Tema 1

Varianta 1
1. Dați exemple de infracțiuni economice care presupun existența a două
scopuri: a scopului imediat și a scopului imediat.
Art. 2421 scopul imediat al făptuitorului este ca participantul la un eveniment sportiv sau la un
eveniment de pariat să întreprindă acțiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului
respectiv; scopul mediat este de a obține bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă,
care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană.
Alin. 2 art. 2466 scopul principal constă în comercializarea produselor contrafăcute, pe când
scopul secundar este de a induce în eroare consumatorul, astfel încât acesta să achiziționeze un
produs care, în condiții de ilegalitate, constituie sau include un obiect de proprietate intelectuală
protejat.
Art. 253 scopul imediat al făptuitorului este inducerea în eroare a creditorilor, pe când scopul
mediat este amânarea și/sau eșalonarea plăților cuvenite creditorilor, ori reducerea datoriilor.

2. Clasificați infracțiunile economice în corespundere cu propriile criterii

fundamentate științific.
- În funcție de obiectul juridic special: obiect juridic special complex ( art. 238) și obiect
juridic special multiplu ( art. 255);
- În funcție de prezența obiectului material ( art. 236, art. 237, art. 240) sau a obiectului
imaterial ( art. 2451);
- În funcție de prezența produsului infracțiunii ( art. 236, art.237, art. 244, art. 242) sau a
absenței acestuia ( art.238, 239, 240)
- În funcție de prezența victimei ( art. 236, 237, 239, 2421 2) sau absența acesteia ( 240-242,
243-2441, 248-250)
- În funcție de subiectul infracțiunii : subiect simplu ( cum ar fi persoana fizica ce a atins
vârsta de 16 ani sau persoana juridica în afară de autoritatea publică – 236-238, 240, 241
etc.) și subiect special ( lit. b alin. 2 art. 237, art. 239, art. 240).
3. Estimați posibilitatea stabilirii răspunderii pentru unele infracțiuni
economice nu în cadrul Codului penal, dar în cadrul unor legi penale
speciale.
 Varianta 2
1. Dați exemple de infracțiuni economice al căror obiect juridic special are un
caracter multiplu.
Prin obiect juridic special cu caracter multiplu înțelegem că printr-o singură acțiune/inacțiune se
aduce atingere mai multor valori sociale speciale, cum ar fi de exemplu în cazul art. 255.

2. Argumentați dacă relațiile sociale de producție sunt cele cărora

infracțiunile economice le aduc atingere.
Totalitatea relațiilor sociale de producție cuprinde atât latura statică a producției sociale, cât și
latura dinamică a producției sociale. Deci aceasta cuprinde starea de apartenență a bunurilor,
cum ar fi ale statului, persoanelor fizice și juridice. Astfel, latura statică a producției sociale se
exprimă în proprietate, pe când latura dinamică se exprimă în procesul de funcționare reală a
relațiilor sociale de proprietate în diversele ramuri ale economiei naționale. Astfel latura
dinamică a relațiilor de producție, adică relațiile sociale economice privite în accepțiune îngustă,
trebuie raportate la obiectul juridic generic al infracțiunilor prevăzute de capitolul X din P.S a
CP RM.

3. Decideți asupra oportunității stabilirii răspunderii pentru infracțiunile

economice și pentru infracțiunile împotriva sistemului financiar în capitole
diferite ale Părții Speciale a Codului Penal al Republicii Moldova după
exemplul capitolelor VI și VII ale Părții Speciale a Codului penal al
Bulgariei.
Consider oportun stabilirea răspunderii pentru infracțiunile economice și pentru infracțiunile
împotriva sistemului financiar în capitole diferite după exemplul codului penal al Bulgariei, mai
mult ca atât, pentru a facilita previzibilitatea legii penale pentru cetățenii RM, ar fi bine de
stabilit secțiuni ca de exemplu: Secțiunea infracțiuni economice generale, secțiunea infracțiuni
contra creditorilor, secțiunea infracțiuni în diverse sectoare economice, secțiunea infracțiuni în
sectorul vamal, secțiunea infracțiuni în sistemul monetar și de credit.
 Tema 2
Varianta 1
1. Definiți noțiunea „tichete de masă” care se referă la obiectul material
(produsul) infracțiunii specificate la alin. 1 art. 237 CP RM.
În conformitate cu Legea cu privire la tichetele de masă din 21.09.2017, tichet de masă
constituie instrumentul de plată acordat de către angajator salariaților în scopul procurării
produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract
de prestare a serviciilor cu operatorul. Iar conform art.2 al legii indicate supra deosebim tichete
de masă pe suport de hârtie și tichete de masă pe suport electronic.

2. Demonstrați dacă este corect sau nu a se afirma că valorile mobiliare

nematerializate pot să reprezinte obiectul material (produsul)
infracțiunilor prevăzute la art. 236 CP RM.
în ipoteza unei valori mobiliare nematerializate lipsește valoarea mobiliară în formă corporală,
ca document având un suport material. Înscrierile electronice făcute în conturi, sub a căror formă
se prezintă valorile mobiliare nematerializate, nu pot fi fabricate, cu atât mai mult puse în
circulație. Modificarea datelor informatice cu privire la valorile mobiliare nematerializate, în
scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru o altă persoană, dacă aceste
acțiuni au cauzat daune în proporții mari, atrage răspunderea pentru una din infracțiunile
prevăzute de art. 2606 CP RM.

3. Estimați care sunt efectele pozitive și/sau negative ale amendamentelor

operate în dispoziția art. 236 CP RM prin Legea nr. 231 din 02.11.2007 și
prin Legea nr. 277 din 18.12.2008
Datorită amendamentelor operate în dispoziția art.236 CP RM prin Legea nr. 231 din 02.11.2007
au fost modificate cuvintele „hârtiilor de valoare” cu cuvintele „ a valorilor mobiliare”. Consider
oportună această modificare, din motiv că, conform Hotărârii Comisiei de Stat pentru Piața
Hârtiilor de Valoare despre aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de lichidare din
proprie inițiativă a fondurilor de investiții, s-a hotărât substituirea sintagmei „hârtiilor de
valoare” cu sintagma „valorile mobiliare”, astfel având un impact și asupra dispoziției art. 236
CP RM.
Datorită amendamentelor operate în dispoziția art.236 CP RM prin Legea nr. 277 din 18.12.2008
au fost supuse modificării pedeapsa aplicată pentru această infracțiune, astfel în sancţiunea
alineatului (1), cuvintele „de la 7 la 15 ani” se înlocuiesc cu cuvintele „de la 5 la 10 ani”, acest
moment având un impact pozitiv asupra suprapopulării penetenciarelor.

Mai mult ca atît, alineatul (2): în dispoziţie: litera a) se exclude; litera c) va avea următorul
cuprins: „c) în proporţii deosebit de mari,”; în sancţiune,  cuvintele „de la 10 la 20 de ani”
se înlocuiesc cu cuvintele „de la 7 la 15 ani”. Astfel, s-a renunțat la repetarea infracțiunii ca
tip al pluralității de infracțiuni, deoarece infracţiunea repetată nu poate fi recunoscută în calitate
de formă a pluralităţii infracţionale, ci că un tip de unitate legală infracţională, creată prin voinţa
legiuitorului, prin reunirea în cadrul unei singure norme a două sau mai multor infracţiuni identice
sau omogene, comise în mod repetat de către una şi aceeaşi persoană. Plus la aceasta a fost redusă
pedeapsa pentru agravanta de la lit.c.

Varianta 2
1. Relatați despre posturile în care se poate afla subiectul infracțiunilor
specificate la art. 237 CP RM, posturi care urmează a fi luate în
considerare la individualizarea pedepsei.
1. Persoana numai a fabricat cardurile, tichetele de masă sau alte instrumente de plată false;
2. Persoana nu a fabricat cardurile, tichetele de masă sau alte instrumente de plată false, dar, în
virtutea circumstanțelor – intenționat, din imprudență sau fără vinovăție a devenit deținător și
conștientizând falsitatea lor le-a pus în circulație;
3. Persoana a fabricat și a pus în circulație cardurile, tichetele de masă sau alte instrumente de
plată false
2. Argumentați dacă expedierea semnelor bănești false sau a titlurilor de
valoare false reprezintă: un exemplu de punere în circulație a semnelor
bănești false sau a titlurilor de valoare false ori un exemplu de complicitate
la punerea în circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare
false.
Punerea în circulație implică introducerea produsului fabricării în circuitul financiar. Punerea în
circulație poate fi realizată prin: efectuare de plăți; schimburi; depuneri bășețti la o instituție
financiară; darea cu împrumut, donația; expediere poștală; înapoierea restului sub formă de mijloace
bănești false; depunere drept gaj a unori titluri de valoare falsă.
Ceea ce ține de complicitate la punere în circulație a semnelor bănești sau titlurilor de valoare false,
atunci cei care păstrează, procură, transportă sau le expediază cu condiția că sunt alții decât cei ce i-
au pus în circulație sau le-au fabricat vor fi trași la răspundere penală în conformitate cu art. 42
alin.5 și art. 236 alin.1 CP RM.

3. Decideți asupra efectelor pozitive și/sau efectelor negative ale

amendamentelor operate în dispoziția art. 237 CP RM prin Legea nr. 195
din 27.07.2018.
Amendamentele operate prin legea nr. 195 din 27.07.2018 au avut un impact pozitiv asupra
dispoziției art. 237 CP RM, deoarece Parlamentul a adoptat Legea privind de masă din 21.09.2017,
fapt care a dus și la introducerea în dispoziția art.236 CP RM a acestei sintagme, astfel protejându-se
în totalmente relațiile sociale cu privire la economia națională.