Matematică

Unitatea de învăŃare 4

Integrale improprii.
Integrale euleriene. Integrala Euler-Poisson

Cuprinsul unităŃii de învăŃare 4

Obiectivele unităŃii de învăŃare 4 ….. IV-1

5. Integrale improprii ….. IV-2

5.1. Integrale pe un domeniu nemărginit ….. IV-2
5.2. Integrale ale unor funcŃii nemărginite ….. IV-3

6. Integrale euleriene ….. IV-8

6.1. Integrala gamma ….. IV-8
6.2. Integrala beta ….. IV-9
6.3. Calculul integralei Euler-Poisson folosind integrala gamma ….. IV-10

Teste de autoevaluare ….. IV-12

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ….. IV-13

Lucrarea de verificare 4 ….. IV-14

Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 4 ….. IV-15

Bibliografia unităŃii de învăŃare 4 ….. IV-15

Obiectivele unităŃii de învăŃare 4

Prin această unitate de învăŃare se transmit cunoştinŃe despre:

- NoŃiunea de integrală improprie şi tipuri de astfel de integrale;
- Integralele euleriene;
- Integrala Euler-Poisson.
ConŃinutul unităŃii de învăŃare 4 este necesar şi în rezolvarea unor probleme din teoria
probabilităŃilor.

IV-1
 5. Integrale improprii

5.1. Integrale pe un domeniu nemărginit

DefiniŃia 5.1.1
Fie b ∈ R . Se consideră funcŃia f : (− ∞, b] → R . Se presupune că, pentru orice u ∈ (− ∞, b ) , funcŃia
f este integrabilă pe intervalul [u, b] .
b

1) Dacă limita lim

u → −∞ ∫u
f ( x )dx există şi este finită, se spune că funcŃia f este integrabilă pe (− ∞, b]

b b b

şi se scrie
∫
−∞
f ( x )dx = lim
u → −∞ ∫
u
f (x )dx . În acest caz, despre integrala
∫
−∞
f ( x )dx se spune că este

convergentă.
b

2) Dacă limita lim

u → −∞ ∫u
f ( x )dx nu există sau există dar nu este finită, se spune că funcŃia f nu este

integrabilă pe (− ∞, b ] şi că integrala
∫
−∞
f ( x )dx este divergentă.

DefiniŃia 5.1.2
Fie a ∈ R . Se consideră funcŃia f : [a, ∞ ) → R . Se presupune că, pentru orice v ∈ (a, ∞ ) , funcŃia f
este integrabilă pe intervalul [a, v ] .
v

1) Dacă limita lim

v→∞ ∫
a
f ( x )dx există şi este finită, se spune că funcŃia f este integrabilă pe [a, ∞ ) şi

∞ v ∞

se scrie
∫
a
f ( x )dx = lim
v →∞ ∫
a
f (x )dx . În acest caz, despre integrala
∫
a
f ( x )dx se spune că este

convergentă.
v

2) Dacă limita lim

v→∞ ∫
a
f ( x )dx nu există sau există dar nu este finită, se spune că funcŃia f nu este

integrabilă pe [a, ∞ ) şi că integrala

∫
a
f ( x )dx este divergentă.

IV-2
DefiniŃia 5.1.3
Fie funcŃia f : R → R . Se presupune că, pentru orice u , v ∈ R , cu u < v , funcŃia f este integrabilă
c ∞

pe intervalul [u , v ] . Dacă, pentru c ∈ R , integralele

∫
−∞
f ( x )dx şi
∫
c
f ( x )dx sunt convergente, atunci

se spune că funcŃia f este integrabilă pe R şi că integrala

∫
−∞
f ( x )dx este convergentă. Mai mult,

∞ c ∞

se scrie
−∞
∫ f ( x )dx =
∫
−∞
f ( x )dx +
∫
c
f ( x )dx .

Problema 5.1.1
Să se studieze convergenŃa integralelor:
∞ ∞

∫ ∫
1
a) I1 = e − x dx ; b) I 2 = dx .
x
0 3

Rezolvare
a) Avem
v

∫ ( )
e − x dx = lim  − e − x  = lim − e − v + 1 = 1 .
v
lim
v →∞ v → ∞ 0 v →∞
0
Integrala I1 este convergentă şi I1 = 1 .

b) Avem
v

∫ dx = lim (ln x )3  = lim (ln v − ln 3) = ∞ .

1 v
lim
v →∞ x 
v →∞   v → ∞
3
Integrala I 2 este divergentă.

5.2. Integrale ale unor funcŃii nemărginite

DefiniŃia 5.2.1
Fie a, b ∈ R , a < b . Se consideră funcŃia f : (a, b] → R , pentru care lim f ( x ) = ∞ . Se presupune
x→a
x>a

că, pentru orice u ∈ (a, b ) , funcŃia f este integrabilă pe intervalul [u , b ] .

IV-3
 b

1) Dacă limita lim

u →a
u >a
∫
u
f ( x )dx există şi este finită, se spune că funcŃia f este integrabilă pe (a, b] .

Această limită se numeşte integrala funcŃiei f pe intervalul (a, b ] şi se notează

∫
a+0
f ( x )dx sau

b b

∫
a
f ( x )dx . În acest caz, despre integrala
∫
a+0
f ( x )dx se spune că este convergentă.

2) Dacă limita lim

u →a
u >a
∫
u
f ( x )dx nu există sau există dar nu este finită, se spune că funcŃia f nu este

integrabilă pe (a, b] şi că integrala

∫
a+0
f ( x )dx este divergentă.

DefiniŃia 5.2.2
Fie a, b ∈ R , a < b . Se consideră funcŃia f : [a, b ) → R , pentru care lim f ( x ) = ∞ . Se presupune
x →b
x <b
că, pentru orice v ∈ (a, b ) , funcŃia f este integrabilă pe intervalul [a, v ] .
v

1) Dacă limita lim

v →b
v <b
∫
a
f ( x )dx există şi este finită, se spune că funcŃia f este integrabilă pe [a, b ) .

b −0

Această limită se numeşte integrala funcŃiei f pe intervalul [a, b ) şi se notează

∫ a
f (x )dx sau

b b −0

∫
a
f ( x )dx . În acest caz, despre integrala
∫a
f (x )dx se spune că este convergentă.

2) Dacă limita lim

v →b
v <b
∫
a
f ( x )dx nu există sau există dar nu este finită, se spune că funcŃia f nu este

b −0

integrabilă pe [a, b ) şi că integrala

∫a
f (x )dx este divergentă.

DefiniŃia 5.2.3
Fie funcŃia f : (a, b ) → R , pentru care lim f ( x ) = ∞ , lim f ( x ) = ∞ . Se presupune că, pentru orice
x→a x →b
x>a x <b

u , v ∈ (a, b ) , cu u < v , funcŃia f este integrabilă pe intervalul [u, v ] . Dacă, pentru c ∈ (a, b ) ,

IV-4
 c b−0

integralele
a+0
∫ f (x )dx şi
∫c
f ( x )dx sunt convergente, se spune că funcŃia f este integrabilă pe

b−0 b

(a, b ) . Integrala funcŃiei f pe (a, b ) se notează

∫
a+0
f (x )dx sau
∫
a
f ( x )dx . Se scrie

b−0 c b−0 b−0

∫
a+0
f ( x )dx =
∫
a+0
f ( x )dx +
∫c
f ( x )dx . Despre integrala
∫
a+0
f (x )dx se spune că este convergentă.

Problema 5.2.1
Să se studieze integrabilitatea funcŃiilor următoare, pe domeniul lor de definiŃie:
1 1
a) f1 : (0,1] → R , f1 ( x ) = ; b) f 2 : (0,1] → R , f 2 (x ) = .
x x

Rezolvare
a) Avem
1 1

lim
u →0 ∫ f1 ( x )dx = lim
u →0 ∫
1
x u → 0 u u →0
[(
dx = lim  2 x  = lim 2 1 − u = 2 .
1
)]
u >0 u >0 u >0 u >0
u u
FuncŃia f1 este integrabilă pe intervalul (0,1] şi, în plus,
1

∫0
f1 (x )dx = 2 .

b) Avem
1 1

∫ ∫ dx = lim (ln x ) u  = lim (ln1 − ln u ) = lim (− ln u ) = ∞ .

1
f 2 ( x )dx = lim
1
lim
u →0 u →0 x 
u →0   u → 0 u →0
u >0 u >0 u >0 u >0 u >0
u u
FuncŃia f 2 nu este integrabilă pe intervalul (0,1] .

Problema 5.2.2
1
Se consideră funcŃia f : (0, ∞ ) → R , f ( x ) = .
x
9

a) Să se calculeze
∫4
f ( x )dx ;

∫
1
b) Fie a, b ∈ (0, ∞ ) , a < b . Dacă f [a ,b ] = f ( x )dx , să se afle f [4,9] ;
b−a
a

c) Să se determine ξ ∈ [4,9] , astfel încât f (ξ ) = f [4,9] ;

IV-5
 ∞

d) Să se studieze convergenŃa integralei

∫
9
f ( x )dx ;

 v 
 1 
e) Fie a ∈ (0, ∞ ) . Dacă f [a ,∞ ) = lim 
v →∞ v − a


∫
a
f ( x )dx  , să se afle f [9, ∞ ) .



Rezolvare
a) Avem
9 9

∫ f (x )dx =
∫
1
x
9
dx = 2 x = 2 9 − 4 = 2 .
4
( )
4 4

b) f [a ,b ] se numeşte valoarea medie a funcŃiei f pe intervalul [a, b] şi este dată de relaŃia

b

∫
1
f [a ,b ] = f ( x )dx .
b−a
a
Avem
9

∫
1 2
f [4,9 ] = f ( x )dx = = 0,4 .
9−4 5
4

1
, este continuă pe orice interval [a, b ] ⊂ (0, ∞ ) . Aplicând
c) FuncŃia f : (0, ∞ ) → R , f ( x ) =
x
teorema de medie funcŃiei f pe intervalul [a, b] , se deduce că există ξ ∈ [a, b] astfel încât
b

∫
1
f ( x )dx = f (ξ ) .
b−a
a
RelaŃia anterioară este echivalentă cu egalitatea
b

∫
a
f ( x )dx = (b − a ) f (ξ ) .

{
Rezultă interpretarea geometrică: aria mulŃimii (x, y ) ∈ R 2 a ≤ x ≤ b, 0 ≤ y ≤ f ( x ) (adică aria }
suprafeŃei plane care este cuprinsă între graficul funcŃiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaŃii x = a ,
x = b ), este egală cu aria dreptunghiului de bază (b − a ) şi înălŃime f (ξ ) . RelaŃia f (ξ ) = f [4,9]
1 2
implică = . Se obŃine ξ = 2,52 = 6,25 (a se vedea figura 5.2.1).
ξ 5

IV-6
 2
y
1.6

1.2

0.8

0.4

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 x 10

1
Figura 5.2.1. Graficul funcŃiei f : (0, ∞ ) → R , f ( x ) = .
x

d) Avem
v v

lim
v →∞ ∫ f ( x )dx = lim
v →∞ ∫
1
x v → ∞ 9 v →∞
[( )]
dx = lim  2 x  = lim 2 v − 3 = ∞ .
v

9 9
∞

Integrala
∫
9
f ( x )dx este divergentă.

e) Avem
   
( )
v v
 1   1 
∫ ∫
1 2 v −3 2
f [9, ∞ ) = lim  f ( x )dx  = lim  dx  = lim = lim = 0.
v →∞ v − 9
  v → ∞ v − 9 x  v → ∞ v−9 v → ∞ v +3
 9   9 

Problema 5.2.3
Într-o anumită perioadă, raportul dintre o unitate din moneda A şi o unitate din moneda B este dat
π  πx
de relaŃia 3 + 0,25 sin  ⋅ t  , unde t este variabila timp. Fie f : [0, ∞ ) → R , f ( x ) = 3 + 0,25 sin .
 15  15
a) Să se determine f [a,b ] , unde a, b ∈ [0, ∞ ) , a < b .
b) Să se calculeze f [12, 24 ] .

Rezolvare
a) Avem
b

∫
1  πx  1  15  aπ bπ 
f [a ,b ] =  3 + 0,25 sin dx = 3(b − a ) + 0,25 ⋅  cos − cos  =
b−a  15  b−a π  15 15 
a

IV-7
 3,75  aπ bπ  1,193662  aπ bπ 
= 3+  cos − cos  ≈ 3+  cos − cos .
(b − a )π  15 15  b−a  15 15 

b) Folosind rezultatul de la punctul precedent, se obŃine

f [12, 24 ] ≈ 2,8887 .

6. Integrale euleriene

6.1. Integrala gamma

DefiniŃia 6.1.1
Integrala
∞

Γ( p ) =
∫
0
x p −1e − x dx ,

unde p ∈ R , p > 0 , se numeşte integrala gamma.

Teorema 6.1.1
Integrala Γ( p ) este convergentă pentru orice p > 0 .

Teorema 6.1.2 (ProprietăŃi ale integralei gamma)

1) Γ(1) = 1 .
2) Γ( p ) = ( p − 1) ⋅ Γ( p − 1) , ∀p > 1 .
3) Γ(n ) = (n − 1) ! , ∀n ∈ N* .
1
4) Γ  = π .
2

Problema 6.1.1
Să se calculeze integralele:
∞ ∞ ∞
−x
a)
∫
0
x 7 e − x dx ; b)
∫
0
2 3
x e dx ; c)
∫
6
(x − 6)5 e6 − x dx .

Rezolvare

IV-8
a)
∞

∫0
x 7 e − x dx = Γ(8) = 7!= 5040 .

b) Fie
∞
−x
I=
∫ 0
x 2
e 3 dx .

x
Cu substituŃia t = , se obŃine
3
∞

∫
I = 27 t 2e −t dt = 27 ⋅ Γ(3) = 54 .
0

c) Fie
∞

I=
∫
6
(x − 6)5 e6 − x dx .

Cu substituŃia t = x − 6 , se obŃine
∞

I=
∫
0
t 5e −t dt = Γ(6) = 5!= 120 .

6.2. Integrala beta

DefiniŃia 6.2.1
Integrala
1

Β( p , q ) =
∫ x p −1 (1 − x )
q −1
dx ,
0
unde p, q ∈ R , p > 0 , q > 0 , se numeşte integrala beta.

Teorema 6.2.1
Integrala Β( p, q ) este convergentă, oricare ar fi p > 0 şi q > 0 .

Teorema 6.2.2 (ProprietăŃi ale integralei beta)

1) Β( p, q ) = Β(q, p ) , ∀p > 0 , ∀q > 0 .
p −1
2) Β( p, q ) = ⋅ Β( p − 1, q ) , ∀p > 1 , ∀q > 0 .
p + q −1

IV-9
 Γ( p ) ⋅ Γ(q )
3) Β( p, q ) = , ∀p > 0 , ∀q > 0 .
Γ( p + q )
∞
x p −1
4) Β( p, q ) =
∫
0
(1 + x ) p + q
dx , ∀p > 0 , ∀q > 0 .

1 1
5) Β ,  = π .
2 2

Problema 6.2.1
Să se calculeze integralele:
1 12 ∞

∫ ∫ ∫
x2
x(1 − x ) dx ; b) x (1 − 2 x ) dx ; c)
50 3 10
a) dx .
(1 + x )7
0 0 0

Rezolvare
a)
1
Γ(2) ⋅ Γ(51) 50!
∫
1 1
x(1 − x ) dx = Β(2,51) =
50
= = = .
Γ(53) 52! 51 ⋅ 52 2652
0

b) Fie
12

∫ x 3 (1 − 2 x ) dx .
10
I=
0
Cu substituŃia t = 2 x , se obŃine
1
1 Γ(4 ) ⋅ Γ(11) 1 3!⋅10! 1
∫
1 1 6 1
t 3 (1 − t ) dt = ⋅ Β(4,11) = ⋅
10
I= = ⋅ = ⋅ = .
16 16 16 Γ(15) 16 14! 16 11 ⋅ 12 ⋅ 13 ⋅ 14 64064
0

c)
∞
Γ(3) ⋅ Γ(4 ) 2!⋅3! 1
∫
x2
dx = Β(3,4 ) = = = .
(1 + x )7
Γ(7 ) 6! 60
0

6.3. Calculul integralei Euler-Poisson folosind integrala gamma

Problema 6.3.1
Să se calculeze:

IV-10
 ∞ ∞

∫ ∫
2 2
a) e − x dx ; b) e − x dx (integrala Euler-Poisson).
0 −∞

Rezolvare
a) Fie
∞

∫
2
I= e − x dx .
0

Cu substituŃia t = x , se obŃine 2

∞
1

∫
1 − 1 1 1
I= t 2 e −t dt = Γ  = π.
2 2 2 2
0

b) FuncŃia f : R → R , f ( x ) = e − x , este pară. Atunci

2

∞ ∞

∫ ∫
2 2
e − x dx = 2 e − x dx = π .
−∞ 0

ObservaŃia 6.3.1
Pentru funcŃia gaussiană f : R → R , f ( x ) = e − x , avem lim f ( x ) = lim f (x ) = 0 .
2

x → −∞ x →∞
Primele două derivate sunt:
f ′( x ) = −2 xe− x , x ∈ R ,
2

(
f ′′( x ) = 2e − x 2 x 2 − 1 , x ∈ R .
2
)
Se poate scrie tabelul de variaŃie al funcŃiei f : R → R , f ( x ) = e − x .
2

2 2
x −∞ − 0 ∞
2 2
f ′′( x ) + 0 − 0 +
f ′( x ) + 0 −
f (x )
1 1
0 − − 0
e 2 1 e 2

Folosind datele de mai sus, funcŃia gaussiană se reprezintă grafic, după cum urmează.

IV-11
 y 1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
-2 -1.6 -1.2 -0.8 -0.4 -0.2 0 0.4 0.8 1.2 1.6 2
-0.4 x

Figura 6.3.1. Graficul funcŃiei f : R → R , f ( x ) = e − x .

2

Teste de autoevaluare

Testul de autoevaluare 7

Problema 1
Să studieze convergenŃa integralelor:
∞ 9

∫ ∫
1
a) x 3dx ; b) dx .
2 x
10 0

Testul de autoevaluare 8

Problema 1
Să se calculeze integralele:
∞ ∞

∫ ∫
14 + x 3
a) dx ; b) (x − 7 )4 e7 − x dx .
ex
0 7

Problema 2
Să se calculeze integralele:

IV-12
 1 2
20

∫ ∫
 x
x(1 − x ) dx ; b)
20
a) x1 −  dx .
 2
0 0

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 7

Problema 1
a) Fie
∞

I=
∫
10
x 3dx .

Avem
v
v

∫
x4 v 4 − 104
lim x dx = lim
3
= lim =∞.
v→∞ v →∞ 4 v→∞ 4
10
10
Integrala I este divergentă.

b) Fie
9

∫
1
J= dx .
2 x
0
Avem
9

lim
u →0 ∫ 2 x
1
u →0
9
dx = lim x = lim 3 − u = 3 .
u u →0
( )
u >0 u >0 u >0
u
Integrala J este convergentă şi, în plus, J = 3 .

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 8

Problema 1
a)
∞ ∞ ∞

∫ ∫ ∫
14 + x 3
x
dx = 14 e − x dx + x 3e − x dx = 14Γ(1) + Γ(4 ) = 14 + 3!= 20 .
e
0 0 0

IV-13
b) Fie
∞

I=
∫
7
(x − 7 )4 e7 − x dx .

Cu substituŃia t = x − 7 , se obŃine
∞

I=
∫ 0
t 4e − t dt = Γ(5) = 4!= 24 .

Problema 2
a)
1
Γ(2 ) ⋅ Γ(21) 20!
∫
1 1
x(1 − x ) dx = Β(2,21) =
20
= = = .
Γ(23) 22! 21 ⋅ 22 462
0

b) Fie
2
20

∫
 x
I = x1 −  dx .
 2
0
x
Cu substituŃia t = , se obŃine
2
1

∫
1 2
I = 4 t (1 − t ) dt = 4Β(2,21) = 4 ⋅
20
= .
462 231
0

Lucrarea de verificare 4

1. Să se calculeze integralele:
∞ ∞ ∞
x

∫ ∫ ∫
x − 2x + 1
5 − 5
a) dx ; b) x 3e 4 dx ; c) x 9e − x dx .
ex
0 0 0

2. Să se calculeze integralele:
1 3 1
8

∫ ∫ ∫ ( )
 x 10
a) x − x 2 dx ; b) x 5 1 −  dx ; c) x8 1 − x3 dx .
 3
0 0 0

IV-14
 ∞

∫
2
3. Să se calculeze integrala e−x + 2 x +7
dx .
1

Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor

dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 4

A fost introdusă noŃiunea de integrală improprie şi au fost analizate tipuri de astfel de integrale.
Au fost studiate integralele euleriene şi integrala Euler-Poisson.

Bibliografia unităŃii de învăŃare 4

1. Cenuşă G. (coord.), Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaŃii, CISON, Bucureşti,

2007, România.
2. Popescu O. (coord.), Matematici aplicate în economie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1993, România.

IV-15