
3
4

2
2,3
1,7
4 6
1,15
0,8
8 1010
3
Turatia n [rot/min]
M
o
m
e
n
t
u
l

d
e

f
r
e
c
a
r
e

[
N

m
]

0
18000 N
LHD
R
R
2260 N
Figura 4.2
prezinta sensibilitate la jocuri si impuritati, sunt mai putin silentioase, nu pot fi folosite la
viteze foarte mari.
Problemele specifice rulmentilor se refera la alegerea tipului si marimii rulmentului,
preluarea sarcinii, ungerea si fiabilitatea. O tratare completa a tuturor acestor aspecte nu este
posibila ntr-un curs general, dar se poate gasi n tratate, lucrari monografice, cursuri mai
ample [1,2,4] sau, partial, n anumite lucrari [3,57].
Asa cum n cazul lagarelor cu alunecare principala scoala de cercetare este la
Universitatea Politehnica din Bucuresti, n cazul rulmentilor acesta este la universitatile din
Iasi si Suceava. n tara avem fabrici de rulmenti la Brasov, Brlad, Alexandria, Suceava. Una
din cele mai mari firme pe plan mondial este SKF.

4.1.2 Tipurile de rulmenti. Clasificare

Exista o mare varietate de rulmenti, deci se impune clasificarea lor. Clasificarea
rulmentilor se face dupa diferite criterii: directia de actiune a sarcinii principale (rulmenti
radiali, axiali, radial axiali, axial radiali), forma corpurilor de rostogolire (cu bile, cu role
cilindrice, conice sau butoi, cu ace), numarul rndurilor corpurilor de rostogolire (rulmenti cu
Figura 4.3





a b c d
e f g
i
h
j
un rnd, cu doua rnduri etc.), posibilitatea de preluare a rotirilor (rulmenti oscilanti si
neoscilanti). De asemenea, exista rulmenti speciali cum ar fi cei de marimi reduse (utilizati n
mecanica fina) sau de marimi speciale (rulmenti de mare gabarit, foarte scumpi).
Cteva tipuri de rulmenti mai des utilizati sunt: rulment radial cu bile cu cale de rulare
adnca (figura 4.1), rulment cu bile cu patru puncte de contact (fig. 4.3.a si 4.3.b), rulment
radial cu role cilindrice (fig. 4.3.c, 4.3.d, 4.3.e), rulment radial oscilant cu role butoi (fig.
4.3.f.), rulment radial axial cu bile (fig. 4.3.g), rulment radial axial cu role conice (fig.
4.3.h), rulment cu ace (fig. 4.3.i), rulment axial cu bile (fig. 4.3.j). O varietate mai mare de
tipuri se gaseste n lucrarea [1] sau n cataloagele diferitelor firme producatoare. Din motive
tehnico economice, n tara noastra rulmentii sunt ncadrati n anumite clase de utilizare [8].

4.1.3 Materiale. Tehnologii de executie

Datorita solicitarilor hertziene mari la care sunt supuse caile de rulare si elementele de
rostogolire, s-a impus elaborarea si utilizarea unor oteluri speciale pentru constructia
rulmentilor. Inelele si corpurile de rostogolire se executa din otel cu crom pentru rulmenti
marca RUL 1 pentru rulmentii mici si RUL 2 pentru rulmentii mari. Al doilea tip de otel are
un continut de mangan mai ridicat. Duritatea inelelor de rulmenti dupa tratament se
ncadreaza n limitele 62 t 3 HRC. Rulmentii executati din aceste materiale pot functiona
pna la temperatura de 120 C. La depasirea acestei temperaturi se produc modificari
structurale n materiale, care duc la modificari dimensionale.
Tehnologiile de executie sunt pretentioase si variate, datorita cerintelor functionale si a
formelor constructive diverse.
Inelele rulmentilor cu diametru mai mare de 20 mm se executa prin forjare, strunjire si
rectificare. Pentru inelele rulmentilor cu diametre mai mici de 20 mm se foloseste numai
strunjirea si rectificarea. Tratamentele termice sunt: calirea la 800 C urmata de racirea n
ulei, revenirea la 170 C si racire n ulei. Pentru obtinerea stabilitatii dimensionale se face
mbatrnirea la 160 C.
Bilele de rulmenti se executa prin presare, rectificare grosiera, tratament termic de
calire si revenire, rectificare, lepuire, control si sortare pe loturi. Rolele se debiteaza din bare,
operatie urmata de presare, tratament termic, rectificare, superfinisare, spalare si sortare.
Coliviile rulmentilor de uz general se executa din tabla de otel carbon OL 34 sau
OL 37 decupata, ambutisata si gaurita. Coliviile din doua parti se monteaza prin nituire cu
nituri din otel carbon. Coliviile rulmentilor mari se fac prin turnare sau ambutisare. Coliviile
masive se executa din alama prin turnare centrifugala.
Montajul rulmentilor se face pe masini automate care masoara dimensiunile cailor de
rulare si aleg sortul de corpuri intermediare corespunzator.

4.1.4 Simbolizarea rulmentilor

Simbolizarea rulmentilor este stabilita n tara noastra n STAS 1679-75. Conform
acestui standard simbolul unui rulment cuprinde simbolul de baza si simbolurile auxiliare
(prefixe si sufixe) (fig. 4.4).
Simbolul de baza cuprinde simbolul seriei si simbolul alezajului. Simbolul seriei de
rulmenti caracterizeaza tipul si seria de dimensiuni a rulmentului si este format fie din litere,
fie din litere si cifre, fie numai din cifre.
Simbolul alezajului constituie, n general, ultimele cifre ale simbolului de baza. Pentru
diametre ale alezajelor cuprinse ntre 0,6 si 9 mm simbolul alezajului cuprinde chiar valoarea
alezajului. Daca simbolul seriei este format din mai mult de doua cifre, sau daca alezajul este
un numar zecimal, simbolul alezajului se separa printr-o linie oblica de simbolul seriei. Pentru
diametrele cuprinse ntre 10 si 17 mm simbolul alezajului se noteaza cu: 00 pentru diametrul
de 10 mm; 01 pentru diametrul de 12 mm; 02 pentru diametrul de 15 mm; 03 pentru diametrul
de 17 mm. Pentru diametrele alezajelor cuprinse ntre 20 si 480 mm simbolul se exprima
printr-un numar egal cu 1/5
din valoarea diametrului. Daca
acest numar are o singura
cifra, prima cifra a simbolului
va fi 0. Pentru diametre mai
mari de 500 mm, simbolul va
fi chiar acest numar separat cu
o linie oblica de simbolul
seriei.
Simbolurile pentru prefixe sunt formate din litere si fie ca reprezinta faptul ca anumite
parti ale rulmentului sunt executate din alte materiale, fie semnaleaza prezenta unor piese
suplimentare n componenta rulmentului.
Simbolurile pentru sufixe sunt mpartite n patru grupe cu semnificatii referitoare la
particularitati legate de constructie, materiale, clase de precizie, etc.

4.2 Deformatii si forta maxima

n figura 4.5 sunt aratate deformatiile si distributia fortelor pe elementele de
rostogolire ale unui rulment.
Pe baza datelor experimentale, deformatia de contact dintre elementele de rostogolire
si inel este de forma [1]:


unde: este deformatia de contact hertzian a
elementului de rostogolire, C este un factor ce tine
cont de geometria contactului, iar n = 2/3 pentru
rulmenti cu bile si n = 0,99 pentru rulmenti cu role.
Rezulta prin similitudine ca, pentru un
rulment cu bile:


sau:

3 2
0
2
0
2
3 2
0
1
0
1
F
F
d
d
;
F
F
d
d

,
`

.
|

,
`

.
|

(4.3)

De asemenea, considernd ca ? cos
d
d
2
1
din (4.3) rezulta:

( ) ( ) ( )
2 5
0 n
2 5
0 2
2 5
0 1
? n cos F ? n cos F ? 2 cos F ? 2 cos F ; ? cos F ? cos F K (4.4)
n
F C
(4.1)

'




3 2
n n
3 2
1
1
3 2
0 0
F C d
; F C d
; F C d
M
(4.2)

F
r


2

3

0
F
2
F
1 F
0
F
1
F
2
Figura 4.5
Simbol
auxiliar
Prefixe
Simbol de baza
Simbolul
seriei
Simbolul
alezajului
Simbol
auxiliar
Sufixe
Figura 4.4

Scriind suma proiectiilor functiilor pe directia sarcinei exterioare, preluate de corpurile
de rulare, se obtine:

? n cos F 2 .... ? 2 cos F 2 ? cos F 2 F F
n 2 1 0 r
+ + + + (4.5)

nlocuind (4.3) n (4.4), rezulta:

( )
]
]
]
]

n
1 i
2 5
0 r
? i cos 2 1 F F (4.6)
sau

( )
z
F K
? i cos 2 1
F
F
r b
n
1 i
2 5
r
0


(4.7)


Pentru nu marul de bile z 10; 15; 20, unghiul este 36
o
; 24
o
; 18
o
, la care corespunde
respectiv K
b
4,38; 4,37; 4,36.
La rulmentul prezentat n figura 4.5, repartitia sarcinii este influentata si de jocul
radial, care face ca sarcina sa creasca cu 1520 % si, deci, K
b
5.
Sarcina maxima pe bila devine:

z
F 5
F
r
0

(4.8)

La rulmentii oscilanti cu bile, tinnd cont de repartitia puternic neuniforma a sarcinii
pe bile: K
b
6, iar la cei cu role K
b
4.
La rulmentii cu doua rnduri de role cilindrice





La rulmentii radial-axiali, forta radiala care
actioneaza pe fus produce si o ncarcare axiala
suplimentara tg F F
r a
(fig. 4.6).
n acest caz, forta normala pe bila sau rola este
(daca tinem seama si de forta axiala):





4.3 Uzarea rulmentilor

Exceptnd deteriorarile accidentale prin socuri repetate, prestrngere nejustificata,
ncalzire prin suprasarcini sau ungere defectuoasa, eventual abraziune din lipsa de etansare,
z
F 2 , 5
F
r
0

(4.9)
sin z
F F
Q
a a

t

(4.10)


F
a
F
a
Q

F
r


Figura 4.6
F
r
aparitia pittingului pe corpurile de rulare sau pe caile de rulare constituie, principala cauza de
limitare a durabilitatii, masurata n milioane de rotatii (L) care sta la baza relatiei:

p
P
C
L

,
`

.
|
(4.11)

dintre capacitatea de ncarcare dinamica C (determinata statistic) si sarcina dinamica
echivalenta P. Pentru rulmentii cu bile p = 3, iar pentru cei cu role p = 10/3 [3].
Anumite cercetari au aratat ca rulmentii care functioneaza n mediu cu suspensii
abrazive (praf, nisip etc.), chiar daca sunt dublu etansati, ies din functiune ca urmare a
cresterii jocului; aceasta provine din efectele de abraziune ale particulelor respective, din
suspensie sau din lubrifiant [4].
n acest caz, intensitatea de uzare poate fi obtinuta cu relatia [4]:

M
K A
10 5 , 3 I
10
uh



(4.12)

Factorii A, M, K, privind abraziunea, materialele rulmentilor sau cinematica
respectiva sunt indicati n [1,2]. Astfel, se poate deduce cresterea jocului de lucru h
uz
(m) n
functie de timpul de lucru (t
h
[h]), caracteristicile particulelor abrazive, rezistenta la rupere

a
[MPa] si duritatile HB [MPa], diametrul corpurilor de rostogolire D [mm], razele de
curbura ale cailor de rulare interioara si exterioara R
i
, R
e
[mm], viteza unghiulara relativa a
celor doua inele
i

e
etc.
Uzura la oboseala de contact va fi tratata la capitolul de fiabilitatea rulmentilor.
Desigur ca mai pot aparea si alte forme de deteriorare: coroziune datorata mediului
lubrifiant, brinelare datorata depasirii capacitatii statice etc.

4.4 Regimul EHD la rulmenti

n cazul unui rulment cu bile sau cu role, corpul de rulare de raza R
1
are contact
simultan pe cele doua cai de rulare ale inelelor de raze diferite (R
2
si R
3
) ca n figura 4.7.
n aceasta situatie apar
regimuri EHD diferite (de contact
punctiform sau respectiv liniar, n
functie de forma corpurilor de
rulare), iar calculul trebuie sa
determine situatia cu valoarea cea
mai mica a grosimii h
0
a filmului
de lubrifiant.
S-a constatat ca, de regula,
aceasta situatie revine contactului
cu inelul rotitor (de raza R
2
mai
mica).
Razele echivalente n cele
doua situatii (R
int
, R
ext
) se obtin cu
relatiile:

( )
2 1
1 2 1
ext
2 1
2 1
int
R R
R 2 R R
R ;
R R
R R
R
+
+


(4.13)
O
R
2
R
1

1
R
3

3
O
R
2
R
1

1
R
3

2

3
Figura 4.7

Vitezele unghiulare corespunzatoare vor fi:

( )
( )
sec / rad
30
n
? ; ?
R R R 2
R 2 R R
?
2 2
2 1 1
1 2 2
1

+
+

(4.14)

La un rulment radial, ncarcarea bilelor ncepe de la nivelul diametrului orizontal;
asadar, situatia contactului de ncarcare maxima revine bilei sau rolei care ocupa pozitia de
trecere cea mai de jos. Pentru determinarea grosimii minime de lubrifiant h
0
pot fi utilizate
mai multe relatii de calcul EHD.
Parametrul filmului
h
poate fi obtinut si cu relatia lui T.A. Harris:

( )
09 , 0
0
73 , 0
0 m h
C n a ? d K ?

(4.15)

n care: K este un coeficient de natura constructiva [3]; d
m
= 0,5(D+d), diametrul mediu;
0

[Pas], vscozitatea dinamica; [Pa
-1
], coeficientul de piezovscozitate; n [rot/min], turatia;
C
0
[10N], capacitatea statica. Pentru rulmentii radiali cu bile, oscilanti cu bile si radial
axiali cu role K = 18, pentru rulmentii cu role K = 19, pentru rulmentii axiali cu bile K = 16.
Din relatia (4.15) se poate obtine vscozitatea lubrifiantului pentru
h optim
:

37 , 1
m
optim h
123 , 0
0
0
d K
?
C a ?

,
`

.
|

(4.16)

n cazul 1,5
h
< 4 (conform curbei SKF) exista o valoare optima,
optim
, care
conduce la durabilitatea maxima [3]. n lucrarea [3] (pag. 196) se dau si alte indicatii pentru
corectarea relatiei clasice (ISO) a durabilitatii rulmentilor.
Pentru contactele liniare (rulmentii cu role) se poate determina valoarea efortului
Hertzian maxim cu formula:

,
`

.
|
t


3 , 2 1
r r
max H
R
1
R
1
l
E F
418 , 0 s (4.17)

unde l este lungimea contactului (generatoarea rolei), E
r
este modulul de elasticitate redus asa
cum a fost definit n capitolul 2, semnul + se refera la contactul rolei cu inelul interior (de raza
R
2
) si semnul se refera la contactul rolei cu inelul exterior (de raza R
3
). Se poate demonstra
ca efortul cel mai mare apare la contactul dintre rola si inelul interior.

4.5 Ungerea si etansarea rulmentilor

Ungerea rulmentilor se face n scopul asigurarii straturilor de lubrifiant care separa
corpurile de rostogolire de caile de rulare ale inelelor interior si, respectiv, exterior. Ca
urmare, se doreste reducerea fenomenelor de uzura prin oboseala de contact, abraziva sau de
gripare. Ungerea se face si pentru micsorarea frecarilor de alunecare, evitarea fenomenelor de
coroziune, evacuarea caldurii, mpiedicarea patrunderii impuritatilor, reducerea zgomotului si
a efectelor dinamice.
Lubrifiantii utilizati pot fi lichizi, plastici (unsori consistente) sau solizi.
Alegerea lubrifiantului se face n functie de factorii: dimensiunile rulmentului, sarcina,
turatie, temperatura de functionare si sistem de etansare. De exemplu, trebuie tinut cont ca
uleiurile au o stabilitate chimica si mecanica mai mare, n timp ce unsorile consistente au o
tendinta de curgere mai mica si necesita etansari mai simple si, deci, mai eficiente. De
asemenea, trebuie tinut cont daca lagaruirea se face cu lagar independent (cu ungere separata)
sau direct n carcasa instalatiei (cu un lubrifiant comun). n cazul ungerii cu ulei, variantele de
ungere sunt: ungere n baie de ulei, ungere prin injectie de ulei, ungere prin stropire, ungere
prin antrenare centrifugala sau efecte de pompare, ungere prin picurare, ungere prin ceata de
ulei.
Este evident ca o ungere corespunzatoare mareste durabilitatea, binenteles daca si
celelalte conditii sunt respectate (montaj si exploatare). Spre exemplu, aditivarea uleiurilor cu
1,5 % M
0
S
2
mareste durabilitatea, ridicnd si limita de rezistenta la pitting; pna la 2-5 %
M
0
S
2
acest efect se face simtit si la ungerea cu unsoare.
Unsorile cu sapunuri de sodiu sau de calciu-sodiu, sunt de preferat fata de cele de
calciu. n functie de temperatura (maxima sau minima), turatie, sarcina, n lucrari de referinta
[14] se dau tabele preferentiale cu uleiuri si unsori pentru rulmenti.
Etansarile uzuale pentru protejarea rulmentilor sunt cu contact (cu inele de psla sau
cu manseta de rotatie cu buza de etansare), fara contact sau ncorporate n rulment.
Etansarile cu inele de psla (standardizate) se folosesc la viteze periferice mai mici de
7 m/s si arbori cu rugozitati mici. Etansarea se realizeaza prin apasarea radiala pe arbore, ca
urmare a presarii inelului de sectiune dreptunghiulara ntr- un canal de sectiune trapezoidala.
Etansarile cu mansete de rotatie cu buza de rotatie (standardizate) se folosesc la viteze
periferice de pna la 25 m/s si rugozitati ale arborelui de pna la 1,6 m. Ele sunt eficiente n
cazul cnd n spatiul etansat apare o mica suprapresiune (de obicei datorita ncalzirii) si n
acest caz montajul se face cu partea concava spre incinta cu suprapresiune. Pentru o buna
functionare, etansarile cu contact necesita existenta unor batai radiale ct mai mici a arborelui
n zona etansarii.
Etansarile fara contact se realizeaza prin realizarea unor spatii de diverse forme ntre
arbore si o piesa fixa, astfel nct sa se determine oprirea curgerii uleiului spre exterior prin
efecte de laminare, de labirint, de sicana sau centrifugare. Cele mai uzuale sunt: etansari
simple cu fanta, cu canale circulare, cu disc de retinere, cu labirint (axial sau radial).
Avantajele acestui tip de etansari sunt date de nlaturarea frecarii (prezenta n cazul etansarilor
cu contact) si a ncalzirii, precum si de disparitia limitarilor date de viteza periferica.
Dezavantajul lor principal este dat de faptul ca sunt mai scumpe, datorita necesitatii realizarii
unor jocuri mici ntre piese sau a unor cavitati complicate.
Etansarile montate n rulment (standardizate) se folosesc n cazuri n care este dificil
de realizat o ungere periodica. Se folosesc n acest caz rulmenti simbolizati cu litera Z n cazul
cnd etansarea este fara contact sau simbolizati cu RS daca etansarea este cu contact. Daca se
face etansare pe ambele fete laterale ale rulmentului, se simbolizeaza cu 2Z, respectiv cu 2RS.
Acest tip de etansare se recomanda pentru simplitatea constructiva si simplificarea ungerii (la
montaj se introduce n rulment unsoarea necesara ntregii durate de viata a rulmentului).

4.6 Frecarea n rulmenti

Desi rulmentii sunt folositi pentru a nlocui miscarea de alunecare cu una de
rostogolire (urmarindu-se astfel reducerea frecarii), rostogolirea pura n rulmenti exista numai
teoretic. Frecarea din rulmenti este un fenomen complex care conduce la pierderi de energie,
cresterea temperaturii si la frnarea miscarii. Sursele frecarii sunt date de pierderi de energie
datorita deformatiilor de contact, pierderi de energie datorita microalunecarilor dintre
corpurile de rulare si caile de rulare, pierderi de energie datorita frecarilor din lubrifiant,
frecari ntre corpurile de rostogolire si colivie si frecarea din etansari.
Pierderile de energie apar datorita deformatiilor de contact care provin din histerezisul
elastic al lubrifiantului (frecari interne) si necesitatii nvingerii rezistentei la rostogolire
datorita deformatiilor locale de contact ale corpurilor si cailor de rulare.
Pierderile de energie datorita alunecarilor sunt datorate faptului ca miscarea relativa
dintre corpul de rulare si calea de rostogolire este compusa dintr-o rostogolire pura si o
miscare de spin a corpului de rulare n jurul unui punct instantaneu de rotatie. Numai n acest
punct exista miscare de rostogolire pura, pe restul suprafetei de contact coexistnd mai multe
rotatii pe diverse directii.
Momentul total de frecare M
t
poate fi estimat pe baza unor relatii deduse
experimental:

L F t
M M M + (4.18)

unde M
l
este momentul datorat frecarii fluide a elementelor mobile ale rulmentului n contact
cu lubrifiantul. Pentru un rulment radial, momentul rezistent datorat ncarcarii M
F
se poate
calcula cu [1]:

m r 1 F
d F f M (4.19)

unde F
r
este sarcina radiala, d
m
este diametrul mediu si f
1
este un factor constructiv cu valori
cuprinse n general ntre 0,00025 si 0,0005, n functie de particularitatile constructive ale
rulmentilor.
Pentru calculul momentului frecarii fluide se poate aplica una din formulele
experimentale ale lui A. Palmgren:

( ) d n ? f 10 M
3
m
3 2
0
3
L
[Nm] pentru n > 210
-3
;
m 0 L
d f 1 , 24 M [Nm] pentru n 210
-4
.
(4.20)

n care este vscozitatea cinematica a lubrifiantului la temperatura de regim, n m
2
/s; n este
turatia n rot /min; d
m
este diametrul mediu al rulmentului, n m; f
0
este un factor ce depinde
de tipul rulmentului si de natura ungerii.

4.7 Fiabilitatea rulmentilor

4.7.1 Factori de influenta

Ca si n alte cazuri, si la rulmenti fiabilitatea depinde de mai multi factori, printre care:
materialele, tehnologia de executie, montajul si conditiile de exploatare. Desigur ca un factor
important este si rugozitatea care influenteaza, asa cum se cunoaste din Tribologie, grosimea
filmului prin parametrul
h
[1], [2].
Fenomenele principale de deteriorare a unui rulment sunt uzura de oboseala de contact
si uzura de abraziune. Se mai ntlnesc si deteriorari ca urmare a uzurii de adeziune (la
suprancalzire), a brinelarii, oxidarii, coroziunii, pierderii lubrifiantului etc.
n lucrarea [4] sunt prezentate detaliat fiabilitatea functionala la oboseala de contact,
dupa N cicluri de solicitare (dupa experientele lui Lundberg si Palmgren), precum si
fiabilitatea functionala n medii cu particule abrazive.
Pentru primul caz (al uzurii prin oboseala), n cataloage si n standardele de rulmenti
sunt indicate valorile calculate ale capacitatii dinamice de ncarcare C, astfel nct se poate
calcula durabilitatea (L
10
n milioane de rotatii sau L
h
n ore) pentru o functie de fiabilitate cu
valoarea R = 0,90. Astfel:
p
6
h
p
10
P
C
n 60
10
L ;
P
C
L
,
`

.
|


,
`

.
|
(4.21)

cu notatiile mentionate mai sus.
Fortele care solicita rulmentii transmisiilor mecanice n exploatare sunt variabile,
deterministe sau aleatoare, n cele mai multe situatii. n lucrarea [4] (p.174) sunt tratate
aspectele mentionate.
Uzarea prin abraziune ar putea fi uneori decisiva, asa nct nu se mai ajunge la
deteriorarea prin oboseala.
Pentru un rulment dat, grosimea stratului uzat h
uz
[m] se modifica cu timpul efectiv
de functionare t
h
, astfel:

h uz uz
t v h (4.22)

unde viteza de uzare v
uz
este data cu o relatie complexa [4], dar care poate fi mult
simplificata:

? s R e K v
5 , 2
a
5 1
a
3 2
a m r uz
(4.23)

n care constanta de material
5 , 2
r
t
0 3
m r
HB
K e
10 68 , 7 K

iar
a
, R
a
,
a
, sunt variabile
aleatoare tipice [4].
Mentionam ca se poate impune o grosime limita h
u lim
pentru a preciza scoaterea din uz
a rulmentului, precum si timpul de functionare t
h
; aceasta grosime limita conduce la stabilirea
durabilitatii si fiabilitatii rulmentului respectiv, n functie de un joc initial cunoscut.

4.7.2 Fiabilitatea functionala globala a rulmentilor

Studiind fenomenele de uzura, rezulta ca att cresterea jocului radial, n prezenta
particulelor abrazive, ct si oboseala de contact conduc la scoaterea din functiune a
rulmentilor. Astfel, fiabilitatea functionala globala R
r
poate fi considerata ca produs al celor
doua fiabilitati:

abr uz r
R R R (4.24)

Facem precizarea ca, daca R
r
> 0,90, se considera ca este vorba de rulmenti cu
fiabilitate ridicata, pentru timpul de functionare t
h
; daca R
r
> 0,98 este vorba de fiabilitate
foarte ridicata, iar daca R
r
< 0,80, atunci fiabilitatea este scazuta.

4.8 Elemente de proiectare a lagarelor cu rulmenti

4.8.1 Aspecte constructive

Problemele care se pun la alcatuirea lagarelor cu rulmenti si amplasarea ntr-o carcasa
adecvata sunt urmatoarele:
alegerea tipului rulmentilor;
asigurarea rigiditatii;
asigurarea coaxialitatii alezajelor carcasei;
pozitionarea axiala a rulmentilor;
alegerea tipului de lagaruire: sistem cu rulmentul (lagarul) conducator si
rulmentlagar (liber) sau lagaruire flotanta, montaj n X sau montaj n O etc.;
limitele practice de utilizare a rulmentului.
Desigur, se adauga si problema ajustajelor de montaj, a etansarii rulmentilor, a
montarii si demontarii rulmentilor. Toate aceste elemente se regasesc n ndrumare de
proiectare si carti de specialitate [1], [2].

4.8.2 Limitele practice de utilizare a rulmentilor

n timpul functionarii (sub sarcina), ntr- un rulment apar urmatoarele tipuri de frecare:
frecarea ntre suprafetele de contact ale corpurilor de rulare;
frecarea pe suprafetele de alunecare ale coliviilor;
frecarea ntre suprafetele laterale ale corpurilor de rulare si umerii de ghidare ai
inelelor la rulmentii cu role;
frecarea interna a lubrifiantului.
Rezulta ca utilizarea rationala a rulmentului este influentata de viteza, sarcina si de
mentinerea calitatii suprafetei de rulare.
Firma SKF a stabilit prin experiment diagrama de limitare pentru viteza pentru
rulmentii radiali, radiali- axiali si axiali. Astfel, la o anumita viteza, frecarea devine
hotartoare pentru colivie, ca urmare a cresterii intensitatii uzarii. A doua limita practica
revine sarcinii sub aspectul marimii si directiei, avnd efecte asupra capacitatilor de ncarcare
dinamice C si statice C
0
[1].
Pentru calculul turatiei limita se pot folosi relatii de orientare [1] care dau relatii
apropiate de valorile date de cataloagele de rulmenti. Astfel pentru diametrul exterior al
rulmentului D 30 mm:

[ ] min / rot
10 D
K
n
n
lim

(4.25)

iar pentru D < 30:

[ ] min / rot
30 D
K 3
n
n
lim
+

(4.26)

unde K
n
se gaseste tabelat (K
n
= 630000 pentru rulmenti radiali si radiali-axiali cu bile pe un
rnd, radiali oscilanti cu bile si radiali cu role cilindrice; K
n
= 400000 pentru rulmenti radiali-
axiali cu role conice; K
n
= 280000 pentru rulmenti oscilanti cu role butoi pe un rnd; K
n
=
200000 pentru rulmenti axiali cu bile).
Pentru a se lua n consideratie comportamentul n conditii reale se adopta o formula
modificata

4 n 3 n 2 n 1 n lim lim
f f f f n n

(4.27)

unde factorii de corectie tin cont de: f
n 1
influenta ungerii cu unsoare (f
n 1
=0,8 pentru
rulmenti radiali si radiali-axiali si f
n 1
=0,70,75 pentru rulmenti axiali; f
n 1
=1 pentru ungerea
cu ulei), f
n2
influenta sarcinilor combinate radiale si axiale (f
n2
=0,91 pentru rulmenti
radiali axiali cu bile; f
n2
=0,50,95 pentru rulmenti radiali axiali cu role conice;
f
n2
=0,80,98 pentru rulmenti radiali cu bile), f
n3
tine cont de influenta preciziei de executie,
a coliviei, a ungerii si a racirii (cu valori cuprinse ntre 1,63), f
n3
factorul de corectie
utilizat pentru cazurile cu durabilitati L
h
< 1500000 de ore pentru care se foloseste diagrama
trasata n figura 4.8.


















4.9 Baze pentru calculul rulmentilor radiali si radiali-axiali rotitori

Calculul rulmentilor rotitori se face pornind de la solicitarea superficiala de contact
(hertziana) care apare la corpurile si la caile de rulare. Pe de alta parte, calculul ia n
considerare determinarile experimentale legate de durabilitatea unor mari loturi de rulmenti.
Ca urmare, calculul rulmentilor are caracter statistic probabilistic, conducnd la date ct mai
reale asupra durabilitatii si fiabilitatii acestora.
Determinarile experimentale au prezentat o mare dispersie a durabilitatilor individuale
ale rulmentilor ncercati n aceleasi conditii de ncarcare, turatie, ungere si temperatura de
regim. Dispersia se datoreaza neuniformitatii repartitiei incluziunilor metalice din corpurile de
rulare si din inele.
Durabilitatea de grup a rulmentilor L
n
n milioane de rotatii este durabilitatea a
100 n [%] rulmenti din numarul celor ncercati. Daca numarul de rulmenti este destul de
mare, atunci n este probabilitatea de distrugere, iar 100 n este fiabilitatea. De regula, se
adopta n = 10, rezultnd durabilitatea nominala - L
10
, ceea ce corespunde unei fiabilitati de
90%. n mod curent, se foloseste notatia L = L
10
. Asa cum s-a precizat anterior, durabilitatea
n ore de functionare - L
h
, este direct proportionala cu L, astfel

n 60
L 10
L
6
h


(4.28)

n care n este turatia n rot/min.
Conform STAS 7160 - 82, se defineste sarcina dinamica de baza sau capacitatea de
ncarcare dinamica C, ca fiind forta radiala constanta ca marime, care da o durabilitate de grup
de 1 milion de rotatii (cu inelul interior rotitor, la o temperatura de functionare de 120C).
Valoarea capacitatii de ncarcare este data, pentru fiecare tip si marime de rulment, n
cataloage specializate.
Determinari experimentale au permis identificarea legaturii dintre durabilitatea de
grup L n milioane de rotatii, ncarcarea exterioara echivalenta - P si capacitatea dinamica
de baza - C, astfel:
f
n 4

0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
100 500 1000
3000
d
m
[mm]
d
m
= 0,5(d+D)
L
10
= 75000
35000
7500
15000
Figura 4.8
p
P
C
L

,
`

.
|
(4.29)

Valoarea exponentului p arata ca un rulment cu role are, la aceeasi ncarcare radiala, o
durabilitate mult mai mare dect un rulment cu bile.
Pentru a tine cont ca un rulment poate fi solicitat simultan si de catre o forta radiala F
r

si de una axiala F
a
se opereaza cu sarcina dinamica echivalenta P; aceasta este forta radiala
care da aceeasi durabilitate ca si fortele reale mentionate.
Locul geometric al vrfurilor fortei P este curba pentru care durabilitatea rulmentului
are aceeasi valoare.
Pentru simplificarea calculului se nlocuieste curba (c) din fig. 4.9 cu dreaptele (a) si
(b). Dreapta (a) are ecuatia P = F
r
, iar dreapta (b) are ecuatia P = VXF
r
+ YF
r
. Dreptele (a) si
(b) se intersecteaza n punctul B corespunzator unghiului
1
.






















Notnd:

e tg
1
(4.30)

se poate face urmatoarea delimitare aproximativa:
- daca rulmentul este ncarcat cu o forta F, pentru care unghiul =
1
, adica tg = e,
atunci sarcina dinamica echivalenta se determina cu relatia:

r
F P (4.31)

- daca rulmentul este este ncarcat cu o forta F pentru care unghiul >
1
, adica
adica tg > e se considera ca efectul componentei axiale F
a
nu mai poate fi neglijat, iar forta
dinamica echivalenta se calculeaza cu formula:

a r
F Y F X V P + (4.32)
Figura 4.9

P
Curba (c) - locul
geometric al fortelor
combinate care
confera rulmentului
aceeasi durabilitate
C
(b)
P = XF
r
+YF
a
(a)
P = F
r
B
A
F
F
a
F
r

1
Valorile coeficientilor e, X si Z sunt date n cataloagele de rulmenti, n functie de tipul
rulmentului. Factorul V = 1, daca inelul interior este rotitor si V = 1,2, daca inelul interior este
fix.
Pe lnga calculul durabilitatii, se verifica daca rulmentul nu este ncarcat static cu o
forta mai mare dect cea pe care o poate prelua n repaus sau la turatie foarte redusa. Pentru
aceasta, se defineste sarcina statica de baza (capacitatea de ncarcare statica) C
0
ca fiind
sarcina radiala (pentru rulmentii radiali si radiali-axiali) care provoaca o deformatie
remanenta de 10
- 4
D
w
, n care D
w
estre diametrul corpului de rulare (rola sau bila). Nu se va
produce brinelarea cailor de rulare, daca sarcina reala F
r
este mai mica dect C
0
. Prin brinelare
se ntelege forma de distrugere a cailor de rulare care apare atunci cnd ncarcarea statica este
att de mare nct lasa amprente n aceasta. Dupa brinelare rulmentul nu mai poate fi utilizat,
geometria caii de rulare fiind compromisa.

4.10 Montarea rulmentilor (lagaruirea)

Complexitatea amplasarii si montarii lagarelor depinde de sistemul mecanic respectiv,
de solicitarile radiale, axiale sau radial-axiale din sistem, tinndu-se seama de principiul
caracteristic al rulmentilor si anume acela mentionat ca montarea nu se poate face dect pe la
capetele arborelui.
Exista o mare varietate de modalitati de lagaruire, n functie de marimea arborelui,
prezenta sau absenta concomitenta a fortelor radiale si axiale.

4.10.1 Lagaruirea flotanta

Lagaruirea flotanta se adopta n cazurile cnd arborele este scurt (deci are deformatii
termice mici) si forta radiala este mai mare dect forta axiala.



























a)
c)
b)
Figura 4.10
n figura 4.10 sunt date trei exemple de lagaruire flotanta. n aceste cazuri sarcina
axiala este preluata numai de unul din rulmenti n functie de sensul ei. Se folosesc rulmenti
radiali cu bile pe un rnd (figura 4.10.a), rulmenti radiali-axiali (figura 4.10.b), rulmenti cu
role cilindrice (figura 4.10.c). n functie de marimea rulmentului si de influenta temperaturii,
se poate stabili un joc axial de 0,51 mm. Jocul se obtine din tolerantele pentru lungimi ale
pieselor conjugate. Tolerantele trebuie alese astfel nct rulmentii sa nu lucreze pretensionati,
nici chiar n cele mai defavorabile conditii.

4.10.2 Lagaruirea cu rulment conducator

Acest tip de lagaruire se foloseste pentru arborii lungi la care exista pericolul unor
dilatari termice mari.









































Figura 4.11
a)
e)
d)
b)
f) c)
Lagarul conducator are rolul de a sprijini n directie radiala si de a prelua forta axiala n
ambele sensuri. Rulmentul din lagarul conducator trebuie fixat att pe arbore ct si n carcasa.
n figura 4.11 sunt date mai multe exemple pentru acest caz. Rulmentul conducator
este notat cu A, iar cel liber este notat cu B. Ca regula generala, rulmentul cu sarcina
radiala mai mica se alege drept lagar conducator. Pentru lagarul din A se pot folosi: rulmenti
radiali cu bile (figura 4.11.a), rulmenti radiali-axiali cu bile (figura 4.11.b), rulmenti radiali-
axiali cu role conice (figura 4.11.c), rulmenti radiali cu role (figura 4.11.c), rulmenti cu role n
patru puncte (figura 4.11.d), rulmenti cu bile n patru puncte (figura 4.11.e) sau combinatii
(figura 4.11.f).
Lagarul liber are rolul de a sprijini numai radial. Rulmentul trebuie sa fie deplasabil n
directie axiala pentru evitarea pretensionarii reciproce a rulmentilor, ca urmare a dilatarii
termice a arborelui. Posibilitatea de deplasare axiala se poate realiza fie n interiorul
rulmentului (n cazul rulmentilor radiali cu role cilindrice sau cu ace), fie prin deplasarea
unuia dintre inelele rulmentului nedemontabil n alezajul carcasei sau pe fusul arborelui.

4.10.3 Lagaruirea cu rulmenti radiali axiali

La acest tip de lagaruire trebuie tinut cont de faptul ca exista doua posibilitati de a o
realiza: montajul n O (fig. 4.12.a) si montajul n X (fig. 4.12.b).













Figura 4.12

n aceste doua figuri s-au notat: a distanta de la centrul de presiune S la suprafata
laterala a inelului exterior, F
rA,B
sarcina radiala din lagarul A, respectiv B, F
a
forta axiala,
H distanta dintre centrele de presiune S.

4.11 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali cu bile pe un singur
rnd n varianta rulment conducator rulment liber

Schema montajului este prezentata n figura 4.13, n care rulmentul din A este numit
conducator, pentru ca poate prelua sarcina axiala la care este supus sistemul roata - arbore
rulment carcasa, indiferent de sensul acesteia.
Rulmentul din B se numeste liber, pentru ca are posibilitatea sa se deplaseze axial sub
efectul variatiei temperaturii exterioare (dilatare sau contractie); ca urmare, rulmentul liber nu
poate prelua si transmite carcasei dect reactiunea radiala R
B
care- i revine.
Rulmentul conducator va prelua att reactiunea radiala R
A
ct si forta axiala produsa
n angrenaj.
Ca urmare, rulmentului conducator i va reveni o forta echivalenta P
B
care include att
efectul ncarcarii radiale ct si efectul sarcinii axiale.


B A B A
a a
a a
H H
F
rA
F
rB
F
rB
F
rA

F
a F
a
S

S

S

S

a)
b)









Figura 4. 13

Etapele calculului rulmentilor radiali

1. Proiectarea constructiva a arborelui inclusiv alegerea preliminara a diametrului
de asezare a rulmentilor (d).
2. Calculul reactiunilor radiale pentru cele doua reazeme: R
A
si R
B
.
3. nscrierea ntr-un tabel, dupa modelul de mai jos (Tabelul 4.1), a datelor de
catalog privitoare la caracteristicile rulmentilor posibil a fi utilizati. n tabel este
prezentat exemplul unui rulment cu alezajul de 35 mm.
Tabelul 4.1
Simbolul
rulmentului
6007
(exemplu)
6207
(exemplu)
6307
(exemplu)
6407
(exemplu)
Diametrul alezajului
d (mm)
35 35 35 35
Diametrul exterior
al rulmentului
D (mm)
62 72 80 100
Latimea rulmentului
B (mm)
14 17 21 25
Capacitatea de
ncarcare statica
C
0
[kN]
8,65 14,0 18,3 31,9
Capacitatea dinamica
de baza
C [kN]
12,5 20,0 26,0 43,6
Factorul X 0,6 0,6 0,6 0,6
Factorul Y 0,5 0,5 0,5 0,5
Factorul V
V = 1
daca se roteste
inelul interior
V = 1
daca se roteste
inelul interior
V = 1
daca se roteste
inelul interior
V = 1
daca se roteste
inelul interior
e

(se determina
prin
interpolare din
catalogul de
rulmenti, n
functie de
raportul
F
a
/ C
0
)
(se determina
prin
interpolare din
catalogul de
rulmenti, n
functie de
raportul
F
a
/ C
0
)
(se determina
prin
interpolare din
catalogul de
rulmenti, n
functie de
raportul
F
a
/ C
0
)
(se determina
prin
interpolare din
catalogul de
rulmenti, n
functie de
raportul
F
a
/ C
0
)
R
A
R
B
F
r
F
a F
t A B
4. Calculul ncarcarilor echivalente si a durabilitatilor

Tabelul 4.2
Simbolul rulmentului
6007
(exemplu)
6207
(exemplu)
6307
(exemplu)
6407
(exemplu)
Rulmentul liber
ncarcarea echivalenta
P
A

P
A
= R
A
P
A
= R
A
P
A
= R
A
P
A
= R
A

Rulmentul conducator
ncarcarea echivalenta
P
B

P
B
= R
B
,
daca
F
a
/R
B
= e
sau
P
B
= VXR
B

+ YF
a
,
daca F
a
/R
B
> e
P
B
= R
B
,
daca
F
a
/R
B
= e
sau
P
B
= VXR
B

+ YF
a
,
daca F
a
/R
B
> e
P
B
= R
B
,
daca
F
a
/R
B
= e
sau
P
B
= VXR
B

+ YF
a
,
daca F
a
/R
B
> e
P
B
= R
B
,
daca
F
a
/R
B
= e
sau
P
B
= VXR
B

+ YF
a
,
daca F
a
/R
B
> e
ncarcarea echivalenta
maxima
P
max
Se nscrie
valoarea cea
mai mare
dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Se nscrie
valoarea cea
mai mare
dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max

Se nscrie
valoarea cea
mai mare
dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max

Se nscrie
valoarea cea
mai mare
dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max

Durabilitatea n
milioane de rotatii
L
3
max
P
C
L

,
`

.
|

3
max
P
C
L

,
`

.
|

3
max
P
C
L

,
`

.
|

3
max
P
C
L

,
`

.
|

Durabilitatea n ore de
functionare
L
h
n 60
10 L
L
6
h


n 60
10 L
L
6
h


n 60
10 L
L
6
h


n 60
10 L
L
6
h



5. Alegerea finala a rulmentilor
Dintre rulmentii calculati n tabel, se alege marimea care satisface conditia:

admisibil h h
L L
(4.33)

Pentru rulmentii reductoarelor de turatie de uz general, de exemplu, durabilitatea
minima admisibila este de ordinul a 15.000 de ore.
Din tabelul de mai sus se alege cel mai mic dintre rulmentii care satisface conditia
impusa.
Trebuie facuta precizarea ca arborele va fi rezemat cu rulmenti identici la ambele
capete, pentru ca jocurile din punctele de rezemare sa aiba acelasi ordin de marime. Ca
urmare, rulmentul caruia i revine ncarcarea P
max
va avea o durabilitate mai mica dect
perechea lui mai putin ncarcata.
Desi rulmentul mai putin ncarcat are, statistic, o durabilitate mai mare, se recomanda
ca la expirarea rulmentului mai greu ncarcat sa fie schimbati ambii rulmenti.

4.12 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali-axiali cu bile sau cu role
tronconice

Schema montajului n X este prezentata n figura 4.14. Acest aranjament este
recomandat n cazul arborilor lungi.
Pentru arbori scurti, la care punctele de aplicare a reactiunilor trebuie sa fie ct mai
ndepartate, se recomanda utilizarea montajului n O prezentat n figura 4.15.
Fiecare dintre rulmenti va prelua reactiunea radiala corespunzatoare, adica R
A
,
respectiv R
B
. Prin montarea capacelor care fixeaza axial rulmentii, n acestia apar ncarcarile
axiale de prestrngere notate cu
A ax
F si
B ax
F . Montajul rulmentilor din figura 4.15 este
executat ntr-o caseta de reglaj al rotii conice.














Figura 4.14














Figura 4.15

Formulele de calcul ale fortelor axiale de prestrngere sunt:

B , A
B , A
B , A ax
Y
R
5 , 0 F (4.34)

Evident, pe lnga acestea, ansamblul trebuie sa preia si forta axiala F
a
care revine
arborelui din partea rotii dintate.

R
A
R
B
F
r
F
a F
t
A B
A ax
F
B ax
F
F
r
F
a
F
t
A B
R
B
B ax
F
R
A
A ax
F
Etapele calculului rulmentilor radiali - axiali

1. Proiectarea constructiva a arborelui inclusiv alegerea preliminara a diametrului
de asezare a rulmentilor (d).
2. Calculul reactiunilor radiale pentru cele doua reazeme: R
A
si R
B
.
3. nscrierea ntr- un tabel, dupa modelul de mai jos (Tabelul 4.3), a datelor de catalog
privitoare la caracteristicile rulmentilor posibil a fi utilizati. n tabel este prezentat
exemplul unui rulment cu alezajul de 45 mm.

Tabelul 4.3
Simbolul
rulmentului
32009 X
(exemplu)
33109
(exemplu)
33209
(exemplu)
30309 A
(exemplu)
Diametrul alezajului
d (mm)
45 45 45 45
Diametrul exterior
al rulmentului
D (mm)
75 80 85 100
Latimea rulmentului
B (mm)
20 26 32 25
Capacitatea dinamica
de baza
C [N]
44 71 91,5
Factorul X
0,67 0,67 0,67 0,67
Factorul Y 1,5 1,6 1,5 1,7
Factorul V
V = 1,
daca se roteste
inelul interior
V = 1,
daca se roteste
inelul interior
V = 1,
daca se roteste
inelul interior
V = 1,
daca se roteste
inelul interior
e 0,4 0,37 0,4 0,35

4. Calculul ncarcarilor axiale totale
Pe baza schemei de calcul din Tabelul 4.4 se determina ncarcarile axiale totale care
revin rulmentilor, lund n considerare att forta axiala F
a
ct si ncarcarile axiale de
prestrngere notate cu F

ax A

si F

ax B.
Rezultatele se nscriu n Tabelul 4.5, dupa care urmeaza
determinarea sarcinilor dinamice echivalente P
A
si P
B
.
5. Alegerea finala a rulmentilor
Dintre rulmentii calculati n tabel, se alege marimea care satisface conditia:

admisibil h h
L L
(4.35)

Tabelul 4.4
Forta axiala totala de calcul Conditii de ncarcare
Rulmentul A Rulmentul B
B
B
A
A
Y
R
Y
R


Y
R
5 , 0 F F
B
B
a
total
A ax
+
B
B
A
A
Y
R
Y
R

,
`

.
|

B
B
A
A
a
Y
R
Y
R
5 , 0 F

Y
R
5 , 0 F F
B
B
a
total
A ax
+

B
B
A
A
Y
R
Y
R

,
`

.
|

B
B
A
A
a
Y
R
Y
R
5 , 0 F

Y
R
5 , 0 F F
B
B
a
total
B ax


Tabelul 4.5
Simbolul
rulmentului
32009 X
(exemplu)
33109
(exemplu)
33209
(exemplu)
30309 A
(exemplu)
Rulmentul din
A
ncarcarea
echivalenta P
A

P
A
= R
A,

daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
sau
P
A
= VXR
A
+
Y F
total
ax A

daca
F
total
ax A
/ R
A
> e

P
A
= R
A,

daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
sau
P
A
= VXR
A
+
Y F
total
ax A

daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
P
A
= R
A,

daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
sau
P
A
= VXR
A
+
Y F
total
ax A

daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
P
A
= R
A,

daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
sau
P
A
= VXR
A
+
Y F
total
ax A

daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
Rulmentul din
B
ncarcarea
echivalenta P
B

P
B
= R
B,
daca
F
total
ax B
/ R
B
= e
sau
P
A
= VXR
B
+
+ YF
total
ax B
,
daca
F
total
ax B
/ R
B
> e
P
B
= R
B,
daca
F
total
ax B
/ R
B
= e
sau
P
B
= V X R
B

+ Y F
total
ax B
,
daca
F
total
ax B
/ R
B
> e
P
B
= R
B,
daca
F
total
ax B
/ R
B
= e
sau
P
B
= V X R
B

+ Y F
total
ax B
,
daca
F
total
ax B
/ R
B
> e
P
B
= R
B,
daca
F
total
ax B
/ R
B
= e
sau
P
B
= V X R
B

+ Y F
total
ax B
,
daca
F
total
ax B
/ R
B
> e
ncarcarea
echivalenta
maxima
P
max
Se nscrie
valoarea cea
mai mare dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Se nscrie
valoarea cea
mai mare dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max

Se nscrie
valoarea cea
mai mare dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max

Se nscrie
valoarea cea
mai mare dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max

Durabilitatea n
milioane de
rotatii, L
3
max
P
C
L

,
`

.
|

3
max
P
C
L

,
`

.
|

3
max
P
C
L

,
`

.
|

3
max
P
C
L

,
`

.
|

Durabilitatea n
ore de
functionare, L
h
n 60
10 L
L
6
h


n 60
10 L
L
6
h


n 60
10 L
L
6
h


n 60
10 L
L
6
h



Pentru rulmentii reductoarelor de turatie de uz general, de exemplu, durabilitatea
minima admisibila este de ordinul a 15.000 de ore.
Din tabelul 4.5 se alege cel mai mic dintre rulmentii care satisface conditia impusa.
Trebuie facuta precizarea ca arborele va fi rezemat cu rulmenti identici la ambele
capete, pentru ca jocurile din punctele de rezemare sa aiba acelasi ordin de marime. Ca
urmare, rulmentul caruia i revine ncarcarea P
max
va avea o durabilitate mai mica dect
perechea lui mai putin ncarcata. Desi rulmentul mai putin ncarcat are, statistic, o durabilitate
mai mare, se recomanda ca la expirarea rulmentului mai greu ncarcat sa fie schimbati ambii
rulmenti. n Tabelul 4.4 este data schema de calcul a sarcinii axiale introduse.
Se observa ca distanta H (dintre centrele de presiune) este mai mare la montajul n O
dect la montajul n X. Din acest motiv, pentru momente de rasturnare mai mari, este mai
avantajos montajul n O, chiar n cazul unei distante H mici.
Jocul axial trebuie reglat la montarea rulmentilor radiali-axiali cu role conice, n
conformitate cu diferitele cerinte functionale.
Daca unul din lagare este solicitat la sarcini axiale mari n ambele sensuri si la sarcini
radiale mai mici, se poate utiliza un montaj n care se poate combina, de exemplu, un rulment
radial cu bile cu un rulment axial cu bile cu dublu efect.

4.13 Bibliografie

1. Gafitanu, M. s.a. Rulmenti Vol.I si II, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1984-85
2. Chisiu, Alexandru, Matiasan, Dorina s.a. Organe de Masini, ed. a-II-a, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1981
3. Pavelescu, D. Tribotehnica, Bucuresti, Ed.Tehnica, 1983
4. Tudor, A s.a. Durabilitatea si fiabilitatea transmisiilor mecanice, Ed.Tehnica, Bucuresti,
1988
5. Gafitanu, M. s.a. Cercetari experimentale privind dependenta ntre rugozitatea suprafetelor
portante si durabilitatea rulmentilor cu role cilindrice, Tribotehnica 80, Vol. I, I.P.B.,
Bucuresti, 1980, p.24-34
6. Pavelescu, D., Musat, M., Tudor, A., Tribologie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983
7. Gafitanu, M. s.a. Organe de msini Vol. II, Bucuresti, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1984-85.
8. Demian, T., Pascu, A., Lagare si ghidaje pentru aparate, Editura Academiei Romniei,
1980.
9. xxx, Organe de Masini. Standarde, Bucuresti, Ed.Tehnica, 1968.
Filipoiu, I. D., Raseev, M., Voica, I., Organe de masini, Vol.1, Universitatea Politehnica
Bucuresti, 1994.