o Elemente ce alcătuiesc construcțiile industriale

Construcții este denumirea unei ramuri a tehnicii care se ocupă cu proiectarea,

execuția, într eținerea și exploatarea diferitor structuri sau lucrări de infrastructură
Fundațiile
Fundația este elementul de construcție care se află în contact direct cu terenul bun de
fundare și transmite acestuia toate încărcăturile care acționează construcția. Fundația este
partea principală a infrastructurii clădirii prin intermediul căreia se realizează rezemarea pe
pământ. Deoarece pământul de fundare are caracteristici mecanice inferioare celor ale
materialelor de construcții folosite pentru realizarea fundațiilor, forma lor este în general
evazată, sugerând o analogie cu rădăcinile arborilor. Capacitatea portantă a terenului este
determinata de presiunea maximă pe care o poate suporta terenul de fundare, fără a exista
pericolul cedării acestuia sau a unor tasări care să pericliteze construcția. Capacitatea
portantă depinde de natura pământurilor în care se amplasează fundația. La calculul și
dimensionarea sistemului de fundare pe lângă considerarea solicitărilor aduse de clădire
trebuie ținut seama de natura terenului de fundare și implica stabilirea tipului, a
dimensiunilor geometrice a tălpii fundației, a adâncimii de fundare (la care se găsește
terenul bun), și a caracteristicilor de rezistenta și deformabilitate a materialelor folosite.
Clasificarea fundațiilor.]
 După adâncimea de fundare sunt:
o fundații de suprafață (de mică adâncime) sau fundații directe;
o fundații de adâncime sau fundații indirecte (fundații pe piloți, chesoane, puțuri,
coloane etc.).
 După modul de execuție față de nivelul apelor subterane sunt:
o fundații executate deasupra nivelului apei freatice
o fundații executate sub apă.
 După materialele folosite sunt:
o fundații din lemn;
o fundații din piatră naturală, cărămidă, beton simplu ;
o fundații din beton armat.
 După forma lor în plan se deosebesc:
o fundații izolate;
o fundații continue sub ziduri sau stâlpi;
o fundații din rețele de grinzi;
o fundații pe radier general
o fundații pe chesoane
 După tehnologia de execuție, pot fi:
o fundații monolit executate la fata locului pe șantier, în groapa de fundație;
o fundații prefabricate executate în ateliere specializate, transportate și montate pe
șanti
Alegerea tipului de fundație
Alegerea tipului de fundație se face și pe baza unei analize tehnico-economice a structurii
de rezistență în ansamblu și se ține seama de:

 natura și intensitatea încărcărilor;

 condiții climatice (adâncimea de îngheț, cantitatea de precipitații etc.);
 condiții hidrogeologice ale terenului (ape subterane și de suprafață, proprietăților
chimice, agresivitate, posibilitatea pătrunderii acestora în fundație);
 gradul de importanță al clădirii;
 posibilitățile tehnologice.
Fundațiile de lemn[modificare | modificare sursă]
Se execută la construcțiile cu structura de rezistență și închidere din lemn având o durata
de exploatare, funcție de specia de lemn și natura terenului, în jurul a 15-20 ani.
Fundațiile de zidărie de piatră[modificare | modificare sursă]
Se folosesc în zonele în care piatra este material economic și pentru construcții cu regim de
înălțime mic.
Fundații din beton[modificare | modificare sursă]
Fundațiile din beton se execută în mod obișnuit din beton ciclopian, beton simplu și beton
armat.
Pereți[modificare | modificare sursă]
Pereții sau zidurile sunt elemente de construcții verticale care îndeplinesc următoarele
funcții:

 preiau și transmit fundațiilor clădirii încărcările provenite de la alte elemente ca

acoperiș, planșee, grinzi, etc.;
 închid clădirea spre exterior protejând interiorul acesteia împotriva agenților atmosferici
și asigură izolarea termică și fonică;
 compartimentează clădirea în interior în funcție de destinație;
 asigură rezistența construcției la încărcările gravitaționale și la solicitări orizontale (vânt,
cutremur).
 După materialul din care sunt alcătuiți, pereții pot fi:
1. pereți din zidărie de lut (chirpici), piatră naturală, cărămidă, înlocuitori de cărămidă,
blocuri mici de beton etc.; 2. pereți sau diafragme din beton armat monolit sau prefabricate;
2. pereți sau panouri de lemn, de OSB, de PFL, de PAL; 3. pereți din elemente metalice,
panouri din profile formate la rece si tabla cutata, panouri de forfecare din otel sau aluminiu;
4. pereți despărțitori din elemente de sticlă; 5. pereți din materiale ușoare: rigips (ghips-
carton), ipsos etc; 6. pereți din materiale plastice;

 După rolul în construcții, se deosebesc:

1.pereți de rezistență (portanți) care preiau și transmit la fundație greutatea proprie și
încărcăturile provenite de la acoperiș, planșee, ziduri etc.; 2.pereți autoportanți care suporta
numai greutatea lor proprie; 3.pereți purtați care reazemă pe elementele structurale
(planșee, grinzi) și le transmit acestora încărcările din greutatea proprie.

 După poziția în construcție, se deosebesc:

1.pereți situați sub nivelul terenului natural; 2.pereți amplasați deasupra terenului natural;
3.pereți interiori; 4.pereți exteriori.

 După modul de execuție, pereții pot fi:

1.executați monolit, prin turnare (beton); 2.executați prin zidire cu cărămizi, blocuri, plăci și
mortarede legătură; 3.executați prin mortare de elemente prefabricate din lemn, beton,
elemente ușoare, elemente de sticla etc. și materiale de legătură (de asamblare).
Stâlpi[modificare | modificare sursă]
Stâlpii sunt elemente verticale de rezistenta care preiau și transmit fundațiilor încărcările
date de elementele orizontale ale structurii de rezistentă(grinzi,planșee,șarpante) sau de
alte părți ale structurii care reazemă și descarca pe ei. După materialele din care se
realizează, stâlpii pot fi din:
-lemn -zidărie -beton armat(cu armătură flexibilă -compuși(beton armat cu armatura rigidă) -
metalici
Stâlpii din lemn se utilizează la executarea construcțiilor provizorii, a magaziilor, depozitelor
sau a altor construcții de mică importanță. La construcțiile agrozootehnice, când lemnul este
material local, structura de rezistență se execută din lemn. Stâlpii din lemn pot avea în
secțiune transversală formă circulară sau poligonală, pot fi realizați dintr-un singur element
sau din mai multe elemente solidarizate între ele.
Stâlpii din zidărie sunt utilizați la diferite tipuri de construcții de imporanță redusă. Stâlpii din
zidărie de cărămidă trebuie să aibă latura secțiunii transversale de cel puțin o cărămidă. În
cazuri speciale, la stâlpii care trebuie să preia încărcări mari sau la stălpii de înălțime mare,
în zidărie se înglobează bare de oțel-beton (zidăria de armată).
Stâlpii metalici se utilizează la construcții diverse cum ar fi hale industriale, clădiri civile sau
industriale. Stâlpii metalici se utilizează în general la structurile care au condiiții deosebite
de încărcare și/sau exploatare. Stâlpii metalici pot fi relizați cu diferite forme în secțiune
transversală în funcție de tipurile de produse de oțel ce se folosesc la executarea acestora.
Astfel stâlpi metalici pot fi realizați având secțiunea transversală simplă sau compusă.
Stâlpii din beton armat au un domeniu vast de utilizare fiind prezenți la aproape toate
tipurile de structuri curente sau speciale din beton armat: se pot realiza prin turnarea
betonului la fața locului (monolit) sau prin prefabricare. Stâlpii clădirilor civile și industriale
realizați monolit au în general, secțiunea transversală de formă pătrată sau dreptunghiulară
și mai rar. În forma de T, I , circulară sau poligonală. Stâlpii prefabricați pentru a rezulta de
greutate cât mai redusă, tubulară sau compusă au secțiunea transversală sub formă de T, I
tubulară sau compusă. (cu goluri, cu zăbrele etc.)
Acoperișuri
Acoperișurile elemente de construcții care închid clădirile la partea superioară, cu scopul de
a proteja împotriva intemperiilor.
Scări
Scările sunt elemente de construcții care asigură legătura pe verticală între diferite nivele
(etaje) ale clădirii, precum și între trotuar și interiorul clădirii prin elemente orizontale
denumite trepte, așezate denivelat unele în raport cu altele, de regulă echidistant.
Elementele din care este alcătuită o scară sunt: rampa cu trepte și contratrepte, podestul
sau odihna, vangurile, balustrada cu mâna curentă.

Elemente și lucrări de finisaj

Definiția și rolul lor
Lucrările de finisaj au rol constructiv, funcțional, decorativ și igienico-sanitar și se execută,
în general, după ce întreaga clădire de roșu (fundații, pereți) și acoperișul au fost
terminate. Finisajele cuprind lucrări de pardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli, vopsitorii,
tapete, tâmplărie.
Pardoseli
Pardoseala este elementul care delimitează clădirea la partea inferioară sau se aplică pe
partea superioară a planșeelor. Pardoseala are o structură diferită în cadrul aceleiași hale
agro-zootehnice în funcție de scopul tehnologic pe care aceasta trebuie să îl îndeplinească
și se deosebesc principalele tipuri:

 suprafețe destinate circulației utilajelor, oamenilor și animalelor;

 suprafețe de depozitare a producției agricole;
 suprafețe pentru odihna