Ppl pTema nr.

Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic

Subiecte pentru discuție la seminar

1. Patochimia dereglărilor cantitative și calitative ale homeostaziei apei și a electroliților.

1.1 Rolul, cantitatea și distribuția apei și a electroliților în organism. Forțele care coordonează
mișcarea apei și electroliților între compartimente. Controlul homeostaziei apei.
1.2 Controlul homeostaziei Sodiului
1.3 Tulburări ale metabolismului apei și sodiului.
1.4 Homeostazia Potasiului. Tulburări ale metabolismului potasiului (hipo și hiper- potasemiile.
2 Diagnosticul dereglărilor hidro-electrolitice și principiile patochimice de tratament.
3 Mecanismele fiziologice și biochimice de reglare a echilibrului acido-bazic.
4 Parametrii echilibrului acido- basic, variațiile lor fiziologice și patologice.
5 Acidozele și alcalozele. Cauzele, mecanismele implicate, diagnosticul diferențiat și principii
patogenetice de tratament.
Teste pentru autoverificare
1. Referitor la reglarea aportului de apă în organism sunt corecte afirmațiile:
a) creșterea osmolarității lichidului extracelular produce deplasarea apei din celule spre lichidul
extracelular.
b) are loc deshidratarea neuronilor hipotalamici și stimularea centrului setei.
c) lichidul extracelular hiperosmolar stimulează osmoreceptorii din hipotalamus și inhibă sinteza și
eliberarea ADH.
d) cu cât este mai mare osmolaritatea plasmei cu atât sunt mai mari pierderile de apă cu urina.
e) hormonul antidiuretic contribuie la creșterea osmolarității plasmatice.

2. Referitor la reglarea cantității de apă din organism sunt corecte afirmațiile:

a) micșorarea osmolarității lichidului extracelular produce deplasarea apei din celule spre lichidul
extracelular.
b) are loc hiperhidratarea neuronilor hipotalamici și stimularea centrului setei.
c) lichidul extracelular hiperosmolar stimulează osmoreceptorii din hipotalamus/ se intensifică
sinteza și eliberarea ADH.
d) cu cât este mai mare osmolaritatea plasmei cu atât sunt mai mici pierderile de apă cu urina.
e) hormonul antidiuretic contribuie la creșterea osmolarității plasmatice.

3. Cea mai gravă consecință a hipokaliemiei este:

a) bradicardie
b) stop cardiac
c) hipotensiune arterială
d) tahicardie
e) hipernatremia
4. Hiponatremie hipervolemică se întâlnește în următoarele cazuri:
a) insuficiență cardiacă congestivă
b) ciroză hepatică
c) hipoaldosteronism
d) sindromul nefrotic
e) hiperhidratare

5. Sindromul secreției hormonale antidiuretice inadecvate se identifică:

a) hiponatremie euvolemică
b) hiponatremie hipovolemică
c) hipernatremie hipervolemică
d) hipernatremie hipovolemică
e) hiperhidratare

6. Stomacul se implică în reglarea echilibrului acido-bazic prin:

a) secretă de H+ ce determină reținerea HCO3¯ în LEC.
b) în acidoza respiratorie celulele parietale (oxintice) produc mai mult HCl (din excesul de CO2).
c) în ulcerele peptice însoțite de vome se poate instala alcaloza metabolică.
d) secretă compensator baze pentru a scădea aciditatea gastrică.
e) diareile severe duc la pierderi masive de acizi.

7. Referitor la implicațiile intestinului subțire în reglarea echilibrului acido-bazic sunt corecte
afirmațiile:
a) secretă H+ și determină reținerea HCO3¯ în LEC.
b) în acidoza respiratorie celulele parietale (oxintice) produc mai mult HCl (din excesul de CO2).
c) în ulcerele peptice însoțite de vome se poate instala alcaloza metabolică
d) secreția alcalină compensează aciditatea gastrică.
e) diareea severă poate duce la acidoză metabolică.

8. Referitor la raportul bază/acid sunt corecte afirmațiile

a) este micșorat în acidoze metabolice (cauza -puțină bază)
b) este micșorat în acidoză respiratorie (cauza – mult
c) P acid)
d) este micșorat în acidoze mixte (cauza - puțin bicarbonat și mult PaCO2)
e) este micșorat în acidoză metabolică (cauza - multă bază - HCO3¯)
f) este micșorat în acidoză respiratorie (puțin acid (PaCO2)

8.1 Explicați de ce este corect și de ce nu?

9. Analizați următorul profil seric:
Electrolitul Valori de referință mEq Rezultatul

Na+ 141 141

Cl¯ 103 103

HCO3¯ 26 11

LA 12 27

Variația HCO3¯ 0 15

Variația  LA 0 15

Variația Cl¯ 0 0

9.1 Scrieți formula de calcul și explicați semnificația LA (lacunei anionice)

9.2 Alegeți dezechilibrul cel mai posibil:

a. cetoacidoză și acidoză hipercloremică
b. acidoza respiratorie compensată
c. acidoza metabolică hipercloremică
d. cetoacidoza diabetică

9.3 Explicați mecanismul:

10.  Analizați următorul profil seric:

  Valori de referință Rezultatul

pH 7,35 – 7,45 7,25

PCO2 35 – 45 mm Hg 50

[HCO3¯] 22 –29 mEq / L 22

 
 
 

10.1 Selectați dezechilibrul posibil:

a) alcaloza respiratorie necompensată
b) acidoză metabolică necompensată
c) acidoză metabolică compensată renal
d) acidoza respiratorie necompensată
e) alcaloză metabolică necompensată

10.2 Explicați pașii:

1.
2.
3.

11. Analizați următorul profil seric:

  Valori de referință Rezultatul

pH 7,35 – 7,45  7,30

PCO2 35 – 45 mm Hg 50

[HCO3¯] 22 –29 mEq / L 31

 
 
 
 
 

11.1 Selectați dezechilibrul posibil:

 a. acidoza respiratorie compensată renal
b. acidoză metabolică compensată renal
c. acidoză metabolică necompensată
d. alcaloza respiratorie necompensată

11.2 Explicați pașii:

Studii de caz
1. Unui pacient cu acuze de dureri după o intervenție chirurgicală i s-a administrat intravenos sulfat de
morfină. Pacientul are o rată respiratorie 7/min, o respirație superficială și nu răspunde adecvat la
stimuli. Rezultatele de laborator sunt:
pH = 7,15 (scăzut)
CO2 = 68 mmHg (mărită)
HCO3¯ = 22 mEq/L (normal)
1.1 Alegeți diagnoza corectă:
a. alcaloză metabolică compensată
b. acidoză metabolică decompensată
c. alcaloză respiratorie decompensată
d. acidoză respiratorie compensată

1.2 Cum ați determinat?

 1.3 Care pot fi cauzele dezechilibrului?
a. intoxicaţii (metanol, etilenglicol)
b. producţia sporită de acid sulfuric și fosforic
c. depresia sistemului nervos
d. producţia sporită de acizi grași și corpi cetonici

1.4 Explicați mecanismul:

2. O femeie în vârstă de 70 de ani suferă de două zile de vomă persistentă. Ea pare a fi letargică și slăbită
și are mialgie. Se observă că are membrane mucoase uscate și umplerea capilară durează >4 secunde.
Este diagnosticată ca având gastroenterită și deshidratare. Măsurarea gazelor din sângele arterial arată
pH - 7,5, PaO2 - 85 mm Hg, PaCO2 - 40 mmHg și HCO3¯ 34 mmol/L. Ce tulburare acido-bazică este
prezentată?

  Valori de referință

pH 7,35 – 7,45

PCO2 35 – 45 mm Hg

[HCO3¯] 22 –29 mEq / L

Răspuns: