REPERE TEORETICE PENTRU

MODULUL 5 – STRUCTURI ȘI PROCEDURI

REFERINȚE FUNDAMENTALE LA DOMENIUL 5:
STRUCTURI ȘI PROCEDURI

I. CODUL EDUCAȚIEI

Articolul 49. Organele de conducere ale instituției de învățămînt general:

(1) La nivelul instituției de învățămînt general funcționează:
a) consiliul de administrație al instituției de învățămînt, cu rol de decizie în domeniul
administrativ, care este format din: director, un director adjunct, un reprezentant delegat de
administrația publică din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi în care se află
instituția, trei reprezentanți ai părinților, delegați de adunarea generală a părinților, doi
reprezentanți ai cadrelor didactice, delegați de consilul profesoral, și un reprezentant al
elevilor, delegat de consiliul elevilor din instituție;
b) consiliul profesoral al instituției de învățămînt, cu rol de decizie în domeniul educațional,
care este format din personalul didactic din instituția respectivă și este condus de directorul
instituției de învățămînt.
(2) Consiliul de administrație este condus de o altă persoană decât directorul  instituției de
învățămînt, desemnată de membrii consiliului prin vot secret.
(3) La ședințele consiliului de administrație pot participa reprezentanți ai societății civile și ai
mediului de afaceri.
(4) Consiliul de administrație funcționează în baza unui regulament-cadru aprobat de Ministerul
Educației.
(5) Consiliul de administrație al instituției de învățămînt general are următoarele competențe:
a) participă, prin reprezentanții săi, în comisia de concurs pentru  desemnarea directorului
instituției de învățămînt;
b) participă, prin reprezentanții săi, la evaluarea directorului instituției de învățămînt;
c) avizează bugetul instituției;
d) aprobă planul de dezvoltare al instituției;
e) gestionează resursele financiare provenite din alte surse decat cele bugetare;
f) aprobă componenta școlară a planului-cadru la nivelul instituției;
g) avizează normele de completare a claselor, numărul de clase și schema de încadrare a
personalului instituției.

Articolul 52. Preluarea managementului instituției de  învățămînt  în caz de gestionare

defectuoasă: 
(1) În caz de gestionare defectuoasă a instituției publice de învățămînt general, constatată într-
un raport de evaluare al Inspectoratului Școlar Național, Ministerul Educației are dreptul să
preia de la autoritatea publică respectivă managementul instituției respective și finanțarea
aferentă acesteia.
(2) Criteriile și procedurile de preluare a managementului, în caz de gestionare defectuoasă a
instituției de învățămînt general, sînt stabilite de Ministerul Educației.
(3) După preluarea de către Ministerul Educației a managementului instituției publice de
învățămînt general, contractul individual de muncă încheiat cu directorul instituției de
învățămînt în cauză se reziliază.

II. STANDARDELE DE COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ ALE CADRELOR

MANAGERIALE DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL GENERAL

18
DOMENIUL 5: STRUCTURI ȘI PROCEDURI

Nr. Standar Indicatori Descriptori

d
5 Manag 5.1. Asigură 5.1.1. Asigură operaționalizarea obiectivelor
erul funcționalitatea strategice și funcționalitatea instituției
garante managementului
ază strategic 5.1.2. Monitorizează activitatea tuturor structurilor
funcțio operaționalizat prin din organizație și evaluează periodic
nalitate structurile funcționalitatea lor.
a administrative și
instituț manageriale 5.1.3. Îmbunătățește calitatea procedurilor
iei de operaționale aplicate în instituția de
învăță învățămînt generală pe toate domeniile de
mînt activitate.
general
și 5.2. Creează condiții de 5.2.1. Aplică pe toate domeniile de activitate
sistem funcționare și mecanisme de evaluare periodică a calității
ului dezvoltare serviciilor prestate de instituția de învățămînt
intern continuă a general.
de sistemului intern
asigura de asigurare a 5.2.2. Promovează sisteme de acțiuni pentru
re a calității îmbunătățirea calității serviciilor
calități educaționale.
i
5.2.3. Racordează dimensiunile activității instituției
de învățămînt general la standardele
educaționale.

În baza acestor documente se poate emite afirmația că managerul școlar facilitează constituirea
structurilor, dezvoltarea procedurilor de funcționare a structurilor, procesele de activitate a
structurilor, monitorizează și evaluează calitatea funcționării structurilor și procedurilor, evaluarea
impactului activității structurii, asigurarea durabilității structurilor și procedurilor, promovarea
multidimensională a produselor structurii, diseminarea succeselor și bunelor practici în activitatea
structurii.

DE CE OARE, DE CE OARE, VII LA NOI DRAGĂ SCHIMBARE?

(Cauze, care generează necesități de schimbarea a structurilor organizaționale și a procedurilor
operaționale din instituțiile educaționale)

„Germenii de bambus” care penetrează năvalnic zidurile de apărare ale adormiților în inerție:
● Colapsul barierelor de acces la informații și produse;
● Sporirea puterilor informaționale și financiare ale consumatorilor/-oarelor (clienților/-telor
/ beneficiarilor/-relor);
● Rafinamentul intelectual și pshio-social al utilizatorilor care devin tot mai exigenți,
pretențioși, mai fermi, mai deciși în realizarea aspirațiilor lor tot mai diversificate și
sofisticate;
● Competitorii ultra eficienți, care vă pot ajunge, întrece și detrona din poziția de lider;
● Aspirațiile factorilor de decizie publică de a gestiona domeniile lor de responsabilitate prin
sacrificarea componentelor neproductive (cultura, educație, sănătate, social);

28
 ● Confruntarea tot mai drastică a contrariilor de tot felul și în toate domeniile (informațional,
politic, social, educativ, financiar, economic, interpersonal, psihologic etc.).

CAUZELE/FACTORII SCHIMBĂRII

Cauze externe/Factori externi se refera la presiunile la schimbare, care au loc în mediul exterior al
organizației:
● Globalizarea;
● Evoluția social-economică și politică;
● Explozia informațională și diversificarea canalelor de promovare a informațiilor;
● Îmbunătățirea accesului oamenilor la informațiiși diversificarea spectaculoasă a
modalităților de acces la informații;
● Internaționalizarea si modificarea rapidă a piețelor;
● Evoluția progresivă a științei și tehnologiei;
● Creșterea competitivității/concurenței în toate sferele de activitate umană;
● Schimbări cauzate de diversificarea ascendentă a aspirațiilor, preferințelor, nevoilor și
standardelor clienților/-telor / beneficiarilor/-relor;
● Modificarea prevederilor legale;
● Inovațiile de succes implementate în alte instituții similare pe plan global.

Cauze interne/Factori interni se referă la presiunile spre schimbare manifestate in interiorul

instituției:
● Contradicții între modelele vechi de gestionare a instituției și aspirațiile inovative ale
colaboratorilor/-toarelor motivați spre performanțe;
● Formarea progresivă a personalului;
● Sporirea nivelului de performanțe a colaboratorilor/-toarelor;
● Respectul de sine al colaboratorilor/-toarelor și tendințele de preluare a bunelor practici;
● Competiția internă între colaboratori/-toarele i instituției;
● Uzura fizică i psihologică a unor colaboratori/-toare;
● Necesități progresive din partea colaboratorilor/-toarelor;
● Tensiuni și conflicte interne;
● Productivitatea scăzută a unor colaboratori/-toare;
● Motivația redusă a personalului;
● Management defectuos al instituției;
● Comunicarea ineficientă cu beneficiarii/-rele și partenerii instituției;

În practica întîlnită în cele mai multe organizații accentul se pune pe factorii externi ce generează
schimbarea, cei interni fiind mai degrabă ignorați. Acest lucru reprezintă însă o abordare
superficiala a schimbării organizaționale.

Organizațiile, care au poziția de lider in domeniul lor de activitate cultivă o “cultura inovativa” prin
plasarea accentului pe factorii interni ce influențează schimbarea. Astfel aceste organizații
pregătesc personalul pentru a face față oricăror provocări externe. Aceste organizații
transformă provocările externe în oportunități pentru dezvoltarea produselor și serviciilor inovative,
fiind în avans față de concurenții care se lamentează asupra dificultăților cauzate de influența
factorilor externi.

DE CE EȘUEAZĂ MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII (KOTTER)

În cartea sa „Force for Change: How Leadership Differs from Management” John Kotter expune
următoarele cauze ca fiind principale în eșecul schimbării:
1. Am uitat de clientul / beneficiarul, de necesitățile și aspirațiile lui și am gîndit schimbarea
numai prin prisma punctului de vedere al instituției;

38
 2. Nu am implicat clienții/beneficiarii noștri în dezvoltarea și implementarea schimbării;
3. Nu au fost educați clienții/beneficiarii să valorifice oportunitățile pe care le-a generat
schimbarea;
4. Nu am diseminat succesele noastre în lumea reală a beneficiarilor noștri, ne-am limitat la
laude sterile în interiorul sistemului;
5. Nu am fost persuasivi în raport cu partenerii pentru a-i convinge să susțină eforturile
noastre de implementare a inovației;
6. Am uitat că personalul nu este o simplă forță de muncă docilă ci sînt personalități cu un
anumit respect de sine, cu anumite aspirații, vocații, așteptări, necazuri etc.
7. Nu au fost formate competențele personalului (nu numai cunoștințe dar în special abilități
de a activa în condițiile impuse de schimbare și mai ales atitudini pozitive față de inovația
care se implementează);
8. Am anihilat spiritul competitiv în instituția subordonată, oferind prioritate nu celor
competenți și uneori rebeli, dar celor mai loiali nouă, mai docili dar și mai puțin
competenți;
9. Am înlocuit criteriile de angajare și promovare bazate pe competența și rezultate prin fel de
fel de alte criterii, care par a fi la modă sau care ne aduc nouă (ca și manager) mai mult
confort;
10. Nu s-a ținut cont de multiplele bariere în comunicarea cu personalul instituției;
11. Nu am avut curajul să spunem lucrurilor pe nume, dar ne-am limitat la puzderii de rapoarte
triumfaliste, care să mîngîie auzul celor vizați și să anestezieze reacțiile lor asupra
eșecurilor sau asupra unor activități discutabile sau cu eficiență mică;
12. Am plasat accentul pe activități spectaculoase, de fanfaronadă triumfalistă, de mediatizare
de moment (să apărem la TV, ziar, Facebook, să ne lăudăm noi înșine pe noi etc.) în
detrimentul unei munci de furnică pentru atragerea clienților/beneficiarilor și partenerilor
noștri;
13. Nu am fost Otis! Să ne promovăm inovația cu toată ardoarea pasiunea, forța și competența;
14. Nu am dezvoltat o viziune clară asupra schimbării, ne-am limitat la un șir de activități
sporadice, de dragul activităților (să zicem și noi că am făcut ceva);
15. Declararea victoriei prea devreme;
16. Neancorarea schimbării/inovației în cultura organizațională a instituției. Inovația noastră a
fost percepută ca o simplă rutină care va trece și de care vor uita toți;
17. Am încercat să combinăm în stil diletant diferite componente din diferite modele, strategii
de schimbare;
18. Am crezut sincer că va merge și așa, că au mai fost multiple reforme anterior și că va trece
și asta;
19. Am fost excesiv de conformiști, evitînd analizele profesioniste asupra realelor progrese în
implementarea schimbărilor, am interpretat subiectiv datele pentru a demonstra că avem
dreptate deși era momentul să batem alarma;
20. Ne-am temut de ce o să zică lumea, văzînd abordările noastre năstrușnice (de exemplu
activități stradale ale cadrelor didactice și elevilor).
21. Am uitat de asigurarea transparenței în implementarea inovației și am pierdut încrederea
beneficiarului nostru;
22. Am uitat cu desăvîrșire de asigurarea durabilității inovației adică de faptul că „ viitorul și
trecutul sînt a filei două fețe, vede-n capăt începutul cine știe să învețe!”;
23. Am uitat de faptul că tot „ce e val, ca valul trece!”;
24. Etc.

STRUCTURI ADMINISTRATIVE ȘI MANAGERIALE.

PROCEDURI OPERAȚIONALE APLICATE ÎN INSTITUȚIA
EDUCAȚIONALĂ

48
Definiția structurii în instituția educațională: Prin structură administrativă sau managerială se
înțelege configurația internă a unei entități funcționale formată din persoane, subdiviziuni
organizatorice și relații, astfel determinate încît să faciliteze asigurarea performantă a obiectivelor
educaționale ale școlii pe anumite segmente de responsabilitate.

Definiția procedurii operaționale aplicate în instituția educațională: Ansamblu de reguli de

organizare a structurii administrative sau manageriale, folosite în vederea atingerii unui anumit
rezultat

Cauze ce influențează necesitatea de creare a diferitor structuri și proceduri în instituțiile

educaționale:
1. Schimbarea tot mai dinamică a societăți (inclusiv elementele de globalizare,
tehnologizare);
2. Schimbarea politicilor educaționale, apariția unor noi tendințe în educație pe plan global;
3. Explozia informațională și diversificarea tehnologică rapidă, care permite un acces operativ
la diverse categorii de informații din diferite arii geografice;
4. Piața muncii devine tot mai deschisă și extinsă geografic (părinții (mama și tata) pleacă la
munci în diferite arii geografice, iar copii rămîn acasă). Astfel apar noi provocări pentru
instituțiile educaționale;
5. Progrese în apărarea Drepturilor omului, inclusiv progrese ale instituțiilor specializate în
protecția drepturilor copiilor;
6. Apariția de noi riscuri în societatea modernă (în special riscuri pentru copii, cărora
instituțiile educaționale trebuie să le găsească remedii eficiente);
7. Creșterea tot mai rapidă a aspirațiilor, necesităților și pretențiilor beneficiarilor și
partenerilor instituțiilor educaționale;
8. Schimbările se produc atît de rapid încît planificările strategice ale școlilor au nevoie de
ajustări tot mai frecvente.
9. Diversificarea și sporirea responsabilităților managerilor școlari. Devine tot mai greu și
chiar imposibil să gestionezi școala folosind un model managerial puternic centralizat – pur
și simplu managerii nu mai au nici timp nici resurse suficiente pentru a face față de unii
singuri avalanșei de schimbări și provocări ce țintesc instituția educațională;
10. Subiectele sau ariile de inovare depășesc frecvent competențele profesionale ale
managerilor școlari și solicită tot mai hotărît implicarea diferitor persoane din afara
managementului instituției (cadre didactice (bărbați și femei), parteneri, consultanți/-e,
experți/-e, părinți (mama și tata) etc.);
Acum, de facto, managerii școlari nu mai pot face față exigențelor prin modele și structuri
centralizate. Ei sînt plasați în situația critică de a delega anumite responsabilități către diverse
structuri. O școală centralizată se transformat în mici comunități de învățare cu specificul său
și cu performanțele sale dar în care copii să se simtă bine iar părinții (mama și tata) utili. Din
aceste considerente vor fi create noi structuri și proceduri care nu sînt stipulate în Codul Educației
și care vor trebui gestionate de către managerii școlari de la formarea structurii, dezvoltarea de
proceduri, planificarea, realizarea, monitorizarea și evaluare. Deci managerii școlari trebuie să
dețină competențe apreciabile atît de formare și management a structurilor cît și de dezvoltare a
procedurilor pentru buna funcționare a acestora.

EXEMPLE DE STRUCTURI FUNCȚIONALE ÎN DIVERSE INSTITUȚII

EDUCAȚIONALE

1. Structura pentru planificare și dezvoltare de strategii;

2. Comisia pentru curriculum;
3. Comisia de dezvoltare a curriculumului la decizia școlii;

58
4. Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității;
5. Structura responsabilă pentru diversificarea parteneriatelor educaționale;
6. Structura de relațiile publice, comunicare, promovare a imaginii școlii și marketing;
7. Structura de dezvoltare și implementare a proiectelor educaționale;
8. Comisia de diseminare a succeselor și bunelor practici ale instituției;
9. Structura de îmbunătățire a calității educației prin valorificarea TI;
10. Comisia „Școală după școală”;
11. Structura responsabilă de organizarea și realizarea excursiilor școlare;
12. Comisia pentru aplicarea mecanismului SWOT;
13. Comisia pentru securitate, igienă și sănătate în incinta instituției educaționale;
14. Structura pentru diminuarea absenteismului și abandonului școlar;
15. Serviciul pentru asigurarea confortului psihologic;
16. Consiliul diriginților
17. Comisii metodice conform ariilor curriculare
18. Comisia de atestare a cadrelor didactice și manageriale;
19. Comisia multidisciplinară Intrașcolară (CMI)
20. Centru de Resurse pentru Educația incluzivă (CREI)
21. Echipa PEI (Echipa de specialiști care elaborează, realizează, monitorizează,
revizuiește/actualizează Planul educațional individualizat)
22. Centru de Resurse pentru educația Incluzivă (CREI)
23. Comisia de atestare a cadrelor didactice și manageriale
Comisia pentru acordarea burselor elevilor
24. Structura de asigurare a securității navigării pe Internet a copiilor;
25. Comisia de orientare profesională;
26. Structura de combatere a consumului de alcool, tutun, droguri în incinta instituției și în
vecinătatea ei;
27. Comisia de asigurare a transparenței bugetare;
28. Comisia responsabilă de transportul elevilor/-elor;
29. Structura responsabilă de asigurarea securității alimentare a elevilor/-elor;
30. Comisia de asistență psihologică și pedagogică acordată părinților(mama și tata);
31. Structura responsabilă de relații cu mass media;
32. Comisia de control managerial intern;
33. Comisia pentru consiliere și orientare școlară;
34. Comisia pentru perfecționare metodico-științifică, cercetare și dezvoltare profesională a
cadrelor didactice;
35. Comisia pentru mentorat;
36. Comisia de monitorizare a implementării standardelor de competență a cadrelor didactice
și a celor manageriale;
37. Comisia pentru cercetare disciplinară a angajaților/-telor;
38. Comisia pentru protecție civilă și apărare în caz de dezastre;
39. Comisia pentru olimpiade, concursuri școlare și competiții sportive;
40. Comisia de activități cultural artistice și sărbătorirea evenimentelor;
41. Comisia pentru activități turistice și sportive
42. Structura de arhivare și digitalizare a informației din instituție;
43. Comisia pentru prevenirea și combaterea violenței și a infracțiunilor juvenile;
44. Comisia pentru realizarea achizițiilor;
45. Comisia pentru inventarierea și casarea materialelor;
46. Comisia de patrimoniu;
47. Comisia de înscriere/admitere a elevilor/-elor în instituție;
48. Comisia anticorupție
49. Comisia de etică și deontologie;
50. Comisia de lucru cu voluntarii/-rele;
51. Comisia pentru revista, site-ul, pagina Facebook a școlii;
52. Comisia pentru educație antreprenorială;

68
 53. Comitetul pentru lucru cu elevii/-ele ai căror părinți (mama și tata) sînt plecați la munci în
străinătate.

12 PAȘI ÎN DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ORGANIZAȚIONALE

1. Identificăm dificultatea/dificultățile cu care ne confruntăm într-un domeniu de activitate,

sau provocarea/provocările, care ne fac să ne gîndim la necesitatea unei structuri, sau
aspirațiile vizionare referitoare la o posibilă structură, ce ar contribui la ușurarea muncii
managerilor școlari și la eficientizarea activității instituției într-un anumit domeniu;
2. Clarificăm în ce mod structura dorită ar putea contribui real la sporirea performanțelor
instituției în domeniul stabilit și dezvoltăm o viziune provizorie asupra locului și rolului
structurii în structura generală a școlii;
3. Stabilim persoanele relevante pentru a activa în structura respectivă. Persoanele trebuie să
fie motivate, competente în domeniul de funcționare a structurii și reprezentative pentru
eșantionul școlar (cadre didactice (bărbați și femei), părinți (mama și tata), elevi/-e,
parteneri etc.). (Ei sînt cei care știu cum, vor și pot îmbunătăți situația!);
4. Planificăm și realizăm în mod participativ atelierul de constituire a structurii. În cadrul
atelierului dezvoltăm procedura de funcționare a structurii și de interacțiune a ei cu alte
structuri din instituție. Delegăm responsabilitățile;
5. Asigurăm transparența decizională referitoare la constituirea structurii și elaborarea
procedurii de funcționare. Colectăm feedback pentru perfecționarea documentelor elaborate;
6. Instituționalizăm structura și procedura de funcționare a ei;
7. Alocăm resursele necesare pentru buna funcționare a structurii (Legea conservării este
valabilă și în management!);
8. Asigurăm funcționalitatea structurii în conformitate cu procedura stabilită;
9. Oferim oportunități personalului din cadrul structurii să-și dezvolte competențe profesionale
în domeniul de expertiză solicitat de structură (Învățăm, învățăm și iar învățăm!);
10. Monitorizăm și periodic evaluăm activitatea structurii (Paza bună……, dă roade bune!);
11. Diseminăm activ succesele și bunele practici obținute în dezvoltarea și activitatea structurii
(Sîntem mîndri de performanța realizată și recomandăm soluția și altora!);
12. Asigurăm durabilitatea constructivă a funcționării structurii.

În continuare sînt prezentate link-uri către exemple de structurii ce funcționează în diferite instituții
educaționale:
http://www.gasachi.ro/comisii.html
http://colegiulcartianu.ro/fisiere/documente/Comisii_2013-2014_completat_.pdf
http://avramiancucluj.ro/materiale/orare_organizare/structura_organizatorica.pdf
http://www.georgebaritiu.ro/?page_id=1005
http://www.georgebaritiu.ro/?page_id=1005
http://www.liceulblagacluj.ro/?page_id=992
http://scoalaturluianu.info/comisii/
http://www.scoalatarlungeni.info/catedre/
http://scspecialatgv.scoli.edu.ro/1%20DESCARCARE/Obligatiile%20comisiilor.pdf
http://www.scoala-brahasesti.ro/comisiile-scolii/
http://cpvg.ro/despre-noi/resurse/comisii-de-lucru/
http://scfantanamare.org/wp-content/uploads/2015/03/REGULAMENT_final.pdf

78
CAUZE POSIBILE ALE EȘECURILOR STRUCTURILOR

Cauza posibilă unui eșec Posibile soluții pentru evitarea eșecurilor

Structura nouă se dezvoltă în baza Orice structură nouă trebuie să dezvolte și noi
procedurilor/politicilor vechi proceduri pentru funcționarea ei

Structura nouă se dezvoltă integral sau Orice structură nouă trebuie să aibă o echipă cu
preponderent de către personalul care a oameni noi, motivați, energici, fermi pentru
activat modest în structurile vechi implementarea inovației (poate fi valorificat și
potențialul personalului vechi, dar este neapărat
nevoie și de oameni noi în structură)

Selectarea personalului pe principii de Pentru buna funcționare a structurii ea trebuie să

loialitate în detrimentul competenței fie constituită de personal competent și motivat.
Fiecare membru al echipei structurii trebuie să
aibă un rol bine definit și responsabilități
corespunzătoare competenței sale.

Plasarea accentului pe raportări Accentul se plasează pe impactul benefic asupra

spectaculoase în detrimentul realizării unei beneficiarilor/-relor structurii.
activități eficiente spre binele
beneficiarilor/-relor structurii

Plasarea accentelor pe succese imediate în Structurile funcționale trebuie să fie orientate spre
defavoarea unor performanțe de durată viitor, spre performanța de lungă durată

Limitarea posibilităților de gestionare a Structura educațională trebuie să aibă acces liber

resurselor în conformitate cu aspirațiile și la gestionarea resurselor pentru realizarea
obiectivele structurii sarcinilor propuse pentru a realiza impactul
deziderat.

Plasarea structurii sub administrare rigidă și Structura educațională trebuie să aibă un anumit
birocratică centralizată și limitarea grad de autonomie la nivel de planificare, luare a
inițiativelor acesteia deciziilor, evaluare a propriei activități. În caz
contrar ea nu va genera nici o inițiativă
modernizatoare.

PROCEDURI OPERAȚIONALE APLICATE ÎN INSTITUȚIA EDUCAȚIONALĂ

Definiția procedurii operaționale aplicate în instituția educațională:

Ansamblu de standarde, norme, reguli de organizare a structurii administrative sau manageriale,
folosite în vederea atingerii unui anumit rezultat.

Structura unei proceduri:

1. Raționamentul pentru procedură;
2. Viziunea procedurii;
3. Obiectivele procedurii;
4. Aria de cuprindere, domeniul de aplicabilitate al procedurii;
5. Documente de referință folosite pentru elaborarea procedurii;
6. Descrierea procedurii;

88
 7. Etape în realizarea procedurii;
8. Termeni pentru funcționarea procedurii;
9. Responsabili pentru realizarea procedurii;
10. Resurse valorificate în realizarea procedurii;
11. Produse de monitorizat în cadrul realizării procedurii;
12. Evaluarea impactului procedurii;
13. Raportarea referitoare la rezultatele obținute în urma funcționării procedurii;
14. Spații și limite în aplicarea procedurii;
15. Caracterul constructiv și nu represiv al procedurii. Mecanisme de asigurare a
funcționalității procedurii (ce se va întîmpla cu cei care nu vor respecta procedura?);
16. Transparența, accesibilitatea informației despre procedură și a rezultatelor funcționării
procedurii;
17. Diseminarea succeselor și bunelor practici în realizarea procedurii;
18. Arhivarea/stocarea informațiilor referitoare la procedură și a celor colectate în cadrul
realizării procedurii.

Metodologia dezvoltării unei proceduri educaționale:

1. Cartografiem necesitatea pentru dezvoltarea unei proceduri;
2. Selectăm grupul de inițiativă pentru dezvoltarea procedurii (competență, dedicație,
motivație + diversificarea actorilor implicați);
3. Facilităm ședința de elaborare a procedurii;
4. Experimentăm procedura și monitorizăm procesul;
5. Evaluăm critic efectul procedurii;
6. Perfecționăm procedura;
7. Aprobăm procedura în cadrul structurilor de decizie;
8. Asigurăm funcționalitatea durabilă a procedurii;
9. Diseminăm succesele obținute în dezvoltarea și implementarea procedurii.

⚫ Rezultatele cercetărilor internaționale despre impactul succesului școlar;

⚫ Experiența internațională (SUA și Marea Britanie), de ex. pînă în 2010 în Marea Britanie
toate școlile din țară vor oferi servicii extinse;
⚫ Experiență locală de 1 an în s. Cuvurlui, r-ul Leova, comuna Gotești, r-ul Cantemir; s.
Rediul Mare, r-ul Dondușeni;
⚫ În multe comunități din RM școala este unicul centru comunitar, cultural, social etc. și
acest potențial trebuie folosit;
⚫ are un impact pozitiv asupra copilului în diverse arii: studii, în relația sa cu familia, semenii
și comunitatea.
⚫ Serviciile extinse sînt flexibile și pot fi dezvoltate în contextul comunității (de ex. program
ante- și post-școlar, program de vară, program de sfîrșit de săptămînă, program pentru
tineri etc.)

PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA

CONSILIULUI PROFESORAL

Documente de referință:
● Codul educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014 Monitorul Oficial nr.319-
324/634 din 24.10.2014, Capitolul XI. Managementul învățămîntului general, Art.49;
● Ordinul MECC Nr.235 din 25.03.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului – cadru de
organizare și funcționare a instituțiilor de învățămînt primar și secundar general, ciclul I și II.

98
1. Descrierere procedurii
Consiliul profesoral, organ suprem de conducere, cu rol de decizie în domeniul educațional, este
format din personalul didactic al Instituției. Președintele consiliului profesoral este directorul
instituției. Ședințele consiliului profesoral sînt prezidate de director (în cazuri excepționale de
director adjunct, responsabil de procesul instructiv).
Consiliul profesoral este format din totalitatea cadrelor didactice de conducere, de predare și de
instruire practică dintr-o unitate de învățămînt. Președintele consiliului profesoral este directorul,
care conduce ședințele acestuia.

Deciziile Consiliului pedagogic se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți la ședință și se

consemnează în procese-verbale. Ședințele Consiliului pedagogic sînt deliberative cu participarea a
două treimi din numărul total de membri.

Resurse umane:
- Cadre de conducere
- Secretarul Consiliului profesoral
- Cadrele didactice

PROCEDURA OPERAȚIONALĂ
de organizare și desfășurare a consiliului profesoral privind atestarea cadrelor didactice

Acțiunea Activitățile desfășurate

(operațiunea)
Directorul unității de învățământ, stabilește ora și locul de desfășurare a
ședinței.
I. Pregătirea ședinței Secretarul Consiliului Profesoral înștiințează cadrele didactice cu privire la
data și ora ședinței.
Secretarul Consiliului Profesoral afișează Programele de formare continuă
autorizate pentru funcționare provizorie/acreditate prin decizia
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
Directorul instituției solicită șefilor comisiilor metodice o informare cu
privire la activitățile în care s-au implicat cadrele didactice care solicită
înscrierea la grade didactice.
Directorul asigură climatul optim desfășurării ședinței și anunță ordinea de
zi.
Directorul unității de învățămînt, în urma consultării cu responsabilul de
II. Desfășurarea formarea continuă din cadrul instituției, pune la dispoziția Consiliului
ședinței Profesoral lista cadrelor didactice care solicită înscrierea la gradele
didactice (în conformitate cu Regulamentul de atestare a cadrelor didactice
din învățămîntul general, profesional tehnic și din cadrul structurilor de
asistență psihopedagogică, aprobat prin Ordinul ministrului educației,
culturii și cercetării nr. 1091 din 07.10.2020) și solicită formularea unor
aprecieri sintetice asupra activității desfășurate de aceștia.
Directorul unității școlare informează Consiliul Profesoral cu privire la
constatările formulate cu ocazia asistențelor la ore.
Pe baza informațiilor primite, Consiliul Profesoral formulează aprecieri
sintetice care fac referire la calitățile profesionale și morale ale
solicitanților și recomandă înscrierea la gradele didactice.
Directorul unității școlare formulează propria apreciere ce trebuie să facă
referire la deontologia profesională, la activitatea desfășurată de cadrul
didactic.
III. Decizie Consiliul pedagogic ia decizia de a admite/ a respinge cererea cadrului
didactic în procesul de atestare, în condițiile prezentului Regulament.

108
 Deciziile Consiliului pedagogic se anunță de către Președintele Comisiei
de atestare a instituției de învățămînt la încheierea ședinței Consiliului
pedagogic.
IV. Întocmirea Pe parcursul ședinței, secretarul Consiliului Profesoral consemnează cele
procesului verbal discutate în registrul de procese-verbale.

PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA

COMISIEI MULTIDISCIPLINARE INTRAȘCOLARE (CMI)

Documente de referință:
Regulamentul-cadru al Comisiei multidisciplinare intrașcolare din instituția de învățămînt primar,
secundar, ciclul I și II (Anexă la Ordinul nr. 683 din 03 iunie 2019)

1. Descrierere procedurii
Scopul CMI este coordonarea generală a dezvoltării educației incluzive la nivel de instituție de
învățămînt.

Obiectivele CMI:
● Identificarea și evidența copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES).
● Asigurarea incluziunii educaționale a copiilor cu CES prin organizarea și monitorizarea
asistenței educaționale individualizate pentru aceștia.
● Asigurarea constituirii și funcționării structurilor și serviciilor de educație incluzivă în
instituția de învățămînt (cadrul didactic de sprijin, centrul de resurse pentru educația
incluzivă, logoped, psiholog etc.).
● Planificarea și organizarea activităților de asistență metodologică în domeniul educației
incluzive la nivel de instituție de Învățămînt.
● Planificarea și organizarea activităților de promovare a educației incluzive; dezvoltarea
parteneriatelor socio-educaționale.

2.Obiective CMI
● Identificarea și evidența copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES).
● Asigurarea incluziunii educaționale a copiilor cu CES prin organizarea și monitorizarea
asistenței educaționale individualizate pentru aceștia.
● Asigurarea constituirii și funcționării structurilor și serviciilor de educație incluzivă în
instituția de învățămînt (cadrul didactic de sprijin, centrul de resurse pentru educația
incluzivă, logoped, psiholog etc.).
● Planificarea și organizarea activităților de asistență metodologică în domeniul educației
incluzive la nivel de instituție de Învățămînt.
● Planificarea și organizarea activităților de promovare a educației incluzive;
● Dezvoltarea parteneriatelor socio-educaționale.

Resurse umane:
- reprezentantul administrației instituției;
- 1-2 învățători; 2
- 1-2 profesori;
- cadrul didactic de sprijin;
- psihologul;
- logopedul;
- psihopedagogul;
- medicul/asistentul medical din instituție.

PROCEDURA OPERAȚIONALĂ

118
privind organizarea și desfășurarea ședinței Comisiei multidisciplinare intrașcolare (CMI)
(prima ședință CMI din anul de studiu)

Acțiunea Activitățile desfășurate

(operațiunea)

I. Pregătirea ședinței Președintele CMI stabilește ora și locul de desfășurare a ședinței.

II. Desfășurarea Președintele CMI anunță ordinea de zi.

ședinței În cadrul ședinței se discută următoarele subiecte:
1. Actualizarea componenței CMI.
2. Identificarea partenerilor CMI.
3. Înmatricularea copiilor cu CES.
4. Repartizarea pe clase a elevilor cu CES.
5. Evaluarea inițială a elevilor.

III. Întocmirea Pe parcursul ședinței, secretarul CMI consemnează cele discutate în

procesului verbal registrul de procese-verbale.

EXEMPLU DE PROCEDURĂ PRIVIND EVIDENȚA ACTIVITĂȚILOR

EXTRACURRICULARE:
1. Nominalizarea, prin decizie internă, a unui responsabil de activitățile extracurriculare.
2. Înființarea unui registru comun al activităților extracurriculare cu o anumită structură - care
poate fi stabilită de către fiecare unitate școlară în parte.
3. Anunțarea personalului privind obligativitatea raportării fiecărei activități extracurriculare,
utilizînd structura stabilită într-un termen precizat.
4. Completarea registrului comun de către responsabilul de activitățile extracurriculare.
5. Monitorizarea înscrierilor în Registru – lunar / trimestrial / semestrial – de către director /
director adjunct.
6. Elaborarea unui raport anual (de către responsabilul respectiv) privind activitatea
extracurriculară: ce tipuri de activități s-au desfășurat, inițiatori și participanți,
periodicitate, disfuncționalități și probleme, modificări propuse în desfășurarea acestora.
7. Decizia în cadrul Consiliului profesoral / Consiliul de administrație privind modificările
aduse modului de proiectare, organizare, realizare și fructificare a activităților
extracurriculare.

EXEMPLU DE PROCEDURĂ PRIVIND ȘCOALA EXTINSĂ

Conceptul școlii extinse (concept elaborat de CCF Moldova)

Clubul școlar ca model de serviciu extins de CCF Moldova

⚫ Școala extinsă oferă un program alternativ de activități care asigură servicii destinate
copiilor în situație de risc.
⚫ Școala extinsă include un program de activități care vine să susțină progresul individual al
fiecărui elev care întîlnește dificultăți la unul sau mai multe obiecte de studiu.

128
 ⚫ Școala extinsă oferă timp pentru pregătire în afara orelor de clasă, utilizînd diverse
metode, activități și intervenții în funcție de necesitățile copiilor. Aceste activități vor
contribui la sporirea încrederii în sine prin creșterea succesului școlar.

Școala extinsă își organizează activitatea în baza următoarelor principii:

⚫ Respectarea interesului superior al copilului;
⚫ Respectarea opiniei copilului;
⚫ Nondiscriminare;
⚫ Acces la servicii de calitate;
⚫ Flexibilitate;
⚫ Respectarea confidențialității;
⚫ Deschidere către comunitate.

Scopul școlii extinse: încurajarea și stimularea succesului școlar al copilului, socializarea lui și
sprijinirea familiilor în dificultate pentru prevenirea unei situații de criză (abandon școlar,
delicvență, separarea copiilor de familie, eșec școlar etc.)

Obiective
⚫ A oferi timp adițional pentru dezvoltarea și socializarea copilului în conformitate cu
particularitățile de vîrstă, utilizînd cele mai noi și interactive metode de instruire;
⚫ A oferi activități, jocuri de cunoaștere, de reducere a anxietății, frustrării, neîncrederii în
sine în funcție de necesitățile copilului;
⚫ Stabilirea unui plan individual de lucru pentru fiecare copil cu scopul de a îmbunătăți
reușita școlară;
⚫ Urmărirea progresului școlar și a socializării fiecărui copil;
⚫ Oferirea siguranței copilului prin supraveghere și atenție individuală.

Organizarea și funcționarea
1. Serviciile școlii extinse trebuie să fie bazate pe nevoile comunității. Atît nevoile
comunității cît și activitățile școlii extinse pot să difere în funcție de mai mulți factori
(necesități, grup țintă, resurse disponibile, etc.).
2. Școala extinsă va oferi materiale instructive, rechizite necesare, acces la computere, jocuri
intelectuale pentru copii de diferită vîrstă, cărți pentru lectură, enciclopedii, dicționare,
jocuri de masă, seturi de activități ș.a.
3. Școala extinsă va oferi copiilor un mediu relaxant și mai apropiat de cel familial, cu
mobilier mai specific: canapea, mese modulare de lucru, scaune, covor, pernuțe moi ș.a.)
4. Capacitatea maximă a școlii extinse va fi de 25 de copii
5. Școala extinsă își va începe zilnic programul după lecții (12:00 sau 13:00) și va fi deschis
pînă la orele 16:00 sau 17:00.
6. Beneficiarii școlii extinse vor servi prînzul la cantină
7. Școala extinsă va avea un regulament intern. Fiecare beneficiar va fi familiarizat cu acest
regulament, va semna un acord ce va ține de respectarea acestuia.
8. Școala extinsă va contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre copii și părinți, copii și
profesori, avîndu-i pe părinți ca parteneri, invitîndu-i la școala pentru a participa în cadrul
unor activități interactive.

Beneficiarii școlii extinse

⚫ Copiii din clasele primare și gimnaziale;
⚫ Copii în situație de risc;
⚫ Copii din familii vulnerabile,
⚫ Copii cu risc de abandon școlar,
⚫ Copii părinții cărora sînt plecați peste hotare;
⚫ Copii dezinstituționalizați;
⚫ Copii preveniți de instituționalizare;
⚫ Copii abuzați;

138
 ⚫ Copii cu probleme de comportament;

Asistentul social comunitar, direcția școlii și psihologul vor stabili o listă a beneficiarilor școlii
extinse în funcție de necesitățile copilului pentru a spori socializarea și reușita școlară a acestuia. O
dată la trei luni va avea loc rotația beneficiarilor, pentru a oferi mai multor copii posibilitatea
de a frecventa școala extinsă.
Părinții vor fi informați despre necesitățile copiilor și despre faptul că copiii lor vor frecventa
școala extinsă, iar ei vor fi implicați în unele activități.

Managementul școlii extinse:

- Directorul școlii va fi responsabil de managementul serviciului de școală extinsă;
- Serviciile școlii extinse vor fi planificate, documentate și evaluate prin intermediul planurilor
individuale de intervenție ale beneficiarilor și prin instrumente de evaluare calitative și
cantitative (discuții în grup, chestionare, interviuri etc.).

Link-uri ce conțin informații despre procedurile dezvoltate de diverse instituții educaționale:

- http://www.cntarghezigj.ro/sites/default/files/2015_05_13/
Ghidul_pentru_elaborarea_procedurilor_in_cadrul_CNTA.pdf - ghid de elaborare a
procedurilor
- https://bellinghamschools.org/administrativepoliciesandprocedures#Series4000
- http://www.liceulrasnov.rdsbv.ro/download/lista%20proceduri.pdf
- http://sfvasilecraiova.scoli.edu.ro/ceac/proceduri%20Sf%20Vasile_2012_2015.pdf
- http://www.gscarol-valeadoftanei.ro/pics/directory/opis_proceduri_reactualizat_oct.2015.pdf
- http://cjraedolj.ro/comisia-scim/proceduri-operationale-compartimente-structuri-cadrul-cjrae/
- http://www.scoalasavinesti.ro/ceac/proceduri-ceac
- https://online.det.nsw.edu.au/policiesinter/atoz/search.do?level=Schools

Atenție! Este o mare eroare în a crede că este destul să dezvoltăm niște proceduri bune și ele vor
funcționa de la sine. Nu! Procedurile au nevoie de mecanisme de implementare, de monitorizare și
evaluare. Un rol deosebit va reveni managerilor școlari în convingerea actorilor educaționali, că
procedurile respective sînt în favoarea lor. Pentru aceasta procedurile trebuie să aibă un spirit
inovativ, participativ, stimulativ și nu un caracter birocratic și restrictiv.

148
ANEXA 1
FIȘA POSTULUI (TIP) A CADRULUI DIDACTIC DE SPRIJIN DIN
INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT GENERAL

CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE

Instituția: ___________________________________________________________
Denumirea funcției: cadru didactic de sprijin
Nivelul de salarizare: Salariu de bază, sporuri, premii, adaosuri la salariu, conform legislației în
vigoare.

CAPITOLUL II. DESCRIEREA POSTULUI

Scopul general al funcției: Acordarea suportului educațional și facilitarea incluziunii școlare a
copiilor cu cerințe educaționale speciale în instituțiile de învățămînt general.
Sarcina de bază: Dezvoltarea și promovarea activităților de suport educațional care să asigure
diminuarea/compensarea și remedierea dificultăților de învățare de ordin structural, organizatoric,
emoțional sau de altă natură ale copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Atribuțiile postului:
● Participarea, în comun cu administrația instituției, Comisia multidisciplinară intrașcolară,
alți specialiști (asistentul social comunitar, medicul de familie), la analiza situației copiilor,
în scopul identificării celor care necesită suport educațional pentru depășirea dificultăților
de învățare.
● Planificarea activității referitoare la suportul educațional acordat copiilor cu cerințe
educaționale speciale ,incluși în instituția de învățămînt general (planuri
anuale/semestriale, zilnice).
● Participarea, în comun cu Comisia multidisciplinară intrașcolară, cu învățătorii/cadrele
didactice pe discipline școlare, alți specialiști la:
o elaborarea Planului educațional individualizat și realizarea acestuia;
o realizarea adaptărilor în procesul educațional adecvate nivelului de dezvoltare
a copilului cu cerințe educaționale speciale;
o evaluarea rezultatelor aplicării programelor curriculare modificate;
o evaluarea, revizuirea și actualizarea Planului educațional individualizat.
● Colaborarea cu învățătorii/cadrele didactice pe discipline școlare, alți specialiști în scopul
realizării obiectivelor din Planul educațional individualizat și stabilirea modalităților
concrete de lucru cu copiii cu cerințe educaționale speciale.
● Elaborarea, în comun cu învățătorii/cadrele didactice la clasă, și implementarea strategiilor
de sprijin în toate ariile curriculare.
● Identificarea resurselor necesare și adecvate realizării activităților de suport educațional.
● Realizarea activităților de asistență educațională, individuale sau în grup, sprijinirea
copiilor cu cerințe educaționale speciale în pregătirea temelor pentru acasă.
● Organizarea și promovarea activităților de prevenire a eșecului școlar al copiilor cu cerințe
educaționale speciale.
● Colaborarea cu specialiștii care realizează asistență specializată și/sau terapii specifice de
dezvoltare, în vederea realizării obiectivelor Planului educațional individualizat.
● Realizarea, după caz, a activităților de tip ocupațional, individuale sau în grup.
● Elaborarea și aplicarea materialelor didactice de suport individualizat, în funcție de
dificultățile de învățare ale elevilor.
● Coordonarea activității Centrului de resurse pentru educația incluzivă:
o elaborarea și înaintarea spre aprobare direcției instituției a planului și orarului
de activitate a Centrului de resurse pentru educația incluzivă;
● Realizarea activităților cu copiii, individuale sau în grup;

158
 ● Perfectarea documentației Centrului de resurse pentru educația incluzivă.
● Acordarea consultanțe și colaborarea cu familiile copiilor care beneficiază de serviciile
cadrului didactic de sprijin.
● Prezentarea, la solicitarea Serviciului raional/municipal de asistență psihopedagogică sau a
Comisiei multidisciplinare intrașcolare, a informațiilor privind bunele practici în asistența
copiilor cu cerințe educaționale speciale, în cadrul programelor de informare/formare a
cadrelor didactice în probleme de educație incluzivă, la nivel de raion și instituție.
● Perfectarea (întocmirea, actualizarea, evidența) documentației privind suportul educațional
realizat (registrul de evidență a copiilor și a activităților realizate, fișe, teste etc.).
● Completarea periodică a Fișei de observație a copilului asistat în Centrul de resurse pentru
educația incluzivă.
● Participarea, în calitate de observator, consultant, co-participant, la orele de
predare/activitățile desfășurate la clasă de către învățători/profesori.
● Analiza eficienței, impactului activităților de suport educațional asupra dezvoltării
copilului; efectuarea evaluării periodice a progresului înregistrat de către copii.
● Participarea, în limitele competențelor, în activități de evaluare a calității educației
incluzive în instituția de învățămînt general.
● Întocmirea și prezentarea în Consiliul profesoral, în Consiliul de administrație, în alte
instanțe a rapoartelor de activitate (semestriale, anuale, tematice).
● Medierea contactelor între instituția de învățămînt și instituțiile de specialitate care
contribuie la incluziunea cu succes a copiilor cu cerințe educaționale speciale.
● Studierea, promovarea și aplicarea experienței avansate în domeniu.
● Realizarea activităților periodice de informare și sensibilizare a opiniei publice în domeniul
protecției drepturilor copilului, educației incluzive.
● Îndeplinirea altor sarcini care derivă din atribuțiile de bază ale cadrului didactic de sprijin.

Responsabilități:
● Respectarea, în activitate, a principiilor:
o interesului superior al copilului;
o nondiscriminării;
o acordării suportului calitativ și calificat;
o flexibilității;
o confidențialității;
o cooperării și parteneriatului.
● Respectarea actelor normative în vigoare, dispozițiilor conducerii instituției.
● Respectarea Regulamentului intern al instituției;
● Realizarea atribuțiilor de funcție în condiții de calitate și eficiență.
● Asigurarea veridicității și corectitudinii informațiilor (rezultate ale evaluărilor,
recomandări) referitoare la copilul asistat.
● Utilizarea adecvată a strategiilor didactice pentru a asigura progres în dezvoltarea copiilor
cu cerințe educaționale speciale.
● Coordonarea eficientă a activității Centrului de resurse pentru educația incluzivă.
● Amenajarea spațiului (spațiilor) de desfășurarea activității, în vederea creării unei ambianțe
optime pentru realizarea atribuțiilor stabilite.
● Completarea și menținerea în ordine a documentației.
● Dezvoltarea continua a competențelor profesionale.
● Respectarea regulilor de securitate a vieții și sănătății copiilor, de securitate a muncii
prevăzute de legislația în vigoare.
● Păstrarea bunurilor materiale utilizate.

Împuterniciri: În vederea realizării calitative a atribuțiilor stabilite, cadrul didactic de sprijin

beneficiază de următoarele împuterniciri/drepturi:
● Solicitarea, prin coordonare cu învățătorul/dirigintele, de la părinții copilului sau de la alte
cadre didactice, a diferitor informații ce țin de domeniul de competență (starea de sănătate,

168
 comportamentul, progresul școlar, mediul socio-familial, efectele acțiunilor de suport
educațional etc.).
● Selectarea și aplicarea tehnologiilor de suport educațional.
● Asistarea la orice activitate în care este implicat copilul asistat.
● Referirea copiilor pentru examinare de către Comisia multidisciplinară intrașcolară.
● Solicitarea de la administrația instituției a:
o referirii copiilor pentru evaluare complexă și multidisciplinară în cadrul Serviciul
raional/municipal de asistență psihopedagogică;
o sesizării autorităților și serviciilor comunitare (asistentul social, medicul de familie,
polițistul de sector) cu privire la problemele care vizează copiii asistați și familiile
acestora;
o procurării de inventar, echipamente, literatură de specialitate, altor dotări necesare
lucrului cu copiii cu cerințe educaționale speciale.
o Utilizarea resurselor instituționale în realizarea activităților de suport educațional.
o Participarea la conferințe, seminare, ateliere, alte activități metodice cu tematică în
domeniul de referință; încadrarea periodică în stagii de formare continuă în domeniu.

Cui îi raportează titularul postului: Cadrul didactic de sprijin îi raportează directorului instituției
de învățămînt, președintelui Centrului de resurse pentru educația incluzivă.

Cine îl substituie: Atribuțiile cadrului didactic de sprijin pot fi exercitate, temporar, în caz de
necesitate, prin dispoziția directorului instituției, de un psihopedagog, psiholog școlar sau un alt
cadru didactic.

Cooperarea internă:
- cu membrii Centrului de resurse pentru educația incluzivă;
- cu învățătorii/diriginții;
- cu cadrele didactice pe discipline școlare;
- cu psihologul;
- cu psihopedagogul;
- cu asistentul medical.

Cooperarea externă:
- cu Serviciul raional/municipal de asistență psihopedagogică;
- cu prestatorii de servicii comunitare;
- cu părinții/reprezentanții legali ai copiilor asistați;
- cu organizații neguvernamentale cu activitate în domeniu

Mijloacele de lucru/echipamentul utilizate:

- legislația învățămîntului (legi, acte normative, dispoziții oficiale);
- anuare, materiale metodice și informative în domeniul educației incluzive;
- instrumente de evaluare/testare;
- diferite chestionare;
- presă periodică din domeniu;
- computer, imprimantă, internet.

Condițiile de muncă:
1. Regim de muncă: 35 de ore/săptămînă.
2. Activitate în clasa în care este inclus/sînt incluși copiii cu cerințe educaționale speciale, în
Centrul de resurse pentru educația incluzivă.

CAPITOLUL III. CERINȚELE POSTULUI FAȚĂ DE PERSOANĂ

Studii: Superioare, de licență în domeniul științe ale educației.

178
Experiență profesională: Minimum 3 ani de activitate pedagogică în instituțiile de învățămînt
general.
Cunoștințe:
- cunoașterea legislației în domeniu;
- cunoașterea domeniilor învățămîntului primar și secundar general, extrașcolar;
- cunoașterea politicilor, a practicilor pozitive naționale și internaționale în domeniul
asistenței copiilor cu cerințe educaționale speciale;
- cunoștințe de utilizare a calculatorului: Word, Internet, PowerPoint.

Abilități: planificare, organizare, prezentare, instruire, motivare, mobilizare de sine, soluționare de

probleme, aplanare de conflicte, comunicare eficientă.

Atitudini/comportamente: respect față de oameni, creativitate, flexibilitate, disciplină,

responsabilitate, rezistentă la efort și stres, adaptare la sarcini de lucru schimbătoare, empatie și
receptivitate, tendință spre dezvoltare profesională continuă.

Întocmită de:
Nume, prenume __________________________________________________
Funcția _________________________________________________________
Semnătura _______________________________________________________

Luată la cunoștință de către titularul funcției:

Nume, prenume __________________________________________________
Semnătura ______________________________________________________
Data ___________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE:
1. Codul educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014 Monitorul Oficial nr.319-
324/634 din 24.10.2014, Capitolul XI. Managementul învățămîntului general,Art.49.
2. Ordinul MECC Nr.235 din 25.03.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului – cadru de
organizare și funcționare a instituțiilor de învățămînt primar și secundar general, ciclul I și II.
3. Educația incluzivă. Suport de curs pentru formarea cadrelor didactice, Vol 1, Chișinău 2016.

188