Partide politice

I. Rezumat

Pentru acest proiect am optat să prezint despre partidele politice, deoarece ele sunt
unele dintre cele mai importante organizații ce activează în mediul social și politic. Acestea
se formează cu scopul de a a ajunge la putere, fiind sprijinite de oamenii care le votează. În
schimbul voturilor pe care le primesc, candidații și respectivele partide promit atingerea
obiectivele pe care le propun, asigurarea intereselor, ordinii și echilibrului societății.

Fiecare partid are ca principală dorință organizarea și conducerea societății. După ce

acesta este ales de către popor prin votul electoral, politica lui devine politică de stat, iar
acțiunile sale vor fi sau cel puțin ar trebuie să fie în concordanță cu ceea ce și-a propus înainte
de a fi ales.

Partidele politice pot lua naștere sub diferite nume, iar de cele mai multe ori ele
optează pentru includerea în titulatură a unor noțiuni ca: liberal, social, democrat, conservator,
care exprimă și caracterul lor ideologico-doctrinar.

Câteva dintre partidele cunoscute în știința politică sunt: partidele istorice, ideologice,
de tendință, de interese, personale, însă principalele rămân cele de cadre și de masă. Partidele
de cadre pun mai mult accent pe calitatea candidaților decât pe numărul membrilor
permanenți. Ele sunt slab structurate și nu au o autonomie mare la nivelul filialelor și
comitetelor naționale. În schimb, partidele de masă se găsesc la polul opus și țin cont de
numărul membrilor și mai puțin de calitatea acestora. Reprezentanții lor sunt dependenți de
ideologia, programul și pozițiile elaborate de structurile de conducere.

În funcție de numărul partidelor ce alcătuiesc un sistem, acesta poate fi bipartidist sau

multipartidist. Sistemul bipartidist este format din două partide opuse ca orientare, dar care au
o pondere majoritară și care alternează periodic la conducere. În sistemul multipartidist
majoritățile parlamentare și guvernele sunt adesea formate din coaliții de partide apropiate.
Cunoaște două forme: una moderată și una extremă.

Guvernul se formează atunci când un partid obține în alegerile parlamentare mai mult
de jumătate din voturile electorale, aplicându-și ulterior programa și respectându-și

1
promisiunile făcute înainte de alegeri. Dacă însă, nici un partid nu obține majoritatea atunci se
poate asocia cu un altul formându-se un guvern de coaliție.

Aflându-ne în plină campanie electorală, cu toții am văzut cât de aprigă este lupta
pentru cucerirea puterii și câte intrigi naște jocul parlamentar. Funcționarea oricărui partid
politic este condiționat de atragerea cetățenilor de partea lui și tocmai de aceea, acesta trebuie
să țină cont de interesele poporului și să le convertească în politici publice.

Așadar, partidele politice vor exista atata timp cât vor exista opinii ale maselor care să
se regăsească în programul lui, căci în caz contrar existența lor nu se va mai justifica.

II. Definiții ale partidelor politice

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă un partid politic, ne vom folosi pentru început
de definiția pe care a formulat-o Dimitrie Gusti, și anume: “Partidul politic este o asociaţie
liberă de cetăţeni, uniţi în mod permanent prin interese şi idei comune, de caracter general,
asociaţie ce urmăreşte, în plină lumină publică a ajunge la puterea de a guvernanţă pentru
realizarea unui ideal etic şi social”.

O altă definiţie cuprinzătoare a partidului politic o dă Sigmund Neumann: ''Partidul

politic este organizaţia închegată a forţelor politice active ale societăţii, preocupate de
controlul asupra puterii guvernamentale... el reprezintă acea verigă mare care leagă forţele
sociale și ideologiile de instituţiile guvernamentale oficiale și le angajează în activitatea
politică într-un cadru mai larg al comunităţii politice.''

Partidele politice sunt organizații ce exprimă explicit valorile, interesele și opțiunile

diferite pe care le au cetățenii în privința scopurilor și mijloacelor pe care ar trebuie să le
urmeze un partid pentru a concilia diversele conflicte și a asigura libertatea și ordinea în
societate.

III. Apariţia şi evoluţia partidelor politice

Partidele, ca actori colectivi ai scenei politice, sunt o creație a lumii moderne și a

conflictelor de ordin politic și economic, ce o caracterizează. Ele sunt rezultatul unor evoluții

2
atât sociale, cât și economice, precum și ale revoluțiilor politice dintre burghezie și clasele de
mijloc.

În acest context, odată cu diferențierea instituțiilor puterii și a intereselor economice și

politice, se formează și se afirmă partidele politice, ce au un rol important în consolidarea
noilor forme de guvernământ și a regimurilor democratice.

Activitatea politică în societate se realizează nu numai prin intermediul statului, a

instituţiilor şi organismelor ce ţin de acesta, ci şi printr-o vastă şi complexă reţea de
organizaţii şi instituţii extrastatale. Dintre acestea cele mai vechi şi importante sunt partidele
politice. Existenţa partidelor politice, a partidismului ca fenomen politic reprezintă un element
esenţial al vieţii democratice, iar democraţia începe și există numai odata cu apariţia şi
dezvoltarea partidismului.

Odată cu apariția partidelor, diversitatea intereselor sociale a dobândit o expresie

organizată, iar mecanismul electoral a fost investit cu semnificația de arbitraj legitim,
recunoscut de către toți participanții la procesul politic.

Existența mai multor partide politice ce au orientări și programe diferite reprezintă

expresia clară a libertății, și tocmai de aceea sistemele democratice permit ca cetățenii să se
asocieze între ei pentru a-și promova împreuna interesele.

IV. Trăsăturile partidelor politice:

Ca entităţi de sine stătătoare, cu structuri si funcţii proprii, partidele politice se

deosebesc atât de organismele si instituţiile statale, cât şi de cele extrastatale printr-o serie de
trăsături, note distincte:

 Partidele politice se constituie şi acționează pe baza voluntarismului, a liberului

consimţământ al membrilor săi.
 Obiectivul fundamental al activităţii oricărui partid politic il constituie problema
puterii, sub toate ipostazele sale, ale deţinerii și exercitării ei, a controlului sau a
cuceririi ei. De aceea, într-un stat democratic lupta pentru putere este o luptă
între partide, între doctrinele şi programele politice promovate de acestea.
 Orice partid politic dispune de o anumită structură organizatorică şi de conducere, cu
organe proprii de conducere locale şi centrale, între acestea existând o strânsă legatură

3
 şi corelaţie. În cadrul organizării şi activităţii partidelor politice, un rol  important îl au
statutele, codurile, regulamentele lor. În ele sunt înscrise principiile şi valorile pe care
acesta se întemeiază și funcţionează, organele sale locale şi centrale de conducere,
durata şi modul lor de desemnare, drepturile şi obligatiile membrilor de partid, poziţia,
atitudinea partidelor faţă de principalele probleme interne şi externe, obiectivele şi
sarcinile urmărite de acesta, strategia şi tactica aplicată, relaţiile cu alte partide și alte
formaţiuni politice.
 Partidul politic îşi desfăşoară activitatea în baza unui program politic care se
fundamentează pe o anumita doctrină. Programul orientează şi direcţionează
activitatea partidului, îi dă sens şi finalitate. Într-o formă sintetizată în program
îşi găsesc fundamentare, exprimarea intereselor şi aspiraţiile clasei, grupului social al
cărui produs este respectivul partid.
 Partidele politice sunt caracterizate printr-o mare diversitate de fundamente
doctrinar- politice: liberalism, neoliberalism, conservatorism,
neoconservatorism, social-democrat, democrat-creștin. Toate acestea reflectă pe de o 
parte diversitatea intereselor grupurilor sociale pe care le reprezintă, iar pe de altă
parte existența în societate a unei diversităţi de opinii, idei, soluţii, alternative în
realizarea lor, în organizarea şi conducerea vieţii sociale. În ceea ce privește
denumirea partidelor politice, acestea pot apărea sub o diversitate de nume în care
poate fi sau nu inclusă cea de partid, ea putând fi înlocuită cu cea de convenţie, front,
asociaţie. Deşi denumirile sub care apar şi se înființează partidele politice nu exprimă
exact şi întotdeauna poziţia partidului sau a grupului social ce-l reprezintă, includerea
în titulatura acestuia a unor noţiuni, ca cea de liberal, conservator, social-democrat,
democrat-creștin, de muncitoresc sau ţărănesc pot să exprime fundamentul
lor doctrinar-ideologic şi compoziţia lor socială, dar nu obligatoriu şi în mod automat.
 Partidele politice sunt caracterizate de o mare mobilitate socială. Ele sunt sisteme
politice deschise, în ele pot intra şi ieşi membri. În interiorul lor pot lua naştere
diferite grupuri, fracţiuni care pot dinamiza, conserva activitatea partidului, îi pot
impune o nouă orientare, un nou fundament politic ideologic şi un nou pogram. În
situaţia de mari divergente de opinii, concepţii, fundamente ideologice
si programatice, aceste grupuri, fracţiuni pot ieşi în afara partidului, îl pot scinda şi pot
da naştere unui nou partid politic.

4
V. Funcţiile partidului politic

Într-un sistem democratic, partidele politice îndeplinesc o serie de funcții și anume:

 Elaborează doctrine și programe politice pe care le propun oamenilor în vederea

aplicării lor;
 Într-o competiție politică mobilizează cetățenii pentru a obține voturile din partea lor;
 Scopul fundamental este obținerea puterii prin intermediul alegerilor competitive;
 Recrutează membrii pentru partide atât pe plan local, cât și pe plan național;
 În cazul în care câștigă voturile oamenilor în timpul alegerilor își asumă
responsabilitatea guvernării;
 Partidele au rolul de a rezolva conflictele produse în societate, de a menține un
echilibru social.

VI. Tipuri de partide politice contemporane:

Partidele politice se diferențiază între ele în funcție de doctrină, program, modul lor
de organizare și după tipurile de conflicte pe care le exprimă. Din momentul apariţiei lor şi
până astăzi, au existat şi au funcţionat mai multe tipuri de partide politice. Tipologizarea
partidelor politice cunoaşte astăzi o mare diversitate de criterii ideologice-doctrinare,
organizatorice, a compoziţiei sociale, a intereselor şi perioadei istorice în care au apărut, al
raportului cu structură socială a societăţii.

În mare, știinţă politică consemnează urmatoarele tipuri de partide politice:

1. Partidele ideologice sunt constituite şi funcţionează pe baza unei paradigme doctrinare, a

unei filozofii ideologice. Goguel (1945) a afirmat că partidele de stânga se definesc prin
imperativul schimbării, iar cele de dreapta prin cel al ordinii, stabilității. La fel și Quermonne
considera că diferența dintre stânga și dreapta nu este dată de ideologii, ci de temperamentul
politic.

2. Apariţia şi funcţionalitatea partidelor istorice este legată de  anumite momente, obiective

istorice, precum eliberarea naţională, constituirea statului naţional, modernizarea acestuia.
Apariția lor într-o anumită conjuctură social-istorică, activitatea acestor partide, însăşi
existenţa lor este limitată în timp, ţine de anumite regimuri politice, epoci istorice care au

5
dispărut. Acolo unde încă mai există, ele se mai menţin ca tendinţe, fără a mai putea juca un
rol major in viaţa politică a societăţii.

3. Principalul mobil al apariţiei şi funcţionalităţii partidelor de interese l-a constituit

realizarea unui anumit interes care poate fi: naţional, naţionalist, religios, economic, de
grup,de clasă socială, local, zonal, etnic. Exemplu: partidele ecologiste, etnice U.D.M.R.,
P.R.M., partida romilor, etc.

4. Partidele de tendinţă sunt acele partide ale căror apariţie şi înfiinţare ţine de opinia,
interesul unor largi categorii sociale, ale realizării unor necesităţi şi obiective social politice.

5. Partidele personale sunt create în jurul unor personalităţi, de regulă politice şi beneficiază
de prestigiul, influenţa, forţa şi carisma acestora. Exemplu: Partidul golist în Franța, creat în
jurul personalităţii lui Charles de Gaulle.

6. Partidele de cadre se constituie şi reunesc un număr mic de membrii, dar cu deosebită

forţă şi energie, calităţi organizatorice şi politice care pot influenţa importante grupuri şi
segmente sociale. Contează mai mult calitatea candidaților pe care îi sprijină decât numărul
membrilor permanenți. Ele sunt slab structurate și sunt active doar în perioada campaniilor
electorale. Partidele de cadre nu au o autonomie mare la nivelul filialelor și a comitetelor
locale. Contactele personale primează atunci când se constituie un astfel de partid. Membrii
partidelor sunt persoane influente, cu prestigiu care pot susține din spate un candidat propus
pentru alegeri.

7. Partidele de masă pun pe primul plan numărul membrilor şi mai putin sau deloc au în
vedere calitatea acestora. Istoric vorbind, partidele de masă au apărut din sindicate, cazul cel
mai clar fiind cel al Partidului Laburist.

Ele sunt partide cu o rețea organizatorică vastă și disciplină ierarhică, iar reprezentanții lor
sunt dependenți de ideologia, programul și pozițiile elaborate de structurile de conducere. Cel
mai bun exemplu de partid de masă este partidul socialist și comunist, care s-au constituit pe
principiul organizatoric al ”centralismului democratic.”

VII. Partide și sisteme democratice

6
 Sistemele de partide se diferențiază unele de altele în funcție de numărul de partide,
dinamică, calitatea lor funcțională, precum și de distanța ideologică dintre ele.

Cele mai importante sisteme sunt cele bipartidiste și cele multipartidiste. Însă există și situații
în care sistemele cu un partid predominant obțin, pentru o perioda lungă de timp, un număr
mare de voturi și astfel acel partid poate guverna singur.

Sistemul bipartidist este întâlnit în țările în care scena politică este dominată de două
partide politice opuse ca orientare și care alternează periodic la conducere. De exemplu,
statele Unite și Marea Britanie sunt țări cu sisteme bipartidiste care s-au format de-a lungul
istoriei. În ultima țară menționată conservatorii s-au menținut la guvernare din 1979 până în
1997.

Multipartidismul cunoaște diferite forme, însă lucrul cel mai important este că scena
politică este disputată de un număr mare de partide. Cunoaște două forme foarte importante:
una moderată și alta extremă. În primul caz, un număr important de 4-5 partide sunt
importante, alternața la guvern producându-se între primele două, stabilind însă și coaliții și
cu partidele cu o pondere mai redusă. Nu doar primele două partide sunt importante pentru
formarea coalițiilor de guvernare, ci și cele care au un număr reduc de locuri în parlament.

În multipartidismul accentuat partidele dominante sunt situate la poli opuși sub raport
ideologic și nu favorizează coalițiile durabile. Este sistemul de partide care functioneaza în
cea mai mare parte a Europei Occidentale și este caracteristic democrațiilor cu sisteme
electorale proportionale.

VIII. Partidele majoritate și opoziția

Sistemul politic democratic funcționează pe principiul pluralismului politic și cel al

separației puterilor în stat, prin care se exprimă diversitatea intereselor din societate. Atunci
când un partid obține în momentul alegerilor parlamentare mai mult de jumătate din voturile
cetățenilor, acesta va avea dreptul de a forma Guvernul, prin intermediul căruia își va aplica
programa și se va ocupa de necesitățile țării.

Dacă însă, nici un partid nu obține această majoritate, partidele se pot asocia și pot forma o
coaliție, care va forma ca majoritate parlamentară.

7
 Un rol important îl are și opoziția parlamentară care exprimă opțiunile legitime ale
unei părți a electoratului și are dreptul de a-și exprima dezacordul cu privire la acțiunile
guvernanților. Opoziția poate critica lucrările partidelor aflate la guvernare și poate propune
noi strategii la politicile susținute de majoritate.

”Tirania majorității” se întâlnește atât în situațiile în care opoziția este împiedicată să

se manifeste, cât și în cele în care există tendințe de a acapara aparatul insituțional al statului
și de a-l folosi în beneficiu propriul, nu doar în scopuri publice. Partidele care acționează doar
în favoarea lor și care sacrfică drepturile cetățenilor și interesele permanente ale comunității,
ajung să acapareze puterea reprezentativă și să formeze majorități opresive care tiranează
minoritățile de orice fel. De aceea, pt a evita astfel de situații în care partidul își face bine doar
membrilor săi, o soluție ar putea fi încurajarea pluralismului politic care ar putea fi un antidot
împotriva intereselor de grup.

IX. Scurte concluzii

Așadar, partidele politice reprezintă actori politici majori prin intermediul cărora se
exprimă diversitatea de interese și promovarea opțiunilor politice care au menirea să orienteze
dezvoltarea societății într-o anumită direcție.

Teoreticienii democrației sunt de acord că ”sistemul de partide este uleiul care permite
să funcționeze mașina constituțională a unui stat”. Ele pot fi considerate câștigurile cele mai
mari ale democrației, chiar dacă de multe ori lupta pe care o duc acestea nu se duce mereu în
limitele legii.

8
 BIBLIOGRAFIE

1. FULGA, Gheorghe, Politologie, Brașov, Editura Transilvania, 2004

2. PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Constituţia României şi Declaraţia Universală ale
Drepturilor Omului. Bucureşti, Editura Bogdana, 2004
3. NEGULESCU, P.P, Partidele politice, București, Editura Cultura Națională, 1926