Școala Gimnazială Novaci Avizat

Nr.________/____________ Inspector școlar :

Prof. Anca Lidia Văgăună
Director:
prof.Basarabă Elena

SUPORT DE CURS AL ACTIVITAȚII OPȚIONALE:

Prof.Înv.Preșc.POPESCU MARIA
GRĂDINIȚA CU P.N. NOVACI
GRUPA MIJLOCIE

AN SCOLAR: 2016-2017

1
 SUNT MIC ŞI ÎNVĂŢ MUNCA SĂ O
VALORIFIC!
1. Denumire opţional: Sunt mic şi învăţ munca să o valorific !
2. Durata desfăşurării: un an
3. Grup țintă: preșcolari de nivel I și II
4. Nr.ore/săptămână :1 oră
5. Tipul opţionalului: la nivelul mai multor domenii de activitate (domeniul
știinte,domeniul limbă și comunicare,domeniul estetic creativ,domeniul psiho
motric,domeniul om și societate)
6.ARGUMENT

Curriculum-ul din grădiniţă prezintă, prin finalităţile, conţinuturile, timpul de

instruire, strategiile educaţionale promovate, o abordare globală a educaţiei timpurii,
asigurând satisfacerea nevoilor, suficient de variate, prezente şi a celor de perspectivă,
ale copiilor preşcolari. Datorită caracterului său flexibil, facil de adaptat la necesităţile
momentului, curriculum-ul poate sprijini în mod real adaptarea copilului la societatea
dinamică, în care se naşte şi trăieşte, înarmându-l, progresiv, cu cunoştinţe atitudini şi
deprinderi necesare în viaţă.
Acest opţional reprezintă un prim pas în punerea bazelor unei educaţii financiare
atât de necesare omului contemporan.Fiecare activitate este o provocare la cunoaştere
şi acţiune,o propunere de călătorie fascinantă în lumea banilor.
Copiii vor identifica şi exersa diferite tipuri de comportamente în situaţii de
învăţare autentică.Ei vor învăţa reguli de politeţe pe care trebuie să le aplice la
cumpărături,vor fi familiarizaţi cu produse jucării,cu bacnotele şi monedele din ţara
noastră,vor învăţa să economisească,dar şi să muncească pentru a obţine ceea ce-şi
doresc.
Jocul este principala modalitate de realizare a acestor abilităţi,îmbinând armonios
elementele instructiv-educative cu cele distractive.

2
 7.OBIECTIVE CADRU :

1.Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a realităţii înconjurătoare în vederea formării

conştiinţei financiare a copiilor a capacităţii de transfer, de valorificare, de aplicare a
cunoştinţelor asimilate;

2.Educarea capacităţii de observare, de efectuare a unor experienţe cu privire la

influenţa factorilor mediului asupra organismelor vii;

3.formarea unei atitudini corecte despre muncă, beneficiile acesteia şi despre bani şi la
adoptarea unui stil de viaţă sănătos, în relaţie cu aceştia;

4.Cunoaşterea unor reguli si a unor conduite pentru efectuarea cheltuielilor şi

îndeplinirii unor obiective financiare pe termen scurt, mediu si lung, pentru reducerea
cheltuielilor;

5.formarea şi exersarea unor conduite prosociale (întrajutorare, donare,împrumut, etc.),

responsabile (cheltuim ce am câştigat prin ceea ce am făcut sau ce am economisit) şi
civilizate (utilizarea formulelor de politeţe specifice şi a convenţiilor sociale în relaţie cu
copiii, cu adulţii, cu instituţiile);

3
 CUPRINS

1.Banii pe intelesul copiilor la orice varsta……………………………………pag.5

2.Trocul-memorizare…………………………………………………………….pag.7

3.Ghicitoare despre Bani……………………………………………………......pag.8

4.Banul muncit…………………………………………………………………...pag.8

5.Pușculița purceluș………………………………………………………………pag.9

6.De ce unii oameni acumulează datorii și alții economisesc bani…………….pag.11

7.De ce unii oameni nu au bani ?.........................................................................pag.12

8.Bănuțul de Tudor Arghezi……………………………………………………pag.15

9.Pinocchio și pomul cu monede……………………………………………….pag.16

10.Banii pe înțelesul copiilor……………………………………………………pag.19

11.10 idei istețe pentru a-l învăța pe copilul tău lecția banilor………………pag.20

12. Imagini bacnote şi monede româneşti........................................................pag.23

13. Imagini bacnote şi monede euro.................................................................pag.24

14.Bibliografie.......................................................................................................pag.25

4
 Banii pe intelesul copiilor la orice varsta

Cand vine vorba de bani si copil parca nu mai ai rabdare pana cand acesta va intelege odata ca
banii nu cresc in pom, ca se castiga si se muncesc cinstit si ca nu dispuneti de sume infinite de bani. De-
scopera cum evolueaza capacitatea de intelegere a banilor la copii la fiecare varsta intre 2 si 8 anisori!

La 2 ani

Banii sunt o reprezentare concreta a unei idei abstracte, iar copiii de 2 ani nu sunt in masura sa
inteleaga asta. Daca-i dai micutului o moneda cu siguranta mai degraba o baga in gurita, o arunca sau in-
cearca sa o rupa decat sa o bage intr-o pusculita.

Totusi copilul de 2 ani poate intelege o definitie primitiva, dar concreta a banilor – si anume ca
banii inseamna monede si lei – si ca ei se pot folosi la magazin in schimbul unor lucruri.

La 3 ani

De la 3 ani, copilul poate incepe sa identifice monedele dupa tipul lor daca este suficient de ex-
pus si daca te preocupi de acest lucru vorbindu-i constant despre ele.

Pe masura ce capacitatea mentala a copilului se dezvolta si este expus unor medii si situatii in
care apar tranzactii de bani, el incepe sa inteleaga ca banii au o valoare.

Daca-i dai unui copil de 3 ani o moneda este foarte posibil sa inteleaga ca poate lua ceva in
schimbul ei.

La 4 ani

Multi copii de 4 ani pot intelege "aspectul comercial" al banilor, astfel ca, daca este pus in situa-
tia de a da o moneda unui casier, el stie ca nu o va mai primi inapoi. Insa ei nu inteleg si care sunt difer -
entele de pret si ce anume se poate cumpara cu o moneda si ce nu. Daca are o moneda in manuta copilul
el are impresia ca poate cumpara un intreg magazin cu ea.

5
 Tot in aceasta etapa a copilariei copilul poate pricepe ca banii vin dintr-un loc de munca si ca
sunt limitati, adica parintii nu dispun de bani fara numar. Ei pot intelege si ca unii oameni au mai multi
bani ca altii si ca cei care au mai mult i-ar putea ajuta pe cei cu mai putin.

La 5 ani

Incepand cu 5 ani copilul incepe treptat sa aiba o reprezentare din ce in ce mai realista a banilor.
Poti incepe chiar sa ii dai o mica indemnizatie incepand cu aceasta varsta pe care sa o aiba in gestiune,
bineinteles cu cateva indrumari din partea ta.

Daca ii explici ca o bancnota poate cumpara o jucarie (daca strange mai mult timp), in timp ce de
o moneda (pe care o are acum) nu isi poate lua decat o bombonica, copilul va intelege asta. Va intelege
ca exista o valoare a banilor si o diferenta de pret. Cel mai probabil insa ca va opta pentru bomboana,
pentru ca ei traiesc foarte mult ancorati in prezent si in satisfactiile imediate.

Pusculita este o idee buna pentru copilul de aceasta varsta. Insa are nevoie de tine pentru a o ges-
tiona si pentru a intelege ca daca strange banuti va avea satisfactii mai mari in viitor.

La 6 ani

Conceptul de economisire a banilor va prinde din ce in ce mai mult contur la copilul de 6 anisori.
Insa ideea de viitor este inca neclara pentru el, de aceea va stabili obiective pe termen scurt cu ei.

La sfarsitul gradinitei sau inceputul scolii copilul este apt sa numere ceea ce ii poate ajuta in ad-
ministrarea banutilor si in numararea lor. Tot la aceasta varsta copii pot face diferenta intre "a vrea" si "a
avea nevoie".

La 7 ani

Copilul de varsta scolara poate aprecia ca are optiuni atunci cand vine vorba de banuti. De
asemenea, el nu se va mai multumi cu monede. Va stii ca moneda are o valoare foarte mica si nu va fi
prea incantat de cate ori o va primit! Asteptarile cresc pe masura ce inainteaza in varsta!

La 8 ani

Pana cand va implini 8 anisori copilul va intelege valoarea reala a monedelor. Vor stii exact care
este de 5 bani, 10 bani sau 50 de bani.

Insa copilul devine din ce in ce mai intelegator si deschis ideii de recompensa intarziata
(economisirea banilor in vederea unui scop viitor). De asemenea, va avea o reprezentare mai buna a idee
de viitor. Asa ca obiectivele pe termen lung sunt mult mai realiste si de pus in practica la aceasta varsta.

6
TROCUL
Un cățel și-un ursuleț,

Foarte ageri și isteți,

Și-au ales un loc de joc

Și-au dorit să facă troc.

Zice ursul:Dau un os,

Pe-un borcan de miere gros,

Miere n-am,dar,hai cu mine!

Că fac rost de la albine.

Hai,albinuțelor vă rog!

Vreau să fac cu voi un troc.

Eu vreau fagure cu miere

Și vă duc la floricele.

Cu polen mult încărcate

Să luați pe săturate.

Albinele s-au învoit,

Cățelul miere a primit.

Mierea a dat-o la urs

Și el a primit un os.

Haideți,încercați și voi!

Faceți troc,la fel ca noi!

Unul dă ce-i prisosește

Și altul ia ce-i folosește.

Căci așa se proceda,

Când banii inca nu existau!

7
 Ghicitoare despre bani

de Emilia PLUGARU

Nu e fioros, nu muşcă

E un leu bine venit.

Dacă ai mai mulţi – nu strică,

Doar să îi câştigi cinstit.

Când îi dai – primeşti în schimb

Haine, dulciuri – tot ce vrei.

Ia priviţi o ciocolată!

Costă tocmai zece… lei!

BANUL MUNCIT
DE AL.MITRU
Traia odata un om tare harnic, pe nume Petcu. Avea Petcu şi un fecior, care se numea Iliuţa. Cat
era ziua de mare, Iliuţa nu ştia altceva sa faca decat sa doarma. Într-o zi, Petcu l-a chemat pe Iliuţa şi i-a
zis:
—De maine sa mergi la lucru şi sa nu te intorci pana nu ai sa caştigi un galben.
A plecat Iliuţa. S-a facut ca munceşte un timp. Apoi i-a cerut mamei sale un galben.
—Iata, tata, banul muncit!
Parintele a luat banul şi l-a aruncat in foc spunand:
—Acesta nu e ban caştigat de tine!
A plecat Iliuţa. Era trist ca işi necajise parinţii. S-a apucat de munca. Pe la sfarşitul lunii se intoarce
acasa.
—Te uita, tata! zice Iliuţa, şi ii intinde un galben cu zimţii noi. Tata il cantareşte in palma şi il azvarle in
foc.
—Nu, tata, incepu sa strige Iliuţa, nu-l arunca! E galben muncit!
Se repede cu mainile in flacari, se frige, dar scoate galbenul. Se lumineaza faţa tatalui.
— Vezi, Iliuţa?Aşa e banul muncit. Il preţuieşti cu adevarat!

8
Pusculita purcelus - Poveste de Hans Christian Andersen

Intr-o camera de joaca, deasupra multimii de jucarii imprastiate peste tot, statea, pe un dulap inalt, o
pusculita. Era facuta din lut, in forma de purcelus, si fusese cumparata de la un olar. Pe spatele
purcelusului se zarea o gaura ingusta, ce fusese largita cu cutitul, astfel incat marile monede de o
coroana si banutii sa fie strecurati mai usor inauntru. In burta porcului de lut se adunasera chiar doua ast-
fel de monede si o multime de maruntis. Pusculita era atat de plina incat nu mai putea zornai atunci cand
o scuturai, ceea ce reprezenta cu adevarat un nivel de perfectiune ce putea fi atins numai de o pusculita
in forma de purcelus. Ea statea pe dulap, la o inaltime impunatoare, privind in jos catre restul camerei.
Stia ca avea indeajuns de multi bani in ea pentru a cumpara toate celelalte jucarii, iar acest fapt o facea
sa aiba o foarte buna impresie despre ea. Jucariile gandeau la fel, dar nu dadeau glas acestui lucru, pen-
tru ca aveau atatea altele despre care sa vorbeasca. O papusa mare, inca frumoasa, desi cam veche, al
carei gat rupt fusese reparat cu acul si ata, statea intr-unul din sertarele intredeschise. Ea i-a chemat pe
ceilalti, "Hai sa ne jucam de-a oamenii, este un joc nemaipomenit!"

Imediat a pornit o mare zarva. Pana si gravurile, ce erau atarnate pe perete, s-au rasucit din pricina
emotiei, si au aratat celorlalti ca pe partea lor din spate nu era nimic, desi nu aveau nici cea mai mica in-
tentie sa se faca astfel vazute sau sa participe la joc. Era noapte tarziu, insa luna stralucea prin ferestre,
asa ca aveau lumina pe gratis. Inainte ca jocul sa inceapa, au fost invitate sa ia parte toate jucariile, chiar
si vagonul de tren al copiilor, ce facea totusi parte dintr-o tagma mai umila a lucrurilor de joaca.
"Fiecare dintre noi are o proprie valoare," a zis vagonul, "nu putem fi cu totii nobili, si cineva trebuie sa
faca si munca de jos."

Pusculita purcelus a fost singura care a primit o invitatie scrisa. Ea se tinea cu nasul atat de sus incat
ceilalti se temeau ca ar putea refuza o invitatie verbala. Pusculita le-a raspuns in scris ca i-ar face placere
sa ia parte la joc, insa de la ea de acasa, rugand sa se faca niste aranjamente in acest sens, lucru ce i-a
fost pe data indeplinit. Micul teatru de papusi a fost asezat in asa fel fel incat pusculita purcelus sa se
poata uita direct catre el. Unii voiau sa inceapa cu o comedie, urmata de o petrecere cu ceai, si o discutie
libera pentru perfectionarea mintii, insa, au inceput cu cea din urma activitate. Calutul balansoar a vorbit
despre antrenamentele si cursele de cai; vagonul de tren despre caile ferate si locomotivele cu abur, pen-
tru ca aceste subiecte tineau de profesiunile lor, si era cat se poate de nimerit sa isi spuna fiecare parerea
despre ceea ce stia mai bine. Ceasul a vorbit despre politica - "tic, tac"; se mandrea ca stie ce ora era in
fiecare clipa a zilei, insa se zvonea ca nu era tocmai corect. Bastonul de bambus a ramas in picioare,
aratand batos si mandru; se impauna cu manerul sau de alama si varful sau de argint, in timp ce pe sofa
stateau doua perne vechi, dragute, dar cam prostute. Atunci cand a inceput piesa de teatru, toti s-au
asezat si au privit atenti catre scena; li s-a cerut sa aplaude si sa bata din picioare, sa aclame si faca zgo-
mot de pocnitori, ori de cate ori le placea ceea ce zareau. Biciul de calarie a spus insa ca el nu pocneste
9
pentru batranele, ci numai pentru fetele tinere, nemaritate inca. "Eu pocnesc pentru toata lumea," a zis
pocnitoarea. "Asa e, si faci un zgomot tare frumos," si-au zis toti in sinea lor, pe masura ce se pornea
spectacolul.

Nu era o piesa foarte pretentioasa, insa era bine jucata, si toate personajele isi aratau partea lor pic-
tata, pentru ca erau facute astfel incat sa fie vazute numai pe o parte. Interpretarea actorilor era min-
unata, cu exceptia momentelor cand papusile ieseau prea mult in lumina si li se vedeau sarmele lungi, cu
care erau manuite. Papusa al carui gat fusese reparat a fost atat de entuziasmata incat cusatura de pe gat i
s-a rupt dintr-o data, iar pusculita purcelus, placut impresionata de actori, a declarat ca trebuie sa faca un
gest nobil pentru unul dintre ei. S-a hotarat asadar sa o treaca pe una dintre papusile teatrului in testa-
mentul ei, facandu-i onoarea de a fi inmormantata in cavoul familiei sale, oricand ar fi avut nevoie de
asa ceva. Au fost cu totii atat de incantate de comedie incat au uitat de petrecerea cu ceai, si au continuat
cu o distractie asa-zis intelectuala, adica ceea ce numeau joaca de-a oamenii. Nu era nimic rau in aceasta
distractie pentru ca nu era decat un joc. In acest timp, fiecare dintre jucarii se gandea in primul rand la ea
si la impresia pe care o face pusculitei purcelus. Gandurile pusculitei era foarte serioase, pe termen lung,
isi ziceau cu totii,  indreptandu-se catre testamentul, inmormantarea sa, si plecarea ei din viata. Acest lu-
cru s-a intamplat insa cu mult mai devreme decat se astepta, pentru ca a cazut deodata din varful dulapu-
lui si s-a lovit de podea, facandu-se tandari. Apoi, monedele au sarit in sus si au dansat intr-un fel cat se
poate de distractiv. Cele mici se invarteau in loc ca niste capacele, in vreme ce cele mari se rostogoleau
cat de departe puteau, mai ales o mare moneda de argint de o coroana care isi dorise adesea sa iasa in
lume, iar acum aceasta arzatoare dorinta i se indeplinea, la fel ca si restului banilor. Cioburile ramase din
pusculita purcelus au fost aruncate in cosul de gunoi, iar a doua zi o noua pusculita purcelus a aparut pe
inaltul dulap. Aceasta insa nu avea inca nici macar un banut inauntru, si, din aceasta cauza, la fel ca si
cea veche, nu putea sa zornaiasca atunci cand o scuturai. Acesta a fost inceputul pentru ea si sfarsitul
povestii noastre pentru voi.

10
De ce unii oameni acumuleaza datorii si altii economisesc bani?
Unii acumuleaza datorii in timp ce altii economisesc bani pentru ca unii pun pe primul loc dorintele de
moment. In tot acest timp, altii au o alta viziune careia vor cu toata determinarea sa ii dea viata. Au pus
pe primul loc o alta dorinta, cea care le va aduce maxim de satisfactii pe termen lung.

Discutam despre un mare secret pe care foarte multi oameni si cercetatori au incercat de-a lungul
timpului sa il descopere: secretul economisirii banilor. Ce te determina sa economisesti bani si cum poti
sa te auto-educi in a stopa acumularea datoriilor?

S-au scris mii de carti pe tema educatiei financiare, pe subiecte precum:

Cum sa ajungi la prosperitate financiara

Datorii bune si datorii rele
Cum sa iti investesti banii in mod inteligent
Cum sa stopezi atitudinea de cheltuitor si sa economisesti cat mai multi bani
Care sunt obiceiurile toxice de care trebuie sa scapi daca vrei sa te imbogatesti
Cum sa iti gestionezi banii in mod inteligent
Cum sa construiesti o conducta de bani pe termen lung

Numarul cartilor de educatie financiara lansate in fiecare an creste in mod exponential. In mod
concret, numarul celor care se ingrijoreaza cu privire la raportul venituri - cheltuieli creste pe zi ce trece.

Evident, intrebarea-cheie pe care incercam sa o deslusim ramane extrem de dificila: Ce ii face pe

unii sa acumuleze datorii si pe altii sa economiseasca bani?

Sa fie puterea de a prioritiza cheltuielile?

Sa fie educatia financiara pe care am consolidat-o de-a lungul timpului?
Sa fie dorinta de siguranta financiara pe care sa o asezam pe primul loc, inainte de dorinta de a
achizitiona bunuri si obiecte?
Sa fie preferinta pentru minimalism? (minimalism = curent care presupune sa traiesti cu strictul necesar,
fara cheltuieli inutile, fara risipa).
Sa fie educatia data de parinti si profesori?

La final, responsabile pentru stoparea acumularii de datorii sunt toate intrebarile de mai sus.
Esential este sa intelegem ca datoriile se acumuleaza acolo unde exista un anumit tipar de gandire, pe
care nu il putem anula peste noapte. A fost construit in timp si se va darama doar atunci cand il
constientizam si cand luam masuri concrete. Simpla dorinta de economisire nu a fost niciodata de ajuns.

Educatia financiara nu a fost si nu va fi niciodata o materie din care sa dam examen o singura data, dupa
o noapte de studiu. Vom da numeroase examene, de fiecare data cand vom lua decizii cu impact asupra
bugetului nostru, fie ele marunte sau decisive.

Poate ca acesta este secretul economisirii banilor: sa ai rabdare sa vezi rezultatele, sa intelegi ca
educatia necesara nu se consolideaza peste noapte si ca anumite tipare de gandire sunt necesare pentru

11
prosperitate financiara. Nimic din toate aceste aspecte nu se realizeaza peste noapte si nici batand din
palme. Toate cer eforturi si prea putini sunt dispusi sa le faca. Secretul este sa muncesti, sa ai rabdare si
incredere in ceea ce incerci sa construiesti: siguranta ta financiara.

Din pacate, prea multi oameni nu se incred ca pot economisi bani si aici se opresc toate sansele de
prosperitate. Daca nici ei nu au incredere in propriile lor forte, nimeni nu va face pentru ei ceea ce ei
insisi sunt datori sa realizeze. Prosperitatea financiara nu a fost niciodata un lucru intamplator, o inventie
descoperita din greseala.

Prosperitatea cere eforturi mari, mult prea mari pentru multi oameni. Daca ar fi fost simplu, cu
totii am fi bogati. Daca ar fi fost intamplator, cersetorii s-ar imbogati peste noapte si bogatii ar saraci
fara nicio explicatie. Or acest lucru nu se intampla decat in filme. In realitate, imbogatirea este destul de
predictibila. Se poate anticipa pe baza actiunilor pe care le intreprindem in mod constant.

„De ce unii oameni nu au bani ?”

De ce unii oameni muncesc mult si castiga putin, in timp ce alti oameni muncesc putin si castiga mult ?
Cum sa intri in cea de-a doua categorie ? Cum sa-mi capat independenta financiara (bani multi si timp
liber) ?
        Sunt intrebari la care incearca (si reuseste) sa raspunda Robert Kiyosaki, un american care a avut
‘norocul’ sa aiba doi ‘tati’. Unul dintre ei, tatal natural, profesor renumit in Hawaii, a fost sarac toata vi-
ata. Celalalt, tatal celui mai bun prieten al sau din copilarie, ‘tatal bogat’ cum il numeste el, a ajuns trep-
tat un mare om de afaceri. De la fiecare dintre ei, Kiyosaki a invatat ceva important – de la primul edu-
catia traditionala, de la al doilea, educatia financiara.
        Ajungand un important om de afaceri dupa nenumarate urcusuri si coborasuri, Kiyosaki a scris o
serie de carti in care dezvolta indeosebi ideile tatalui bogat, idei care imbina partea financiara cu cea
spirituala. Cartile sale sunt : “Tata bogat, tata sarac” , “Copil bogat, copil istet” – aparute la Editura
Curtea Veche, “Cadranul banilor”, “Ghidul Investitorului”, “Tanar si bogat”, “Afaceri Interactive – Pen-
tru oamenii carora le place sa-i ajute pe ceilalti”, “Profetiile Tatalui Bogat” si “Cine mi-a luat banii ?” –
aparute la Editura Amaltea. Prin amabilitatea editurilor, iata in continuare cateva idei principale din
acestea :

      “Cand e vorba de bani, majoritatea oamenilor sunt fie prea lenesi pentru a invata cum sa lucreze in-
teligent, fie cauta scurtaturi, fie nu depun un efort cuvenit”.
      “Cautarea sigurantei pentru a evita riscul este cel mai riscant lucru pe care il poti face”.
      “In loc sa asculte cine trebuie sa fie ca sa poata face ce e necesar acumularii unor mari venituri, oa-
menii vor raspunsuri rapide“.
      “5 % dintre oameni se ghideaza dupa regulile banului ; 95 % - dupa reguli invatate la scoala sau
acasa : mergi la scoala, ia note bune, angajeaza-te, sau devino medic, avocat, etc”
        “Motivul pentru care simpla gandire pozitiva ca intr-un fel vei reusi sa faci bani nu functioneaza
este acela ca majoritatea oamenilor au facut scoala dar n-au invatat despre felul in care functioneaza reg-
ulile banilor, asa ca isi petrec toata viata muncind pentru ei.”
      “Teama de a pierde este mai mare decat dorinta de a castiga.”

12
      “Majoritatea oamenilor nu-si dau seama de capcana in care se afla, deoarece au o perspectiva mult
prea ingusta asupra modului cum stau lucrurile in lume.”
       “Oamenii traiesc cu teama lipsei banilor. In loc sa se confrunte cu aceasta frica, ei reactioneaza
emotional si nu-si pun capul la contributie. Dupa aceea se aleg cu cativa banuti si se bucura – apoi simt
din nou frica, merg la munca, sperand ca banii ii vor scapa de frica. Ei sunt la cheremul banilor si refuza
sa recunoasca asta. Majoritatea oamenilor nu stiu ca de fapt emotiile gandesc in locul lor”.
       “Majoritatea oamenilor se concentreaza in mod exagerat asupra banilor, neglijandu-si cea mai im-
portanta avere, care este educatia lor. Munciti pentru a invata – nu munciti pentru bani.”
       “Singura diferenta dintre un om bogat si un om sarac este ce face fiecare in timpul sau liber.”
       “Bunul cel mai de pret al celor bogati este ca ei gandesc altfel decat ceilalti. Daca faci ce face toata
lumea, vei sfarsi prin a avea ce are toata lumea. Iar pentru marea majoritate, ce au este munca trudnica
ani de zile, taxe incorecte si o viata de datorii.”
       “Oamenii saraci masoara totul prin prisma banilor, iar cei bogati prin prisma timpului, care este
mult mai pretios.”
       “Nu este de datoria unei companii sa te imbogateasca. Datoria sa este sa te plateasca pentru ceea ce
faci, si este datoria ta sa te imbogatesti in timpul liber.”
       “Niciodata nu spune : ‘Nu-mi pot permite asta’ – acest lucru duce la  lenevire intelectuala. In
schimb, spune : ‘Cum as putea sa fac sa-mi permit asta ?’ – in acest moment creierul e pus la munca
pentru a cauta solutii, nu se opreste.”
       “E timpul sa-ti vezi de proprile interese, pentru ca de mic esti programat sa vezi de interesele altora
si sa le ignori pe ale tale. Cei mai multi oameni nu se imbogatesc niciodata pentru ca isi petrec viata
privind la ce fac altii in loc sa-si vada de treburile lor.”
       “Daca nu invatati sa va hotarati rapid, n-o sa castigati bani niciodata. Ocaziile sunt trecatoare. Este
extrem de important sa stiti sa luati hotarari rapide.”
       “Cei mai bogati oameni din lume cauta retele sau si le construiesc ; toti ceilalti cauta un loc de
munca. “
       “O data ce descopera formula imbogatirii, oamenilor bogati le este din ce in ce mai usor sa se imbo-
gateasca. Daca nu descoperi niciodata aceasta formula, procesul imbogatirii ti se va parea greu, iar statu-
tul de om sarac sau cu venituri medii ti se va parea absolut normal”.
       “Puterea inseamna cunoastere. Odata cu banii, capeti si mai multa putere care presupune cunoastere
in a pastra banii si a-i inmulti. Fara aceasta cunoastere, lumea face ce vrea cu tine.”
       “Ceea ce stii este cea mai avere pe care o detii. Ceea ce nu stii,este cel mai mare risc pe care ti-l
asumi.”
       “Construieste un sistem in jurul pasiunii tale. Pasiunea si un sistem bun inving teama si programarea
din trecut.”
       “Trecerea de la un cadran la altul implica schimbarea radicala a ceea ce esti, a felului in care gan-
desti, a modului in care privesti lumea. Schimbarea e mai simpla pentru unii decat pentru altii deoarece
primii o primesc cu bratele deschise in timp ce ceilalti i se impotrivesc.”
       “Ai libertatea de a alege intre siguranta si independenta financiara, dar trebuie sa inveti jocul banilor
si sa-l joci.”
       “Cel mai greu lucru in trecerea din partea stanga in partea dreapta a cadranului este sa renunti la
atasamentul fata de modul in care iti castigi banii. E mai mult decat o dezobisnuinta, e ca renuntarea la
patima.”
       “Pretul libertatii se masoara in vise, dorinta, capacitatea de a surmonta dezamagirile pe care le intal-
nim de-a lungul drumului.”
       “Viata este cel mai bun profesor. In majoritatea cazurilor viata nu-ti vorbeste, ci te impinge de la

13
spate. De fiecare data e ca si cum viata ti-ar spune : ‘Trezeste-te, vreau sa te invat ceva.” Ai doua posi-
bilitati : sa lasi viata sa te impinga de la spate fara sens, sau sa impingi si tu. Viata ne impinge pe toti.
Unii renunta, altii se lupta. Putini invata si merg mai departe. Chiar sunt incantati ca viata ii impinge in-
coace si incolo. Acesti putini dovedesc ca au nevoie si doresc sa invete ceva.”
       “Viata oamenilor este o lupta intre ignoranta si iluminare. In momentul in care o persoana nu mai
cauta sa aiba cat mai multe informatii despre sine, nu mai incearca sa se cunoasca pe sine insasi, se in-
staleaza ignoranta. Aceasta lupta este o decizie clipa de clipa – a invata sa deschizi sau sa inchizi mintea
unor oameni.”

         Exista si obstacole in obtinerea independentei financiare :

- frica (de a pierde bani)  - scepticismul  ( nu vei reusi...)
- lenea, pe care o poti schimba intrebandu-te ‘Cum mi-as putea permite sa nu mai muncesc niciodata ?’ 
-  obiceiurile proaste  - aroganta (orgoliu + ignoranta)
 
        precum si pasi catre independenta financiara :
- un motiv mai puternic decat realitatea (puterea spiritului)
- alegerea zilnica   - alegerea cu grija a prietenilor
- invatati pe altii si veti fi rasplatiti  si multe altele
 
        Acestea pot ramane simple idei din niste carti, sau va puteti gandi mai profund la semnificatia lor si
la ceea ce pot schimba in viata voastra. Daca ele v-au interesat, va invit sa cititi toate aceste carti ex-
traordinare ale lui Robert Kiyosaki, precum si alte carti ‘motivationale’, care va vor oferi mult mai multe
idei deosebite despre economie si spiritualitate Insa pentru a le ‘materializa’ cred ca trebuie sa avem o
atitudine corespunzatoare fata de oameni, fata de bani si orice fel de resurse, fata de natura. Succes !

14
Bănuţul – Tudor Arghezi
 
Auzise şi Dănuţ
Că un ou e cu „bănuţ”
Şi credea că oul moale-i
Puşculiţă cu parale.
Avea ca vreo şase ani
Şi visa să strângă bani,
Socotind pe uşi, cu cretă,
Cât costă o bicicletă.
Scormonind pe la găini,
Pe subt cloşti şi prin vecini,
A stricat, pe neştiute,
Ouă cam vreo două sute.
Dar s-a pus plângând să zbiere,
De necaz şi de durere,
Ce-a pierdut şi ce-a găsit !
Că s-a mai şi mâzgălit
Cu albuş cu gălbenuş.
De atunci şi pân-acuş,
N-a ajuns să se mai spele,
Că intrase mâzga-n piele,
A răcnit şi-a mai ţipat
Că măcar nu le-a mâncat,
Fierte, ochiuri sau răscoapte
La cafelele cu lapte.
El crezuse, băietanul,
Că bănuţu-i gologanul
Sau un leu frumos şi nou
Pus cumva în orice ou.
Nu ştia că-i stă pe fund
Oului un gol rotund
Pentru plod şi pentru pui,
Când ia trup făptura lui.
Că subt coaja strânsa caier
Stă păstrat un pic de aer,
Ca trezit din nesimţire
Puiul mamii să respire.

15
 Pinocchio si pomul cu monede

Personaje: Pinocchio
Vulpea
Motanul
Zina cea buna
Constiinta (Greierele vorbitor)
O doamna
Un domn
Povestitorul
Povestitorul: Aproape de ziua Mosului Nicolae si cea a lui Mos Craciun, prin lume e un du-te vino de
copii si jucarii, cum nu se pomeneste in alta perioada a anului! Toti parintii, bunicii, unchii, matusile
sunt ocupati sa le faca surprize copiilor din familiile alor.
Pe de alta parte, toate tarile din lume se preocupa de fabricarea si livrarea jucariilor in cit mai multe
locuri!
Apoi, televiziunea, canalele de stiri si emisiunile pentru copii, tin pasul cu tot ce se intimpla pe glob in
materie de copii si jucarii. Sa nu mai spunem ca stirile ajung si de la Polul Nord, acolo unde traieste si se
pregateste Mos Craciun in persoana.
Ei bine, ma gindesc ca poate intr-o astfel de zi Carlo Goldoni a scris povestea unei jucarii care voia sa
devina… copil.

V si M: Salutare, Pinocchio!
P: Salutare, dar de unde stiti cum ma cheama?
V: Toată lumea te cunoaste! Esti fiul Mesterului Gepetto.
M: Chiar ieri l-am vazut tremurind de frig in fata casei.
P: Da, dar va asigur eu ca nu o sa mai tremure niciodata!
V si M: Cum asa?
P: Am sa-i cumpar o pelerina, am cinci monede de aur!
V: Ooh, dar de unde le-ai… sterpelit?
P: Nu ma jigni! Le-am cistigat cinstit jucind la teatrul de marionete!
V si M: Asa?!…
P: Cu ce îmi ramine, îmi cumpar si un abecedar!
V si M: (rizind) Tu si abecedarul!…
P: Da, fiindca vreau sa merg la scoala!
V: Fugi de aici! Uite ce am patit eu fiindca m-am dus la scoala! Am ramas schioapa de un picior!
M: Iar eu mi-am pierdut vederea din cauza literelor!
P: Sunt sigur ca eu nu o sa patesc nimic, asa ca plec chiar acum!
M: Numai sa nu-ti para rau!
P: De ce sa-mi para rau? Vreau sa invat tabla inmultirii.
V: Eu stiu cum sa inmultesti banii, fara sa te duci la scoala!
M: Vrei ca din cinci monede sa faci o suta?
V: Sau o mie?
P: Mai intrebi? Dar cum?
V: Eu stiu o tara unde te poti imbogati.
P: Si cum se cheama tara aceea?
M: Tara prostilor.

16
P: Nu, nu, nu , nu vreau sa am de-a face cu prostii!
V: Gindeste-te bine, nu da norocului cu piciorul! Acolo, cele cinci monede ale tale pot deveni o mie!
M: Sau doua mii!
P: Dar cum se pot inmulti cinci bani atita?
M: In tara …aceea exista un cimp al minunilor! Sapi acolo, faci o groapa, pui banii inauntru, o acoperi,
arunci deasupra un pumn de sare si te culci linistit.
V: A doua zi gasesti crescut un pom plin cu monede stralucitoare.
M si V: Ei, ce zici?
P: Daca e adevarat ce ziceti, dupa ce string recolta, va dau si voua citeva!
V: Sa ne dai si noua?!
M: Nici vorba! Fereasca Dumnezeu!
V: Noi vrem doar sa-i imbogatim pe altii!
P: Nu am crezut ca sunteti atit de buni! Haideti sa mergem impreuna in tara …aceea!
M: Bravo! Si acum ar fi cazul sa tragi un pui de somn. Miine vom avea un drum lung de facut pina in
cimpul minunilor.
(Motanul si vlupea il culca pe Pnocchio si il leagana cintindu-i un cintecel.)
(Apoi cei doi se deghizeaza in banditi si ii cer banii sau viata lui Pinocchio, insa acesta va scapa chiar si
de spinzuratoarea facuta de hoti tocmai pentru ca e o papusa de lemn.
Povestitorul: Asa cum fiecare copil are un inger, fiecare papusa de lemn se bucura de ajutorul unei zine
bune.
(Apare zina, care vorbeste cu Constiinta lui Pinocchio (Greierele vorbitor)

Zina: Du-te repede la marginea padurii. Acolo ai sa-l vezi spinzurat de un copac pe Pinocchio. Taie-i
legatura si cu bagare de seama adu-l aici!
Constiinta: Am stiut eu ca are s-o pateasca…Doar l-am prevenit, dar degeaba: Ma duc, frumoasa zina,
numai sa mai traiasca.
Zina: In zadar l-a povatuit greierul vorbitor, nu s-a prins nimic de Pinocchio. Si eu care voiam sa-l fac
din marioneta, baietel adevarat!
Constiinta: Ordinul a fost executat intocmai, iata, l-am adus pe Pinocchio.
Zina: E viu sau mort?
Constiinta: Cind l-am gasit era mort de-a binelea, dar dupa ce i-am taiat latul, a inceput sa se miste.
Zina: E tare bolnav, ma tem sa nu moara..
Constiinta: Nu te ingrijora darga zina, e doar ametit!
Zina: Du-te si adu niste doctorii!
(Un joc comic in care Zina ii da lui Pinocchio pastile cu dulceata, iar acesta isi revine numai de cit se
agita la luatul pastilelor).
Povestitorul: Zina, l-a trimis din nou pe Pinocchio pe poteca in padure, hotarita sa-l puna iarasi la incer-
care.
Pinocchio (cintind, are in spatele lui pe Greieras, care danseaza si ii sufla versurile): Sunt un baiat cura-
jos, nu le dau banii, la toate vulpile si toti motanii! Ii duc la Gepeto, frumos, ca un baiat curajos.
(Se intilneste cu vulpea si motanul care de fapt il urmareau)

P: Aa, prietenii mei, vulpea si motanul!

M: Dar cu monedele ce-ai facut?
P: Le am aici, le duc tatalui meu!
V: Cind te gindesti ca i-ai putea duce insutit!..

17
M: De ce nu vrei sa le semeni in cimpul minunilor?
P: Acum nu pot. Alta data!
V: Alta data va fi prea tirziu!…
P: De ce?
M: Fiindca acest cimp a fost cumparat de un bogatan si de miine nu va mai putea nimeni semana mon-
ede acolo!
V: Cimpul e aici, la doi, pasi. Hai repede, nu pierde ocazia! Seamana banii acolo!
(Pinochio se lasa convins, face o gropita in prezenta celor doi companioni, pune banutii acolo, acopera
cu pamint la loc, iar motanul ii da o galetusa in mina)
M: Acum ia galeata asta, du-te la balta din apropiere si incepe sa uzi semanatura!
P: Dar voi ce veti face in timpul acesta?
V: Noi o sa pazim ca nu cumva sa-ti fure cineva monedele!
P: Bine, bine, asteptati pina creste pomul si luati si voi rasplata!
M. Nu, noi nu avem nevoie de plocoane!
V: Suntem multumiti ca te-am ajutat aratindu-ti cum sa te imbogatesti!
P: Nu am crezut ca sunteti niste prieteni atit de buni, cu adevarat!
M si V: Acum tine galeata si du-te mai repede dupa apa!
(Pinocchio iese din scena, cei doi rid, dezgroapa banutii, pun pamintul la loc peste gropita si pleaca)

(Apare zina la capatiiul lui Pinocchio, in timp ce acesta s-a culcat obosit de cita apa a carat la radacina
pomului)

Zina: Bietul Pinocchio, de data asta l-au pacalit si i-au luat banii. Ce sa-i fac daca nu se invata minte?
Dar am sa-l ajut pentru ca s-a gindit la Gepetto si a vrut sa-i duca bani mai multi. Am sa-l mai pun la o
incercare si…
(Pinocchio obosit de cita apa a carat)
P: Acum sa trag un pui de somn.. (trezindu-se dimineata) Acum sa vedem recoltaaa. ..Doamne! Ce e
aici? Nu vad nici un pom! N-oi fi adus destula apă? Sa vad macar daca monedele au incoltit! Oh, nici
urma de monede! Te pomenesti ca mi-au furat banii vulpea si motanul. Ce prost sunt, da, da, sunt un
prost! Ce ma fac fara ei, banii mei, banutii mei… o sa mor de foame… si de seteee…
(Apare o doamna cu un cos mare de la cumparaturi)
Doamna: Ce te vaieti asa, baiete?
P:Nu am un ban cu ce-mi cumpara piinee!…
Doamna: Daca ma ajuti sa duc acasa cosul asta, iti voi da bani cit sa-ti cumperi patru piini.
P: Dar e greu si eu nu vreau sa ma obosesc!
Doamna: Daca-i asa, poti sa maninci doua bucatele de lemn si ai grija sa nu te inneci!
P: Ce uricioasa! Vaai de mine…ce-mi mai chioraie mateleee…
(Intra un domn)
P: Domnule, fiti amabil si dati un banut unui copil flamind!
Domnul: Bucuros, dar mai intii ajuta-ma sa duc sacul asta pin acasa si iti voi da cinci!
P: Dar ce sunt eu, magar? Nu am carat niciodata si nici nu am sa car!
Domnul: Daca e asa, asteapta pina ce ti-o cadea ceva de sus in gura! Nu ai pic de rusine! In loc sa cers-
esti, du-te de-ti cauta de lucru si invata sa-ti cistigi singur piinea!
P: Auzi, sa-mi cistig singur piinea, de unde piine, nici macar un pic de apa!
(Alta doamna)
P: Doamna, fiti amabila, puteti sa-mi dati putina apa sa beau din ulciorul doumneavoastra?

18
Doamna (Zina) : Bea, dragutule!
P: Multumesc, mi-am potolit setea! De mi-as potoli si foamea!…
Zina: Nimic mai simplu. Daca ma ajuti sa duc ulciorul pina acasa, iti voi da o farfurie de conopida gatita
cu unt si iti voi mai da si o ciocolata umpluta cu alune!
P: gata, s-a facut, sunt gata!
Zina: Ma bucur, Pinocchio!
P: De unde stiti cum ma cheama? Stai, semeni cu cineva! Nu cumva esti zina mea cea buna? Spune-mi
daca esti tu, stii prin cite am trecut si cit am suferit!
Zina: Istetule, cum ti-ai dat seama ca sunt eu?
P: Pentru ca asa mi-o inchipui eu pe mama mea: frumoasa si buna ca tine.
Zina: Dragutule, esti inca mic si ai nevoie sa te invete cineva. Am sa te prefac intr-un baietel adevarat!
Povestitorul: Si asa, dupa cum se stie, papusa de lemn n-a mai fost jucarie. A devenit un baiatel ade-
varat, la caracterul caruia e mereu de lucrat!..

Banii pe înțelesul copiilor

De câte ori nu ți s-a întâmplat să intri într-un magazin și să asiști la o scenă în care un copil cere
cu insistență să-i fie cumpărată o jucărie sau ceva dulce? Acest lucru se întâmplă deoarece în
multe cazuri copiii nu înțeleg care este valoarea banilor și, mai ales, cum faci rost de ei.

Arată-i cum se câștigă banii

Este destul de dificil pentru un copil să înțeleagă de unde anume provin banii dacă el te vede doar cum
plătești cu cardul sau cum îi scoți de la bancomat. Cel mic le va percepe ca dispozitive care oferă bani și
nu o modalitate prin care tu îți gestionezi salariul. Așadar, ia-l cu tine și atunci când pui bani la bancă
sau când ai de plătit facturi. La fel de folositor ar fi să-l iei într-o zi la locul tău de muncă și să-i arăți ce
ai de făcut zilnic pentru a avea bani de cheltuială. De asemenea, spune-i care este bugetul lunar al
familiei și cum este acesta împărțit. Arată-i fiecare bancnotă sau monedă și dă-i exemple ce poți
cumpăra cu fiecare din ele.

A vrea sau a avea nevoie?

Încă de mici, copiii se simt într-o permanentă competiție și-și doresc să fie la fel ca micuții lor prieteni
de la grădiniță sau de la școală. Așadar, dacă unul din colegi are o mașinuță nouă sau o păpușă mai
frumoasă, și copilul tău își va dori una la fel. De multe ori cedezi în fața rugăminților și a scâncetelor.
Însă, cât de tare are nevoie de ea având în vedere că acasă are multe mașinuțe sau păpuși? Pentru a evita
o astfel de scenă, este bine să-l înveți încă de mic diferența între a vrea și a avea nevoie. Explică-i care
sunt lucrurile de care avem neapărată nevoie zilnic și de care ne putem lipsi, pentru a le cumpăra mai
târziu.

Răsplată pentru fapte bune

Își dorește foarte mult o jucărie? Atunci încurajează-l să câștige propriii lui bani ca să o cumpere. Pune
deoparte un borcan pentru economii și ori de câte ori face o faptă bună sau este ascultător, îl poți premia
cu o mică sumă de bani. În timp, cel mic va înțelege că este nevoie să faci eforturi pentru a câștiga bani
și va deveni mai responsabil în ceea ce privește modul în care sunt folosiți.

19
Dă-i posibilitatea să aleagă
Fie că ai sau nu bani să-i cumperi ceea ce dorește, încearcă să negociezi cu el. În loc să-i spui un simplu
„Nu“sau „Nu ne permitem acest lucru“, arată-i care sunt posibilitățile. De exemplu, spune-i că dacă nu-i
cumperi acum jucăria, poți economisi bani pentru a merge în vacanță la vară. Așa, cel mic se va învăța sî
cântărească opțiunile, înainte să-ți ceară ceva.

Sfatul Specialistului
Bernard Tatomir, psiholog
Atunci când părintele doreşte să pună o limita copilului la cumpărături, ei spun adesea „nu avem bani să
cumpărăm, nu mai sunt bani şi pentru jucăria această etc“. Pentru copil această explicaţie, care
funcţionează în acelaşi timp că o interdicţie şi ca un refuz, este foarte confuză. Pentru că el nu înţelege
de ce părinţii alocă bani altor produse, de ce pentru ele sunt bani şi pentru ceea ce îşi doreşte el nu sunt.
Explicaţia trebuie să se refere la nevoia şi prioritatea cumpărării unui produs, la modul în care sunt
împărţiţi banii, ce se cumpără cu ei. Dacă aceste lucruri sunt explicate în familie, copilul ajunge să îşi
formeze o imagine completă despre bani şi utilizarea lor la magazin.

10 idei istete pentru a-l invata pe copilul tau lectia banilor:

1.    Jucati jocuri care au legatura cu invatarea copilului tau despre bani. Diverse jocuri, precum Monopoly pot fi o
modalitate distractiva de a invata mai mult despre bani. Prin urmare, strange-ti intreaga familie in jurul jocului preferat si da-i
voie copilului tau sa-si elibereze mogulul interior.

2.    Du-ti copilul cu tine la cumparaturi. Poti include invataturile despre bani ale copilului tau in rutina zilnica a familiei,
precum mersul la magazinul de alimente.

Spune-i copilului tau care este bugetul alocat cumparaturilor si concepe un joc, in care sa cumperi tot ceea ce ai nevoie intr-o
suma mai mica decat valoarea bugetului propus.

Alege-ti impreuna magazinele unde se fac reduceri sau oferte speciale. Daca copilul tau are 9-10 ani, poate lua cu el un
calculator de buzunar si te poate ajuta la cumparaturi, inregistrand sumele de bani cheltuite si calculand valoarea economiilor
facute.

20
 

3.    Da-i bani de buzunar. Incepand cu varsta scolara, copiii pot sa indeplineasca anumite insarcinari pe langa casa. Fie ca-
l platesti sau nu pentru indeplinirea acestor insarcinari, sau ii dai doar bani de buzunar fara sa trebuiasca sa faca nimic in
schimb, este o idee buna sa incepi sa-i dezvolti abilitatea de a-si gestiona proprii bani.

4.    Incurajeaza-l sa faca economii. Poti folosi o pusculita draguta pe care o alegeti impreuna, sau un portofel dragalas,
oricare ar fi instrumentul de economisire, decideti impreuna un loc in care copilul tau va urma sa-si pastreze banii.

Unii experti sugereaza ideea de a da copilului trei recipiente diferite in care sa-si puna banii, unul pentru economii, unul pentru
cheltuieli iar unul pentru donatii sau acte de caritate. Apoi, puteti decide impreuna felul in care banutii de buzunar vor fi
impartiti intre cele trei recipiente.

5.    Ia-l cu tine la banca. Mergeti impreuna la banca si deschideti un cont. Explica-i ca banii lui, depusi in acest cont, vor
creste.

6.    Invata-l cum anume sa vorbeasca despre bani. Unii copiii pot pune intrebari celor mari despre cat castiga la serviciu,
iar aceste intrebari pot fi adesea puse nu numai celor din familie.

Adesea ele sunt intrebari inocente, copiii aflati in primii ani de scoala sunt foarte curiosi despre cat a costat casa cuiva sau
care este salariul altcuiva. Dar, in cele mai multe cazuri, ei nu au nici o idee despre semnificatia acestor nu-
mere.

Ii poti explica cu blandete copilului tau ca nu este politicos sa intrebi pe cineva cat castiga sau ce sume cheltuieste pe
achizitionarea unor anumite lucruri.

7.    Redu timpul petrecut la televizor. Copiii pot fi influentati de numarul mare de reclame, intr-un timp foarte scurt. Adultii
au probleme in lupta impotriva acestor influente si atunci, la ce anume te poti astepta atunci cand este vorba de un copil de 10
ani sau chiar unul de 5 ani, cum le poti cere sa fie imuni la provocatoarea imagine a unei ultime jucarii sau reviste pentru
copii?

8.    Explica-i ce sunt cardurile de credit si ATM-urile. Scolarii pot crede ca banii vin din automatul de bani si poti pur si
simplu plati pentru orice folosind cardul de credit.

21
Chiar si copiii mai mari inteleg destul de greu ce anume inseamna sa folosesti un credit si anume ca plata unor lucruri cu
cardul presupune, foarte adesea si plata unei dobanzi.

9.    Fii un bun exemplu. Ca si multe alte cazuri, conteaza foarte mult ceea ce faci tu. Nu-ti minti niciodata partenerul de viata
despre cheltuielile pe care le-ai facut.

Si pune intotdeauna cheltuielile facute intr-un anumit context, explicand ca posesiunea acestor lucruri nu-i face pe oameni
fericiti. Reaminteste-i copilului tau ca exista lucruri mult mai valoroase, cum ar fi sa petreceti timp impreuna, care nu costa
nimic.

10.    Invata-l ce inseamna sa fi generos. Nici o lectie despre bani nu este completa daca ea nu implica unele discutii despre
caritate. Ajuta-l pe copilul tau sa priveasca banii dintr-o anumita perspectiva, aratandu-i ca sunt multe alte lucruri, precum
dragostea familiei si a celor la fel ca noi, care au o valoare mult mai mare.

22
Imagini bacnote şi monede româneşti

23
Imagini bacnote şi monede euro

24
BIBLIOGRAFIE

 Programa activită ţilor instructiv -educative în gră diniţa de copii, Editura V& I Inte-
gral, Bucureşti, 2005
 - Educaţie financiară – Banii pe înţelesul copiilor, Manual publicat la Editura Explo-
rator, 2013, Ploieşti,autor Ligia Georgescu – Goloşoiu;
 - Educaţie financiară – Banii pe înţelesul copiilor, Caietul elevului publicat în Editura
Explorator, 2013,Ploieşti, autor Ligia Georgescu -Goloşoiu;
 - Educaţie financiară – Ghidul învă ţă torului + CD (programă , planificare, sugestii de
activită ți), apă rute în Editura Explorator,2013, Ploieşti, autori: Ligia Georgescu –
Goloşoiu – coordonator, împreună cu prof. Corina Mohorea şi prof. Stela Olteanu;
 http://emalascoala.blogspot.ro/

25