Deshidratare – mai putina apa in sange – cresc electrolitii – hematiile pierd apa – se ratatineaza –

scade capacitatea de preluare si transport a gaelor sangvine – dispnee

Broasca (Anura) este un ordin de animale amfibii tetrapode, fără coadă când sunt
adulte (anure), cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă și
cu ochii bulbucați. Forma larvară, branhiată și înotătoare, prezentând o coadă care
dispare la metamorfoză, este denumită mormoloc.
Broasca de baltă adultă trăiește atât în apă (unde se adăpostește și reproduce), cât
și pe uscat (unde se hrănește). Nările de pe vârful botului se închid când se află în
apă. Broaștele se înmulțesc prin ouă, care, neavând cochilie, sunt depuse în apă.
Broasca adultă se hrănește cu omizi, limacși, melci mici, insecte adulte, râme: tot ce
se mișcă pe uscat și este suficient de mic pentru a îi intra în gură. Prinde prada
sărind pe ea sau apropiindu-se și încleind-o cu limba, protractilă. Mormolocul este
omnivor și se hrănește rozând alge, cadavre de insecte, pești, icre moarte, iar în caz
de foamete, mormolocii se pot devora între ei recurgând la canibalism, cei mai mari
atacându-i pe cei mai mici, accelerându-și metamorfoza și reușind astfel să
perpetueze specia.
Broaștele și mormolocii lor sunt foarte sensibili la poluări, la viroze și la bolile
provocate de ciuperci (mucegaiuri acvatice). Prezența lor denotă existența unui
echilibru biologic în ecosistem, chiar dacă acesta conține macro-deșeuri (fiare vechi
și alte gunoaie).

Morfologie externă[modificare | modificare sursă]

Au corpul format din: cap, trunchi și membre (broaștele sunt primele vertebrate
tetrapode - cu patru membre).
Capul[modificare | modificare sursă]
Este de formă triunghiulară, are ochi mari aurii, capabili să distingă culorile, dar mai
ales mișcarea. Ochii sunt ținuți bulbucați când animalul pândește, dar pot fi acoperiți
printr-o pleoapă străvezie și chiar retractați în craniu sub apă, sau când broasca se
sforțează să înghită o pradă mare. Nările se închid când intră în apă. Ea are două
feluri de respirații:
-cutanee
-pulmonară
Urechea este mai evoluată decât la pești. Are o limbă subțire având glande care
secretă o substanță cleioasă. Limba ei este ușor despicată la vârf.
Trunchiul[modificare | modificare sursă]
Are o piele fără solzi cu glande ce secretă o substanță alunecoasă și bactericidă
(mucus).
Membrele[modificare | modificare sursă]
Membrele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și au 4 degete terminate
cu gheare. Locomoția- semiacvatica, adică este dublă : pe uscat, mergând sau
sărind, iar prin apă, înotând cu puternicele labe posterioare, palmate.
Sistemul intern[modificare | modificare sursă]
Sistemul nervos, mai dezvoltat decât la pești, prefigurează dezvoltarea creierului
animalelor terestre.

Broaștele din România[modificare | modificare sursă]

Legenda:

 CR (critically endangered) – specie critic amenințată cu dispariția

 EN (endangered) – specie în pericol de dispariție
 VU (vulnerable) – specie vulnerabilă
 NT (near threatened) – specie aproape amenințată cu dispariția
 LC (least concern) – specie neamenințată cu dispariția
 NE (not evaluated) – specie neevaluată

Statutul în
România
Statut după Cartea
Denumire
Denumire științifică Internationa Roșie a Imagine
populară
l după IUCN Vertebratelor
din
România[1]

Buhai de
baltă cu
burta roșie
Bombina bombina LC NT
(Izvorașul
cu burtă
roșie)

Buhai de
baltă cu
burtă
Bombina variegata
galbenă LC NT
variegata
(Izvorașul
cu burtă
galbenă)
 Broasca de
Pelobates fuscus fuscus pământ LC VU
brună

Broasca de
Pelobates syriacus
pământ LC EN
balcanicus
siriacă

Broasca
Bufo bufo bufo râioasă LC NT
brună

Broasca
Bufo viridis viridis râioasă LC NT
verde

Hyla arborea arborea Brotăcel LC VU

Pelophylax ridibundus Broasca
LC NE
ridibundus mare de lac

Broasca
Pelophylax kl. esculentus LC NE
mică de lac

Broasca
mică verde
Pelophylax lessonae LC NE
(Broasca lui
Lessona)

Broasca
Rana dalmatina roșie de LC VU
pădure
 Broasca
Rana temporaria
roșie de LC VU
temporaria
munte

Broasca de
Rana arvalis arvalis LC EN
mlaștină

Broască de
Rana arvalis wolterstorffi mlaștină - - -
Wolterstorffi

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Situația speciilor de amfibieni și reptile din România. Herpeto Life”. Arhivat
din original la  5 martie 2016. Accesat în  7 octombrie 2015.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Laurie J. Vitt, Janalee P. Caldwell. Herpetology. An Introductory Biology of
Amphibians and Reptiles. Fourth Edition. Academic Press. 2014
 Ion E. Fuhn, Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 1:
Amphibia. București : Editura Academiei Republicii Populare Romîne,
1960, 288 p.
 Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969.
 Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor
coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică,
București, 1967, 768 p.
 Victor Pop. Curs de zoologia vertebratelor. Vol. I. Procordatele, caracterele
generale ale vertebratelor, peștii și amfibienii. Litografia Învățământului,
Cluj 1957, 612 p.
 Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna.
Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa» . Vol.
LIII. 2010
  Török Zsolt, Ghira Ioan, Sas István, Zamfirescu Ștefan. Ghid sintetic de
monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România.
Editura Centrul de Informare Tehnologică ”Delta Dunării”, Tulcea, 2013
 Tibor Sos. Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in
European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna.
Herpetologica Romanica. Vol. 2, 2008, pp.61-91 Arhivat în 13 aprilie 2015,
la Wayback Machine.
 Situația speciilor de amfibieni și reptile din România. Herpeto
Life Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine.
 Török Zsolt. Data-base with bibliographical sources on the Romanian
herpetofauna and herpetologists. Sc. Annals of DDI vol. 17, 2011[nefuncțională]
 Mircea-Dragomir Andrei. Contributions to the knowledge of the
herpetofauna of southern Dobruja (Romania). Travaux du Muséum
National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 2002, Volume 44: 357 –
373 Arhivat în 4 octombrie 2015, la Wayback Machine.
 Sorin Geacu. Fauna podișului Dobrogei. Analele Universității Bucuresti,
Geografie. 2005

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Broască

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Broască

Wikispecies conține informații legate de Broască

 Un miliard de broaște sfârșesc în farfurie, 23 ianuarie 2009, descopera.ro

 Frumoase și otrăvitoare: cele mai periculoase broaște din lume, 12
decembrie 2012, Nicu Pârlog, descopera.ro
Categorie: 
 Anura
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 29 octombrie 2022, ora 21:58.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la