Masa rotund’ “Tendinfe in protectia prin rele a refelelor electrice” Prezentare Necesitatea tot mai mare de Imbundtafire a fiabilitifi (siguranfei si securivpil) tn functionare a echipamentelor electrice este 0 consecings direct a cerinfei justificate de continuitate gi siguranft tn alimentarea cu energie electric’ a consumatorilor. Una dintre tendinfele principale spre atingerea unui nivel calitativ superior al activitajilor de conducere, protectie, automatizare si supraveghere a instalajiilor din componentasistemelor de energie electrict este implementarea unor ‘echipamente gi sisteme “‘inteligente”, bazate pe tehnologie numeric, Prin aceast& actiune se realizeaza, treptat, nu numai ‘resterea flabiltaii si disponibilitaitinstalatilor, ci si cresterea tuturor performanfelor tehnice, a reducere a spatiului ocupat si a costuritor in raport cu solutile clasice, precum si posibilitatea reducerii personalului de exploatare, simultan cu ridicarea nivelului tehnic (specializari) al acestuia, Masa rotund’ organizati de Asociatia Tehnic& si Stiinjifica a Energeticienilor din Romania “ENERGETICA”, de Comitetul National Roman CIGRE prin grupuh de specialisti GS 34 (Protectie si control local) si de Sucursala Transport Sibiu din Divizia Transport ~ Dispecer CONEL, a avut ca tem’ “Tendinfe in protectia prin relee a refelelor electrice” si a analizat subiecte refertoare la: - aspecte privind noile conceptii de protectie a refelelorelectrice; - tendinje noi in integrarea funcfilor de protectie, comanda, control si monitorizare in safle de 110-400 kV; ‘baze de date pentru sistemele de protect Pe aceasta ter au fost prezentate gi discutate noua Iucrari Considerasii comparative privind protectille diferensiale de bare (conf. dr. ing. Victor Vaida, ing. Alexa Nicula, ing. Dan-Milentie Popovici); = Acordul BIN si detectarea punerilor la p&mint in rejelele de medie tensiune ~ prezent si perspective (ing. Mirela Sirian, ing. Gabriel Ciucagu); - Probleme ale retenologizarii instalapiilor de protecyie din SEN (pref. dr. ing. Cornelia-Elena Ivascu); = Raspunsul transformatorului de curent in regim tranzitorlu si impacnil asupra echipamentelor de protectie (ng. Mihai Nestor, ing. Anton Ungureanu); Sisteme de protectie cu canal de transmisie (ing. Daniel Dumitrascu); = Protecyia multicriteriala la puneri la paint in reelele electrice de distribupe (ing. Rudolf Zimand); - Prineipit de redundangd in protecfia $i reanclansarea linilor de 220-400 kV (ing, Mircea Petran); Aplicatii ale bazelor de dace in domeniul sistemelor de protectie (dr. ing. Stelisn Gal, dr. ing. Florin Balasiu, dr, ing, Traian Fagiragan); = Tendinje in integrarea funcjilor de protectie, contro! $i monttorizare in stajlle de foarte inaltd tensiune (ax. ing, Stelian Gal, dr. ing, Florin Balasiu, dr. ing. Traian Fagerasan. ‘Mase rotund§ a avut loc imediat dupa intnirea PRAM-TRANSPORT (13. iunie 2000), organizath de c&tre CONEL~ DTD-DEN ~ Sucursala Transport Sibiu, beneficiind de participarea unor specialisti cu experienta n domeniul instalatiilor de protecjie, comanda si supraveghere din staiile de 110 — 400 kV. Selectarea lucrtrilor publicate in acest numar al revistei Energetica incearca si acopere cit mai multe dint subiectele abordate la masa rotunda si s& prezinte o imagine cit mai fidelé a preocupStilor participantilor sa nivelului stiingfie si tehnic la care sunt tratate problemele referitoare la noite tendinfe in domeniul protecjei i conducerii refelelorelectrice Moderatori, 1g Stelian Gal, ing, Mircea Petran ar. ENERGETICA “48 * 2000 ° Nr. 8-9PROTECTIA MULTICRITERIALA LA PUNERE LA PAMINT iN RETELELE ELECTRICE DE DISTRIBUTIE ng. RUDOLF ZIMAND* Prtecta la punere la pmint pune probleme tehnice complexe, datorate, pe de o parte, valort scute a curenslor de defect si: de pe lta parte. variety regimurilor de exploatare a rele de tenstune medi ‘Sunt trecule in revista procesele fzice care tnsofese punerea la pimint in perspectiva wlizdrit lo tn aparatele de protetie ‘Se prezintd un aparat consruit in tehnica numericd. Acesta conine func de protectie dupa patru crtert diferte, legate Intre 1 ele tn ceeace privete semnalul de tesre) dupa difert formule de redundansa i The earthing protection raises complex technical problems due to, the low value ofthe fault currents, te the one hand, and the {diversity ofthe operating conditions ofthe medium voliage network on the other hand. ‘The article reviews the physical processes accompanying earthing from the potnt of view ofthe ullization inthe protection Forumul Energiei ce se va desfigura la ‘Zakopane, in Polonia, in petioads 26-27 septembrie, cu tema “Problemele energetice privind aderarea Poloniei la Uniunea Europeani”. Manifestarea este forganizats de cltre Comitetul Membru Polonez al Consiliului Mondial al Energici in cooperare cu ‘Ministerul Economie din Polonia. Principalele subiecte abordate in Forumului vor f pasii parcurgi de Polonia in direciia pregatrii sectorului energetic pentru integrarea in Uniunea European’; ~ implementarea Cartei Energie’ in Poloni = imlegrarea sectorului energetic polonez in Uniunea Europeana corelat cu “Fundamentele politcit cadrul ENERGETICA “48 * 2000 * Ny. 8-9 energetice poloneze pind in 2020”, document aprobat, de catre Guvernul Poloniei Participant la acest Forum vor fi reprezentanti ai sectorului energetic polone2, agentii guvemamentale, institute stiinifice si de cercetare si alte institutii cu preoeupari in domeniul energetic; = reprezentanfi ai Comitetelor Membre ale Consiliului Mondial al Energiei, in principal din rile ceuropene. Forumul se va desfigura pe parcursul a dou zile: n prima zi vor avea loc dou8 sesiuni plenare (una inaugurala, iar cealaltA despre problemele generale gi provocarile ce stau in fafa sectorului energetic polone7 in perspectiva aderarii la Uniunea Europeans). in ultima zi va avea loc o sesiune cu tema "Sarcini ale subsectoarelor energetice in legaturd cu accederea Poloniei in cadrul UE raportate la perspectivele de dezvoltare pind in anul 2020” ‘continua inp. 369SISTEME DE PROTECTIE CU CANAL DE TRANSMISIE i Lucrarea este um material desntzd corey permite 8 abordeseunele subset flrbint ale problematic protectie prin rele a ior i 1: DANIEL DUMITRASCU* tlectrce einai traranettemele de proecle u canal de wansmtere i Dap fomiarcrea cnr cv schemele ties de reece cu canal de trina, sincear ocomparatie hive scestea prin prima wor + ota um af seeutateiguran se propane 0 nel schems care combine dear eae clorile ‘Se prezmi un now concept de comantcatie: cel in care protec dela capetel lmlor pot ranemie permanens nv ele starea mal | tor bis ! Lucrarea fee 0 comparatie ine schemele PUTT flasie n Romana scale POTT presente, i cli ew priv a cubicle dere i In incheore se rag ceva i tne pies protection systems. Descriptor: rafeleeleetroen Introducere In refelele de transport al energiei electrice, unde majoritatea liniilor sunt buclate si topologia refelei este complex, folosirea releelor de distant pentru protectia acestor linii devine un imperativ. Regula cunoscuta este c pe majoritatea liniilor trebuie prevazut un reglaj al primei zone de actionare de circa 80% din lungimea liniei (in anumite cazuri particulare chiar mai putin). Este evident c& acest reglaj este necesar din cauza existenfei anumitor surse de erori cele mai uzuale find cele introduse de transformatoarele de curent si tensiune. Concluzia este c& oricum elementele zonei 1 mu pot avea reglaje de 100%, ceea ce face ca orice defect aptirut in zona neacoperita de reglajul zone’ |, dar aflat totusi pe linia respectiva, sa fie lichidat cu temporizarea zonei 2. Uneori aceasté temporizare este cam mare pentru un defect aparut pe liniile cu tensiuni tnalte; ar fi mai util ca defectele din acele portiuni ale liniei sa poata fi lichidate cu temporizari mult mai mici. Aceasta cerinta a dus la dezvoltarea unor sisteme de protectie care au o legitur’ de comunicatie la distan& intre extremititile liniei protejate, permitind astfel ‘ransmiterea de semnale intre aceste extremitafi Aceste sisteme, numite sisteme de protectie cu canal de transmisie, permit practic declansarea unui defect de pe linie aflat in zona 2 cu o asa-numité * EnergoBit rl ~ Cluj-Napoca 360 The paper represents @smthesis materiel, daring approach some hot ope ofthe EHVIAY let line cealy protection issues. After mokng the reader familar withthe plot protection schemes, the paper makes acomperison between them, By sing concepts ike | security and dependability shen anew schome is presentad which combines on theater schemer'avantages i The paper als brings nthe reader's mind a new conuncaton concep: when the protection equipment loced a: diferent ends of |, finer ae permanently transmit Benveen them the tetas of mare imernal Bs ‘as bore dhe he ope cl mak 0 cmpancn race the PUTT sche sadn Romani and the POT aromas preena here “a the ond ofthis paper, there are memiona var rif conclusions regarding the prevented subjects. .etice, protect prin reles, scheme cu canale de tansmisie temporizare pilot (care este aproximativ egal cu timpul de transmisie a semnalului, uneori mai sunt incluse temporizari mici comparativ cu cele uzuale pentru zona 2, folosite pentru diverse coordontri) Fig. 1, Sistemul de proteyie cu eanal de tansmisic: eee, ‘emititoare,receptoare, canal de comunicaye | Pent evitarea erictrorconfuzirebuie menfonat cn ceast hurare in sopul fluidizari moduli de exprimaze, va apr in diferite contexte termenul pilot, folosit mai ales ea atibut af substanvalu: imp tmp pilot th oc de "imp de declangreasociat scheme de protec cu cana de ransmise, Mentiontm c& temenal "plo fst preluat in iterstura americand sexe asociat cu schemele de protcte eu canal de ransnisie (Ga Ib, englead: "Pilot Protection Schemes") gi protectin respeciva mu trebuie confundath cu “proecia cu fir pilot” defini conform 'SRCEL50, care este un caz paticular al prove cu canal de transmis, ind se floseseconductoare metaice. ENERGETICA "48 * 2000‘ Nr. 8-9In acest articol se face referire la tei dintre sistemele de protectie cu canal de transmisie_ mai uzuale, denumirea lor in irabs.romind find preluata din PE-504 sau SR CEI 50 (448): POTT - Permissive Overreaching Transfer Trip [1]: protectie cu treaptd prelungitd (zon’ extinsa) si autorizare - DCUB - Directional Comparison. Unblocking (2): protectie cu treapti prelungita (zond extinsa) si deblocare DCB Directional Comparison Blocking (3]: protectie cu treaptd prelungita (zona extinsa) gi blocare. Pentru comparafie se va prezenta foarte succint si schema de protecfie cu canal de transmisie folosit& mai des in Europa: PUTT - Permissive Underreaching sfer Trip (protectie cu treaptd redusé si autorizare), Totodatd, se prezinta o nowi schema de protectie cu canal de transmisie, care derivata din experienta acumulata cu schemele mentionate anterior, ofera cele ‘mai bune rezultate ca fiabilitate, viteza si sensibilitate. Schemele POTT Principiul de baz pentru operarea unei scheme POTT se bazeaz& pe elementele zonei 2, reglate sA vada, defecte in fat, si pe elementele zonei 3, reglate pentru defecte spate figura 2 se prezint’ schema monofilard a unui sistem POTT Baa A a8 2a Fig.2. Schema monofilarés unui sistem POTT. Elementele zonei 2 (fie c& sunt de distanyh seu doar maximale) sunt astfel reglate incit s& depaseasca linia protejata cu o margine suficient de bund pentru ca in ciuda erorilor care pot sé aparé s& poata cuprinde oriee fel de defect de pe linia care trebuie protejata. Elementele zonei 3 spate sunt reglate astfel incit s& depageasca reglajul elementelor zonei 2 de la capitul opus al liniei si sunt utilizate in logica de tratare a urmatoarelor cazuri particulare (asupra cdrora se va reveni) + inverséri de curenti; + retransmiterea semnalului receptionat; sursa slaba la un caps. in figura 3 se prezinté fundamentele logicii POTT, folositi pentru a genera declanséri oriunde de-a lungul liniei dintre intrerupatoarele 3 si 4. ENERGETICA “48° 2000 * Nr. 8-9 ‘rime sermal de autorizare ~~ la erviator XMTR. Elemeniele zonel 2 Sermalde autorizare receptionat PTRX Fig. 3. Logica POTT de bi, Declangérile au loc pentru un defect intern (pe linia protejata) daci oricare element cu treapta prelungita (de zona 2) demareaz& si este receptionat totodata si semnalul de autorizare a declansérii dinspre capStul opus al liniei (PTRX). La ficcare capat de linie, demaraju elementelor de zona 2 semnalizeazé citre emitator (XMTR) 0 conditie de autorizare a declansarii din punctul de vedere al capfitului respectiv de linie. Astfel, pentru defectul prezentat in figura 2 si plasat intre ‘ntrerupatoarele 3 si 4, demareaza elementul zonei 2 de Ja capatul cu intrerupatorul 3 si respectiv elementele zonei 1 si 2 de la capitul cu intrerupatorul 4 Elementele de zona 2 de la ambele capete de linie actioneaza semnalizind conditia de autorizare cétre emipitor. fn acest mod, intrerupitorul 4 declangeazd instantaneu gratie elementului zonei 1, in timp ce intrerupatorul 3 declanseaz’ in timp pilot, cind recepfionea semnalul de autorizare de la capatul cu intrerupatorul 4 Un defect aflat la dreapta intrerupatorului 4 este un defect exterior zonei protejate; chiar daca releul de la capatul cu intrerupatorul 3 poate sesiza acest defect gratie elementelor zonei 2, el va astepta un semnal de autorizare dinspre celAlat capat. Cum in mod normal elementele de zona 2 ale releului de la celdlalt capat nu vor demara pentru un astfel de defect, semnalul de autorizare asteptat nu va mai veni si defectul nu va fi lichidat in timp pilot, ci doar de temporizarea zonei 2 si doar daca intre timp nu a fost lichidat de protectia liniei vecine (care ar trebui sii lichideze prima acest defett) {in cele ce urmeazA se vor prezenta pe scurt cazuri particulare care afecteaz& securitatea unui sistem POT si se vor aminti ce solutii pot fi implementate pentru evitarea declansérilor neselective. Inverséiri de curenti in cazul in care liniile protejate prin POTT fac parte dintr-o retea cu linii paralele, apar anumite situati extreme. in aceste rejele, un defect apropiat de unul dintre capetele liniei poate rezulta intr-o secventi de declansari: prima data declanseazé instantanew prinelementele de zona | intrerupatorul dinspre capétul apropiat de defect in timp ce intrerupatorul de la capatul opus va astepta semnalul de autorizare inainte si declangeze. in perioada deciansarea — primului intrerupator si receptia semnalului de autorizare de Aire protectia de la capatul opus, din cauza schimbarii topologiei retelei, apar anumite inversiri de curenti Daca aceste inverséri nu sunt tratate corespunzator. ele pot genera declanséri intempestive ale liniei paralele sanaoase dintre Zon Zona? mt “Zones ig. 4. Inceputul defectali eu toae susele conectte Zena 2 Configuratia refelei _paralele 1a ineeputul defectului este prezentata in figura 4, iar eonfigurajia rejelei paralele dupa ce se deschide primul intrerupator in figura 5, — ofp OH oH Fig. 5. intrerupstorul 3 desenis jn figura 4, releul de lings intrerupatorul 3 detecteazi defectul ca fiind in interiorul zonelor | gi 2 Elementul instantaneu al zonei 1 declanseazé Intrerupéterul independent de canalul de comunicatie Elementul zonei 2 este cel care trimite semnalul de autorizare cdtre capatul opus Protectia de la intrerupatora, 4 detecteaza defectul in zona 2, dar trebuie s& astepte un semnal de autorizare de la intrerupatorul 3 inainte s& declangeze. Daca din diverse motive acest semnal mu mai soseste, zonei 2 va declanga dup expirarea elementul temporizarii aferente Problema care apare este c& si elementul de zona 2 aferent protectiei de pe lingd intrerupatorul 2 va sesiza un defect fafé $i va emite un semnal de autorizare catre protectia de pe ling intrerupatorul 1, iar clementul de zona 3 de la intrerupdtorul | va sesiza un defect spate. Dup& ce intrerupatorul 3 se deschide, 362 curentul de defect se redistribuie (fig. 5). in acel moment, elementul de zona 2 de la intrerupatorul 2 va reveni, la fel ca si elementul de zona 3 de la intrerupatorul 1. Totodatd va demara elementul de zona 2 de Ia intrerupatorul 1, dac& acest element va demara mai repede ca semnalul de autorizare generat de protectia de la intrerupatorul 2 s& se reseteze; aceasti inversare de curenti va genera 0 declansare intempestiva a intrerupatorului 1 Peniru evitarea acestui caz, problema inverstrilor de curenti trebuie tatatd corespunzitor de cétre protectile rnumerice, O solute in acest sens ar fi urmatoarea = la inceputul defectului clementele zonei 3 (spate) de la intrerupitorul 1 demareazi, ceea ce reprezinti un indicator al unui defect in afara zonel protejate. Totodatd aceasta condixie semnaleazi ci 0 inversare de curenti poate Sf aiba foc din clip 'n clips; reveniréa elementelor zonei 3 din starea de demaraj duce Ia blocarea pentru 0 perioad’ de timp (Z3RBD) 2 wansmiterii conditiei de autorizare catre capatul opus, precum si a declansari prin schema POTT Pre. Denar etomentefata fora? (Denar elemante spate teas tS )—Sonpaizare spo wiser Fig, 6.0 logics de sretare a inversttilor de eureni Logica de tratare a inversirilor de curenti poate crea anumite probleme in cazul releelor care lucreaza cu elemente ditectionale de secventé inversi sau homopolara atunci cind linia este pusé la un moment dat in functiune sau cind este reanciangata pe un defect, cind se folosesc TT-uri de pe linie si nu este folosita logica de conectare pe defect (SOTF). FaaR Faza Rinchis, tazele S si T deschise Loe VaeeVing a Nit Faas a ttn Bev Ye | Faas RZ Ae a 's Fig.7, Nesimultaneitateainchideripolilor fa un Sotrenuptior Problema apare din cauza nesimultaneitatii {nchiderii polilor unui intrerupator. Daca, spre exemplu, primul pol al unui intrerupator se inchide pe un defect n timp ce ceilalti doi cu paimintul exact pe faza defect8, ENERGETICA "48° 2000 ° Nr. 8-9poli nu s-au inchis inca, elementul directional declara defectul ca find in spate, pind la inchiderea celorlalti doi poh Aceastd operare falsi a clementului directional, dublai2 de demarajul —elementelor_ maximale directionale de sreapta 3, poate s& intirzie deciangarea pentru un defect Ia care logica POTT trebuie s& lucreze tocmai pentru declansari rapide. Pentru a evita aceasta problema, se poate folosi o inhibare a blocarii aferente zonei 3 pentru o perioada reglabilé de timp (tipic 20-40 ms) dupa inchiderea intrerupatorului semnalului de capatul opus Logica de retransmitere a autorizare Cintrerupatorul de ta deconectayy Dupa cum s-a putut constata, schemele POTT necesith autorizarea ambelor capete pentru a declanga rapid in ump pilot, pentru defecte plasaie oriunde de-a lintet protejate. Totusi, 0 alt problema poate apirea cind, din diverse motive, unul dintre capete are intrerupatorul deconeciat. In aceast& situatie, protectia de la capatul espe poate detecta un defee intem (nefiind alimentaté cu marimile de defect) gi in consecinta mu poate da semnalul de autorizare c&tre ccialaltcapat Acest [ueru face ca defectele aflate la capatul liniei si fie lichidate de elementele zonei 2 ale protectiei aflate departe de defect cu o temporizare corespunzatoare treptei 2 si nu in timp pilot. ‘Acest impediment se rezolva printr-o logica speciald, care face ca protectia aflata la capatul de linie unde increrupitorul este deschis sé retransmitd semnalul de autorizare recepfionat de la protectia de la celalalt capit de linie citre aceasta din urma, care receptionindu-I va declanga prin elementele zonei 2 in eropu PTRX 1 ALB} Sey ial ie eropus oF Pet ae) ound | Serna zane J iator Fig. &, Logica de reransmitere a semnalulul de autorizare, Dupa cum se poate observa in figura 8, logica expusi impuune ca inainte ca un semnal de autorizare s& fie retransmis sa fie intrunite urmatoarele conditi: elementele zonei 3 setate pe directia spate nu trebuie si detecteze nici un defect spate; ENERGETICA “48 * 2000 ‘Nr. 8-9 = semnalul de autorizare pentru un interval de timp reglabil Prima conditie verific& daca un defect mu este in spatele protectiei de fa capatul cu intrerupatorul deschis Inainte sa retransmité semnalul de autorizare (in ipoteza 8 elementele zonei 2 de la celélalt capa ar fi detectat un defect si ar fitrimis un semnal de autorizare). A doua conditie impiedica releul s& retransmita un semnal de autorizare spre capatul opus, cind acesta este generat doar de zgomotul de pe canalul de transmisie, Aceasté conditie permite totodaté treceres unui interval de timp suficient de lung pentru ca clementele reglate pentru defecie spate si demareze (daca este eazul). Asa-numitul "Echo Time Delay Pickup" (ETDPU) este exact temporizarea amintta anterior si in ‘mod uzual are valori de circa doua perioade (40 ms), Semnaiut de autorizare odata transmis catre capatul opus tebuie limitat in timp, pentru a preveni situatia in care ambele capete menfin semnalul de autorizare in permanent (prima data il trimite capitul sAndtos, apoi il retransmite capatul deschis si apoi se repeta de la unl la celilalt). Acest lucru se realizeaza ‘cu temporizarea EDURD (Echo Duration Timer), care limiteazi retransmisia semnalului de auterizare la 0 durati reglabila. Ca o reguli de baz’, temporizarea EDURD se seteazi mai lung decit timpul de transmisie a semnalului prin canalu! de comunicatie plus timpul de declansare a intrerupatorului de la capatul opus trebuie receptionat Sursa slaba la un eapat in anumite aplicatii, cu toate sursele conectate, unul dintre capete s-ar putea si nu contribuie suficient le curentul de defect pentru a demara elementele de protectie Dacd defectul este in zona 1 de actionare a capatuini cu sursa putemic, curentii de defect se redistribuie, dup ce intrerupatorul de la capatul respectiv se deschide, Dacé acesti curenti redistribuiti nu sunt suficienti sa demareze elementele de protectie de la capatul slab, exist& riscul ca intrerupatorul acestuia din urma si nu declangeze si sursa slaba s& alimenteze defectul Chiar daca, sursa find slaba, curentii de defect sunt si ei mici, este de preferat ca defectul si fie lichidat i dinspre sursa slaba, pentru cA altfel se mentine arcul clectric ta locul defectului, Dacd nu se lichideaza defectul si implicit nici arcul electric, chiar in cazul unui defect trecdtor, un RAR dinspre capatul mai puternic poate s& fie nereusit, Dac, dimpatriva, defectul este lichidat si dinspre capatul cu sursa slaba, arcul se stinge si RAR-ul realizat dinspre sursa putemic& va fi reyDac defectul nu este in zona 1 de actionare a capatului mai puternic, apare 0 alta problema: defectul ni este lichidat rapid pentru c& elementele de zona 2 ale protectiei dinspre capatul cu sursa slabi nu demareaz si deci nm vor trimite un semnal de autorizare catre capatul opus, decit dac& se fine cont si in aceasta situatie de logica de retransmitere a semnalului de autorizare receptionat de la capitul mai puternic. Trebuie observat c&, desi capatul slab contribuie putin la curenjii de defect, tensiunile de fa28 sufera o seadere semnificativa. Aceste observatii au permis implementarea unor metode de tratare a acestui caz special © varianta pentru a trata acest caz este si se foloseascd aceeasi logicd de retransmitere a semnalului de autorizare cétre capatul puternic, terminalul slab generind 0 declangare la rindul sau dac& urmatoarele conditii sunt intrunite (fig. 9) : = sa receptionat un semnal de autorizare de declansare (PT) pe 0 duraté de minim ETDPU, + un element minimal de tensiune pe faza sau un element maximal de tensiune homopolaré a demarat (271 sau SON); ~ nti a demarat nici un element setat spate in zona SRB), + tofi polit intrerupatorului sunt inchis 30 Fig. 9. Logica de watare a azul unui capatalimentat de fa 0 suns slab Daca cele patru conditfi amintite sunt intrunite, atunci logica de alimentare slaba ("weak-infeed") va activa bitul FCT ( Echo-Conversion-To-Trip), care va putea fi ulterior folosit pentru declangare (aceasta va fi trifazata). ‘Schemele DCUB fn acest artico! mu se va insista prea mult pe schemele de tip DCUB, pentru ca ele sunt de fapt un caz particular al schemelor de tip POTT. Cind s-a prezentat schema tipicd pentru un sistem 4e protectie cu canal de transmisie (vezi fig.1), cu relee, cemitatoare, receptoare si canal de comunicatie, nu s-a abordat subiectul canalelor de comunicatie in esenfi, canalele de comunicatie pot fi de toate tipurile imaginabile: fbr opticd, fir pilot, linie telefonicd, unde radio sau canal de inalté frecventi pe conductoarele liniei protejate, in cazul in care 0 schema POLT este implementata prin intermediul unei purtitoare de inaltd freeventi, care foloseste ca mediu fizic de transmizere chiar conductoarele liniei, exist pericolul ca la anumite defecte semnalul de autorizare s& se atenueze intr-o asemenca masurd incit si nu mai fie sesizat de catre capatul opus. in aceste conditii, pentru a se putea lichida tousi defectul intr-un timp foarte scurt, se foloseste o tebnicd bazata pe translatarea frecvenjei de comunicatie. in mod obignuit, echipamentul de comunicatie foloseste un semnal de gardi emis continu pe o frecventa fixd. La aparitia unui defect, protectia va semnaliza echipamentului de comunicatie s8 comute de pe frecventa de gard’ pe o alt& frecventa numita freeventa de eutorizare. Receptorul de ia celalalt capat al liniei monitorizeaza permanent aceste semnale. in ‘momientul comutarii de pe frecventa de gard& pe cea de autorizare exista un scurt regim tranzitoriu, cind practic nu existé nici semnal de garda, nici semnal de autorizare. Dupa aceasta pierdere a semnalului de garda, la receptor pot aparea urmtoarele dows cazuri 1+ semnalul de autorizare va sosi la un moment dat gi protectia de la capatul opus va declanga: 2+ semnalul de autorizare este atenuat de defect simu va mai fi sesizat la capatul opus. Primul caz este evident: protectia lichideazs defectul in timp pilot. Al doiles caz este tratat in modul urmator: se defineste © fereastré de timp in care se permite declangarea protectiei de la capil opus chiar in lipsa recepfiei semnalului de autorizare in cazo\ in care protectia vede defectul in fay Astfel, intr-0 schema de tip DCUB, daca are loc un defect extern chiar cind semnalul de autorizare este atenuat gi nu poate fi detectat de protectia de la capatul opus al linie, poate avea loc o declansare incorecta la tun capat, Schemele DCB Spre deosebire de schemele POTT sau DCUB care declanseazi prin elementele de zona 2 doar dupl ce primesc un semnal de autorizare de Ia celdlalt capit, schemele DCB tmbunatiite declanseaza prin elementele de zona 2 atunci cind nu primese de-a Iungul unui scurt interval de tinnp (folosit pentru coordonare) nici un semnal de blocare de la celalalt capt de nie. ENERGETICA "48" 2000" Nr. 8-9La schemele DCB de bazé (fig. 10) semnalul de blocare este de fapt determinat de demarajul elementelor zonei 3 setate spate, exact ca gi la schemele POTT si DCUB (de fapt zonele de protectie pentru schemele DCB sunt definite la fel ca gi la schemele POTT §i DCUB, conform figurii 2). oeclansar (eona 3 spate de a rah capa) Fig. 10, Logica DCB de baa. Problema la logica DCB de baza este ci dact elementele de zona 2 demareazi inainte si fie receptionat semnalul de blocare datorat demarérii elementeior zonei 3 de la capatul opus exist8 riscul unei declangiri gresite in cazul unor defecte exterioare. clementele spate ale zonei 3 ale De regul, protectiei de la capatul opus demareaza pentru un defect exterior mai repede decit clementele de zona 2 ale protectiei locale (lucru evident, pentru c& tensiunea Vizuti de capatul opus este mai mica decit cea vazuta iI local in condifiile unui curent identic) uneori, intirzierea datoraté_transmisiei mauiui (care poate fi intre 4..8 ms) poate sé duca la ‘o declansare incorecta, Pentru evitarea ucestei situafii, aga cum s-a mengionat la inceputul acestui praragraf, 0 imbunatajire a logicii DCB este obfinut prin inclederea unei scurte temporizari la demaraj aplicaté elementelor de zona 2 (cu rol de coordonare cu clementele zonei 3 de le celélalt capa) (fig. Elementele locale temporizare de coordonare alezonei2 AT 5))— pecans 17 (zona 3 spate de la celalat capat) Fig. 1. Logica DCB imbunstais Uneori, viteze mai bune de operare se pot obfine prin folosivea demarajului elementelor_maximale nedirectionale de zona 3 pentru logica de pornire (START) a blocdrii declanslrii_protectiei locale prin schema DCB (elementele meximale nedirectionale demareaz mai rapid decit cele directionate cu 2..7 ms) [3] in aceste cazuri se inhiba practic operarca protecjiei locale DCB pentru orice curent de defect carui valoare depageste pragul zonei 3, indiferent c& este fafa sau spate, ENERGETICA 48" 3000 NVB 9 Pentru ci 9 astfel de implementare inhibi actiunea protectiei locale prin schem& DCB pentru un defect intern apropiat de capatul opus (care depaigeste pragul de curent pentru treapta 3), trebuie implementata si o logica de oprire a blocarii (STOP logic) imediat ce a demarat elementul maximal directional si a vazat defectul in fafa si nu in spate. Astiel se evita cazurile in care elementele de zona 2 ar demara mai repede decit ar ajunge la capatul local semnalul de blocare rezultat din demararea elementelor de zona 3 de la capitul celalalt si prin aceasta temporizare de coordonare se asiguré schemei un plus de securitate Practic gi schemele DCB se confrunté cu problema inversirilor de curengi, inst in vreme ce la 0 schem& POTT exist riscul ca intrerupatorul 1 si declangeze, lao schem& DCB exist’ riscul ca intrerupdtorut 2 si declanseze daca elementele de zona 3 de la intrerupatoru\ | revin inaintea elementelor de zona 2 de la intrerupatorul 2. Pentru a preveni aceasta situafie se foloseste o temporizare Z3XD, care intirzie revenirea elementelor de zona 3. Securitate si siguranta: POTT, DCUB si DCB in domeniul protectiei prin relee, notiunile de securitate si siguranté joact un rol important pentru caracterizarea fiabilititii schemei de protectie. Lipsa de securitate este caracterizati de probabilitatea de falsi operare (sau de operare pentru un defect extern), in timp ce lipsa de siguranya este caracterizati de probabilitatea de nefunctionare pentru un defect intern (sau de operare in zona 2 temporizata). Chiar si intuitiv, se poate constata cd, in timp ce 0 schema POTT oferd 0 securitate deosebitd, ea face un compramis in ceea ce priveste siguranta (Ia pierderea canalului de convunicafie, nemaiputind receptiona semnalul de autorizare de la celdlalt capit, ca va declansa doar cu temporizarea zonei 2). Dimpotriva, la 0 schema DCB, lucrurile stau exact invers: ea oferd o siguranti excelent, insi la pierderea canalului de comunicatie, nemaiprimind semnalul de blocare a declansarii, ea va declansa si la un defect extern, compromifindu-si astfel securitatea ‘Schema DCUB ofera in schimb aceeasi securitate ca si schema POTT si pentru ci permite acea fereastrd' de timp in care poste declansa chiar si 81a a primi sernnalul Literatura de specialitate [4] confirma aceste coneluzii objinute intuitiv, priny-o deductie elaborata bazati pe modele de probabilitate Markov. in figura 12 se prezinté, in mod sintetic, 0 comparatie intre cele tei scheme de protectie expuse, din punetul de vedere al celor doi parametri de fiabilitate amintti: securitate gi siguranta 365E"| it ie I i ET arya f 3 i i fot | i ig. 12, Securit slwan: compar lave POTT, DUS DCB. acd se considerd ca o masurd a fiabilitais unei scheme de protectie sua dintre timpul pind la 0 declangare incorecta si timpul pind la o declansare temporizati de zona 2, rezultatele din graficele anterivase se pot sintetiza si sub forma tabelara (s-a considerat un sistem cu 100 de linii, fiecare linie avind 10 defecte pe an) (tabelul 1)[4] Tabelut 1 Declansari_ | Fiailitates Declansér Scher comune pan PONE [ete pe ine | tan | [Port io ‘oper 12,20 73, ‘pea [Lo 0560 0 beus) 10. ‘0.022 033] 0352} Dupa cum se poate observa, considerind ca masur a fiabilitaii schemei cea definité. anterior, rezult evident c& o schema DCB ofera o fiabilitate mai bund dectt una POT. Cea mai bun’ fiabilitate o ofera o schema DCUB, dar aceasta se aplicd doar cind se transmite semnalul de autorizare prin purtdtoare de inalta frecventa pe insigi linia de inalta tensiune. De multe ori este mai usor sd se implementeze o schema POTT sau DCB. Trebuie remarcat totusi c& schema POTT oferd o securitate sporitt fata de una DCB, in timp ce siguranja schemei DCB in cazul pierderii canalului de comunicatie este mult mai bund, Tot in lucrarea menfionata se face si 0 comparatie ‘ntre timpii de operare ai celor irei tipuri de scheme (POTT, DCUB si DCB) in conditile acoperirii unei rezistene de defect de 44 0: Ia schemele POTT 51 DCUB timpul media este de 14,7 perioade, in timp ce la schemele DCB acest timp scade la 7.4 perioade, fn literatura americana [5] se propune o noua schema de protectie cu canal de transmisie, care si reduct dezavantajele detectate la schemele deja expuse. Nowa schema oferd cel mai rapid timp de lichidare a defectelor in conditiile unei securitti la fel de bune ca a schemelor POTT si DCUB si a unei sigurante la fel de bbune ca # schemelor DCB si DCUB (fig. 13) zmwxm | 87 Ses ara peso tanner Fig. 13. Un nou tip de schema de cea canal de tansmisic, Cindcanalul_ de —comunicatie luereaza corespunzator, schema propusi poate declange in trei moduti diferite: ‘decd este detectat un defect in zona 2 pentru 0 petioadd de timp de coordonare (CC - carrier coordination) si in acest timp nu s-a receptionat semnalul de blocare (DCB traditionala); 4 daca este receptionat un semnal de autorizare si protectia locala nu vede defectul in spate; 4 daca este receptionat un semnal de declansare directa (Direct Trip). Cind din diverse motive canabul de comunicatie se pierde (!ROK), logica DCB este blocata (prin poarta SI 1) 5i se menfine securitatea schemei La pierderea comunicatiei se porneste totodata temporizare de 10 perioade, care asigura prin poarta SI 2 declangaree releului daca vede un defect in fata Acest lucru sporeste siguranfa schemei pentru cazurile in care canalul de comunicatie se pierde din cause defectului pe linie ‘Temporizarea RB are rolul de a dezactiva logica de declansare de autorizare si extinde semnalul de blocare in cazul inversarilor de curenti Schema prezentata este ideal atit din punctul de vedere al securitiii (0,022 declansari incorecte/an), cit si al siguranfei (0,33 declangéri in zona 2 /an), lichidind totodata defectele intr-un timp mediu foarte bun 47 perioade. Pentru ® putea insi si fie implementati, este necesara transmiterea in continu a stiri a wei biti (autorizarea declansari, blocarea dectansarit si declansere direct8) intre cele doul capete, e¢ea ce intr-o solutieclasica implies anumite costuri pentru echipamentele de comunicatie (sunt necesare practic trei canale de comunicafe diferite si echipamentele aferente). “ENERGETICA “48° 2000" Nv. 8-9Un nou concept: comunicagia digital releu-releu Dupa cum s-a putut constata, toate sistemele de protectie cu canal de transmisie se bazeaz’ pe transmiterea reciproc de semnale pe canale de comunicatie a mod clasic comunicayia implied, dup cum se poate vedea si in figura 1, un emitator si un receptor de smunicaye la fiecare capat de linie, precum $i un canal de comunicatie aferent. © solujie eleganta pentru evitarea unor astiei de echipamente de comunicati ar fi ca ele s& fie inlocuite chiar de suportul pentru comunicaii al releelor umerice, Acestea posed intotdeauna cel putin un port aI de comunicatie (sau port optic) - dacd pe aceste porturi s-ar utiliza un protocol de comunicatie care si transiere neincetat starea unor biti intetni ai releelor intre ele, sar putea implementa scheme analoage celor prezentate anterior, fie a fi nevoie de echipamente speciale de transmisie, recepfic sau canale separate de utansmisie (toate vor fi asigurate de cétre un singur canal de comunicatie seriala) Un protocol de comunicatie, care si asigure condi superioare de siguranté (in ideea de a putea detecta pierderea comunicatii) si care permite transmiterea a 8 boii im ambele directi, este deja in exploatare in lume protocoiul sau "iehnologia" Mirrored Bit ‘Acesta permite transmisia edtre celalalt capat a 8 biti de transmisie si respectiv receptia de te celalalt capat a 8 biti de receptie, inlocuind practic 8 canale clasice de comunicayie pe un singur canal serial de comunicatie, bitii respectivi flind ineapsulati int-un mesa} digital, a carui corectitudine se verificd permanent prin algoritmi CRC[6] Releu2 transmisie, inclusiv schema imbunatatita prezentata in paragraful anterior (5] in plus, un ait domeniu de aplicabilitate este cel al schemelor de protectie cu canal de transmisie unde exist mai multe capete [6] (ig.15). Fig. 15, Schema de protecte cu cans de ransmise,cu tei cape. Scheme de protectie cu canal de transmisie folosite in Romania Desi intentia acestei Iucrari este si prezinte pentru informarea cititorilor, modul de abordare a problematicii schemelor de protectie cu canal de transmtisic mai ales de cdtre specialistii nord-americani, nu putem si omitem ca in Europa, si in speta la noi in tara, cea mai utilizata schema de pro‘ectie din acesta categorie este schema PUTT, adic schema cu treapts redusi gi autorizare (fig. 16), Dupai parcurgerea acestui material, este evident ca intrebarea cea mai probabilé a specialistilor romani sa fie oferd schemele prezentate avantaje semnificative in raport cu schemele PUTT deja implementate in tara noastra? Nu avem nici pe departe pretentia de a lamuri fir dubii acest aspect, ins vom incerca in cele ce ‘urmeaza sa gsim un résputls acestei intrebari a Fig. 14, Un pou concept de comunicapie. Folosind acest concept de comunicatie, eliminind practic canalele de comunicayie diferite si echipamentele de emisie/receptie, se pot implementa cu suring. diverse scheme de protectie cu. canal de ENERGETICA “48 * 2000 * Nv. 8-9 - Fig. 16, Schema de protectie cu canal de transmisiefolositt mai des ‘in Europa (PUTT, Prezentim succint, pentru aducerea aminte a cititorubui, modul de Iucru al schemelor de protectie cu canal de transmisie de tip PUTT: in cazul unui defect pe linia protejata, elementele locale de zona 1 cele mai apropiate de defect declangeazi intrerupétorul local instantaneu $i trimit totodatd un semnal de autorizare cltre capitul opus. La capatul opus, la receptia 367semnalului de autorizare se verified dacé sunt demarate elementele de zona 2 sau de zona 1 prelungita si in caz afirmativ se declanseaza, {8% temporizare. ji intrerupatorul capitului opus, Prima impresie cu privire la schemele PUTT in comparatie cu cele POT (care fntr-o masurd oarecare sunt asemandtoare) este c8, netrimitind autorizarea fa demarajul zorei 2, ci Ia declangarea conform zonei 1, dispare fenomemul nedorit al influentei inversirilor de curenti ‘Totusi, in conditiile in care la schemele POTT aceste inverséri sunt tratate corespunzitor, comportarea acestors din urma nu va depinde nici ew de fenomenul mentionat Pe de altd parte, la schemele PUTT logica se bazeazi pe elementele de zona I, care din motive intemeiate nu pot acoperi a rezistenth de defect la fel de mare ca elementele de zona 2. Prin urmare, 0 schema PUTT ar putea duce la deciansiri temporizate in treapte 2 chiar in cazul unui defect in zona | a unui capat, im situajia in care rezistenja de defect depiseste pragu! maxim reglabil pentru rezistent& (spre exempiu la 0 caracteristica de actionare de tip poligonai) ‘Acest pray pentru rezistenfa nu poate fi oticit de mare, ci este de regula definit in functie de reactanja liniet (care pind la urma poate fi aproximatd chiar cu impedanta. sa), reglaju! impus zonei de protectie se stabileste conform relatici unde este reglajul zonei 1, in ur. R ~ pragul de rezistenta; Xz ~_reactanja directa a liniei protejate Relajia se poate obtine pornind de ta considerentul ci 0 caracteristicd de actionare de tip impedaatd este influentata de erorile de unghi introduse de transformatoarete de curent gi tensiune, precum si de croarea de masurare specifica releului, Din acest moti nu se poate stabili un reglaj de 100% pentru zona i, ci tun reglaj mai scurt: my ( m<1, de exemplu m=0,8). cg ——— Of-o— 3 Fig.17, Primal cadran al caacteriticiipoligonale de disant, vizut inspre bara S Daca se considerd o eroare "e" de circa 3° & unghiulai (¢ = 1/20 radiani), caracteristica de actionare. pentru o valoare impusi pentru rezistenta de defect (definita prin pragul de rezistenté introdus ca reglaj al coracteristcii poligonate) conduce imphcit fa un rexlay limitat al primei zone de actionare (fig. 17) Formula mentionata anterior se poate deduce seriind ‘ety m-X, R sirezolvind pentru m: ee 126, -2)=1e are SE) Prin urmare, daca se expriia pragul de rezistent2 ponind de fa aceast4 relatie se va obtine: BGI = (1-m}20-Xy pentru ca practic X}=X1, Alimentarea rezistentei de defect cu curent din capatul opus al liniei poate avea ca efect erort suplimentare de masurare a impedantei De aici rezulté 8, dacd dorim s& inctudem in zona | cit mai mult din linia protejata, va trebui si renuntam la pretengia de a putea opera la o rezistenta de defect cit mai mare Spre exemplu, pentru m=0,8 (80% din linie) ar rezulta RGI=4:X}: pentru m=0,6 (60% din linie) ar rezulta RG1-8-X |, iar la limit pentru o schema de tip PUTT, la m=0,5 (50% din linie) ar rezulta RGI=10-X Practic, cu cit linia de protejat este mai scurté, cu at cerinfa acoperirii unui defect de rezistenta mai mare devine tot mai greu de indeplinit, iar defectul at putea sd scape zonei 1, lichidarea sa ficindu-se cu temporizarea zonei 2. concluzie fireasca este ci schemele propuse sunt mai potrivite decit schemele PUTT, mai ales pe Yimiile scurte unde trebuie lichidate rapid si defectete cu rezistenfi considerabilé, iat timpul de lichidare al defectelor este si el mai bun, Concluzii Sistemele de protectie cu. canal de transmisie oferd avantajul unor declanséri mai rapide pentru defectele aflate pe linie, dar in afara zonei 2. ENERGETICA “48° 2000" Nv. 8-9Diversele scheme permit fie obfinerca unei mai bune securitati (POTT si DCUB), fie a unei sigurante deosebite (schemele DCB si DCUB). Din analiza acestor scheme de protectie cu canal de transmisie, s-a preluat din literatura de specialitate propunerea unei noi scheme de protectie, care duce la cele mai bune performanfe atit ca securitate sau Sigiranta, cit sia timp de lichidare a defectelor. in plus, in caaul renuntarii la canalele gi cchipamentele clasice de comunicatie in favoarea unui BIBLIOGRAFIE 0 eo) Guzman, A., Reberts, J, Zimmerman, K Applying the SEL-32! Relay %0 Permissive Overreaching Transfer Trip (POT) Schemes, SEL Application Guide AGS: 29, 1995 Hardister, D. Applying the SEL-321 Relay to Directional Comparison Unblocking (DCUB) Schemes, SEL Application Guide AG96-19, 196. Kumm, J. J. Applying the SEL-321 Relay to Directional Comparison Blocking (OCB) Schemes, SEL Application Guide AG93-06, 1993, proucol de comunicaje implementa pe sa singurcanal (41 Schweitzer, €. 0. 111, Kumm, J. J. Siaitea! serial de comunicatie, bazat pe mesaje digitale care eee eee ee trensmit permanent starea anumitor biti inte protectile Sn Meu ote Hemera Enc Assos Rel ie 1a capete, se pot obtine avantaje deosebite in cea ce (5) Kumm, J. J, Implementation of a New Communication priveste scdiderea costului unor scheme de protectie cu Aided Tripping Seheme Using the SEL-321 Relay Mirrored Bi ial de transmisie, precum si posibilitatea Function, SEL Applicaton Guide AGIG-14, 1996 implementarii unor sisteme de protectie cu canal de [6] Behrendt, K. Three Terminal Line Protection Using SEL- vansmisie pentru topologii mai complexe de retele (cu 21-1 Relays with Relay-to-Relay Logic Communication. nai multe capete), ‘AG96-17, 1996, Totodats, in compatatie cu schemele PUTT UI SR CEL 5048) FoeobilarBlertehnicIteraponl ap tolosite si la noi in ara, schemele prezentate in aceasta ‘448 - Provecta reelelor de energie. wucrare oferi o mai bunit acoperire a rezistenfelor de Referent: ing, Miranda Radu ~ ISPE defect si timpi mai rapizi de lichidare a defectelor (Primit 1a 20 apritie 2000, acceptat fa 30 iunie 2000) en ‘S (continuare din p. 359) Manifestari tehnico-stiinjifice Comitetul National Roman al Consiljului Mondial al Energiei ne informeaza: > “Forumul Regionat WEC Asia-Pacific” ce se va desfigore in Japonia, la Tokio, in perioada 18-19 octombrie, cu tema “Provacdri st eooperare in regiunea Asia-Pacific”. Evenimentl este organizas de catre Comitetul Membru Japonez al Consiliaui Mondial al Energiei impreund cu celelalte Comitete Membre din regiunea Asia-Pacific si eu Asociatia Energi din Japonia, care, cu acest pri, va aniversa 50 de ani de existent Forumul Asia-Pacific urmarestes& realizeze 0 ‘ngelegere comund intre Comitetele Membre despre provocarile si evenimentele critice in domenial energetic, precum si despre problemele mediului inconjurdtor cu care se confrunta yirile din regiune Organizatoriisperd, de asemenea, sb exploreze posibiltiile de cooperare regionala in perspectiva cresleri cererii de energie. Personalita: de marca din guvem $i industie au fos solicitate s fina discursuri pe problemele cheie dezbatue in cade forumului De ENERGETICA *48 * 2000 * N asemenea, acest Forum fi propune st famizcze informatiiatile si prin intermediu! dscutilor dine expertt din sectoil energetic si participant de Forumul se va desfasura pe parcursul a dou Zile fn prima 2i vor avea loc gase sesiuni si doud comeniciri cle participant! grupate sub dous teme rajore, “Resrucurare” 1 “Mediu”: restructrarea sectoruhti combustor sii, restucturarea seciorului energetic, legaturile inte restucrrare si mediu, afacerle si sectorul energetic, cooperarea tehnologied in domeniul protectei mediulu, ener regenerabile, contribufii la protectia mediului_ prin imbunatatirea efiienteienerzetce, tehnologi curate fn ua a doua vor avea loc doua sesiun: proiecte de cooperare regional, energie nuclear (continuare inp. 386) & 369CONSIDERATII COMPARATIVE PRIVIND PROTECTIA DIFERENTIALA DE BARE ELECTROMECANICA TIP RN23a SI PROTECTIA DIFERENTIALA DE BARE NUMERICA REBS500 cont dr. ing. VICTOR VAIDA, ing. ALEXA NICULA, Ing. DAN-MILENT Popovic Tendinta actuald ts proiectarea vistemelor de protecse este representatt de echipamerse complet digitale, care asigurd 0 | tructurd compacts de relee, care constd in doar cltevatipuri diferite de module, cu costurt minime de tnstalare $b mumar minim de componente de rezervi. davorta gradului inat de standardizare. feeastéIucrare reprezinid un scurtstudet compara inire cele doud sisteme de protecte de bare care functloneat fn saya eleciricd de 110:220:400 KV dela Mina ‘© RN23a~ un sistem de protec electromecanice fabricat de Simens, pus in funcie tt 1969 * REB 8500 — un sistem de protects numerice fabricat de ABB, pus in funchune in 1998 Nowadays «rend in protection systems design is complete digitized equlpment, which provides a compact relay structure consisting of only a few different module pes, minimal mowing costs and minimal spare parts, due to the high standardisation degree This work presents a short comparison between ewo differential bus-bar protection systems that are operating in Mintia | 110220400 AV Electrical Station. + RN23a~ an eleciromechantcal protection system made by Siemens, commissioned in 1969; + REBS00 ~a numeric protection system made by ABB, commissioned in 1998. Descriptor: sai electrce, protect diferejinle, protect diferentiald mumericd Introducere —“Atita tinip cit protectiiie celulelor de Tinie dintro statie electrics sunt echipate cu rele care asigura selectivitatea declansarilor rapide numai la defecte pe linia respectiva (directionarea protectiilor inspre linic), barele colectoare necesita dotarea cu o protectie proprie pentru obfinerea unor timpi scurti de declansare Echipamentul unanim folosit este 0 protectie comparativa de curent, care are si criterii de stabilizare (fiinare) la defecte exterioare. comparativa a _ protecfiilor + diferentiale de bare RN23a si REBSOO Principiul conivaponderit dintre curenfi diferenjiali masurati de echipament | £1 si curentii de finare E|1Jeste comun celor dou generatii de protectit de bare: RN23a $i REBSO0, dar, in timp ce in protectia electromecanica compararea curentilor se face intr-o punte cu curengi redresati, care are ca element sensibil un releu magnetoelectric, in protectia numeric REBS0O conversia analog numericd are loc imediat dupa intrrile de la reductoare de curent si toate celelalte ‘Analiza Sucursala Elecracentrale Deva procesiri ale semnalelor digitale sunt realizate de milcroprocesoare controlate prin program Acest fapt are ca rezultat eliminarea tuturor contactelor auxiliare din circuitele de alegere ale curentilor de mésurat pentru 0 anumita bard. Se stie cd aceste contacte auxiliare samt generatoare de erori in formarea curentului diferential, atit prin defectarea relativ frecventi a releelor de copiere a pozitiei separatoarelor, cit si prin ajustarea necorespunzdteare a contactelor acestorrelee auxiliare Pentru REBSOO, schema primar este determinata utilizind un software de configurare salvat in baza de date, iar interdeclansarea se bazear pe mirimile din aceasti bazs de date ia conjunctie cu informatiile despre pazitile separatoarclor i rerupatorilor. Contactele auxiliare ale separatoarelor dde bare si ale intrerupitoarelor aplic8 0 tensiune la intrarea binara corespunzatoare in protectia de bare, atit pentru pozitia “inchis”, cit si pentru pozitia “deschis” Un algoritm supervizeaza statusul acestor semnale de tensiune gi verificd dacd anul si numai unul din cele dou posibile este prezent la fiecare separator, adicd dacd este prezent semnalul de INCHTS sau de DESCHIS de la fiecare separator. O alarma este dati daca fie ambele lipsese, fie ambele sunt prezente in acelagi timp ENERGETICA “48 * 2000 Nv. 8 - 9side la acelasi element; aceastd alarma blochesza logi de declansare si deci declangarea nu mai este posi pind la resetarea alarmei la sectiunea de bare ‘a care a apdrut semnalul. Alarmele se reseteaza singure, cind separatoarele sunt intr-o pozitie valida. in timp ce protectia RN23a sesizeaza o defectiune {in circuitul diferenfial al barei, doar prin aparitia unui curent diferengial care depigeste 0 anumit&. valoare reglata si nu atinge pragul reglat pentru declansare si deci acest defect poate fi datorat atit defectiunilor in circuitele de alegere ale barei protejate, cit si datorita defectiunilor la reductoarele de curent, protectia REBSOO sesizeaza separat defectele “de separator” fata de defectele ce determina aparitia unui curent diferengial prin protecfie, avertizind si asupra celulei unde a aparut Algoritmul de misurare a protectiei de bare numerice, pe lingé principiul curentului diferential stabilizat adauga un al doilea criteriu pentru detectarea uunui defect in zona de lucrw: compararea fazelor curengilor din bara respectiva Conform primului principiu, curentii sunt evaluati pentru fiecare dintre faze separat si la fiecare sectiune \du-se factorul de stabilitate k: Sect + Sirota la © Yipee) rte) de bare, calculi unde: 7, este componenta fundamentala dupa filtrul Fourier in faza L a celulein (L © {L1,L2L3}; rn — Celula racordata la bara respectiva ; rm — umérul de celule racordate la bara respectiva. Un defect inter este detectat cind factorul k depaseste valoarea reglaté si curentul diferential Lge este mai mare decit 0 valoare setatl J... (fig. 1). a usa Se cn de ams CLL Fig. 1, Caraeteristica de declangare a protectiei REBSOO. ENERGETICA “48 2000" Nr. 8-9 TE Pentru _o mai mare stabilitate in prezema saturarilor miezurilor reductoarelor de curent este adaugat un al doilea criteriu: compararea unghiurilor de fazi ale componentelor fundamentale ale curentilor celulelor din sectiunea de bare. Considerind un defect intern al sectiunii de bare, curentii din toate celulele racordate la acea sectiune de bare au acelasi unghi de fazi. Pe de alt& parte, in operare normala sau la defecte extere, cel putin unul din curenti are un unghi de faz de 180° fatd de ceilalfi, Diferenta de faz pentru a permite interdeclangarea este in interiorul unei bezi de\a 0° la 742. Odata conditiile de declansare indeplinite, timpul teoretic de operare este de 3ms. Schenta logica a functionirii protectiei de bare pentru releul REBSOO este prezentata in figura 2. | > ‘| Fig. 2.Logiea proteciei REBSOO. Pentru protectia RN23a, valearea de demarare a releului diferenfial se regleaz4 prin modificarea pretensionarii arcului la releul cu bobiné mobilé intre 1 si 2,5 ori curentul nominal, iar caracteristica de actionare este cea din figura 3.